Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!Serie nouã, nr. 377-378 / februarie 2019

Concursuri, olimpiade, reuşite pag. 7

Mihai Eminescu omagiatîn Ucraina

Cu Eminescu-n sufletşi-n gând

Ne cântă huţulii

În slujba conservării specificului identitar naţional

Rugăciunea ecumenică a cultelor religioase din Lugoj

pag. 8

pag. 8

pag. 9

pag. 10

pag. 13

Centenarul Unirii Ucrainei sărbătorit la Bucureşti pag. 6

Premierea elevilor olimpicişi a profesorilor îndrumători din judeţul Suceava pag. 7

Din agenda deputatului UUR pag. 2

Ucrainenii au o istorie de peste o mie de ani înceea ce priveşte folosirea limbii materne în di -verse sfere ale vieţii sociale şi culturale. Înperioada Rusiei Kievene, limba rusă veche a fostnu numai limba în care erau scrise operele lite -rare şi cronicile, ci şi limba legislaţiei şi lu cră -rilor de secretariat, a corespondenţei oficiale şiprivate. Soarta istorică a poporului ucrainean afost de aşa natură că, de-a lungul istoriei, limbalui nu a fost întotdeauna limbă de stat.

Statutul apropiat de limbă de stat al limbiiucrainene a fost garantat de „Principii privindasigurarea egalităţii limbilor şi sprijinirea dez -vol tării culturii ucrainene“ adoptate de RepublicaSovietică Socialistă Ucraineană în 1927. Cu toateacestea, ele nu au fost respectate, ceea ce a dus la

o folosire redusă a limbii ucrainene ca limbă destat şi la restrângerea funcţiilor ei.

La 28 octombrie 1989, Rada Supremă a RSSUa adoptat Legea „Privind limbile în RSS Ucrai -neană“ în care se spune: „Conform Cons tituţieiRSS Ucrainene, limba de stat în RSSU este limbaucraineană. RSS Ucraineană asigură dezvoltareape toate planurile şi funcţionarea limbii ucrai -nene în toate sferele vieţii“. În acelaşi timp, înLege se menţionează că statul creează condiţiinecesare pentru dezvoltarea şi folosirea limbiloraltor naţionalităţi care trăiesc în Ucraina. A fostîntocmit şi aprobat un program guvernamental dedezvoltare a limbii ucrainene şi a altor limbi dinUcraina până în anul 2000. Acest programprevedea confirmarea limbii ucrainene ca limbăde stat etapizat în diferite regiuni ale ţării. Totuşi,programul a fost pus în aplicare prea încet, în -deosebi în regiunile sudice şi estice ale Ucrainei.Programul a fost frânat şi de faptul că unele forţepolitice încercau în mod insistent să obţinăproclamarea limbii ruse ca limbă „ofi cială“ ală -turi de limba de stat ucraineană, practic, a douălimbi de stat, deoarece termenul „limbă oficială“,în practica internaţională, este, în general, sino -nim cu „limbă de stat“.

În cadrul luptei politice legate de redactareatextului noii Constituţii a Ucrainei, problemastatutului de limbă de stat a limbii ucrainene afost una dintre principalele probleme. Au învins,totuşi, forţele patriotice ale statului. În Consti -tuţia Ucrainei adoptată de Rada Supremă, la 28

iunie 1996, se menţionează: Limba de stat înUcraina este limba ucraineană. Statul asigurădez voltarea pe toate planurile şi funcţionarealimbii ucrainene în toate sferele vieţii sociale peîntreg teritoriul Ucrainei... Folosirea limbilor înUcraina este garantată de Constituţia Ucrainei şise stabileşte prin lege (art. 10).

Dar multă vreme, această legislaţie în dome-niul limbilor nu a existat. Legea privind limbiledin 2012 a fost declarată de Curtea Constitu -ţională a Ucrainei ca fiind neconstituţională. Au -torii acestei legi intenţionau să ducă până la capăttrea ba murdară a creatorilor Circularei Valuev şia Edictului de la Emsk.

În ultimii patru ani, însă, legislaţia lingvisticăa fost actualizată şi s-au luat numeroase măsuri

pentru consolidarea poziţiilor limbii ucrainene îndiferite sfere ale vieţii sociale. De exemplu, pos-turile de radio depăşesc cotele stabilite de lege înceea ce priveşte cântecele ucraienene; o legesimilară a început să funcţioneze şi pentru tele-viziune; a început tur na rea filmelor seriale înlimba ucraineană care, până de curând, erau înlimba rusă; apar mai multe cărţi în limbaucraineană; după adoptarea noii legi privindeducaţia, peste 90% dintre elevii din Ucrainaînvaţă în limba ucraineană; a crescut mult pres-tigiul limbii ucrainene şi tot mai mulţi cetăţeniucraineni o folosesc în viaţa cotidiană; recentpreşedintele Ucrainei a semnat Decretul privindprogramul de susţinere a limbii ucraineneeşalonat pe 10 ani. Fără îndoială, limba ucrai -neană are nevoie de protecţie şi susţinere.

Şeful statului, împreună cu Parlamentul şiGuvernul Ucrainei, au ajuns la concluzia că estenecesar să fie reglementate juridic toate pro -blemele legate de statutul limbii ucrainene calimbă de stat. Ca urmare, Rada Supremă a Ucrai -nei a adoptat în prima lectură proiectul „Legiiprivind asigurarea funcţionării limbii ucraineneca limbă de stat“. Sperăm că acest proiect de legeva trece, în această lună, de a doua lectură şi vafi adoptat. Noua Lege va contribui la realizareaunităţii naţionale în ţară, va uni societatea şi vaconsolida naţiunea ucraineană.

Ion ROBCIUC

Statutul actual allimbii ucrainene în Ucraina

Curierul UCRAINEAN2

Deschiderea noii sesiuni a Parlamentului (Se -siu nea a V-a din actuala legislatură) a implicat re -ve nirea promptă a deputatului UUR din activitateadesfăşurată în teren, la lucrările din plen, comisiişi din grupul parlamentar. Ce se conturează nou înactuala sesiune? Am spune că există oarecum ris-cul prelungirii avatarurilor de la discutarea buge-telor. De ce? Pentru că se menţin, dacă nu seextind chiar, anumite manifestări de birocraţie şiformalism în administraţie. Atent la asemeneaevoluţii, deputatul UUR a îmbinat preocupareacontinuă pentru susţinerea doleanţelor alegători-lor, cu iniţiative ferme împotriva indiferentismuluiadministrativ, după cum se observă şi din ştirilerubricii de faţă.

PENTRU SUSŢINEREA SFINTELOR LĂCAŞURI

Solicitând precizări Secretariatului de Stat pen-tru Culte în legătură cu omiterea de la finanţare abisericilor ucrainene, domnului deputat NicolaeMiroslav Petreţchi i s-a oferit drept motiv alegaţiacă nu s-au înaintat în termen documentaţiile afe-rente.

Luând legătura cu filialele teritoriale ale UUR,parlamentarul a adresat direct Secretariatului deStat pentru Culte, domnul Victor Opaschi, o scri-soare în care demonstrează, cu date concrete, căbisericile ucrainene din Bălcăuţi şi Dărmăneştijudeţul Suceava, Crişan judeţul Tulcea şi – nu înultimul rând – biserica ucraineană dn Timişoara audepus, încă de la începutul anului trecut, docu-mentaţiile corespunzătoare.

Domnul deputat Nicolae Miroslav Petreţchi ne-a declarat că va întări acest demers cu încă o dis-cuţie directă cu domnul Victor Opaschi, în care vaaborda şi problema dacă, în stitlul de muncă alSecretariatului de Stat pentru Culte, cererile definanţare neonorate până la sfârşitul anului bugetarsunt reportate din oficiu pentru exerciţiul bugetarurmător.

LUPTA PENTRU LICEUL „TARAS ŞEVCENKO“

Exact din cauza stilului birocratic menţionatmai sus, problema finanţării investiţiei la clădireaLiceului „Taras Şevcenko“ din Sighetu Mramaţieicantonează în incertitudine. În nr.373-374, apărutîn decembrie anul trecut, informam cititorii despreîntrebarea scrisă adresată pe această temă de dldeputat Nicolae Miroslav Petreţchi doamneiministru al Educaţiei Naţionale, Ecaterina An -dronescu. Era expus miezul problemei, anume cămunicipalitatea Sighetu Marmaţiei doreşte săfinanţeze lucrările, dar este împiedicată de faptulcă parterul clădirii figurează încă în mod pur for-mal în domeniul public aflat în administrareaMEN.

Răspunsul Ministerului oferit ulterior excelea-ză prin formalism şi evitarea întrebării. În aceastăsituaţie, domnul deputat Nicolae Miroslav Pe -treţchi a apreciat că se impune o reacţie fermă,chiar sarcastică, pentru a-i determina pe cei îndrept să trateze cu minimă seriozitate chestiunilela care trebuie să răspundă.

Reproducem in extenso din noua întrebare for-

mulată de deputat de la tribuna Parlamentului:„Am primit răspunsul MEN nr.11527/ -

11.01.2019 şi l-am studiat cu deosebită răbdare.Iniţial n-am înţeles nimic, apoi s-a prefigurat osubtilitate.

Situaţia concretă privea împotmolirea birocra-tică a documentaţiei privind un schimb de imobilecu destinaţie şcolară aflate unul în domeniulpublic al statului, celălalt în domeniul public alUAT Sighetu Marmaţiei. Situaţia juridică actualăeste exact inversă răspunderilor (centrală, respec-tiv locală) pentru administrarea celor două enti-tăţi, blocând lucrările de investiţii. Una dintre clă-diri este aceea în care funcţionează Liceul „TarasŞevcenko“, unicul liceu pedagogic cu predare înlimba ucraineană.

Problema de principiu era expusă în parteaintroductivă astfel:

„Cu toate că enunţul întrebării scrise e focali-zat pe o situaţie concretă, sunt convins că dispu-nând verificările cuvenite, veţi descoperi disfunc-ţionalităţi, lipsă de responsabilitate, manifestăride birocratism care par a se osifica în stilul demuncă al acestui minister la conducerea căruias-au aflat, fără rezultate, atâţia şi atâţia demni-tari”.

Răspunsul girat cu numele şi funcţia DomnieiVoastre este amplu. Cuprinde 77 de rânduri,aproape toate fără legătură directă cu problemapropriu-zisă. La capătul prelungitului expozeuaflăm exact ceea ce ştiam când am pus întrebarea,anume că: 1) în str.Libertăţii nr.22 funcţioneazăexclusiv Liceul „Taras Şevcenko“ administrat lo -cal, dar parterul clădirii (ocupat de acelaşi liceu)se află în proprietatea publică a statului, adminis-trată central; 2) în str.Gh.Doja nr.46 funcţioneazăClubul şcolar al copiilor, administrat central, darimobilul se află în proprietatea publică locală; 3)asupra niciunuia dintre cele 2 imobile nu se inves-teşte nimic din cauza regimului juridic inversat; 4)situaţia ar putea intra în normal printr-un schimbde imobile iniţiat de MEN 5) MEN nu iniţiază însăschimbul de imobile fără a specifica motivul încele 77 de rânduri ale răspunsului.

În schimb aflăm o sumedenie de detalii fărălegătură cu întrebarea pusă, cum ar fi: activitateadlui Ţapu Mihail Liviu, expert MLPAT, existenţaîncă a unui club şcolar şi ce sporturi se practicăacolo, ce s-a gândit să facă proprietarul unei lo -cuinţe aflate în partea de răsărit a unei alte clă-diri, distanţa la care omul şi-a mutat calcanul,chiar şi grosimea pereţilor de compartimentaredin noua casă a acelui maramureşean: 20 cm!

Aceste divagaţii sugerează intenţia subalterni-lor de a vă induce în eroare şi de a escamota răs-punsul cerut. Poate însă că s-a dorit o demonstra-ţie de mare subtilitate. Îndrăznind un parlamentarsă întrebe care mai este stadiul birocraţiei înMEN, conducerea Ministerului s-a gândit să ofereun eşantion concret din modul de circulaţie alinformaţiilor şi de cristalizare a deciziilor.

Acceptând cu condescendenţă demonstraţia fă -cută în privinţa stilului de lucru, rămân în aştep-tarea răspunsului şi la întrebarea punctuală. DacăPrimăria Sighetu Marmaţiei este pregătită săinvestească în clădirea şcolară din str.Libertăţii22, dar nu poate neavând-o în proprietate, iarMEN este pregătit să investească în clădirea dinstr.Gheorghe Doja 46, dar nu o are în proprietate,de ce nu se efectuează schimbul de imobile cuUAT Sighetu Marmaţiei?“

La închiderea ediţiei am aflat – cum se spune„pe surse“ – că doamna ministru Ecaterina Andro -nescu îşi propune o întâlnire directă, pentru o dis-cuţie mai aplicată, cu dl deputat Nicolae MiroslavPetreţchi.

DL TUDOREL TOADER RĂSPUNDE SERIOS

Tot în ediţia din decembrie 2018 a acesteirubrici, informam cititorii despre întrebarea oficia-lă adresată ministrului Justiţiei, domnul TudorelToader, în legătură cu exercitarea efectivă a drep-

tului de asociere, respectiv, avatarurile trăite deasociaţii şi fundaţii în derularea procedurilor judi-ciare de care depinde funcţionarea lor.

Din răspunsul amplu – cum era de aşteptat – aldomnului ministru Tudorel Toader reţinem urmă-torul pasaj esenţial: „În ceea ce priveşte demersu-rile legislative ale Ministerului Justiţiei pentruaccelerarea procedurii necontencioase de dobân-dire a personalităţii juridice în cazul asociaţiilor,fun daţiilor şi federaţiilor, precizăm că în Progra -mul legislativ al Guvernului figurează un proiectde lege pentru modificarea şi completarea Ordo -nan ţei Guvernului nr.26/2000, proiect ce îşi pro-pune atât îmbunătăţirile soluţiilor în vigoare, câtşi eli minarea inadvertenţelor apărute în cuprinsulOrdonanţei ca urmare a modificărilor succesiveale acesteia; în procesul de elaborare a proiectu-lui de act normativ au fost avute în vedere inclusiv as pectele semnalate de dumneavoastră în întreba-re“.

PRACTICI MAI CURATE PENTRU APĂ MAI CURATĂ

Ponderea ucrainenilor în Bucureşti poate apă-rea nesemnificativă amatorilor de statistici, însădeputatul UUR e călăuzit de două principii: oriceparlamentar trebuie să fie vigilent la chestiunile ceprivesc întreaga societate, iar reprezentantul uneicomunităţi etnice trebuie să fie sensibil la proble-mele ce pot afecta viaţa fie şi a unui singur con-aţional al său. Aceste concepţii au fost reafirmate,practic, cu prilejul emoţiei publice create luna tre-cută în legătură cu calitatea apei livrate bucureşte-nilor. Reproducem întrebarea scrisă adresată prinprocedurile parlamentare, doamnei ministru alSănătăţii, Sorina Pintea.

„Cei peste 2.000.000 locuitori ai Capitalei aufost bulversaţi între comunicatele contradictoriiprivind concentraţia periculoasă de clor consecu-tivă concentraţiei periculoase de amoniu, din apapotabilă furnizată de Compania APA NOVA pen-tru 3 sectoare din oraş. În vreme ce comunicateleDvs. îndemnau populaţia să fie precaută, repre-zentantul de vârf al companiei furnizoare de apăpotabilă dădea asigurări oficiale că este vorba deo ştire falsă. Fie şi această contrazicere în publicera de natură să vă alerteze despre două problememai grave chiar decât problema calităţii apei şianume problema punerii la îndoială în mod publica cuvântului Dumneavoastră şi problema corecteiinformări a populaţiei.

Chestiunea s-a acutizat prin intervenţia prima-rului general, care a invocat autoritatea CSAT şia preşedintelui României.

La câteva ore, prin postul naţional de radios-a anunţat că DSPMB ar fi constatat cu 3 zileînainte calitatea necorespunzătoare a apei, dar nua putut face niciun anunţ fiind îngrădită de un pro -tocol secret încheiat anterior cu APA NOVA.Aflăm cu consternare că Protocolul interzice in -for marea populaţiei despre asemenea situaţii decel mai larg interes public fără acordul entităţiivizate, adică chiar entitatea furnizoare a apei ne -potabile.

Reamintesc principiul fundamental consfinţitprin art.31 alin.(1) şi (2) din Constituţia Ro mâ -niei: „(1) Dreptul persoanei de a avea acces laorice informaţie de interes public nu poate fiîngrădit.

(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelorce le revin, sunt obligate să asigure informareacorectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şiasupra problemelor de interes personal“.

Faţă de cele arătate, vă adresez următoareleîntrebări punctuale:

1. Există un asemenea Protocol?2. Veţi face cunoscut conţinutul lui?3. Pe ce căi legale veţi acţiona pentru anularea

actului neconstituţional?4. Care este persoana răspunzătoare pentru o

astfel de aberaţie şi ce măsuri se iau în legăturăcu respectivul vinovat?“.

Observator

Din agenda deputatului UUR

Curierul UCRAINEAN 3

ComunicatPLANUL DE ACŢIUNI/PROIECTE CULTURALE ALE UUR PE ANUL 2019

Filiala Denumireaacţiunii Localizare Data

Arad Şcoala de vară Tîrnova august

Concert de colindeucrainene Tîrnova decembrie

Botoşani Trebuie să ne cunoaştemvecinii Ucraina iulie

Oameni, locuri, obiceiuri Tulcea, DeltaDunării iulie

Sărbătoarea fanfarelor şia dansului ucrainean Cândeşti iulie

Ziua naţională a UcraineiAvră meni,Rogojeşti,Cândeşti,

Botoşani; Ucrainaaugust

Rogojeşti, vatră a ucraine-nilor din judeţul Botoşani– tradiţii obiceiuri locale

Rogojeşti septembrie

Ziua sportului pentru toţi Agafton,Botoşani septembrie

Sărbătoarea culturiiucrainene dincolo de

Botoşani

TudorVladimirescu –

Botoşanioctombrie

Ziua Limbii UcraineneAvră meni,

TudorVladimirescu

noiembrie

Bine aţi venit la Tudor Vladimirescu

Avrămeni, TudorVladimirescu noiembrie

Festivalul de colinde înlimba ucraineană,

ediţia a XIV-aBotoşani decembrie

Bucureşti

Zilele culturii ucrainene(Tradiţii meşteşugăreşti şiarta culinară. Expoziţie de

carte şi fotografii; spectacolartistic; masă rotundă)

Bucureşti iulie

Ziua Ucrainei/Ziua Drapelului Bucureşti august

Zilele culturii slave. Searăliterară ucraineană Bucureşti septembrie

Concert de muzicăreligioasă cu ocaziaHramului bisericii

ucrainene de PokrovyBucureşti 14 octombrie

Ziua Scrierii şi Limbii Ucrainene Bucureşti 9 noiembrie

Evocarea Holodomorului Bucureşti noiembrie

„Să ne cinstim înaintaşii“ –vizitarea mormintelor în

care se odihnescpersonalităţi ucrainene din

Bucureşti, depuneri decoroane, evocări

Bucureşti octombrie,noiembrie

Sărbătoarea Sf. Nicolae –bucuria copiilor Bucureşti decembrie

Concert de colindeucrainene Bucureşti decembrie

Caraş-Severin

Zilele culturii ucrainene la Reşiţa Reşiţa iulie

Religia, suport moral îneducaţia cetăţenească Caransebeş august

Tradiţiile de toamnăîn satul ucrainean Cornuţel septembrie

Filiala Denumireaacţiunii Localizare Data

Caraş-Severin

OFUR – bucătăriaucraineană Zorile octombrie

Ziua Limbii Ucrainene.Şezătoare literară. Lansare

de carteCaransebeş noiembrie

Festivalul de colindeucrainene Caransebeş decembrie

Cluj-Napoca

Două decenii de laînfiinţarea specializării

limba şi literaturaucraineană la Universitatea„Babeş-Bolyai“ din Cluj-

Napoca (simpozioninternaţional)

Cluj-Napoca octombrie

Deplasarea cu trupa deteatru „Jar-ptiwx“

(„Pasărea de foc“), dincadrul Organizaţiei judeţeneCluj a UUR, la Organizaţia

judeţeană Bucureşti în vede rea promovării

identităţii culturalea minorităţii ucrainene

din România

Bucureşti octombrie

200 de ani de la naştereascriitorului şi criticului

Panteleimon Kuliş(1829-1897)

Cluj-Napoca noiembrie

125 de ani de la naşterearegizorului şi scriitoruluiOleksandr P. Dovjenko

(1894-1956)Cluj-Napoca decembrie

Galaţi Ziua toleranţei Galaţi iulie

Ziua Independenţei Ucrainei Galaţi august

Comemorarea hatmanului I. Mazepa şi depunerea decoroane de flori la statuia

din Parcul „Libertăţii“Galaţi octombrie

ComemorareaHolodomorului în Ucraina

anilor 1932-1933Galaţi noiembrie

Ziua Minorităţilor Naţionale din România Galaţi decembrie

IaşiMarcarea Zilei Naţionale aUcrainei şi a Drapelului de

Stat a Ucrainei Iaşi 25 august

Vizită de studiu şidocumentare în Ucraina Ucraina august-

septembrieVizită de studiu şi docu-mentare pentru membrii

activi ai filialei „Să ne cunoaştem fraţii“.Schimb de experienţă prin

vizitarea organizaţiilorjudeţene vecine

Iaşi august-noiembrie

Participarea la acţiuni orga-nizate în afara graniţelor, la

invitaţia organizatorilor,asociaţilor şi instituţiilor din

Ucraina sau din alte ţări

septembrie-octombrie

Participarea la Festivaluldansului şi cântecului popu-lar naţional al minorităţilor

din judeţul Iaşi „Confluenţe“Iaşi 10-15

octombrie

(Continuare în pagina a 4-a)

(Urmare din numărul 375-376)

54 Curierul UCRAINEAN

PLANUL DE ACŢIUNI/PROIECTE CULTURALE ALE UUR PE ANUL 2019Filiala Denumirea

acţiunii Localizare Data

IaşiZiua Limbii Ucrainene înRomânia. Evocare literar-

artistică a scriitorilor şipoeţilor din Bucovina.

Iaşi 13 noiembrie

Seară de film documentar şiartistic al minorităţilor dinIaşi. Masă rotundă dedicată

Zilei memoriei jertfelorHolodomorului

Iaşi 24 noiembrie

Zilele culturii slave –simpozion Iaşi noiembrie-

decembrie

Ziua MinorităţilorNaţionale. Masă rotundă

şi spectacol omagialIaşi 22 decembrie

Participarea la acţiuni cul-tural-sportive organizate la

nivelul organizaţiilorjudeţene ale UUR

Masă rotundă: Diversitateaculturală. Cunoaşterea

reciprocă a tradiţiilor şi obi-ceiurilor specifice

minorităţilor din judeţul Iaşi

Iaşi

Participarea la Festivaluldatinilor şi colindelor,

organizat de alte organizaţiijudeţene ale UUR

Maramureş Cupa de fotbal a UUR – filiala Maramureş

Repedea,Rona de Sus,Crăciuneşti,

Remeţi, Sighetu Marmaţiei

iunie, iulie,septembrie

Sărbătoarea cântecului şidansului ucrainean Crasna Vişeului iulie

Sărbătoarea cântecului denuntă la ucraineni Valea Vişeului iulie

Caravana folcloruluiucrainean

Crăciuneşti,Bocicoiu Mare,Vişeu de Sus,

Coştiui, Baia Mare

iulie-septembrie

Vara la stână Rona de Sus august

Festivalul minorităţilornaţionale din România Sighetu Marmaţiei septembrie

Întâlnirea cu fiii satului Lunca la Tisa,Bocicoiu Mare octombrie

Sărbătoarea folcloruluiucrainean Repedea octombrie

Obiceiuri de toamnă la ucraineni Remeţi noiembrie

Ziua Limbii Ucrainene Sighetu Marmaţiei noiembrie

Sărbătorirea Pomului de iarnă

Toate şcolilemaramureşene încare se studiază

limba ucraineanădecembrie

Satu Mare Zâmbet de copil (ZiuaInternaţională a Copilului) Micula iunie

Să ne cunoaştem culturaucraineană – excursie

tematicăMicula iunie

Pe urmele marelui Cobzarucrainean Taras Şevcenko –

excursie tematicăKiev iulie

Filiala Denumireaacţiunii Localizare Data

Satu MareSărbătorirea Zilei Naţionalea Ucrainei şi a Drapelului

UcraineiSatu Mare 24 august

Vizită la filiala Tulceaa UUR Tulcea septembrie

Relaţii româno-ucrainene.Istorie şi contemporaneitate– simpozion internaţional

Satu Mare octombrie

Ziua culturii ucrainene Tarna Mare, SatuMare noiembrie

Ziua Limbii Ucraineneîn România Micula noiembrie

Sărbători de iarnă laucrainenii sătmăreni Micula decembrie

Suceava Obiceiuri ucrainene la Ploşcii Ploşcii iulie

Identitatea religioasă aucrainenilor Dărmăneşti iulie

Petrivka – întâlnirecu ucrainenii huţuli Brodina de Sus iulie

Şcoala de vară pentru eleviicare studiază limba maternă Siret iulie

Concert de muzicăreligioasă ucraineană,

ediţia a VII-aMaidan, Cacica august

Ziua Ucranei. MitropolitulPetru Movilă al Kievului unmare spirit al ucrainenilor

de pretutindeniSiret, Kiev august

Imnuri interconfesionalereligioase ucrainene Milişăuţi august

Ucrainenii în Bucovina –sesiune de comunicări

ştiinţificeGropeni septembrie

Bucătăria ucraineană –tradiţie şi inovaţie

IzvoareleSucevei,

Moldova-Suliţaseptembrie

„Elmovei lest“ – festival de cântece ucrainene Ulma septembrie

Ştergarul ucrainean –legendă, simbol şi adevăr

Toateorganizaţiile

martie-octombrie

Ziua educaţiei în şcolile încare se predă limba

ucraineanăToate

organizaţiile octombrie

Gospodina ucraineană –tainele murăturilor Milişăuţi octombrie

Să ne cunoaştem trecutul:Holodomorul din Ucraina

anilor 1932-1933Suceava noiembrie

Omagierea scriitoarei Olha Kobyleanska Gura Humorului noiembrie

Ziua Minorităţilor Naţionale Rădăuţi decembrie

Festival de colindeucrainene Siret decembrie

Pomul de Crăciun Toateorganizaţiile decembrie

Timiş Caravana ucraineană Gottlob, Remetea Mică iulie

Turneu de fotbal al tinerilor ucraineni Soca – Timişoara iulie

Datini şi tradiţii laucrainenii din Lugoj

Lugoj – TeatrulNaţional „Traian

Grozăvescu“iulie

(Continuare în pagina a 5-a)

55Curierul UCRAINEAN

PLANUL DE ACŢIUNI/PROIECTE CULTURALE ALE UUR PE ANUL 2019Filiala Denumirea

acţiunii Localizare Data

Timiş Din Maramureş la Ştiuca Ştiuca – Căminul Cultural august

Marcarea Zilei Naţionalea Ucrainei Timişoara august

Concurs de interpretarea cântecului ucrainean Dragomireşti septembrie

Festival etnic alminorităţilor din Timişoara

Timişoara –Parcul Rozelor septembrie

Gala Maramureşeană în Banat Soca septembrie

Pe urmele strămoşilor –spectacol

Transcarpatia –Mijhiria septembrie

Zilele culturii ucrainene Variaş octombrieZiua ucrainenilor dinCriciova – aniversare

jubiliarăCriciova noiembrie

Ziua Limbii Ucraineneîn România Ştiuca noiembrie

Sărbătorirea Pomuluide Crăciun

Organizaţiilelocale UUR Timiş decembrie

Festival internaţional de colinde ucrainene

în Banat

Timişoara – CasaCulturală a

Ucrainenilordecembrie

TulceaTradiţii în gastronomiaucraineană. „FestivalulBorşului Pescăresc“,

ediţia a V-aSulina, Tulcea iulie

Participare la obiceiuri ucrainene Ploşcii – Suceava iulie

Aniversarea Independenţeide Stat a Ucrainei

Tulcea, Teliţa,Fântâna Mare august

Participare laCupa Tineretului Botoşani august-

septembrieSchimb cultural

cu ucrainenii din patriamamă, Ucraina

Reni, Izmail septembrie

Zilele culturii ucrainene.Obiceiuri de toamnă la

ucraineni

Letea, Pardina,Teliţa, Dunavăţ,

Ciucurovaseptembrie

Dialog intercultural al tinerilor aparţinândminorităţilor naţionale

Tulcea octombrie

Zilele culturii ucraineneCrişan,

Caraorman,Chilia Veche

noiembrie

Să nu ne uităm istoria.Holodomorul din Ucraina Tulcea noiembrie

Ziua Minorităţilor Naţionale Tulcea decembrie

Participare la Festivalulcolindelor Timişoara decembrie

Seara de colinde ucrainene Toate organizaţiilelocale decembrie

Sărbătorirea Pomuluide Crăciun

Letea, Murighiol,Tulcea, Pardina decembrie

Comisiapentru

educaţie şiştiinţă

Concurs „Zestreastrămoşească ucraineană“

1. Secţiunea proverbe,zicători şi cântece ucrainene

tradiţionale;2. Secţiunea dans

tradiţional ucrainean;3. Secţiunea atelier

meşteşugăresc ucrainean

ŞcoalaGimnazială

Crasna Vişeului,Maramureş

octombrie

Ziua Profesorului Ucrainean Bucureşti, Sighetu Marmaţiei noiembrie

Filiala Denumireaacţiunii Localizare Data

Comisiapentru

educaţie şiştiinţă

Şezătoare literară: Întâlnirecu scriitorii şi poeţii

ucraineni din România carelucrează la redacţiile

publicaţiilor din Bucureşti

SighetuMarmaţiei decembrie

OTUR

Excursie cultural-educativăîn satul natal al mareluiCobzar Taras Şevcenko,pentru membrii activi aiUUR şi OTUR (participăreprezentanţii din toate

organizaţiile judeţele aleUUR şi OTUR)

RegiuneaZvynehoroda,

Ucrainaiulie

Participare la „ForumulTineretului Ucrainean al

Diasporei“, Dnipro, Ucraina(participă reprezentanţii dintoate organizaţiile judeţele

ale OTUR)

Dnipro, Ucraina august

„Zadunaiska rybka“ –concurs ucrainean naţionalde pescuit recreativ-sportiv(participă toate organizaţiile

judeţene ale UUR şiOTUR)

Sarichioi –Tulcea august

Zilele filmului ucrainean Cluj-Napoca octombrie

Proiect pentru tineriiucraineni „Mojo“ Bucureşti

OFUR Şcoala de vară a femeilorucrainene Timişoara iulie

Realizarea de CD-uri alegrupurilor folclorice

ucrainene din România

În fiecareorganizaţie

judeţene de femeiiulie

Ziua IndependenţeiUcrainei

În fiecareorganizaţie

judeţeană a UURaugust

Respectul şi preţuirea pen-tru femei cadre didacticepensionare, a scriitoarelor

În toateorganizaţiile defemei ucrainene

octombrie

Ziua Limbii Ucraineneîn România

În toateorganizaţiile defemei ucrainene

noiembrie

Sărbătoarea SfântuluiNicolae decembrie

Comisiapentru

Cultură aUUR

Festivalul-Concurs Naţionalde Creaţie, Literatură şi

Artă „Tinere talenteucrainene din România“

Bucureşti iulie

Participarea la adunareaanuală a Congresului

Mondial al UcrainenilorKiev august

Participarea la adunareaanuală a Tineretului

UcraineanIvano-Frankivsk august

Participarea la Festivalul„Proetnica“ 2019 Sighişoara august

Lansarea cărţilor editate de UUR Bucureşti august

Participarea la Salonul de Carte şi Muzică Sinaia august

Lansarea cărţilor editate de UUR Bucureşti octombrie

Participarea la TârgulInternaţional „Gaudeamus“ Bucureşti noiembrie

Sesiunea naţională decomunicări ştiinţifice

„Ucrainenii din România“Bucureşti decembrie

Mihai Traista,preşedintele Comisiei de Cultură a UUR

Curierul UCRAINEAN6

A devenit o tradiţie ca în fiecare an, la 22 ia -nuarie, ucrainenii din toată lumea, inclusiv ceidin România, să marcheze „Ziua Unirii Ucrai -nei“. Începând din 21 ianuarie 1999, în Ucraina«День Соборності» a începutsă fie sărbătorit oficial prinDecretul preşedintelui Ucraineide la acea vreme.

Anul trecut, ucrainenii dinBucureşti au sărbătorit la aceas-tă dată, împreună cu AmbasadaUcrai nei, împlinirea a 100 deani de la proclamarea indepen-denţei Republicii PopulareUcrai nene. Iar în acest an, la 22ianuarie a avut loc sărbătorireafestivă a centenarului de la pro-clamarea Ac tu lui Unirii întreRepublica Populară Ucraineanăşi Repu bli ca Populară Ucrai -neană de Vest, eveniment care adeterminat organizarea, chiar la 22 ianuarie, aunui concert aniversar în sala festivă a Casei Uni -versi tarilor din Bucureşti.

La sărbătorirea acestui important centenar amavut bucuria de a întâmpina oaspeţi de seamă careau venit să ne onoreze cu prezenţa lor şi să ros-tească şi frumoase cuvinte de salut, precum: Ex -ce lenţa Sa domnul Oleksandr Bankov, ambasadoral Ucrainei în România, domnul deputat în Par la -men tul României şi preşedinte al UUR, NicolaeMiroslav Petreţchi, subsecretar de stat în Depar -ta men tul Relaţii Interetnice din Guvernul Ro mâ -niei, dl Amet Aledin, subsecretar de stat în Mi -nisterul Culturii şi Identităţii Naţionale, dna IrinaCajal, precum şi domnul Carol König, fost direc-tor în acelaşi minister şi alţi istorici şi oameni decultură români şi ucraineni.

În programul acestui spectacol au evoluat:Trio ban duristele „Zgarda“ din Ivano-Frankivsk(Ucrai na), Grupul artistic ucrainean din Bucu -

reşti, în prima audiţie, condus de dna Natalia Go -ro chovska, doamna actriţa Doina Ghiţescu de laCentral Cultural al MAI, care mereu impresio-nează plăcut publicul spectator prin poeziile ei,

soţia primului preşedinte alUUR, Ştefan Tcaciuc, doamnaVirginia Tcaciuc, care a prezen-tat câteva poezii patriotice aleacestui mare poet ucrainean dinRomânia şi obiş nuitul Grupinstrumental ucrai nean „Zorea“(Natalia Pan cec – vioară şi DanVa si lescu – chitară) care încântăspectatorii cu pot puriul lor demelodii populare ucrainene.

Spectacolul a fost apreciat şisusţinut cu vii aplauze de cătrepublicul cald, iar cele trei bandu-riste (tinerele Tatiana Paziuk,Liudmyla Balahun şi profesoaralor Maria Şpintal), s-au remarcat

atât prin muzicalitatea instrumentelor lor popula-re na ţionale, cât şi prin vocile lor deosebite, cris-taline. În programul lor au răsunat atât frumoase-le co lin de ucrainene, cât şi cântecele populare şipa triotice, unele dintre ele ridicând sala în picioa-re.

Seara de muzică şi poezie oferită publicului cuprilejul „Zilei Unirii Ucrainei“ s-a dovedit a fi oreuşită şi s-a încheiat cu un cocteil oferit de UUR,la care şi-a adus contribuţia şi AmbasadaUcrainei din România care ne-a susţinut în reali-zarea acestui important proiect. Mulţumim publi-cului şi colegilor noştri de la alte organizaţiiminoritare care vin cu drag să ne susţină (polo-nezi, bulgari, sârbi, greci etc.) şi TeleviziuniiRomâne care a binevoit să filmeze spectacolul,spre a ne putea mediatiza.

Cele trei mesagere ale cântecului popular dinUcraina, pe parcursul şederii lor în Capitala Ro -mâniei, au fost invitate să ne viziteze la cele două

sedii – cel al filialei Bucureşti, cât şi sediul cen-tral care adăposteşte câteva redacţii şi frumoasabibliotecă „Ştefan Tcaciuc“, la care scriitorulMihai Traista, împreună cu alţi colegi angajaţi aiUUR, le-au întâmpinat cu ospitalitate. Discuţiile,cunoaşterea reciprocă, micile daruri oferite şischimbul de experienţă, ne-au fost pentru toţi deun real folos şi au constituit o bază de pornirepentru alte noi colaborări culturale.

Doamna conducătoare a formaţiei, MariaŞpintal, care ne-a mai vizitat în trecut cu prilejulconcertului dedicat lui Taras Şevcenko, susţinutîn Parlamentul României, a promis că va maireveni, „îndrăgostită fiind deja de oraşul minunat,Bucureşti, şi de oamenii lui“, după cum a afirmataceasta.

Iaroslava-Oresia COlOtelO

Centenarul Unirii Ucrainei sărbătorit în Bucureşti

La 31 decembrie 2018, a debutat procesul elec-toral al alegerilor prezidenţiale din Ucraina ce voravea loc la 31 martie 2019.

Cetăţenii Ucrainei care, în perioada pregătirii şidesfăşurării alegerilor, trăiesc sau se află în afaragraniţelor Ucrainei îşi pot exercita dreptul de votconform principiilor de bază.

Pentru a-şi putea exercita dreptul de vot înafara graniţelor Ucrainei, alegătorul trebuie să aibăgrijă din timp să fie inclus pe lista alegătorilor dincircumscripţia electorală din străinătate.

Pasul 1Listele de alegători se întocmesc pe baza date-

lor din Registrul de stat al alegătorilor. Verificarea includerii în Registrul de stat al ale-

gătorilor şi a adresei se poate face astfel:– Prin internet DRV.GOV.UAÎnregistraţi-vă în service „Cabinetul personal al

alegătorului“, accesaţi Registrul de stat al alegăto-rilor şi în cca 24 de ore primiţi date privind inclu-derea voastră în Registrul de stat al alegătorilor peadresa voastră electronică.

– Veniţi în orice zi lucrătoare cu paşaport lasediul instituţiei diplomatice a Ucrainei din străi -nătate unde locuiţi.

Aici, adresele sunt:https://mfa.gov.ua/ua/about-mfa/abroad / -

embassieshttps://mfa.gov.ua/ua/about-mfa/abroad/con-

sulatesDepuneţi o cerere scrisă privind datele voastre

personale din registrul de stat al alegătorilor.Pasul 2Dacă datele şi adresa electorală sunt corecte,

atunci în ziua votării veniţi cu paşaportul de cetă-ţean al Ucrainei, cu adeverinţa temporară de cetă-ţean al Ucrainei la circumscripţia electorală din

străinătate conform adresei privitoare la alegeri.Adresa de aici este:

https://mfa.gov.ua/ua/page/open/id/2520De la ora locală 8 la 20 a ţării de domiciliu.Pasul 3Dacă datele şi adresa electorală nu sunt corecte,

adresaţi-vă personal sau trimiteţi documentele prinpoştă instituţiei diplomatice a Ucrainei din străină-tate conform domiciliului pentru a fi luat în evi-denţă consulară.

Prezentaţi personal instituţiei diplomatice aUcrainei din străinătate cererea însoţită de docu-mentele care confirmă datele cuprinse în aceasta.Modelul cererii se găseşte aici:

https://mfa.gov.ua/ua/page/open/id/2517În ziua votării nu se mai operează modificări în

lista de alegători.Aflaţi mai multe pe:https://mfa.gov.ua/ua/consular-affairs/golsuaInformaţiile referitoare la includerea alegătoru-

lui în Registrul de stat al alegătorilor şi veridicita-tea datelor personale ale alegătorului (nume, pre-nume, nume după tată, adresa electorală) în Re -gistrul de stat al alegătorilor pot fi verificate cuajutorul service online „Cabinetul personal al ale-gătorului“ (https: //www.drv. gov.ua/ords/f?p = 111 : - LOGIN) pe pagina web „Registrul de stat al alegă-torilor“.

Pentru aceasta, trebuie să vă înregistraţi în„Cabinetul personal al alegătorului“ şi să faceţi ointerpelare. În aproximativ 24 de ore, alegătorul vaprimi informaţii privind datele sale din Registrulde stat al alegătorilor pe adresa electronică indica-tă la înregistrare.

În cazul în care intenţionaţi să participaţi la ale-geri în circumscripţia de pe lângă AmbasadaUcrainei în România dar, după rezultatele verifică-

rii în „Cabinetul personal al alegătorului“ figuraţila o altă adresă electorală sau lipsesc datele dvs.personale, puteţi recurge la una dintre următoarelemodalităţi de includere pe lista alegătorilor din cir-cumscripţiile electorale din străinătate.

Includerea în evidenţa consularăVă adresaţi personal sau trimiteţi documentele

prin poştă la Ambasada Ucrainei în România pen-tru a fi incluşi în evidenţa consulară permanentăsau temporară.

Aflaţi mai multe despre documentele necesareşi procedura de includere în evidenţa consulară pehttps://romania.mfa.gov.ua/ua/consular-affairs/ -services/accounting.

Includerea pe lista de alegători la cerereCu cel mult 5 zile până la votare, depuneţi per-

sonal la Ambasadă cererea de includere a dvs. pelista de alegători sau de schimbare a adre sei elec-torale (dacă sunteţi inclus în Re gistrul de stat alalegătorilor). La cerere se anexează copiile docu-mentelor ce confirmă aceste modificări, iar origi-nalele se arată.

Nu se primesc cereri privind schimbarea tem-porară a locului de votare a alegătorului fără ca săfie schimbată adresa privitoare la alegeri de cătreinstituţiile diplomatice ale Ucrainei din străinătatesau de către comisiile de circumscripţie electoralădin circumscripţiile electorale din străinătate.Asemenea cereri se înaintează organului de admi-nistrare a Registrului de stat al alegătorilor dincadrul MAE al Ucrainei.

Invităm pe toţi doritorii să participe la alegeri şile recomandăm ca până în 25 martie să aibă grijăsă fie incluşi pe lista alegătorilor a circumscripţieielec torale de pe lângă Ambasada Ucrainei în Ro -mânia.

Pentru informaţii suplimentare adresaţi-văAmbasadei Ucrainei în România (web-site: https: -//ro mania.mfa.gov.ua, tel. (0040-21) 230-36-60,mail: consulat.ro@gmail.com).

Ambasada Ucrainei în România

Alegeri prezidenţiale din Ucraina, 31 martie 2019

57Curierul UCRAINEAN

Joi, 31 ianuarie 2019, PalatulAdministrativ din municipiul Sucea -va s-a umplut cu elevii studioşi aişcolilor din judeţ, însoţiţi de profe-sori care i-au îndrumat pe drumulspre performanţă.

Consiliul Judeţean Suceava aoferit premii în bani elevilor, echipe-lor şi cadrelor didactice din judeţulSuceava care au obţinut premii şime dalii la olimpiadele internaţiona-

le, naţionale şi judeţene în anul2018. Suma totală alocată din buge-tul judeţului a fost de 110.000 de lei,adică peste 23.000 euro. Vreau săspun că sala de festivităţi „Ştefan celMare“ cu 200 de locuri s-a doveditneîncăpătoare pentru cei 268 deelevi, 31 de cadre didactice şi mem-brii celor trei echipe premiate. Laacest eveniment au fost, de aseme-nea, prezenţi directorii celor 55 deunităţi şcolare de unde provin lau-

reaţii. Premiile pentru cei cinciolimpici internaţionali, stabilite con-form re gu lamentelor MinisteruluiEdu ca ţiei, au fost: David CornelTurturean, medaliat cu aur laOlimpiada Inter naţională deAstrofizică şi As tro nomie (concursmondial) – 10.000 de lei, EduardValentin Dumitrescu, medalie deargint la Olimpiada In ternaţionalăde Informatică (concurs balcanic) –

700 de lei, Teodora Iuli ana Juncu,medalie de argint la Olim piadaInternaţională de Limba Fran ceză(concurs european) – 700 de lei,Paul Florin Rebenciuc, medalie deargint la Olimpiada Inter naţionalăde Astronomie (concurs mondial) –7500 de lei şi Ana Maria Aioanei,medalie de bronz la Olim piadaInternaţională de Elenistică (concursregional) – 600 de lei. Pro fesoriiîndrumători ai olimpicilor interna-

ţionali au fost răsplătiţi cu 3000 delei pentru elevi cu medalia de aur,2000 de lei pentru elevi cu medaliade argint şi 1000 de lei pentru bronz(concurs la nivel mondial).

Premiile pentru cei 86 de elevicare au obţinut medalii la olimpiade-le naţionale au fost de 500 de leipentru locul I, 400 de lei pentrulocul II şi 300 de lei pentru locul alIII-lea. Premii în bani au primit şiprofesorii îndrumători ai elevilorcare au obţinut locul I, câte 300 delei. Alţi 177 de elevi care s-au clasatpe locul I la olimpiadele judeţene auprimit premii de câte 200 de lei.

Cele 55 de şcoli de la care provinmedaliaţi au fost răsplătite cu Di -plome de Excelenţă. Printre partici-panţi la acest frumos evenimentorganizat de dl Gheorghe Flutur,pre şedintele Consiliului Judeţean

Suceava au fost prezenţi şi 8 eleviolimpici de la Colegiul Tehnic„Laţcu Vodă“ din Siret în frunte cuprof. Doina Puiu, directoarea Cole -giului siretean, prof. de limba ucrai-neană Crainiciuc Antoneta şi preotulPuiuleţ Dorin, profesorul de religiede la Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă“Siret. A fost premiată prof. graduldidactic I Crainiciuc Antoneta cusuma de 300 de lei, iar elevii pre-miaţi au fost următorii: la OlimpiadaInternaţională de Elenistică AioaneiAnamaria – premiul III – 600 de lei;la Olimpiada naţională de limbaucraineană Schipor Cezara Nicoleta,premiul I, – 500 lei, Cozaciuc De -nisa Lorena, premiul II – 400 lei,Ciobaniuc Tabita, premiul II – 400lei, Cureliuc Emanuela, premiul III– 300 lei; la Olimpiada naţională dereligie Strugar Alin Gheorghe pre-miul III – 300 lei; Olimpiada na ţio -nală de discipline tehnice CozariucDarius George – premiul III – 300lei, Moscaliuc Melania – premiul III– 300 lei.

La încheierea acestui frumoseve niment, Gheorghe Flutur, preşe -din tele Consiliului Judeţean Su cea -va, s-a declarat impresionat de nu -mă rul mare de elevi care fac perfor-manţă la concursurile şcolare şi aspus că apreciază că „În acest colţ deţară este un asemenea izvor de inte-ligenţă“. Sper că voi veţi fi cei carevor contribui la modernizarea ade-vărată a României.

Activitatea de corespondent la o publicaţiecare se adresează minorităţii din care faci parte,pentru mine, înseamnă în primul rând împărtăşi-rea emoţiilor pozitive. Obiectivitatea joacă un rolimportant în prezentarea veridică a evenimente-lor, de aceea o punem în prim-plan şi oricând

putem demonstra cele relatate. Astăzi aş vrea să vă vorbesc despre concursuri

şi activităţi extraşcolare.Adulţii de mâine (tinerii de astăzi) trebuie ini-

ţiaţi în viaţă şi în societate prin puterea exemplu-lui pozitiv, prin competiţie, prin

studiu şi prin promovareaadevăratelor valori umane.Într-o lume în care globa-lizarea este la ordineazilei, identitatea etnică de -vine o adevărată co moarăşi păstrarea acesteia o pro-vocare.

Începutul anului calen-daristic dă startul com -petiţiilor locale, judeţene,naţionale şi internaţionale.Trecutul conturează viito-rul şi de aceea aş vrea săurez succes tuturor copii-lor, tinerilor şi profesorilorcare se implică în asemenea competiţii!

Aş vrea să amintesc câteva reuşite, aşvrea să arăt că se poate!

„Călătoria mea multiculturală“ estecompetiţia care ne-a adus anul trecut loculI la nivel judeţean şi locul al III-lea la nivelnaţional prin respectarea tematicii ce sco-tea în evidenţă legătura profundă dintretrecut şi prezent. Etapa naţională s-a desfă-şurat la Satu Mare şi a fost un succes, unmodel de întâlnire multiculturală, un spec-tacol al culorilor şi o scânteie ce a motivatpromovarea valorilor autentice moştenite.

O mare bucurie a fost participarea la concursulnaţional organizat în judeţul Suceava, concurs cepromovează anual istoria, tradiţiile şi obiceiurileucrainenilor din România. La acest concurs naţio-nal copilaşii au luat locul al III-lea.

Ne-am bucurat la „Festivalul naţional de ouăîncondeiate“ de la Ciocăneşti unde elevii noştriau luat 5 premii, printre care multe întâi şi maiales la concursul organizat la Vlădeni, Botoşani„Paştele în sufletul copiilor“ de unde copilaşiis-au întors cu zece premii.

Numeroase premii am obţi-nut şi la concursurile spor tivedesfăşurate sub sigla „Sportulpentru toţi“ organizat de UUR– filiala Botoşani: locul I, lafotbal, echipa de fete şi locul alII-lea la băieţi, locul I, la crosfete, Leontescu Naomi, locul IBănilean Dănuţ Eugen. Şahul avenit cu două premii: premiul I,Leon tescu Naomi, premiul alII-lea, Şutac Andrei.

Vicecampioni naţionali amavut la campionatul naţional decros la juniori, cu echipa for-mată din: Vătui Andrei, ZusGabriel, Iavo ren ciuc Gabriel şi

Mun teanu E. Fetele au luat locul patru pe plannaţional la acelaşi concurs. Domnul profesorSemciuc Victor a fost antrenorul elevilor cares-au întors cu premii de la competiţiile spotive şitrebuie să menţionez că în spatele reuşitelor, dupăcum ştiţi, se ascund antrenamente zilnice.

Succes tuturor membrilor comunităţii noastrela toate concursurile locale, naţionale sau judeţe-ne! Sperăm să ne întoarcem cu premii şi să împăr-tăşim experienţele plăcute prin cuvinte şiimagini!

Claudia SeMCIUC

Concursuri, olimpiade, reuşite

Premierea elevilor olimpici şi a profesorilor îndrumătoridin judeţul Suceava de către Consiliul Judeţean Suceava

ing. prof. Jeaneta MAIDANIUC

Curierul UCRAINEAN8

Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturale

La 15 ianuarie a.c., s-auîmplinit 169 de ani de lanaşterea marelui poet na -ţional Mihai Emi nescu. Cuaceastă ocazie, la Cern ăuţi,membrii co munităţii românedin Ucraina, dar nu numai,au organizat o serie de mani-festări dedicate poe tuluinepereche Mihai Eminescuşi Zilei Naţio nale a Culturii

Române, într-un ca dru mai mult decât interesant.După cum transmite Agenţia de Ştiri „Buc -

Press“ din Cernăuţi, Societatea Scriitorilor dinCer năuţi, Societatea pentru Cultură Româ nească„Mihai Eminescu“, Asociaţia Ştiinţifică-Peda go -gică „Aron Pumnul“, Centrul Cultural Ro mâ nesc„Eudoxiu Hurmuzachi“ cu ajutorul Di rec ţiei În -văţământ şi Ştiinţă a Administraţiei Re gionale deStat Cernăuţi şi cu sprijinul Con sulatului Ge neralal României la Cernăuţi au pregătit ac ţiuni care

au început la 12 ianuarie 2019 cu Con cur sul re -gio nal de recitare a versurilor emi nes ciene ce aavut loc la Gimnaziul „Alexandru cel Bun“.

La 15 ianuarie – ziua de naştere a poetului şiZi ua Naţională a Culturii Române – manifestărileau început la ora 10:30 cu depuneri de flori labus tul lui Eminescu din curtea casei lui AronPum nul şi apoi la statuia poetului din centrul ora-şului.

Începând cu ora 12:30 la Gimnaziul românesc„Alexandru cel Bun“ din Cernăuţi s-a desfăşuratSimpozionul „Bucovina în publicistica lui Emi -nescu“ la care au participat scriitori din Cernăuţişi Suceava, ziarişti, profesori de şcoală, elevi şistudenţi, alţi admiratori au cuvântului artistic. Lasfârşitul manifestării, au avut loc lansări de carteşi recitaluri de versuri din opera lui Eminescucare au impresionat în special prin capacitatea dea pătrunde în sufletele celor prezenţi.

Şi românii din dreapta Tisei l-au sărbătorit pepoetul naţional M. Eminescu. Manifestarea a fost

găzduită de Şcoala de Artă din Solotvyno –Trans carpatia, dar au participat profesori şi elevide la toate şcolile cu predare în limba română dinregiune.

Omagierea a luat forma unui spectacol-con-curs care a inclus probele de montaj literar, reci-tări şi interpretare de melodii pe versuri de MihaiEminescu. S-au oferit premii constând în bani şicărţi de către Asociaţia Culturală „Boema OJT“Baia Mare (preşedinte Mihai Cozma), organizato-rul manifestării alături de Liceul „Mihai Emi nes -cu“ din Solotvyno (director prof. Adriana Pop).La manifestare au fost prezenţi primarul din So -lot vyno (Gheorghe Uhal), precum şi reprezentan-ţii Consulatului Român din Solotvyno.

În fiecare an, data naşterii marelui poet esteconsiderată o sărbătoare a culturii române. Fărăîndoială, opera sa se înscrie cu cinste şi în patri-moniul culturii universale, fiind tradusă în peste70 de limbi străine, inclusiv în ucraineană.

Ion ROBCIUC

Mihai Eminescu omagiat în Ucraina

Mihai Eminescu a fost aniversat şi anulacesta de către elevii Şcolii Gimnaziale dinBălcăuţi în cadrul unui proiect intitulat„Să-l cinstim pe Eminescu“, desfăşurat înintervalul 15 decembrie 2018-15 ianuarie2019 şi în care au fost implicaţi elevii cla-selor a V-a şi a VII-a coordonaţi de Lăcră -mioara Grigor ciuc, profesoară de limba şiliteratura română în cadrul unităţii de învă-ţământ.

Pe durata desfăşurării proiectului, înorele de limba şi literatura română şi încadrul atelierelor de lectură, s-a urmăritrealizarea te mei propuse. Elevii au făcut oselecţie a informaţiilor referitoare la bio-grafia şi activitatea literară a poetului, aurealizat pagini de portofoliu cu creaţii dinopera marelui poet, au memorat versuri alelui Eminescu sau despre Eminescu.

Evaluarea proiectului s-a făcut în faţacolegilor, a părinţilor şi a invitaţilor printr-un program artistic conceput sub formaunei poveşti despre viaţa poetului.

Depănarea poveştii a început cu ziua de15 ianuarie 1850 când s-a născut în familialui Gheorghe şi Raluca Eminovici cel de alşaptelea copil care a primit numele de Mi -hai. Co pi lăria şi-o petrece la Ipoteşti, avândîn preaj mă poienile, dealurile şi pădurea culacul cel albastru, încărcat cu flori de nufăr.Trăi rile copilului de altădată au prins viaţăas cul tând poezia ,,Fiind băiet păduri cutre-ieram“.

Comuniunea tainică cu natura l-a făcutsă perceapă de mic fiecare şoaptă a apelor,su netul buciumului, zgomotul satului învreme de amurg. Cu această comoarănepreţuită a înţelegerii tainelor naturii,Mihai Eminescu va pleca spre descoperi-rea tainelor unei alte lumi, aceea a cărţilor.

Povestea a continuat cu primele încer-cări literare ale poetului. Eminovici Mihaitrimite poezii la revista „Familia“, care sepublică sub numele Mihai Eminescu. Şiastfel, apar poeziile „De-aş avea“, „Dinstrăinătate“. Iar poezia „La mormântul luiAron Pumnul“ reflectă dragostea şi admi-raţia pentru profesorul său de la Gimnaziul dinCernăuţi.

Un alt moment surprins în cadrul programuluiartistic a fost dragostea lui Eminescu pentruBucovina.

A fost subliniat şi faptul că Eminescu a rămas

mereu contemporan. Poeziile recitate au confir-mat că în fiecare vers al lui e o întreagă lume defrumos, de înţelepciune, de sentimente nebănui-te... şi ori de câte ori frunzăreşti filele cărţii luiMihai Emi nescu, afli ceva nou, ceva „ucigător dedulce“.

Creionarea personalităţii poetului nuputea omite aspectul că viaţa acestuia afost amară şi tristă, splendidă şi înălţătoare,iar poetul s-a mistuit luminând. Emi nes cus-a gândit la viaţa poporului, la nedreptăţi-le îndurate de acesta, a combătut rutina,falsul patriotism. El a fost un adevăratpatriot al poporului.

Nu a fost uitată nici poezia cu tematicăistorică... în acest sens, a fost dramatizat unfragment din „Scrisoarea III“ (dialoguldintre Mircea cel Bătrân şi Baiazid).

A fost amintit şi faptul că dragostea luiEminescu pentru ţară s-a manifestat şi înpasiunea cu care a cercetat folclorul, co -morile vechii poezii populare, înnoind-o şiridicând-o la un înalt potenţial artistic.„Căci o adevărată literatură, zicea Emi -nescu, nu poate fi întemeiată decât pe gra-iul viu al poporului, pe tradiţiile, obiceiuri-le şi istoria lui, pe geniul lui“.

În multe dintre poeziile sale, Eminescua cântat-o pe Veronica Micle. Momentulartistic a surprins iubirea dintre cei doiîntr-un moment dramatizat pe baza scriso-rilor pe care şi le-au scris cei doi.

Evocată a fost şi prietenia dintre Emi -nescu şi Creangă, ilustrată printr-un frag-ment dintr-o scrisoare pe care povestitoruldin Humuleşti o scrie poetului.

Povestea s-a oprit puţin în ziua de 15iunie 1889, la ora trei, în sanatoriul docto-rului Şuţu din Bucureşti când Poetul s-aaşezat pentru a se odihni puţin. Şi continuăa se depăna până în ziua de astăzi căci,,Eminescu nu este un poet/fie şi nepere-che/nu este geniul tutelar/n-a iubit-o peVeronica Micle/n-a fost sărac şi n-a fostbogat/n-a scris cărţi/ci doar un certificat denaştere/de ce lui ne închinăm?/ fiindcă el ascris, cu litere de aer şi ţărână, certificatulde naştere al sufletului românesc“ – Lu -cian Avramescu.

De Ziua Culturii Naţionale elevii băl-căuţeni, cu emoţie şi preţuire, au încercatsă-i onoreze numele şi memoria lui MihaiEminescu. Activitatea extracurriculară s-a

vrut a fi un mic omagiu al comunităţii din Băl -căuţi pentru marea moştenire pe care poetul adăruit-o neamului său.

Convalia HReHORCIUC

Cu EminEsCu-n suflEt şi-n gând

59Curierul UCRAINEAN

Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturale

Sărbătorirea Centenarului sub genericul„Bucovina 1918 – 100 – 2018 – Centenarul Uniriicu ţara“ în prezenţa delegaţiilor din parteaConsiliului Judeţean Suceava, de la CentrulCultural „Bucovina“, Centrul pentru Conservareaşi Promovarea Culturii Tradiţionale a continuat înlocalitatea Falcău, comuna Brodina. În elegantasală a pensiunii dlui Lungu Aurel şi Rodica, s-adesfăşurat evenimentul cultural lansarea cărţii„Ne cântă huţulii“. Autorul acestei cărţi este tână-rul, dar talentatul şi neobositul culegător de poeziişi cântece huţule vechi Paul Petru Torac. La eve-niment, au participat Ioan Manole, Victor T.Rusu, Liviu Rotariu, Casian Balabaşciuc, VasileUngureanu, Liviu Ţăran, Lucian Căluşeriu, eleviiŞcolilor Gimnaziale Brodina şi Falcău. Mode -rator a fost dl Călin Brăteanu, parteneri Primăriaşi Consiliul Local Brodina. Majoritatea invitaţilorau venit îmbrăcaţi în costume populare, dar maiales cele huţule. Scena a fost împodobită cu co -voare specifice huţulilor, cu manechine în costu-me huţule, cu ştergare cusute manual de stră-stră-bunicii huţuli. La intrare, au fost panouri cupăpuşi, cu costume ale diferitelor minorităţi, far-

furii pe care scria „100 ani“ în trei culori, steagultri color, 1 Decembrie – 100 România şi multelozinci cu conţinut patriotic, stema ţării şi multelucrări ale copiilor.

Programul a fost deschis de dl Casian Bala baş -ciuc, scriitor bucovinean alături de autorul cărţii,Paul Petru Torac. Cartea cuprinde 100 de cântecehuţule în limba ucraineană traduse în limba româ-

nă. După cuvântul celor doi, pe scenă a fost invi-tată cântăreaţa Angelica Flutur care şi-a exprimatadmiraţia şi respectul pentru autor, pentru mamalui, Elena, care duc mai departe tradiţiile huţuli-lor. Apoi ne-a încântat cu cântecul „Zakum$laBucovinca“ în limba ucraineană.

Un grup de eleve huţule au cântat numai înlimba ucraineană. Acest grup este instruit de prof.de limba ucraineană Coneac Viorica. Paul Torac avorbit despre muzeul constituit în casa particularăa familiei Torac în comuna Brodina, despre isto-ricul exponatelor huţule ce se aflau în fundalulscenei. Atât Maria Popescu, cât şi Adriana MariaHasna ne-au încântat cu cântecele lor în limbaucraineană, iar Adriana Hasna a cântat acelaşicântec în limba ucraineană ca şi Angelica Flutur,cu nimic mai prejos decât ultima.

Artistul Paul Anania, prieten bun cu autorulcărţii, în cuvântul său l-a felicitat pe Paul Toracpentru activitatea pe care o desfăşoară, importan-ţa păstrării tradiţiilor strămoşilor noştri, apoi ne-abucurat cu cântece maramureşene. Doina cântatăne-a făcut „pielea găinii“ prin frumuseţea execu-ţiei. Dl Călin Brăteanu, directorul Centrului

Cultural „Bucovina“, Suceava, încuvântul său a felicitat-o pe ElenaTorac pentru continuarea tradiţiilorbunicilor, părinţilor. Desi gur că pen-tru Elena şi Paul au fost veritabilemomente de satisfacţie culturalăcând îşi pot spune că viaţa lor nu afost inutilă.

În continuarea programului, auapărut pe scenă dl Valentin Maro -cico şi dl Brăteanu, artişti instru-mentişti, primul cu vioara, al doileacu cobza, cântând „Huţulca“. Apoi,acompaniat de vioară, dl Brăteanu ainterpretat un cântec cu strigăturifoarte apreciat de public.

Dl Huzdup de la Centrul Culturala vorbit despre istoricul patrimoniu-lui, fiind impresionat de peisajul încare trăiesc huţulii apreciind tradiţii-le culturale din această regiune ma -gică, cu un spaţiu plin de straturi deistorie şi de bunătate umană. Aici aîntâlnit oameni de talent şi de calita-te. În cuvântul său, preotul Con -stantin Hrehor a explicat importanţasărbătorii Sf. Nicolae.

Din nou au apărut pe scenăAdriana Hasna, Maria Popescu şiTeodora Popescu care ne-au încântatcu cântece huţule şi populare româ-neşti scoţând în evidenţă Brodina,Falcăul. Artistul popular Sorin Filipdin Argel a elogiat-o în cuvântul săupe dna Elena Torac pentru activita-tea cultural-artistică ce o desfăşoarăatât în ţară, cât şi peste hotare. La fela vorbit şi despre copiii ei, Paul şiPaula, ce îi urmează cariera de meş-ter popular.

Ca autor al cărţii lansate, PaulTorac nu putea povesti ce sentimenta avut când a văzut copiii partici-pând din tot sufletul la derulareaeve nimentului, cântând, dansând,dia logând, ei, copiii, care reprezintăun public foarte sincer şi direct. Einu „mint“ la un spectacol, nu au

motive să menajeze pe nimeni dacă nu le place cese petrece pe scenă. După încheierea programuluiartistic, Paul Torac a mulţumit tuturor celor carel-au sprijinit. Partea a doua a acestui eveniments-a desfăşurat la Primăria Brodina, unde a fostoferită o masă cu bucate alese, de post, pregătităde Valu şi Fănica, experţi în arta culinară şi a ser-vitului. Pentru cadre didactice mai în vârstă, pre-

cum Gheorghiu Silvia şi subsemnata, a fost omare surpriză şi plăcere să-l revedem după circa20 de ani pe prof. de muzică care a predat elevilorobiectul „muzica“ la Şcoala Gimnazială Brodinaşi Falcău. Dna Gheorghian, cu nostalgie, şi-aamin tit cum, cândva, de Crăciun un grup de 16cadre didactice, în frunte cu Valentin au colindat-o. Toată noaptea au petrecut, iar Valentin cu atâtapatos cânta la vioară, încât s-a ales cu o singură

strună. Iar subsemnata mi-am amintit de cât aju-tor a fost Valentin într-o excursie oferită de răpo-satul Ştefan Tcaciuc, fost preşedinte al UUR,drept stimulent al activităţii culturale a profesoa-rei de limba ucraineană şi a copiilor care au învă-ţat această limbă. Numai că dl Valentin Marociconu a profesat mult la Brodina, ci a plecat să-şidesăvârşească studiile. Astăzi el este profesor deeducaţie muzicală, preşedintele asociaţiei ansam-blului artistic „Dor“, colaborator şi membru aljuriului internaţional la diferite concursuri şi fes-tivaluri internaţionale.

L-am scos în evidenţă pe dl Marocico pentrucă el este născut la Ploşcii într-o familie de huţuli,moştenind talentul de la părinţi, promoveazăvalorile spirituale tradiţionale huţule. El a insuflatelevilor lui această pasiune pentru nepreţuitanoastră moştenire folclorică pe care o poartă şi elîn suflet şi pe care o promovează de ani buni şi pemarile scene ale lumii. Merită spus că ValentinMarocico a bătut cu piciorul o mulţime de satepentru a culege cântece vechi – comori populare,costume şi talente. Ne bucurăm, dar şi ne mân-drim cu astfel de oameni, care, deşi născuţi în vârfde munte, la capătul României, cu posibilităţi ma -teriale modeste, au răzbătut prin propriile forţe,ajungând oameni apreciaţi în ţară şi în lume.

Artemizia GHeORGHI

„Ne cântă huţulii“

510 Curierul UCRAINEAN

Una dintre principalele modalităţi de conser-vare şi perpetuare, totodată, a specificului identi-tar naţional o constituie păstrarea tradiţiilor lega-te de sărbătorile anuale. Ucrainenii din Româniasunt unii dintre păstrătorii consecvenţi şi loiali aitradiţiilor şi obiceiurilor specifice sărbătorilor deiarnă pe stil vechi, Crăciunul, Anul Nou şi Bobo -teaza, dovadă stând colindele, urările de AnulNou, portul şi obiceiurile aferente acestor cele-brări. Vechimea unora dintre obiceiuri datează şide peste şapte secole.

Ca în fiecare an, filiala Cluj a Uniunii Ucrai -nenilor din România a marcat sărbătorile de iarnăprin organizarea, la 19 ianuarie a.c., a evenimen-tului „Sărbătorile de iarnă la ucraineni: Crăciu -nul, Anul Nou, Boboteaza (analiză şi evocare)“,în cadrul căruia membrii UUR, studenţii, cadreledidactice şi simpatizanţii tradiţiilor ucrainene auevocat Crăciunul, Anul Nou şi Bobo teaza, lasediul organizaţiei, prin colinde şi urări specificeacestor sărbători.

Manifestarea ştiinţifico-culturalăa debutat cu interpretarea colinduluiДивная новина (O, ce veste minuna-tă) de către toţi membrii UUR-Clujşi a continuat cu deja tradiţionalacomponentă ştiinţifică, prin prezen-tarea unor comunicări, din care par-ticipanţii au putut afla lucruri poatemai puţin ştiute despre aceste sărbă-tori. Membrii filialei clujene a UURatât studenţii, cât şi cadrele didacti-ce, se străduiesc ca an de an să aducăceva nou în intervenţiile lor ştiinţifi-ce pentru ca cei prezenţi să simtăsatisfacţia timpului de calitate petre-cut împreună.

Astfel, subsemnatul, în comuni-carea Sărbătorile pe stil vechi. De ceeste numit Calendarul iulian „neîn-dreptat“? şi-a concentrat atenţiaasu pra condiţiilor „naşterii“ celordouă calendare (iulian şi gregorian),respectiv, a celebrării sărbătorilor pestil vechi şi pe stil nou. Şi-a începutprezentarea cu expunerea motivelorpentru care împăratul Iulius Cezaracceptă ca în anul 46 î.e.n. să fieadoptat calendarul egiptean, numitiulian, care s-a dovedit, însă, a nureflecta în totalitate realitatea astro-nomică. Drept urmare, la 24 februarie 1582, esteadoptat un alt calendar numit, ulterior, gregorian,prin care erau eliminate 10 zile din calendar.Abia în anul 1923, în cadrul unui congres de laConstantinopol, are loc îndreptarea calendaruluiiulian rămas în urmă cu 13 zile când, de fapt,încep să coexiste cele două tipuri de sărbători: pestil vechi şi pe stil nou. După cecompară Crăciunul la ruşii-lipo-veni, sârbi, georgieni etc., autorulcomunicării ajunge la concluzia căucrainenii sunt singurii dintrenaţiunile slave care sărbătoresc şipăstrează toate obiceiurile şi tradi-ţiile pe parcursul celor trei zile deCrăciun (colindele, interpretareaVi flaimului etc.), cât şi celelaltesăr bători de iarnă, Anul Nou şiBoboteaza. În concluzie, autorulcomunicării este de părere că, nici-decum, calendarul iulian nu trebu-ie numit neîndreptat, deoarece şicel actual, gregorian este tot unulneîndreptat, azi omenirea fiind înurmă cu aproximativ şapte zile.

Cea de-a doua comunicare, susţinută de stu-dentul specializării Limba şi literatura ucrainea-nă, anul III, Petru Pancec, Цікаві факти проРіздво Христове, după cum se poate observa

chiar din titlu, este dedicată Crăciunului, maiexact lucrurilor mai puţin cunoscute legate de ceamai importantă sărbătoare de iarnă, şi anume: întrecutul îndepărtat, Crăciunului nu i se acorda oatenţie deosebită, abia din anul 200 e.n., teologiidin Alexandria au decis celebrarea Crăciunului la20 mai; rădăcinile tradiţiilor de Crăciun pot figăsite în unele ceremonii păgâne dedicate diferi-telor zeităţi slave; în Occident, este destul de răs-pândită legenda împodobirii bradului, aparţinân-du-i lui Martin Luther; a enumerat diverse ipote-ze ale cercetătorilor privind steaua care i-ar ficondus pe cei trei magi şi pe păstori la locul naş-terii Mântuitorului, studentul încheindu-şi peri-plul prin lucrurile inedite legate de Crăciun cutradiţia păstrării postului timp de 40 de zile, acelor douăsprezece feluri de mâncare din AjunulCrăciunului sau a colindatului, cea mai popularăşi iubită de către copii formă de celebrare a aces-tei sărbători de iarnă

Ana-Svetlana Onujec, studenta specializăriiUcraineană, anul I, în comunicarea dedicată Bo -bo tezei, Водохрещe: історія, традиції тавірування, a punctat, înainte de toate, faptul că,spre deosebire de celelalte două mari sărbători,Crăciunul şi Anul Nou, ale căror multe dintreobiceiuri îşi au originea în ceremoniile păgâne,

sărbătoarea Bobotezei este pur creştină, începândsă fie celebrată de către slavi odată cu adoptareacreştinismului, în secolul al X-lea, deşi, primiicare au sărbătorit Botezul Domnului au fost chiar

apostolii lui Isus, dovadă, în acest sens, fiindmărturia creştinătorului Klement Alexandrovskidin secolul al II-lea. Tradiţiile legate de aceastăsărbătoare au în centrul lor apa şi semnificaţiilepurificatoare ale acesteia. Ucrainenii, ca şi altepopoare slave şi nu numai, păstrează cu sfinţenieobiceiurile legate de Bobotează. Autoarea şi-aîncheiat comunicarea, subliniind semnificaţia şiimportanţa pe care ar trebui să le aibă această săr-bătoare în viaţa oricărui creştin, indiferent denaţionalitate.

O comunicare deosebit de interesantă, cu titlulCrăciunul – etimologii slave şi latine, ne-a fostprezentată de domnul conf. univ. dr. Dorin-IoanChira, prodecanul Facultăţii de Litere, un devotatşi sincer susţinător al ucrainenilor din Româniacare, în stilu-i propriu, academic şi fermecător,ne-a ademenit pe tărâmul lingvisticii, vorbindu-ne despre cele mai vechi etimologii propuse deSextil Puşcariu, Theodor Capidan, Nicolae Dră -ganu, care consideră că termenul „crăciun” estede origine latină şi provine din apelativul creatio-nem. Şi B. P. Hasdeu, Ovid Densusianu, Al.Rosetti, Al. Graur sunt de părere că provine totdin latină, din lexemul colatio-nem. De parteacea laltă a baricadei se situează cercetătorii V.Miklosich, C. Jiraceh, A. Cihac, Al. Philippide,G.L. Weigand care susţin originea slavă meridio-nală, în timp ce lingvistul Sorin Paliga este depărere că termenul „crăciun“ provine din daco-tracă.

Partea ştiinţifică a acţiunii a fost dublată deuna informaţională, prin vizionarea de filmedocumentare scurte privind datinile şi obiceiurilede iarnă ale ucrainenilor. În completarea şi îmbo-găţirea programului, invitaţii împreună cu orga-nizatorii au intrepretat colinde şi urări, celebrândcu bucurie şi speranţă intrarea în Noul An.

În finalul manifestării, au fost prezentate douăcărţi: «Під сузір’ям слова» – Публіцистика(Sub constelaţia Cuvântului – Publicistica), deMihai Hafia Traista, despre care a vorbit redacto-rul cărţii Ioan Herbil şi «Лорана. Любов доБлижнього» (Lorana. Aproapelui cu dragoste),de Mihai Nebeleac (redactor Mihai Mihailiuc),despre care Ioan Semeniuc, consăteanul şi celcare i-a dedicat câteva articole şi studii mareluiromancier, a rostit câteva cuvinte, mulţumind, înîncheiere, Uniunii Ucrainenilor din Romînia că areeditat cele două romane.

Printre invitaţii de seamă care au răspunspozitiv şi de data aceasta, dând un plus de valoa-re şi încredere acestor manifestări, în general,s-au numărat: prodecanul Facultăţii de Litere, dlconf. univ. dr. Dorin-Ioan Chira, preşedintele deonoare a UUR-Cluj, dl prof. univ. dr. Ioan Ar -delean, dna profesoară Maria Ardelean, profeso-rii de la Departamentul de limbi şi literaturi

slave, conf. univ. dr. Diana Tetean şi lec-tor univ. dr. Judit Bartalis, domnii profe-sori Motria şi Mihai Kramar, dl conf.univ. dr. Ioan Semeniuc, dna redactor al„Clopoţelului“, Ludmila Doroş, dnaOlha Senyşyn, jurnalist, dl ing. OlehIaroslav Lemnij, numeroşi simpatizanţiai culturii şi limbii ucrainene şi, nu înultimul rând, cei mai importanţi partici-panţi, studenţii şi tinerii colaboratori aifilialei Cluj (membrii Coralei UUR-Clujşi ai trupei de teatru „Pasărea de foc“),fără de care asemenea acţiuni nu ar fiposibile. Le mulţumim toturor pentrupromptitudinea şi dragostea pe care ne-oarată de fiecare dată, ajutându-ne săducem mai departe lumina culturii, aliteraturii şi a tradiţiilor ucrainene.

lector univ. dr. Ioan HeRBIl, preşedintele filialei Cluj a UUR

ÎN SLUJBA CONSERVĂRII SPECIFICULUI IDENTITAR NAŢIONAL

511Curierul UCRAINEAN

Ciclul de iarnă al sărbătorilor tradiţionaleucrainene oriunde ar trăi ei include sărbătorifavorite din frageda copilărie, cum ar fi: Ajunul,Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza. Aceste sărbă-tori au fost şi încă mai sunt însoţite de pregătireaunor mâncăruri (rituale), speciale, care au ovaloare simbolică, reprezentând o formă decomunicare de familie, erau şi mai sunt încă pri-

lejul ca familia, oricât de răspândită ar fi, să seadune la un loc, de regulă în casa părintească.Sărbătoarea Crăciunului este una dintre cele maifrumoase tradiţii ale creştinismului. Această săr-bătoare după importanţa ei este a doua după Paş -te. În ciuda unor diferenţe de nuanţe şi tradiţii desărbătorire de către protestanţi, catolici şi orto-docşi, sărbătoarea naşterii Domnului Isus Hristosumple sufletele tuturor creştinilor de o bucurieunică.

La 6 ianuarie, filiala Iaşi a UUR a marcatAjunul Crăciunului a 11-a oară. În această zi iausfârşit cele patruzeci de zile de post al Cră ciu -nului. La masa bogată, de sărbă-toare, în mod tradiţional seadună întreaga familie. Şi lamasa noastră s-a adunat „fami-lia de ucraineni“ care trăieşte înIaşi, din păcate, nu toţi dinfamilie, pe de o parte, pentru căsuntem destul de mulţi (e ade-vărat că unii au fost plecaţi şiaici am în vedere pe studenţii deorigine ucraineană, care erau înbinemeritata vacanţă înainte deexamene), iar, pe de altă parte,am dorit să împărtăşim aceastăbucurie cu prietenii noştri, re -pre zentanţi ai autorităţilor loca-le, ai unor instituţii şi organiza-ţii nonguvernamentale cu care filiala noastrăcolaborează în promovarea proiectelor comune.La invitaţia filialei noastre, în această zi minuna-tă, alături de noi au fost reprezentanţi ai Con -siliului Judeţean Iaşi, ai Primăriei, ai Colegiuluide Artă „Octav Băncilă“ , ai Uni versităţii „Ale -xandru Ioan Cuza“ şi ai altor organizaţii cu carecolaborăm.

Pentru această acţiune soţiile membrilor

Comitetului filialei au pregătit oexpoziţie culinară cu mâncărurispecifice de Cră ciun, aceleaşifeluri de mâncare pe care le pre-găteau pe când se aflau în satelede origine, pe lângă mamele lor,asta cu mulţi ani în urmă, de undeprovine marea majoritate a mem-brilor „familiei noastre ucraine-ne“ din Iaşi. Invitaţii noştri auavut ocazia să ia la cunoştinţă dereţetele mâncărurilor tradiţionalece se pregătesc pentru seara deAjun al Crăciunului (ele au fostprezentate în format bilingv), dar,în acelaşi timp, au avut posibilita-tea să deguste aceste mâncăruri.

Pentru oaspeţii noştri am pre-gătit 2 Roll-upuri de Crăciun:unul cu prezentarea tradiţiilor şiobiceiurilor legate de această săr-bătoare, iar al doilea cu cele mai frumoase felici-tări ucrainene pentru sărbătorile de iar nă. Dar caei să nu rămână doar cu ceea ce au văzut la noi,fiecare dintre oaspeţii noştri a primit câte o felici-tare, un calendar de buzunar şi o făgăduinţă pen-tru anul 2019.

Ajunul Crăciunului a început cu un cuvânt debun venit din partea preşedintelui filialei Iaşi aUUR, care a urat tuturor celor pre zenţi pace şilinişte în fiecare casă, bunătate, înţelegere, pros-peritate, dragoste, fericire, linişte sufletească şisucces în toate începuturile, mai multă bucurie,sănătate şi bunăstare! Astăzi avem posibilitatea săstăm сâteva minute şi să ne gândim, cum a fostviaţa noastră în trecut, ce a fost bun şi ce a fost

rău, cu ce şi în faţa cui amgreşit, să încercăm să neîmpăcăm cu noi înşine în pri-mul rând, apoi cu rudele, cucei dragi, cu colegii de muncăetc. E timpul să fim buni, mairăbdători şi mai toleranţi, săpunem pe prim-plan bineleaproapelui nostru şi apoi alnostru, şi atunci vom fi fericiţişi binecuvântaţi.

La cererea oaspeţilor noştripreşedintele filialei Iaşi apovestit de ce în toată lumease sărbătoreşte Crăciunul la25 decembrie, iar în Ucraina,Georgia, Rusia, Serbia şi în

alte ţări la 7 ianuarie. De ce datele de naştere a luiIsus Hristos diferă, dacă ele diferă? (În societateamodernă se trăieşte după calendarul gregorian,

care a fost introdus în 1582, decătre Papa Grigore al XIII-lea.Acest nou calendar a şi fostnumit „stil nou“. Di ferenţadintre cele două stiluri, la fie-care 100 de ani, creşte cu o zi.Acum, calendarul iulian rămâ-ne în urma celui gregorian cu13 zile. Dacă în Euro pa, a apă-rut şi este în vigoare noulcalendar gregorian, în Ucrainaşi ţările sus-menţionate conti-nuă să se folosească calenda-rul iulian).

Oaspeţii noştri s-au arătatinteresaţi de tradiţiile şi obice-iurile caracteristice ucraineni-

lor cu privire la celebrarea Cră ciu nului. Noi amprezentat oaspeţilor noştri, în linii mari, tradiţiileşi obiceiurile ucrainenilor care trăiesc în sudulBuco vinei, de unde provine majoritatea membri-lor organizaţiei noastre. A trebuit să povestimoaspeţilor noştri despre bucatele specifice, careau fost prezentate la expoziţie, despre simbolurilelor (despre simbolurile / semnificaţia altor atribu-te prezente în seara de Ajun – diduch, usturoi, fân

etc.), iar după degustarea acestorpreparate, majoritatea invitaţilorau cerut reţete pentru preparateleprezentate.

Dar seara de Ajun nu ar fiadevărată şi completă, dacă arlipsi colindele noastre ucraineneşi româneşti (în cazul dat). Şi dedata aceasta alături de noi a fostdoamna Zaharov Otilia, profe-soară la Colegiul Naţional deArtă „Octav Băncilă“, care a pre-zentat un buchet de colinderomâneşti, acompaniată de nelip-sita-i chitară, fiind susţinută departicipanţii la acţiune.

6 ianuarie – o zi cu mai multefaţete, ajunul Naşterii DomnuluiHristos dar şi o ocazie de areflecta asupra multor lucruri dinviaţa noastră. În această zi nu

este suficient să ne înnoim doar casa şi în curăţe-nie să întâmpinăm marea sărbătoare, ci să ne păs -trăm şi sufletul curat, „măturat“ de gânduri rele şisă începem să trăim într-un mod nou. Aşa, cum ocere Domnul. Hristos s-a născut! Slăviţi-L!

Victor HRIHORCIUC,preşedintele filialei Iaşi a UUR

COMUNITATEA UCRAINENILOR DIN IAŞI A SĂRBĂTORIT CRĂCIUNUL PE STIL VECHI

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-şef:Ion Robciuc

Redactor:Kolea Kureliuk

Tehnoredactare:Ştefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART ORGANIzATION SRL“

ISSN 1223-5210

CURIERUL UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri -mate în paginile Curierului ucrai nean revineîn exclusivitate autorilor. Redacţia nu-şi asu -mă obli gaţiile legate de conţinutul mate ria -lelor şi nu retur nează articolele nepublicate.

Curierul UCRAINEAN12

Motto:„Oricât de frumos ar străluci

soarele, de apus tot trebuie săapună“.

F. Raimund

Sunt convins că unii dintre citito-rii acestor rânduri, îndeosebi cei maivârstnici, dar nu numai ei, când va,cel mai sigur în copilărie, au fostcaptivaţi citind romanul cunoscutu-lui scriitor american James Feni -more Cooper intitulat „Ultimulmohican“. Unii dintre noi, sau poatedintre cei ce nu l-au citit, au avutocazia să vadă şi filmul cu acelaşititlu, transmis la televiziune. Ro ma -nul respectiv care, chiar de la apari-ţia sa în 1826 s-a bucurat de un maresucces, se referă la evenimenteleistorice din anul 1757, când MareaBritanie şi Franţa se luptau pentru adomina coloniile americane şi cana-diene. În lupte erau antrenate şi tri-burile indigene ale indienilor. O ast-fel de luptă îndârjită, în care moareultimul războinic indian al tribuluimohicanilor este prezentată în roma-nul respectiv, de unde şi titlul cărţii.Parafrazând acest titlu, în limbaromână s-a încetăţenit expresia„ultimul mohican“ care, în timp, şi-a lărgit semnificaţia în înţelesul pro-priu şi chiar metaforic ca noţiune deceva „ultim“, fie că ne referim la unultim indigen, ultim luptător, vete-ran de război, reprezentant, locuitoretc. Dar, la fel, în acelaşi mod neputem referi la noţiunea de „ultima“.Pe această idee se ba zează şi relata-rea ce urmează.

Locuiesc într-o casă în curteacăreia se află un păr bătrân, dar careîncă rodeşte an de an. Părul este

situat chiar lângă casă, astfel că prinfereastra dormitorului se vede oparte din coronament. Cel mai binese vede din colţul unde este situatpatul meu. Asta îmi oferă posibilita-tea ca, aflându-mă culcat, să-l potvedea tot timpul. În mod deosebit,pot vedea câteva ramuri mai apro-piate de fereastră. Le văd în fiecareanotimp, din primăvară până-n

iarnă. Văd când apar primii muguride frunze şi flori, când înfrunzesc şiînfloresc înveşmântând copacul înmantie verde, iar apoi şi în cea albăde mireasă, când cresc şi se pârgu-iesc fructele, când cad, când verdelefrunzişului îngălbeneşte căzând apoiîmprăştiat de vânt, când crengilerămân goale acoperindu-se iarna de

zăpadă. Sunt privelişti minunate,care se succed an de an. La fel a fostşi anul trecut, doar că atunci a fostceva, totuşi, mai deosebit.

Ca întotdeauna, primăvara apăru-seră întâi mugurii frunzelor şi flori-lor. În fiecare zi admiram spectaco-lul înnoirii oferit de natură. În modexcepţional, privirea îmi era aţintitămai mult asupra unui mănunchi deflori de pe o creangă care se vedeacel mai bine. Vedeam cum roiescalbinele în jurul florilor, apoi cumacestora le cad petalele, ca apoi săapară şi fructele care, cu trecereatimpului, se făceau tot mai mari.Dintre acestea, mai mult ca oricarealta, îmi atrăgea atenţia o pară careera mai la vedere. Asistam la tot pro-cesul de coacere, încât pot afirma căea a crescut sub ochii mei. Scăldatăde razele soarelui care o învăluiauzilnic, oferindu-i lumină şi căldură,ea se făcea mare şi frumoasă.Frumoase erau şi celelalte pere, daraceasta parcă le întrecea pe toate –cel puţin aşa mi se părea mie – poateşi datorită faptului că îi acordamatenţie tot timpul. In gândul meu onumeam „vedeta“ pomului. Aşa autrecut primăvara, vara şi au începutsă apară şi primele semne că seapropie toamna. Din păr, fructelecoapte au început să cadă, la începutuna câte una, apoi tot mai multe înfiecare zi. Părul fiind foarte înalt, iareu aflându-mă la o vârstă care nu-mimai permite să mă caţăr, perele

coapte nu mai puteau fi culese directdin pom nici măcar cu ajutorul scă-rii, ci trebuiau culese de pe jos. Şiasta făceam zilnic, uitându-mă însus să văd câte au mai rămas. Îndecurs de aproape o săptămână, aju-tate şi de un vânt mai puternic, căzu-seră toate perele, cu excepţia uneisingure – aceea pe care am admirat-o tot timpul, zi de zi, care crescudezvoltându-se sub ochii mei şi pecare o consideram „para vedetă“.Nici acum nu-mi explic ce forţănaturală, ce anume a contribuit lafaptul că tocmai această pară rezistaacolo în timp ce toate celelalte căzu-seră. Oare să fi influenţat acest faptşi atenţia mea acordată ei chiar de laînceput, căci în ultimul timp se dis-cută tot mai insistent că plantele suntsensibile şi că resimt asupra lor in -fluenţa comportamentului oameni-lor, reacţionând în felul lor. Poate căeste adevărat. Oarecum surprins şiimpresionat de ce vedeam – aşa cumse procedează în cazul vedetelor –nu am rezistat tentaţiei şi am foto-grafiat-o. Am fost inspirat, căci ea amai rămas în pom încă o zi, dupăcare a căzut şi ea urmând calea ine-vitabilă a destinului.

Pentru toată atenţia acordată, pemine m-a răsplătit cu miezul săudulce şi aromat. Para nu mai există,dar a rămas amintirea ei în memoriamea, în imaginea fotografică şi înaceastă povestire. Deşi încă neaflăm în sezon rece, primăvara numai e departe. În curând, din nounatura se va trezi din amorţirea hi -ber nală şi ciclul va reîncepe. Oare cesurprize ne va mai oferi natura?

text şi foto Iarema ONeşCIUC

Un ultim, o ultimă...

Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă“ Siret imple-mentează în anul şcolar 2018-2019, mai multeproiecte europene ERASMUS. Dintre acestea,proiectul „Erasmus – şansa pentru dezvoltareacompetenţelor necesare pe piaţa muncii prin sta-gii europene de formare profesională“ cu numărulde referinţă 2018-1-R001-KA102-047436 estecel mai mare dintre ele, cu o finanţare de peste85.000 euro şi 41 de participanţi la mobilităţi.Echi pa de implementare a activităţilor proiectuluieste formată din profesorii care predau în învăţă-mântul profesional şi tehnic, persoanele respon-sabile de formarea profesională şi lideri ai institu-ţiei VET, coordonate de ing. profesor JeanetaMaidaniuc. Proiectul răspunde nevoilor de for-mare identificate la nivelul şcolii şi este în acordcu obiectivul strategic al educaţiei şi formării înEuropa, de creştere a calităţii şi eficienţei educa-ţiei şi formării profesionale.

Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă“ Siret doreştecreşterea calităţii în educaţie, dezvoltarea compe-tenţelor cadrelor didactice, astfel încât aceştia săasigure accesul elevilor la informaţii privind nou-tăţile din domeniul transporturi şi auto. Scopulproiectului este de a dezvolta abilităţile şi compe-tenţele tehnice pentru elevii din învăţământulliceal, calificarea tehnician în transporturi, învăţă-mântul profesional, calificarea mecanic auto, câtşi pentru profesorii de discipline tehnice, respon-sabili cu formarea profesională şi managerii insti-tuţiei VET. În cadrul acestui proiect primul fluxde mobilitate cu cei 5 profesori a avut loc înBraga – Portugalia, în perioada 18-24 noiembrie2018. Pe parcursul a 8 ore pe zi, participanţii audesfăşurat activităţi de lucru cuprinzând: comu -nicarea unor informaţii privind noile reglementăridin Portugalia în domeniul logistică şi transport;

întâlnire cu personalul şi schimb de bune practici;prezentarea unui atelier independent specializatîn întreţinerea şi repararea automobilului; pre zen -tarea unor tehnici şi tehnologii moderne dindomeniul mecanic auto; vizita la Şcoala profesio-nală din demeniul auto; prezentarea managemen-tului şcolar al instituţiei; activitate practică încadrul companiei TUB care asigură serviciulpublic de trai colectiv de călători în districtul

Braga; gestionarea fluxului de mărfuri şi a resur-selor umane pentru a răspunde cerinţelor angaja-torilor; vizita de lucru la un atelier de întreţinereşi separare a automobilelor; exemple de bunepractici în domeniul mecanic auto, prezentareaunor metode moderne de diagnosticare auto.

Prin activităţile desfăşurate s-au putut dezvol-ta următoarele competenţe: perfecţionarea com-petenţelor profesionale ale personalului VET;dobândirea de noi cunoştinţe şi contactul cu teh-nologiile şi tehnicile din domeniul mecanic şitransporturi; posibilitatea de a aplica cunoştinţeledobândite în activitatea practică; dezvoltarea

metodelor de lucru, a spiritului antreprenorial şi acalităţii formării; îmbunătăţirea nivelului delimbă străină; îmbunătăţirea competenţelor socia-le (adoptarea, comunicarea şi cooperarea); for -marea relaţiilor profesionale cu o serie de organi-zaţii, grupuri şi comunităţi; îmbunătăţirea dezvol-tării profesionale; extinderea orizonturilor prindobândirea cunoştinţelor despre alte ţări şi cul-turi.

Partenerul Colegiului Tehnic „Laţcu Vodă“Siret din Portugalia este o companie certificatăconform normei ISO9001:2015, care oferă insti-tuţiei siretene de învăţământ un program de lucrufoarte bun, ceea ce a dus la atingerea obiectivelorproiectului şi la realizarea unei mobilităţi de suc-ces pentru cadrele didactice. Vreau să spun că, înultimul an, această companie europeană a realizatgăzduirea a peste 1000 de participanţi.

Participarea profesorilor la mobilitatea VETva da posibilitatea de a crea consorţii şi reţele in -ternaţionale cu alte instituţii de învăţământ. Acestlucru va genera participarea la alte proiecte euro-pene în scopul dezvoltării învăţământului profe-sional şi tehnic din Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă“Siret. Proiectul va continua cu două fluxuri demobilitate adresate elevilor care vor efectua unstagiu de practică de câte două săptămâni înGermania şi Italia. Beneficiarii direcţi vor fi 16elevi din clasa a XI-a, învăţământul liceal, dome-niul mecanică, calificarea tehnician în transpor-turi şi 16 elevi din clasa a X-a, învăţământul pro-fesional, domeniul mecanică, calificarea mecanicauto. Pe termen lung, acest proiect va fi valorifi-cat prin folosirea exemplelor de bună practică înactivitatea de formare, derularea altor proiecteeu ro pene în care să folosim experienţa acumula-tă. Prin activităţile derulate, se vor produceschimbări conceptuale şi practice în procesul edu-cativ, în conformitate cu cerintele educaţionaleactuale centrate pe elev, cu accent pe metode noi.

Nicolai MAIDANIUC

5 profesori de la Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă“ Siret la Braga – Portugalia

Curierul UCRAINEAN 13

u t b a

p c e m a d b a P a P Î v c s

r

ş d b c t

o

c

c

f

s

i t p d s

d

n t

O r

b f t

c t r p – r v p p s

n

Dubla încercuire

Ca membră a Bisericii ortodoxe ucrainene dinLugoj, duminică, 20 ianuarie 2019, am fost mar-toră a unui eveniment deosebit. De 23 de ani, înLugoj se întâlnesc toate confesiunile religioase lao rugăciune ecumenică, Octava de rugăciune.

Anul acesta, Biserica ortodoxă ucraineană „Sf.Volodymyr“, în duminica sărbătorii Sf. Ioan Bo -tezătorul pe stil vechi, a fost gazda acestei întâl-niri de rugăciune interconfesională. Au participat

reprezentanţii tuturor cultelor religioase existenteîn oraşul nostru, aşa cum se obişnuieşte în fiecarean. După terminarea Sf. Liturghii, în prezenţatuturor creştinilor şi slujitorilor Sfintelor altare, înprezenţa autorităţilor lugojene, a invitaţilor, a

avut loc o întrunire religioasă.Au fost prezenţi: din partea Bisericii

Ortodoxe Române, pr. protopop Ioan Cer -bu, din partea Bisericii Greco-Catolice,episcopul Alexandru Mesian, reprezentan-tul Bisericii Romano-Catolice episcopulPall Ciabo, împreună cu protopopul dinLugoj, Mihail Dumitresc, şi cu vicarul săuAngelo Pop de la parohia reformată paro-

hul Gall Zoltan, din parteacultului penticostal, AlinTech, fost viceprimar al Lu -go jului şi mulţi alţii. Prinsalutul său adresat celor pre-zenţi, parohul bisericii ucrai-nene pr. Ilie Albiciuc a mulţu-mit pentru lucrarea Bu nuluiDumnezeu de a fi împreună cu sluji-torii Sfintelor altare, invitaţii şi cre-dincioşii. La rândul lor, aceştia aurăspuns în cuvinte frumoase, cu cita-te din Biblie, cuvinte de învăţătură,îndemnuri la iubire, unitate, toleran-ţă religioasă şi colaborare. De ase-menea, cuvinte frumoase au rostit

edilii oraşului, actualul primar, prof. ing. FranciscBol dea, un om deosebit cu mare credinţă şi gân-duri sincere, fostul primar al Lu gojului şi deputatîn Parlamentul României, Sorin Straja, care a aju-tat mult biserica ucraineană. S-a afirmat că

Lugojul este un bastion al iubirii prin faptul căspiritul oraşului este un exemplu în Banat şi nunumai, având nobila misiune de a păstra toateconfesiunile religioase unite. Se poate sublinia căacest moment religios a fost înălţător, cu unnumăr mare de credincioşi care au vibrat la uni-son pe unda rugăciunii. A urmat şi un alt momentprin rostirea rugăciunii „Tatăl nostru“ de către

fiecare cult în parte: ortodocşi, catolici, reformaţi,penticostali etc. În încheiere, protopopul pr. IlieAlbiciuc a mulţumit celor prezenţi, apreciindefortul depus şi cu îndemnul „Ce frumos este săfim chemaţi cu toţii pentru rugăciune, înţelegereşi unitate“. Pentru pregătirea acestui eveniment labiserica ucraineană, pr. Ilie Albiciuc a fost ajutatde membrii Comitetului bisericesc şi de familiaCovaci Ivan şi Marica în amintirea faptului căbiserica anul trecut a fost în sărbătoarea târnosiriisfântului locaş.

Anna BeReGHI

A trecut un an de când profesorul NicolaeCramar a părăsit această lume pe care a iubit-oatât de mult. Nu găsim cuvinte potrivite pentru ane exprima tristeţea, dar orice gândim sau rostimspune că era un om bun, cu suflet mare cât săîncapă toată planeta în el, un om cu un caracterfrumos. Era profesor de muzică, cu mult talentpedagogic şi dăruire. Pentru el, ca şi pentru noitoţi, muzica era ca un balsam al sufletului, ca omângâiere părintească, iar aceasta poate afirmaori cine.

L-am cunoscut pe profesorul Nicolae Cramarîn vara anului 2013. Pensionar fiind, era membruîn Comitetul UUR – filiala Suceava. Pe vremeaaceea, la Negostina era deja înfiinţat Grupulvocal ucrainean ,,Vocile Negostinei“, dar fără undirijor stabil. Profesorul Nicolae Cramar s-abucurat când a aflat că dorim o colaborare pe planartistic. Au început repetiţiile şi evoluţiile noastrepe diferite scene organizate de UUR. Avea multtact profesional, era prieten bun, de nădejde, eraca un părinte pentru noi, îşi iubea mult copiii.Venea de la Suceava până la Negostina pe cheltu-ială proprie şi întotdeauna era primul sosit larepetiţie, o aducea şi pe fiica sa cea mare, doamnaprofesoară Simona, care a făcut parte din grupulnostru. A lăsat ca moştenire talentul copiilor şinepoţilor lui, care au harul pentru instrumentemu zicale: vioară, pian, chitară. La repetiţiile de laNegostina se simţea ca la el acasă, făceam partedin familia lui. Am călătorit mult împreună, ladiferite spectacole artistice. Din Suceava înMaramureş nici nu simţeam când treceam Car -paţii, deoarece tot drumul cântam, iar profesorulNicolae Cramar ne ţinea în formă cu diferiteglume. Am călătorit la Bucureşti, Iaşi, la Caran -sebeş, în Ucraina etc. Pe scenă, mâinile lui parcăpluteau, iar ochii îi străluceau de bucurie fiindcătoate cântecele ieşeau mereu pe măsura aşteptări-lor lui. În faţa noastră aveam un dirijor desăvârşit.Iubea mult natura, mereu ne aducea flori culesechiar de mâna lui, dar l-a iubit mult şi pe Dum -nezeu. În drumul nostru ne opream la diferitebiserici şi mănăstiri întâlnite în cale sau în apro-piere. Mereu ne spunea să ne rugăm pentru ca toţiucrainenii să fie mai uniţi. Era un om al adevăru-lui, ura minciuna şi ipocrizia. Probabil, frământă-rile lui interioare nu erau exteriorizate, de aceea

nimeni nu-şi închipuia că va pleca aşa de repede.Era un om mereu vesel, cu zâmbetul larg, deschisla dialog, cu sfaturi părinteşti. La ultima lui ani-versare, de 73 de ani, în octombrie 2017, exact dehramul Negostinei l-am sărbătorit, dar deja amsimţit o uşoară scădere a efortului fizic. Încă nepregăteam pentru sărbătoarea Crăciu nului, darvenea din ce în ce parcă mai obosit şi fără vlagă.

Ne-a dirijat pe scena Casei de Cultură din Su -ceava, înainte de Crăciun, iar ultima lui apariţiepe scenă a fost cea de la Bălcăuţi când am sărbă-torit ,,Colind la porţile cerului“. Am crezut că eraceva trecător, că se putea vindeca, ne-am rugat săse însănătoşească, am sperat într-o minune, dar

Dumnezeu avea alte socoteli, alte planuri şi la 6februarie 2018, profesorul Nicolae Cramar ne-apărăsit, lăsând un imens gol în sufletele noastre,în sufletele tuturor celor care l-au cunoscut, l-auiubit şi l-au admirat.

La iniţiativa Grupului vocal ucrainean ,,VocileNegostinei“, în amintirea profesorului NicolaeCra mar, am organizat, la 2 februarie 2019, unmoment de suflet la sediul UUR – filiala Su -ceava. Mai întâi am mers la mormântul lui, amdepus flori şi lumânări, am interpretat rugăciunea„Tatăl nostru“ aşa cum îi plăcea, în limba ucrai-neană, dar şi un cântec de despărţire. La sediulUUR, au fost mai mulţi invitaţi unde s-a desfăşu-rat un moment foarte reuşit. Părintele Ioan, celcare l-a spovedit şi l-a împărtăşit pentru ultimaoară a oficiat o slujbă de pomenire, iar apoi auînceput să curgă printre lacrimile celor prezenţigânduri şi amintiri. Domnul inginer Boris Pe -traşuc îi era un foarte bun prieten şi printre la -crimi a derulat câteva amintiri din timpul colabo-rării în slujba ucrainenilor, iar noi îi mulţumim căne-a sprijinit în această activitate. Grupul vo cal ainterpretat câteva cântece adecvate: ,,Pentru tot,îţi mulţumesc“ ,,Testamentul“ lui Taras H. Şev -cenko, că tare a iubit versurile lui, am interpretatchiar şi o colindă la dorinţa părintelui Ioan, carene-a apreciat mult. Nepoţii au inrepretat melodiila vioară şi la pian. Ne-a învăţat şi ne-a lăsatmulte cântece ucrainene pe care le vom păstra cape cel mai preţios dar. Familia era prezentă cunoi, mulţumindu-ne pentru acest moment de su f -let, iar noi ne exprimam recunoştinţa şi tot res -pec tul faţă de cel care a fost dirijorul grupuluinostru, aproape 5 ani de zile, profesor NicolaeCramar.

Doamna profesoară Saveta Vărăreanu a venitde la Fălticeni special pentru acest moment şi arecitat o poezie scrisă în memoria soţului ei, carese potriveşte şi în acest caz.

Amintirea profesorului Nicolae Cramar va fiveşnică în sufletele noastre.

Felicia GRIGORAş

În amintirea profesorului Nicolae Cramar

Rugăciunea ecumenică a cultelor religioase din Lugoj

Curierul UCRAINEAN14

Sub impresia evenimentelor ce sederulează la graniţa de răsărit aUcrainei, unde separatiştii proruşiduc un acerb război hibrid fratricid(până în prezent, potrivit datelor ofi-ciale, în teatrul de operaţiuni de lafrontiera de est a Ucrainei, au muritcirca 15.000 de oameni dintre care

peste 2.500 civili, cu miile se numă-ră şi cei daţi dispăruţi, mii de oameniau fost nevoiţi să-şi părăsească case-le), precum şi a ultimelor evenimen-te petrecute mai recent în MareaNeagră, lângă strâmtoarea Kerci,filiala Iaşi a UUR, deşi cu întârziere,din motive obiective, a ţinut să co -memoreze, cum o face de mai mulţiani încoace, jertfele Holodomo ruluidin Ucraina anilor 1932-1933.

Acţiunea s-a dorit a fi un omagiuadus milioanelor de ucraineni (după

unele surse 3,5 milioane după altele5,7 şi chiar 10 milioane) „ucişi prinîn fometare“ de un regim totalitarcare urmărea obţinerea supunerii ne -condiţionate a Ucrainei şi ucraineni-lor faţă de Kremlin.

Organizatorii au conceput şiderulat acţiunea în trei acte distincte:în prima parte a programului a fostprezentată invitaţilor o expoziţie cumateriale care se refereau la perioa-da anilor 1932-1933, şi anume o ex -poziţie de carte şi de fotografii dedi-cate Holodomorului şi, respectiv, unroll-up pe care erau prezentate scenedramatice ale acelei perioade. Vizi -ta torii noştri au primit explicaţiireferitoare la materialele prezentate.

În continuarea programului, pre-şedintele filialei a prezentat un ma -terial documentar în cifre şi datedespre evenimentele care au avut locîn Ucraina, între anii1929 şi 1933. Încuvântul său a reamintit participanţi-lor câteva informaţii privind recu-noaşterea Holod omo rului ca un act

de genocid al ucrainenilor de cătreun număr de 24 ţări ale lumii, numă-rul victimelor din acea perioadă,geo grafia Holodomorului, primelemenţiuni în presa străină despre Ho -lodomor, recunoaşterea oficială aHolodomorului, „legi represive pri-vind protecţia proprietăţii de stat“,emise de Stalin în acea perioadă şialte câteva momente mai puţin cu -noscute despre Holodomor.

Acţiunea s-a încheiat cu un pro-gram muzical adecvat momentuluicu participarea distinsei noastrecolaboratoare de la Colegiul Naţio -nal de Artă „Octav Băncilă“, dnapro fesoară Otilia Zaharov, care, cuvocea-i plăcută şi melodioasă, înacompaniamentul chitarei de care nuse desparte în astfel de ocazii, acucerit de îndată publicul spectatordin sală.

Ne-au onorat cu prezenţa profe-sori din conducerea Colegiului „Oc -tav Băncilă“, din partea Universităţii„Ale xan dru Ioan Cuza“ din Iaşi, din

partea minorităţilor, a Primăriei dinCernăuţi, a unor instituţii şi organi-zaţii din Iaşi cu care filiala noastrăare frumoase legături de colaborarede mai mulţi ani.

Merită subliniat faptul că mareparte dintre cei prezenţi la eveni-ment s-au arătat interesaţi de mate-rialele prezentate, au solicitat unelelămuriri şi au cerut cu împrumutunele dintre cărţile expuse. Mate -rialele prezentate au fost transmiseprin reţeaua de socializare chiar înaceeaşi zi, în unele cazuri“ chiar dela faţa locului“, găsind un ecou pozi-tiv în rândul celor care le-au recep-ţionat.

Invitaţii, în aprecierile făcute, ausubliniat că materialele prezentateau fost concise, relevante şi binedocumentate. Organizatorii au fostsurprinşi de dorinţa exprimată deunul dintre participanţi la acţiune,care apreciază foarte mult acţiunilenoastre, român de naţionalitate, de aînvăţa limba ucraineană pentru aputea afla mai multe despre istoriapoporului ucrainean şi, respectiv,despre tradiţiile şi obiceiurile ucrai-nenilor în general şi a celor dinRomânia în special. Nu-i aşa că sunăfrumos, când te gândeşti că unii din-tre ucrainenii noştri au uitat să maivorbească în limba maternă, iar altorle e ruşine. De copii ce să mai vor-bim... L-am asigurat pe prietenulnostru că este oricând binevenit lanoi la bibliotecă unde va avea o ast-fel de posibilitate şi unde va puteaciti materiale şi în limba română(cărţi, ziare etc.). Întreaga acţiunes-a desfăşurat într-o atmosferă dis-tinsă şi nobilă cu mult respect şi pio-şenie faţă de momentul comemorat.

Victor HRIHORCIUC,preşedintele filialei Iaşi a UUR

SĂ NU LĂSĂM SĂ SE STINGĂ LUMÂNAREA MEMORIEI!

La Rădăuţi, în sala mare a Bibliotecii „TudorFlondor“, a avut loc duminică, 16 decembrie,comemorarea victimelor Holodomorului (Foa me -tea din Ucraina din anii 1932-1933). Eve nimentula fost patronat de Uniunea Ucrain enilor din Ro -mânia – filiala Rădăuţi. Au vorbit despre cea mai

mare tragedie a poporului ucrai nean istoriciiAndri Voloşin (Kiev) Serhi Hakman (Cernăuţi) şiDaniel Hrenciuc (Rădăuţi).

„În perioada sovietică nu se ştia nimic despreaceastă foamete, nu era deloc în istoria ucrainea-nă. La sfârşitul anului 1978, acest termen a apărut

în unele cărţi despre istoria Ucraineitipărite în Canada. Prin intermediulistoricilor canadieni termenul deHolodomor a ajuns în Ucraina.Această foamete nu a fost legată decalamităţi naturale, ci o foamete

impusă de guvernulso vie tic, de conduce-rea comunistă dinURSS“, a spus SerhiHakman, aducându-ne aminte că „foame-tea nu are etnie“. Înanii 1932-1933, înUcraina au murit defoame mai multemilioane de oameni(de la 3,9 milioane –până la 7 milioane),mai mult de 80% aufost ucraineni, dar aumurit şi ruşi, evrei,polonezi, români.

„Dumnezeu să-i odihnească, iarnoi trebuie să învăţăm că nicio dicta-tură nu aduce fericire popoarelor,chiar atunci când un dictator vine laputere cu lozinci fru moa se“, a maisubliniat Serhi Hak man. Preoţii

Petraşciuc şi Cob ziuc au oficiat o slujbă de pome-nire a victimelor Holodo mo ru lui. Eveni mentul afost moderat de Vasile Pascaru (preşedinteleUUR Rădăuţi) şi de Mihai Mihă iescu-Aniuk.

text Mălina ANIţOAeIFoto Mihai BOICIUC

Teroarea roşie din Ucraina –Foametea din 1922-1933

Curierul UCRAINEAN 15

La Editura „Rostr-7“ 2018 dinoraşul Lviv-Ucraina, a apărut carteaacademicianului Fedir Hamor,Ucrai na-România, punţi ale diplo-maţiei populare având nota: „Cuocazia celei de-a 20-a aniversări aparticipării Uniunii Ucrainenilor dinRomânia şi a Rezervaţiei Biosfericedin Carpaţi în procesul de dezvoltarea relaţiilor transfrontaliere ucrainea-no-române în Maramureş“.

Lucrarea este o culegere de arti-cole ştiinţifice şi publicistice, elabo-rate de-a lungul a douăzeci de ani deexperienţă, a participării UniuniiUcrai nenilor din România şi Rezer -vaţiei Biosferice a Carpaţilor dinRachiv-Ucraina în procesul de dez-voltare a relaţiilor bilaterale în re -giunea Maramureşului.

În contextul Acordului de Aso -ciere a Ucrainei cu Uniunea Euro -pea nă care a fost ratificat de Ro -mânia printre primele ţări, se prezin-tă materiale îndreptate spre refacerearelaţiilor istorice tradiţionale, cultu-rale şi economico-comerciale, întrelocalităţile din Ucraina şi Ro mânia,situate pe cele două maluri ale râuluiTisa.

O mare atenţie este îndreptatăspre refacerea căilor de comunicaţie,cum ar fi: reconstrucţia podului pes -te râul Tisa, între localităţile Di love– Ucraina şi Valea Vişeului – Ro - mânia, reînnoirea traseelor de trans-port pe calea ferată dintre oraşeleRachiv – Ucraina şi Sighetu Mar ma -ţiei – România până la Buda pesta şiPraga şi spre interiorul României laCluj-Napoca şi, nu în ultimul rând,crearea unei rezervaţii biosfericetransfrontaliere ucraineano-româneîn Munţii Maramu re şului.

Cartea începe cu un fragment dinarticolul domnului Ştefan Buciuta,preşedinte al UUR şi deputat alParlamentului României în douălegislaturi, care în cartea sa „Cuvântşi acţiune“, editată la RCR Editorial,Bucureşti, 2013, în limba ucraineanăscrie: „La recomandarea RezervaţieiBiosferice din Carpaţi a Ucrainei(doctor Fedir Hamor) încă în anul

1996 s-a propus un proiect de înfiin-ţare a rezervaţiei biosferice în Mun -ţii Maramureşului (România). Dom -nul Fedir Hamor, directorul Rezer -vaţiei Biosferice din Carpaţi a pro-pus părţii române, reprezentate de

Uniunea Ucrainenilor din Ro mânia(Organizaţia ţinutului Mara mureş),Parcului Natural al Mara mureşului şiorganelor locale comunale şi ale ora-şului Vişeu de Sus să realizeze pro-iecte comune pentru întocmirea tra-seelor turistice în Munţii Mara -mureşului, începând cu deschidereadrumului dintre localităţile Dilove –Ucraina şi Valea Vi şeului – Româniaşi apoi înspre două direcţii, spre ora-şul Vişeu de Sus, prin localitateaBis tra şi tot prin localitatea Bistra,spre Ruscova şi Poienile de subMunte, proiect care să fie realizat dinfondurile Uniunii Europene“.

Cartea are 363 de pagini şi conţi-ne mai multe capitole dintre carecele mai importante sunt: Iniţiativelecetăţeneşti pentru întărirea relaţiilorde prietenie transfrontalieră şi cola-borare în regiunea Maramureşului,cu unele articole cum ar fi: Tisa tre-buie să fie râul prieteniei şi unităţiipopulaţiei din Ucraina şi România;Protocolul de colaborare bilateralăro mâno-ucraineană în cadrul progra-mului EU PHARE CREDO şiTACIS; Acţiunile şi colaborarea Or -ganizaţiei ţinutului Maramureş aUniunii Ucrainenilor din Româniacu Rezervaţia Biosferică a Ucrainei

pentru crearea rezervaţiei biosfericeîn Munţii Maramureşului; Conti -nuarea relaţiilor transfrontaliere din-tre România şi Ucraina.

Aceste articole au fost preluatedin cartea „Cuvânt şi faptă“, autorŞtefan Buciuta.

Cartea continuă cu alte articoleinteresante printre care: Continuareare laţiilor transfrontaliere dintre Ro -mâ nia şi Ucraina, autor Fedir Ha -mor; Seminarul ucraineano-ro mân laDilove, autor Vasyl Pokynicereda oriparticiparea preşedintelui Uniu niiUcrainenilor din România, Şte fanBuciuta, la acţiunile ocazionate deaniversarea oraşului Rachiv.

Un alt capitol cuprinde articoledespre conferinţe internaţionale, se -minarii, mese rotunde şi alte ac ţiuni,despre colaborări şi relaţii trans -frontaliere între regiunea Trans car -pa tia – Ucraina şi judeţul Ma ra mu -reş.

În capitolul dedicat infrastructuriide transport se pune întrebarea dacă„va fi reconstruit podul peste râulTisa la Dilove – Ucraina şi Va leaVişeului – România sau se va re puneîn circulaţie trenul de pasageri prinRachiv – Ucraina înspre Ro mâ nia?“.

Nu lipsesc nici adnotările ştiinţi-fice şi publistice referitoare la Mun -ţii Maramureşului sau cu privire lacontribuţia Rezervaţei Bio sferei dinCarpaţi în ceea ce priveşte protecţiaşi păstrarea biodiversităţii în aceastăregiune.

Cartea evidenţiază şi noile pro-iecte şi iniţiative realizate în comuncu societăţile şi organele administra-tive ale celor două regiuni vecine,Maramureşul şi Transcarpatia.

Nu pot să închei acest comentariufără să-mi amintesc că în perioadaanilor 1996-2000, când am deţinutfunc ţia de consilier al Consiliului Ju - deţean Maramureş, atunci când pre -şedintele Consiliului Judeţean a fostTeodor Lupuţi şi vicepreşedinţiCălin Vintilă şi Pamfil Berceanu, s-astatornicit cea mai bună colaboraredintre judeţul Maramureş şi regiuni-le vecine ale Ucrainei, Transcarpatia

şi Ivano-Frankivsk. La această bunăcolaborare transfrontalieră o marecontribuţie a adus şi Societatea Eco -logistă din Maramureş, condusă deregretatul inginer Filip Moisei. Unsprijin important în relaţiile trans-frontaliere în acea perioadă am avutdin partea ziarelor Uniunii Ucrai -nenilor din România, Curierul ucrai-nean, Vilne slovo, Ukrainskyi vis-nyk, Naş holos, Dzvonyk, precum şidin partea cotidianului „Graiul Ma -ra mureşului“. Încă de atunci s-aupurtat discuţii pentru crearea infras-tructurii de transport dintre judeţulnostru şi vecinii ucraineni de pesteTisa, prin construirea unor poduri şia unor căi de comunicaţie la SighetuMar maţiei, la Valea Vişeului şi laPoienile de sub Munte spre raionulVerchovyna, regiunea Ivano-Fran -kivsk.

În cartea academicianului FedirHamor „Ucraina-România, punţi alediplomaţiei populare“ sunt amintitemulte colaborări dintre regiunileUcrainei şi judeţul Maramureş, darcu regret trebuie să amintim că autrecut mai bine de 20 de ani de spe-ranţe, iar din cele ce ne-am propusatunci, multe au rămas nesoluţionateşi îşi aşteaptă rezolvarea.

Cred că între vecini nu trebuie săexiste garduri, ci căi de comunicaţie,cu ajutorul cărora, atunci când ainevoie, să se poată interveni cât mairepede şi cu mai mult succes.

Cartea este scrisă în limba ucrai-neană, cu prefaţă în limba engleză şia fost dăruită colaboratorilor celormai apropiaţi, iar câteva exemplaredeţine şi Organizaţia MunicipalăBaia Mare a UUR.

ing. ştefan BUCIUtA,corespondent

Fedir Hamor, Ucraina-România,Ucraina-România,punţi ale diplomaţiei popularepunţi ale diplomaţiei populare, 2018

Dorim să trăim cât mai bine, cât se poate deconfortabil, dar cum se pot obţine aceste lucruri,ne spune doctorul naturopat Jordan Danilencu.

Eubiotica este arta de a trăi bine prin ştiinţaaplicativă energo-psiho-fizic-quantic, la nivel in -tegral al omului, şi a pune în echilibru valoareasa individuală ca OM pe calea evolutivăpersonală, dar şi socială.

Poezia eubiotică este:ü Primul remediu uman.ü Partea de creaţie al Eu-lui împreună cu Ego-

ul într-un numitor comun echilibrat.ü Induce gândirea pozitivă şi comportament

pozitiv.ü Este remediul inductiv antimiasmatic nega-

tiv prevenind decăderea personală.ü Foloseşte înţelepciunea trecutului şi a

prezentului pentru o dezvoltare armonioasăindividuală şi socială. ü În realitatea cotidiană persoana înţelege

realul aplicativ între bine şi rău.

ü Individul poate distinge, în mod clar,aspectele ajutătoare privind acumularea cu -noştinţelor pozitive.ü Stopează evoluţia miasmelor negative şi a

celor genetice din descendenţă creând o nouăinformaţie, de calitate net superioară, la nivelplasmatic şi celular.ü Creează o bază solidă educativă pentru

prezent, individual şi social, dar şi pentru viitordescendenţilor săi.ü Uzează triunghiul echilateral PVM (Pomul

Vieţii şi al Morţii) în baza cuvântului RESPECT.ü Aplică cele 3 legi animalice ale umanităţi:

MPP-ul – a maimuţei, a papagalului şi a peştelui.ü Apără integritatea umană. ü Induce starea de siguranţă pacifistă, dar prin

lupta menţinerii valorii. ü Este lancea de vârf a eubioticii prin con ţinut

inductiv şi mult specific după chin te sen ţaînţelegerii medicatrixului.

Eubiotica are o largă paletă de componente

naturopatice cu rol educativ, preventiv, igienizantşi stabilizant prin:§ familie: – în mod deosebit copii până la

vârsta de 7 ani;– adolescenţa;– autocunoaştere şi ajutor reciproc;

§ individual, indiferent de vârstă;§ grup, cercuri specifice culturale, asociaţii,

învăţământ la toate nivelurile;§ mass–media. Componente naturopatice:§ alimentaţie, prin cele 7 simţuri;§ gimnastica naturopatică : – a minţii;

– fizică;– energetică;– quantică;

§ cummulum de cunoştinţe şi pârghiile cheiede menţinere a informaţiei miasmatice pozitive;§ conştiinţa remedială şi echilibrant-evolutivă;§ teste specifice individuale, grup, sociale;§ eubioticistul: – lucrează permanent sub co -

mandă naturopatică pentru a interveni remedial;– acolo unde este un caz alarmă;– are valoare moral–educativ–

aplicativă în integritatea umană.Jordan DANIleNCU

Ştiinţa şi viaţa EUBIOTICA – POEZIA

16 Curierul UCRAINEAN16

Dragi compatrioţi,

Cu exact o sută de ani în urmă, în PiaţaSfânta Sofia a avut loc unul dintre cele mai marievenimente din istoria milenară a Ucrai nei. Aicia fost proclamat Actul de Unire a RepubliciiPo pulare Ucrainene (RPU) şi Re publicii Po -pulare Ucrainene de Vest (RPUV). De unireîntr-un stat unic. Din acea zi şi în veci, indepen-denţa Ucrainei înseamnă neatârnarea şi unitateaei.

Dorinţa de unire şi neatârnare a statului afost confirmată de populara Piaţă Sfânta Sofia.Mii de cetăţeni salutau aici proclamarea Actuluide Unire. Apoi, parada militară, drapelele al bas -tru-galbene, atmosfera sărbătorească, stareasufletească înălţătoare deosebită şi sfinţireaîntregului eveniment printr-o slujbă în SfântaSofia... Chiar şi o cronică scurtă ce s-a păstrateste suficientă pentru a vedea că aceasta a fosto sărbătoare cu adevărat naţională. Aşa se fău-rea istoria.

Actul Unirii reprezintă punctul culminant alrevoluţiei ucrainene, al mişcărilor de eliberarede la începutul secolului al XX-lea. El a fostrezultatul unor eforturi naţionale imense, almuncii şi luptei care au durat secole. Revoluţiaucraineană a arătat că Ucraina dispunea, în acelmoment, de un potenţial colosal privitor la sta-talitate, creat de mii şi mii de literaţi, muzicieni,actori, medici, preoţi recunoscuţi, dar pe ne -drept uitaţi. Prin munca lor eroică, statalitateaUcrainei s-a transformat dintr-o veche amintireîntr-un vis viu, iar visul a devenit program poli-tic. Îm prejurările istorice legate de înfrângereaimperiilor în Primul Război Mondial i-au oferitUcrainei posibilitatea unică de a-şi făuri statali-tatea. Din păcate, această şansă a fost irosită.Principala cauză: politicienilor ucraineni le-alipsit atunci unitatea. Totodată nu s-au găsitatunci politicieni capabili să unească poporulîmpotriva năvalei moscovite. Pierderea inde-pendenţei a avut ca rezultat şi pierderea unirii.Ucraina a fost din nou împărţită de către altestate, iar deasupra poporului nostru s-a lăsatnoaptea grea a lipsei de statalitate la întunericulcăreia împotriva lui s-au făcut crime grele. Darsperanţa a continuat să fie vie. Şi atunci când lasfârşitul secolului al XX-lea s-a ivit o nouăşansă pentru Ucraina de a-şi dobândi indepen-denţa de stat, noi ne-am amintit din nou de uni-tate ca principală garanţie a independenţei.

La 21 ianuarie 1990, oraşele Lvov şi Kiev aufost unite printr-un „lanţ viu“ format de milioa-ne de mâini ca semn al faptului că a sosit timpulrestabilirii independenţei de stat. Naţiuneaucraineană şi-a reamintit experienţa istorică şiastfel a apărut Ucraina independentă, unică şiindivizibilă, de la Cernihiv până în Crimeea, dela Ujhorod până la Luhansk. Ucraina şi-a câşti-gat independenţa, dar Kremlinul nu avea degând să se împace cu situaţia. Aşa că, practic,din momentul proclamării independenţei noas-tre, au debutat încercările de refacere a Impe -riului Rus. De la înălţimea experienţei noastre

de astăzi, putem afirma cu exactitate că acesteîncercări reprezintă începutul războiului hibridîmpotriva Ucrainei. Drept armă în mâna duş-manului au servit politicienii ucraineni caredesenau harta împărţirii Ucrainei, o separau înUcraină rusofonă şi ucrainofonă. Ei urmăreaucu indiferenţă cum era prădată armata, ajutau săstrângă laţul unor contracte pentru gaze înrobi-toare în jurul gâtului economiei.

Şi iată că, în anul 2014, a venit timpul ade-vărului. Ucraina a păşit ferm pe drumul conso-lidării libertăţii sale, a independenţei sale, pedrumul către UE şi NATO. Şi pentru a ne deter-mina să renunţăm la acest drum Moscova a ane-xat Crimeea şi a încercat să ne dezmembreze înbucăţi pentru a ne putea înghiţi mai uşor. Ne-amtrezit din nou în faţa pericolului de a ne pierdeunitatea şi independenţa. Dar, cu preţul unormari eforturi ale poporului ucrainean acest peri-col a fost îndepărtat. Şi împreună, prin luptăcrâncenă cu teroriştii, cu mercenarii ruşi şi cuunităţile armatei ruse regulate l-am oprit peduş man. Iar deviza noastră a fost „Ucrainaunică“.

Ucraina s-a consolidat, Ucraina a arătat căare încredere în forţele sale. Şi în Ziua Unirii neadresăm sincer concetăţenilor noştri care trăiescîn interiorul graniţelor Ucrainei în teritoriiletemporar ocupate ale Crimeei, ale unei părţi aregiunii Luhansk şi Doneţk. Noi nu v-am uitatniciodată. Noi muncim zi de zi pentru a apropiamomentul eliberării voastre de jugul duşman.

Pentru atingerea acestor ţeluri trebuie să apă-răm şi să consolidăm unitatea noastră. Deaceea, este necesar să înţeleagă toţi că Ucrainaeste un stat unitar cu o singură limbă de stat, aşacum scrie în Constituţie. Niciun fel de federaţiişi nici statute speciale. Ucraină unitară şi inde-pendentă!

Mai ştim sigur cum trebuie să fie fundaţiacasei noastre. Noi ştim că ea mai are un punctde sprijin care reprezintă baza independenţeinoastre spirituale. Nu putem merge pe drumulales de noi dacă comunitatea ortodoxă ucrai-neană este împărţită. Trebuie să-l privăm peduşmanul nostru de instrumentul care ar duce laslăbirea statalităţii noastre, cum este dependen-ţa bisericii de Moscova, de influenţa ţării agre-soare.

În zilele Crăciunului am primit o veste mi nu -nată care ne-a întărit şi mai mult credinţa şiforţa. Crearea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei ademonstrat încă o dată câtă putere are unitatea.Ne-am convins pentru a nu ştiu câta oară căatunci când suntem uniţi nimic nu e imposibilpentru noi.

Ceea ce ani, decenii, secole părea de neatins,s-a înfăptuit. A sosit timpul ca pe acest funda-ment spiritual să continuăm să clădim casaucrai neană paşnică, prosperă, comună tuturorucrainenilor.

Tomosul este încă un simbol al independen-ţei noastre de stat şi sprirituale. Şi vreau să rea-mintesc cuvintele cu care Patriarhul Ecumenic is-a adresat mitropolitului Kievului şi al întregii

Ucraine, Epifani, după semnarea Tomosului şiprin el poporului ucrainean şi întregii lumi:„Dragă frate, în această zi istorică minunată, încentrul sfânt al ortodoxiei, printre noi se aflăcneazul Volodymyr, cneaghina Olha, iar îm -preună cu ei toţi urmaşii pământului ucrainean,care îşi apărau drepturile lor evidente, care lesusţineau cu tenacitate ca drepturi ale poporuluiucrainean, ca echitate umană, dar şi ca drepturiale omului“.

Cneaghina Olha, cnejii Volodymyr, IaroslavMudryi şi Volodymyr Monomach sunt cneji aiKievului, ucraineni, nu moscoviţi, nu stăpâniruşi. Volodymyr cel deopotrivă cu apostolii acreştinat poporul său la Kiev, acolo unde demilenii toate stau la locul lor: şi fundaţiile Bise -ricii de deseantină, şi Sfânta Sofia, şi BisericaMântuitorului şi Kievo-Pecerska lavra. În tradi-ţia noastră, Kievul cu cupolele sale de aur adevenit demult „noul Ierusalim“. Aşa numeaKievul nostru şi mitropolitul Volodymyr Sabo -dan, dând poruncă urmaşului său să se uneascăcu toţi ortodocşii din Ucraina într-o singurăbiserică. Se cuvine ca la cuvintele acestui ade-vărat creştin şi patriot să plece urechea toţi ceice decid astăzi să devină membri ai BisericiiOrtodoxe a Ucrainei sau să rămână în bisericarusă.

Noi vrem şi facem totul pentru ca aceastăalegere să se producă, în continuare, în linişte şipace, fără violenţă.

Dragi compatrioţi,Marcăm astăzi o sută de ani de la Actul

Unirii sub deviza „Împreună din proprie voinţădin 1919“. Dar noi ne aflăm în faţa unui impor-tant scrutin popular. O sută de ani de experienţăistorică ne îndeamnă să tragem concluzii corec-te din trecut. Noi ştim că Kremlinul se pregăteş-te să intervină masiv în alegeri. Şi cu aceasta nune confruntăm numai noi, ci toată Europa, toatălumea. Dar nu există nicio îndoială în ceea cepriveşte înţelepciunea poporului nostru, unita-tea lui pe drumul pe care păşim în viitor.

Drumul nostru este cel care duce spre UE şiNATO, spre pace şi bunăstare.

Am salvat împreună statul nostru, i-am ci -men tat fundamentul şi am dovedit să suntemgata să fim învingători pe drumul pe care nil-am ales.

Am refăcut armata ucraineană într-un ter-men nemaivăzut în istorie. Astăzi, Forţele Ar -ma te ale Ucrainei numără sute de mii ostaşibine pregătiţi, înarmaţi şi dotaţi cu tot ce le estenecesar, educaţi în spiritul tradiţiilor militareucrainene.

Cursul nostru european, în ciuda opoziţieiactive a Rusiei pe frontul diplomatic, ne-a per-mis să obţinem ratificarea Acordului de Aso -ciere de către toate ţările membre ale UE şi săpunem în funcţiune Acordul de liber schimb cuUniunea Europeană. UE a devenit cel mai im -por tant partener economic al Ucrainei.

Sunt sigur că împreună vom învinge!Slavă Ucrainei!

UCRAINA - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul Preşedintelui Ucrainei cu prilejul Zilei Unirii Ucrainei şi al Centenarului

proclamării Actului de Unire a RPU şi RPUV