Curs Succesiuni

Introducere

- Mazăre c Romaniei – soțul își ucide soția și se sinucide ca sa îi moștenească copiii dintr-o casatorie anterioara

- Dacă îl omori, e nedemnitate – e nevoie de o hotarare penala de condamnare – instanțele au decis că nu se poate aplica prevederea care îl înlătură pe soț de la moștenire, caz de moștenire prin retransmitere, nu reprezentare

- CEDO: și fără hotarare, exista caz de nedemnitate și se aplica prevederea care îl înlătură pe soț de la moștenireDefiniție - art. 953 NCC – moștenire – se poate referi la o modalitate de transmitere a unui patrimoniu sau chiar la ceea ce constituie obiectul acestei transmiteri

- Art. 954 (1) NCC – este nevoie de decesul constatat al persoanei fizice, nu e suficienta dispariția ei

Caracterele transmisiunii- Universal - se transmit atât drepturi și obligații- Chiar daca nu există moștenitori, tot exista cineva cu vocație la transmisiunea

universală: statul- Moștenitorii au vocație la universalitatea patrimoniului și dacă defunctul avea doar 3

bunuri in patrimoniu, toate avand constituite legate asupra lor- Raportat a imobile, moștenitorul dobândește și formalitățile din CF – are nevoie de

ele doar dacă vrea să transmită (titlul care sta la baza dobândirii este moștenirea ca atare)

- Indivizibil – fie ai calitatea de mostenitor pentru întreaga universalitate, fie ești renuntator; nu poți accepta/renunța în parte

- Poți opta în mod separat pentru calitățile de mostenitor legal/testamentar; trebuie sa îți exerciți opțiunea pentru fiecare dintre ele

- Unitar – devoluțiunea succesorala se va realiza unitar, fiind indiferentă provenienta/destinatia bunurilor

- Excepție! - Art. 974 NCC – dreptul special al sotului supravietuitor, care mosteneste și mobilierul și obiectele de uz casnic (apartinand gospodăriei) – astfel se rupe caracterul unitar, in anumite conditii aceste bunuri revenind sotului, fara ca ceilalti mostenitori sa aiba vocatie la ele

- Pe VCC mostenirea cu elemente de extraneitate presupunea aplicarea unui regim juridic diferit pentru bunurile aflate in alt stat, dupa regulile legii straine – era un alt caz de rupere a unitatii deoarece nu se aplica legea romana

- Acum, indiferent de natura bunului (mobil/imobil), se aplica legea statului in care de cujus a avut resedinta obisnuita (2633 NCC), art. 2634 NCC – poti alege legea

Curs Succesiuni

aplicabilă, art. 2636 (2) NCC se aplică doar bunurilor de pe teritoriul RO, chiar daca de cujus era cetatean roman (oricum nu e o veritabila exceptie deoarece este discutabil daca statul se numara printre mostenitori)

- Totodata, e discutabil daca se poate considera o exceptie continuarea locatiunii

Data si locul deschiderii succesiuniiData - momentul decesului persoanei (art. 945) – stabilita fie prin emiterea unui certificat, fie printr-o hotarare judecatoreasca declarativa de moarte

- Data prin aceste acte poate fi contestata prin orice mijloc de proba- In cazul hotararii judecatoresti, este nevoie de una noua - La aceasta data, persoana trebuie sa aiba capacitate succesorala si trebuie sa existe

(sau cel putin sa fie conceputa)- Acceptarea succesiunii – actul de optiune succesorala retroactiveaza pana la

momentul deschiderii succesunii – practic, acceptarea are loc la o data ulteroara, dar drepturile se dobandesc de la momentul deschiderii succesiunii

- Data deschiderii succesiunii e diferita de data dezbaterii succesorale, termenul de optiune succesorala curge de la data deschiderii mostenirii – art. 1103 – termenul e de 1 an (exceptii la art. 1103 (2) NCC)

- Termenul de optiune – se exercita de toti succesorii, indiferent de clasa succesorala – acestia trebuie sa se decida tot in acel an, indiferent de data la care a renuntat succesorul principal

- Legea care guverneaza devolutiunea mostenirii este cea in vigoare la data deschiderii succesiunii

- Speta – testamentul este redactat intr-o forma care in momentul deschiderii succesiunii nu mai este acceptata de lege ca valabila; isi va mai produce efectele? – da! (tempus regit actum)

- Speta – succesiunea deschisa la momentul existentei legii vechi dezbatuta insa in momentul intratii in vigoare a legii noi – forma acceptarii – legea noua (drept procedural); cota, calitatea de mostenitor – legea veche (drept substantial)

- Importanta datei – din acest moment se naste o stare de indiviziune intre mostenitori

- Pe VCC – efect declarativ al partajului- Pe NCC – efect constitutiv de drepturi- In functie de data stabilim si compunerea masei succesorale – doar drepturile si

obligatiile patrimoniale existente in patrimoniul lui de cujus la momentul deschiderii succesiunii se transmit catre mostenitorLocul

- Cel al ultimului domiciliu al defunctului – art. 954/2 NCC

Curs Succesiuni

- In functie de aceasta se stabileste competenta notarului public (art. 954/3 NCC) si instanta competenta (art. 118 NCPC) – pana la iesirea din indiviziune litigiile sunt de competenta exclusiva a instantei de la ultimul domiciliu

- O problema care ar putea aparea – proba ultimului domiciliu se face prin certificatul de deces/hotararea judecatoreasca ramasa definitiva, iar mostenitorii pot declara orice

Conditiile generale ale dreptului de a mosteni1. Capacitatea de a mosteni (957 NCC)

- Persoana trebuie sa existe la momentul deschiderii succesiunii- Copilul conceput are capacitatea de mostenitor daca se naste viu (art. 36)- In cazul comurientilor sau a celor care decedeaza in imprejurari deferite, fara a se

putea stabili daca o persoana a supravietuit celeilalte, leguitorul stabileste ca nu se mostenesc unul pe celalalt, pentru ca nu au capacitate succesorala (prezumtie)

2. Vocatia succesorala- In temeiul legii, exista 4 clase de mostenitori

Clasa descendentilor Clasa ascendentilor privilegiati – parinti, colateralii privilegiati (frati, surori),

descendentii colateralilor privilegiati (nepoti de frati/surori, pana la gradul IV inclusiv)

Clasa ascendentilor ordinari – bunici, strabunici Clasa colateralilor ordinari – unchi, matusi

- In temeiul unui testament3. Sa nu existe un caz de nedemnitate succesorala (958 NCC)

- Pe VCC era considerata o pedeapsa civila pe care o suferea un succesibil in masura in care comita o fapta de natura sa oo atraga aceasta reglementare

- Art. 655 VCC Nedenuntarea omorului asupra lui de cujus de catre un major Atentatul la viata lui de cujus (omor, tentativa) Acuzatia capitala calomnioasa

- Pentru a opera nedemnitatea, trebuia sa existe o hotarare penala de condamnare definitiva – orice proces civil care stabilea calitatea de mostenitor se suspenda pana la solutionarea procesului penal

- Acuzatia capitala calomnioasa – desueta odata cu abolirea pedepsei cu moartea – presupunea ca de cujus a fost acuzat de comiterea unei infractiuni care atragea peseapsa capitala – practic se incerca atragerea prin orice mijloace a mortii lui de cujus – in opinia profului nu e desueta – in unele state inca exista

Curs Succesiuni

- Nedenuntarea omorului opera cu exceptia situatiilor in care autorul era un apropiat al celui care trebuia sa denunte (?????)

- Nedemnitatea opera automat, de drept – instanta doar constata nedemnitatea, ea exista inca de la deschiderea succesiunii

- Cel nedemn nu putea fi iertat, insa putea beneficia de liberalitati din partea lui de cujus

- Orice persoana interesata putea invoca nedemnitarea - comostenitorii, cei din clasa a IIa inlaturati, donatarul/legatari in masura in care nedemnul era rezervatar, instanta de judecata din oficiu, chiar si cel nedemn (daca pasivul depasea activul, iar regula era acceptarea pura si simpla a mostenirii, nu se mai pastreaza pe NCC – se raspunde pentru pasiv doar in limita activului)

- Efecte – nedemnul era inlaturat de la mostenirea lui de cujus, dar putea obtine indirect bunuri din succesiune (mostenitor al unui mostenitor) – nedemnitatea avea un efect relativ, strict intre nedemn si de cujus – bunurile obtinute trebuiau restituite spre succesiune, incluzand fructele fara a face distinctie daca le-a cules sau nu

- in raport de toti, daca a instrainat bunurile mobile – art. 937 imobile – CF – error communis facit jus nu se aplica – buna credinta nu e

suficienta pentru a mentine dreptul de proprietate cu privire la bun – 3 ani pentru actiunea in rectificare

- descententii nedemnului erau inlaturati de la mostenirea lui de cujus si reprezentarea succesorala nu putea opera – putea veni eventual la mostenire in nume propriu, daca nu exista alte persoane care sa il inlature

- Pe NCC – art. 958 (nedemnitatea legala), art. 959 (nedemnitatea judiciara)- Nedemnitatea de drept

1. cel condamnat penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe de cujus

- trebuie sa existe o hotarare penala de condamnare – si pe NCC se suspenda procesul civil

- se aplica doar la infractiuni comise cu intentie, nu si la cele din culpa/praeterintentie2. persoana condamnata penal inainte de deschiderea succesiunii pentru

savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care, daca mostenirea a fost deschisa la data comiterii faptei, ar fi inlaturat/restrans vocatia la mostenire a faptuitorului (doar in NCC)

- desi nu e nedemn direct in raport cu de cujus, va fi considerat nedemn de a veni la mostenire

Curs Succesiuni

- în cazul în care condamnarea pentru faptele de mai sus este impiedicata de decesul autorului faptei/amnistiei/prescriptiei raspunderii penale; nedemnitatea opereaza daca faptele au fost constatate prin hotarare judecatoreasca civila definitiva (???)

- nedemnitatea poate fi constatata oricand, la cererea oricarei persoane interesate sau din oficiu de instanta/notar public (doar in NCC), pe baza hotararii care constata nedemnitatea (e vorba despre succesibilii care au acceptat mostenirea, expres sau tacit)

- Nedemnitatea judiciara1. Persoana condamnata penal pentru savarsirea cu intentie a unor fapte grave de

violenta fizica sau morala, sau fapte care au avut ca urmare moartea victimei – aprecierea judecatorului din civil

2. Persoana care cu rea-credinta a ascuns/alterat/distrus/falsificat testamentul lui de cujus

3. Persoana care, prin dol/violenta, l-a impiedicat pe cel care lasa mostenirea sa întocmească/modifice/revoce testamentul

- Discutie: poate fi declarata nedemna persoana? – mai exista obligatia sau e facultativ? – e obligatoriu! Puterea de apreciere e doar la nivelul starii de fapt – daca se indeplinesc conditiile, judecatorul e obligat sa constate

- Termen de un an (diferit de cel de la nedemnitatea de drept) de la deschiderea succesiunii, sub sanctiunea decaderii (diferit de nedemnitatea de drept, care poate fi invocata oricand) – poate avea si alt moment de inceput – intervenirea unei hotarari penale de condamnare – in acesc caz termenul curge de la data ramanerii definitive

- Caz de acceptare tacita – introducerea de catre succesibil a actiunii in constatare a nedemnitatii

- Problema: un donator/legatar ar putea introduce actiunea in constatatea nedemnitarii, fata de textul legal (alin. 6) – se poate discuta ca leguitorul a permis doar acestei categorii – succesibilii – sa introduca actiunea, dat fiind ca la nedemnitatea de drept face referire orice persoana interesata – opinia prof: in practica, li se va permite doar succesibililor, doar daca legatarul ar intra la categoria succesibililorEfectele nedemnitatii

- Nedemnitatea opereaza si in cadrul succesiunii testamentare, unele dintre cazurile de revocare a testamentului pentru ingratitudine sunt aplicabile

- Daca e considerat posesor de rea credinta – va restitui si bunurile si fructele- Actele administrative si de conservare raman valabile, nu insa si cele de dispozitie –

la imobile se aplica regulile din CF, buna-credinta nu e suficienta

Curs Succesiuni

- Iertarea e permisa, cat timp are loc prin testament/declaratie autentica – efectele nedemnitatii, de drept sau judiciare, pot fi inlaturate printr-o dispozitie expresa (ex.: simplus fapt ca iu lasa un legat nu inseamna iertarea)

- Efectele nu pot fi inlaturate prin prescriptie, amnistie, reabilitare, gratiere

Vocatia succesorala- Chemarea in baza rudeniei- Nu toti mostenitorii au vocatie succesorala – doar cei din cele 4 clase- Reglementata dupa o serie de principii

1. Principiul prioritatii claselor de mostenitori- Cei din clasa 1 ii inlatura pe cei din clasele 2,3,4- Daca cei din clasa 1 sunt renuntatori sau nu exista – vor veni in ordine cei din

celelalte clase – exceptie!! – sotul supravietuitor, care vine in concurs cu fiecare clasa si culege o anumita cota

- Discutie – in caz de exheredare a celor din clasa 1 – mostenitorii din clasa 1 isi vor culege mostenirea in calitate de mostenitori rezervatari, insa ce se intampla cu restul mostenirii? Cei din clasa a 2a sunt mostenitori legali sau rezervatari? – Chirica: prin exheredare ii institui implicit ca mostenitori (legatari) pe cei din clasa a 2a

- Ce se intampla cu sotul supravietuitor, vine in concurs cu ambele clase sau doar cu clasa a 2a? – Deak – se ia cota in raport de clasa 1, adica ¼! Nu ½ pentru ca nu se cuvine sa priveasca mai mult2. Principiul proximitatii gradelor de rudenie

- Intre mostenitori din aceeasi clasaD – F – N -> F il inlatura pe N in baza principiului

- Exista insa o serie de exceptiia) Ascendentii privilegiati

- Sunt rude de gradul 1 si vor veni la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati (grupa 2) si descendentii colateralilor privilegiati (grupa 3,4)

T

F D F2 R (2)

N (3)

SN (4)

- F2 renunta la mostenire – vin T si N in nume propriu (deci in gradul lor) – pentru ca nu poate opera reprezentarea

Curs Succesiuni

- Daca F1 vine si el, il inlatura pe N (si pe SN) pentru ca este de gradul 2, iar colateralul de gradul 2 inlatura colateralul de gradul 3b) Reprezentarea succesorala – art. 956 – 969 NCC

D

F1 F2

N1

- conform principiului 1, N1 ar putea fi ruda de gradul 2 cu D, iar F2 ar primi tot- N1 poate urca in locul si gradul lui F1, dupa regulile dupa care ar fi venit F1- Pe VCC – reprezentarea era posibila doar daca era predecedat- Pe NCC – pot fi reprezentati si nedemnii in 2 situatii- F1 nedemn fata de D (NU si la renuntare)- F1 a decedat inaintea lui D- !! daca F1 ar renunta la mostenire, mai opereaza reprezentarea? NU- Reprezentarea succesorala se aplica exclusiv – clasa 1 descendenti si clasa 2

ascendenti privilegiati- Mecanismul reprezentarii opereaza din grad in grad – trebuie verificare conditiile

reprezentarii succesorale la fiecare gradConditiile reprezentarii – art. 967

- pentru reprezentant, toate conditiile generale ale dreptului de a mosteni (capacitate, vocatie, nu exista nedemnitati)

- pentru reprezentat – acesta trebue sa fie predecedat sau nedemn (NCC)

-

D

A1

B1 B2

C

A2

B

D

F1

N1

F2

Curs Succesiuni

- N1 nedemn/dezmostenit/renuntare fata de F1 (l-a ucis) - art. 967 (3) / art 958 (b)

- reprezentarea opereaza chiar daca reprezentantul este nedemn fata de reprezentat- in afara de nedemnitatea de drept, in cazurile de nedemnitare judiciara opereaza reprezentarea

Efectele reprezentarii- reprezentantul urca in locul si in gradul reprezentatului (desi e neprevazut de lege)- mostenirea se imparte pe tulpina (art. 968)- ex: D are un fiu, care la randul sau are un fiu. Daca fiul e in viata, culege el

mostenirea dupa D, iar daca e predecedat, nepotul vine la mostenire in nume propriu – definitia tulpunii e problematica deoarece pentru reprezentare avem mai multe tulpini, mai multi descendenti

- ex: D are un fiu, care are si el 3 fiii, nepotii lui D. Nici in aceasta situatie nu opereaza reprezentarea succesorala, fiul venind la mostenire si intalurand nepotii sau – datorita predecesului acestuia – cei 3 nepoti vin in nume propriu

- pe VCC – reprezentarea era importanta dpdv al rezervei succesorale (numarul tulpinilor care veneau la mostenire determina cota de rezerva – pe NCC cota e fixa – ½)

- ex. VCC – D (legat universal) are 2 fii, fiecare avand cate 3 fii. Astfel, fiii ar putea fi tentati sa renunte la mostenire (2/3) pentru ca nepotii ar avea rezerva succesorala mai mare (3/4)

- ex. NCC – exemplul anterior, pe NCC presupune ca fiii, daca vin la mostenire au 1/2, in timp ce nepotii ar avea fiecare 1/6 daca tatii lor ar renunta

Daca ar opera reprezentarea

D

F1 - R1/2

N11/2

F2 - R1/2

N21/4

N31/4

F3

Curs Succesiuni

3. Principiul impartirii mostenirii pe capete in parti egale intre mostenitori in aceeasi clasa si in acelasi gradExceptii de la regula impartitii pe capete

- Impartirea pe tulpini provocata de reprezentarea succesorala- Ex.: D are doi fii, primul cu un fiu si al doilea cu doi fii, ambii fii ai lui D sunt

renuntatori. Reprezentarea nu va functiona, deci mostenirea se va imparti in mod egal, fiecare dintre nepoti venind in nume propriu la mostenire, ca rude de gradul 2 – sunt din aceeasi clasa si acelasi gradDESEN 1

- Impartirea mostenirii pe linii- specifica colateralilor privilegiati din clasa a 2a – frati/surori ai lui D, cand nu au in

comun ambii parinti – frati/suroru uterini (cosanguini)- ex.: D are un sot supravietuitor, ambii parinti in viata si un frate bun, doi cosanguini,

doi uteriniDESEN 2 F2, F3 – cosanguiniF4, F5 – uteriniSOTUL SUPRAVIETUITOR – 1/3 – se stabileste prima – raoame 2/3T,M – ½ din ce a mai ramas – ¼ fiecare din 2/3 – 1/6 fiecare

- ceea ce ramane se imparte pe 2 linii: materna si paterna- pe linie materna: F1, F4, F5 – 1/6 – fiecare 1/18- pe linie paterna: F1, F2, F3 – 1/6 – fiecare 1/18- F1 (frate bun) – primeste 2X1/18=1/9- OBS!! – exista un efect al reprezentarii succesorale (art. 969 NCC), care nu exista in

VCC – leguitorul protejeaza copiii neconceputi ai celui reprezentat (nedemn) la momentul la care se deschide succesiunea acestuia (situatia copiilor nedemni si a copiilor acestora)

D

F1 - R 1/2

N1 1/6

N2 1/6

N3 1/6

F2 - R 1/2

N1 1/6

N2 1/6

N3 1/6

Curs Succesiuni

- Ex.: D are 2 copii, dintre care primul are si el 2 fii, al doilea insa neconceput la momentul deschiderii succesiunii. Primul nepot va trebui sa cedeze ce a mostenit de la D prin reprezentare, deoarece al doilea nepot nu a putut profita de reprezentare, neavand capacitate succesorala (daca pasivul e mai mic ca activul mostenirii lui D)DESEN 3

- A raporta = a aduce la masa succesorala a lui F1 cand acesta decedeaza, astfel incat N2 sa le poata mosteni

- Raportarea se face doar in limita activului ramas dupa plata obligatiilor mostenirii lui D, la momentul decesului lui F1

- Daca F1 e renuntator, nu se mai face raportul, nu mai functioneaza reprezentarea- OBS!! – pot fi reprezentati comurientii? – art. 957 (2) – nu au capacitate succesorala,

deci pot fi reprezentatiDESEN 4N1 il poate reprezenta pe F1 chiar daca F1 nu are capacitate succesorala

- Pe VCC erau opinii contradictorii Deak – nu e necesar predecesul pentru reprezentare, include si decesul

concomitent Chirica – reprezentarea opereaza doar daca exista predeces (!)

- !!! Reprezentarea are sens doar cand sunt minim 2 tulpiniDESEN 5N1, N2 – vin in nume propriu

- Obs!! – reprezentarea opereaza automat, in virtutea legii- Ex.: D are 2 fii, primul avand 1 fiu, iar celalalt 2. Fiii lui D sunt predecedati. Pot toti

nepotii sa renunte la reprezentare si sa vina la mostenire in nume propriu? NU!!! Pentru ca ei urca in reprezentare in virtutea legii, automat, prin acceptarea succesiunii

Sotul supravietuitor

- NCC ridica probleme – art. 970 – la data mostenirii sa nu existe o hotarare de divort definitiva, dar: (????)

partile pot divorta pe cale amiabila (notar, acordul partilor) divortul se poate pronunta si dupa moartea lui D, cand actiunea promovata

este continuata de catre mostenitori si se pronunta divortul din culpa exclusiva a sotului supravietuitor – CPC – data introducerii cererii de divort

se poate constata nulitatea unei casatorii, nu e nevoie de hotarare judecatoresca – sotul de rea credinta nu poate reclama calitatea de sot supravietuitor – doar cel de buna credinta (casatorie putativa)

Curs Succesiuni

- conform art. 971 – el vine in concurs cu toate clasele de mostenitori, cu cota de ¼ (in raport de descendenti)

- art. 972 (2) – ne raportam la cel care vine in mod efectiv la mostenire!!- Ex.: D are un frate (1/2) si un parinte (1/2) si numai unul accepta – sotul va primi ½,

desi ar fi avut dreptul, daca acceptau toti,doar la 1/3 + cota sotului supravietuitor se stabileste in raport de cea mai apropiata clasa, iar nu in raport de fiecare

- Art. 974 – drept special de mostenire al sotului supravietuitor, cand nu vine in concurs cu mostenitorii din clasa 1 (exista si pe VCC) – mobilierul si obiectele de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor

- Natura dreptului – drept special sau legat prezumat? - drept de mostenire legala cu destinatie speciala

- pentru legat ar trebui calculata valoarea bunurilor pentru a nu incalca rezerva succesorala; in plus, ar trebui sa opteze diferit

- natura dreptului e aceea de drept special – nu exista posibilitatea sa renunte la mostenirea si sa aleaga acest drept special – practic, dreptul e indisolubil/legat de calitatea de mostenitor

- D poate dispune de bunuri prin liberalitati, daca dispune de tot, sotul supravietuitor nu poate sa reclame acest drept special pentru ca nu ii confera o rezerva speciala – daca dispune de o parte doar, sotul supravietuitor poate reclama

- In masura in care D dispune de bunuri prin liberalitati, valoarea lor se va lua in considerare la calculul rezervei succesorale

- VCC – si darurile de nunta erau obiect al dreptului special- Nu conteaza daca sunt bunuri comune sau proprii – trebuie insa sa fie obiecte de uz

casnic si casa sa fi fost afectate folosintei comune a sotilor – conteaza natura si destinatia bunului, tinand cont si de nivelul de trai al sotilor

- Art. 973 – drept special de abitatie al sotului supravietuitor – permite sotului supravietuitor sa foloseasca locuinta comuna de la data deschiderii succesiunii, pana la data stingerii acestui drept

- Este un drept cu titlu gratuit art. 973(2)- Trebuie ca sotii sa fi locuit impreuna inainte- Discutie: - se mai recunoaste dreptul daca sotii au fost coproprietari ai imobilului? –

este o falsa dilema, dreptul e justificat deoarece dreptul de abitatie este unul temporar (1 an de la incetarea casatoriei, cu exceptia situatiei in care sotul supravietuitor se casatoreste)

- Daca coproprietarul nu foloseste bunul are dreptul la daune interese de la ceilalti coproprietari (echivalentul lipsei de folosinta)

Curs Succesiuni

- Sotul supravietuitor are deja calitatea coproprietarului intotdeauna cand vorbim de dreptul de abitatie, deoarece chiar daca nu era coproprietar inainte, prin mostenire devine devalmas

- Dreptul de abitatie exista numai in raport cu ceilalti mostenitori, nu si in raport cu tertii

- Art. 973(2) – dreptul este gratuit, inalienabil, insesizabil- Exista posibilitatea de a restrange dreptul de abitatie al sotului supravietuitor, prin

oferirea unei alte locuinte- Dreptul inceteaza

Regula: partaj Exceptia: cand se casatoreste

- Durata: minim 1 an- Sotul supravietuitor trebuie sa nu fie titular al unui (alt) drept real de folosinta

asupra unui alt imobil – L. 319/1944 privind dreptul de proprietate asupra unui imobil

Dreptul de mostenire al descendentilor, ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati

- Art. 975 – sunt mostenitori rezervatari – NU - Pot veni in nume propriu sau prin reprezentare- In concurs cu sotul supravietuitor, indeferent de numarul lor, descendentii culeg

impreuna ¾ din mostenire- Art. 976 – D poate avea chiar si 4 parinti cu calitatea de ascendenti privilegiati, in

cazul adoptiei cu efecte restranse- Art. 977 – fratii vin doar in nume propriu la mostenire, nu si prin reprezentare- Colateralii privilegiati nu sunt mostenitori rezervari, nu au obligatia de a raporta

donatiile primite- In clasa 2 se imparte pe linii

Ascendentii/colateralii ordinari- Nu sunt rezervatari sau sezinari- Vin la mostenire in nume propriu, nu prin reprezentare- OBS!!! – ce se intampla cand nu exista niciun mostenitor, din nicio clasa?- Art. 1135 – mostenire vacanta- Art. 963 (3) – mostenire culeasa de UAT (comuna/oras/municipiu)- Nu este corect sa se precizeze „in lipsa de mostenitori legali sau testamentari”,

intrucat este posibil sa existe mostenitori care sa aiba vocatia de a mosteni doar o parte, restul revenind UAT – pot sa existe mostenitori, dar D sa ii fi exheredat total/partial, caz in care statul are vocatie

Curs Succesiuni

Natura juridica a dreptului statului- Discutii VCC

Drept de suveranitate – bunuri ut singuli Drept de succesiune special in favoarea statului

- Interes: la mostenirea cu elemente de extraneitate, statul putea sa o culeaga teoria suveranitatii – da, inclusiv bunurile strainilor de pe teritoriul tarii teoria dreptului special – doar bunurile din strainatate ale cetatenilor romani

- aceste aspecte sunt reglementate prin tratate bilaterale- OBS!! – o persoana care renunta la mostenire poate reveni asupra optiunii in

termenul de acceptare a mostenirii daca exista acceptarea altui mostenitor- Chirica

Teoria suveranitatii – nu influenteaza optiunea Teoria dreptului special – influenteaza optiunea – dupa obtinerea

certificatului de vacanta succesorala nu mai poate retracta – prof! – oricum il obtineai la 6 luni de la expirarea termenului de acceptare

- Statul raspundea doar in limita activului succesoral- Problema – este posibila o dispozitie testamentara care sa inlature de la mostenire

toti mostenitorii? – DA – include si statul? – NU – nu poate sa contravina puterii suverane a statului de a prelua bunurile

- Pe NCC – ce teorie aplic? – art.553 (2), (3), art. 1138, art. 2633, art. 2636 (2)- Statul preia automat- Statul ca succesor cu optiune succesorala – aparent, dar 2636 (2), si mostenirile

vacante aflate in strainatate sunt preluate sau doar cele din tara? – teza statului mostenitor

Vacanta succesorala- Ca si creditor a lui D – se poate cere doar unui notar (eliberarea certificatului de

vacanta succesorala) sau se poate adresa si instantei sa constate vacanta succesorala si sa solicite statului sa-si indeplineasca anumite obligatii?

- Se recunoaste competenta si instantelor, deoarece chiar daca notarul elibereaza certificatul, daca o face la 1 an si 6 luni de la decesul lui D, intre timp creanta nu ar putea fi judecata

- Eventual poate cere notarului desemnarea unui curator

Testamentul

Curs Succesiuni

- Masa succesorala – nu se compune din bunurile efectiv existente, ci din totalitatea bunurilor daca nu ar fi realizat liberalitati si legate

- Legatul – poate fi cuprins in testament- Testamentul – poate cuprinde si alte dispozitii, nu doar legate- Donatia

Intentia de a gratifica Transfer intre cele doua patrimonii – donator si donatar

- Exista 2 situatii cu relevanta in dreptul succesoral1. Art. 1167 VCC, art. 1010 NCC – posibilitatea mostenitorilor de a confirma un act

de donatie deficitar dpdv al conditiilor de valabilitate: aducerea la indelpinire a acestei donatii nevalabile – echivaleaza cu o donatie? (la fel si la legate)

- E vorba de o obligatie naturala a lui D- Transferul dreptului de proprietate opereaza din patrimoniul defunctului – deci nu

se poate vorbi de donatie a mostenitorilor, cat timp liberalitatea pleaca de la D2. o persoana permite unui fiu de-al sau sa locuiasca intr-un imobil al sau fara a

plati chirie – la decesul ei, scutirea poate fi privita tot ca o liberalitate? Poate fi supusa reductiunii?

- Trebuie vazut daca exista sau nu o intentie de liberalitate – opinia profului e ca exista, din moment ce gestul s-a prelungit pe o perioada lunga – s-ar putea vorbi de o liberalitate

- Art. 333 NCC – clauza de preciput – ce regim juridic are? – supusa numai reductiunii, nu si raportului donatiilor

- Serveste la determinarea bunurilor care intra in masa succesorala – norma anterioara regulilor devolutiunii succesorale

- Natura juridica – controversata – (francezii spun ca nu) – NCC - e supusa reductiunii – exista doar tipuri de acte care pot fi supuse reductiunii (testament, donatii) – testamentul nu oate fi, caci are natura contractuala – argument pentru varianta donatiei

- Clausa de preciput NU este un drept succesoral, caci izvoraste din calitatea sotului de devalmas, nu din cea de sot supravietuitor

Definitia testamentului- Art. 1034 NCC – act unilateral, personal, revocabil - dispune pentru cand nu va mai

fi in viataCaracterele testamentului1. Act scris

Conditie impusa tuturor formelor testamentare

Curs Succesiuni

Testamentul oral nu e recunoscut in dreptul roman (in Elvetia, Ungaria e admis in situatii de exceptie)

Testamentul video nu are niciun efect Art. 1010 – permite mostenitorilor sa confirme un testament care nu

indeplineste consitia formei scrise- Obs!! – ce se intamlpla cand un testament dispare? – intr-o speta, copii xerox, in alta

– fotografie a testamentului – art. 1037 NCC – depinde de motivul disparitiei – s-ar putea face proba existentei si continutului testamentului cu orice mijloc de proba – exista mai multe situatii:

- Caz 1: disparitie in timpul vietii testatorului- Testatorul a avut cunostinta – revocarea implicita a testamentului- Testatorul nu a avut cunostinta – depinde de probatiune- Caz 2: disparitia dupa moartea testatorului- Depinde de probatiune- Nu se poate face dovada faptei unui tert- Nu se poate dovedi nici veridicitatea testamentului – nu se poate face modificarea

de scripte/expertiza grafologa pe o copie, numai pe actul original- Ce se intampla cand intocmirea unui testament e impiedicata prin acte de violenta?

– poate legatarul face proba si sa reclame continutul potentialului testament? – NU! – exista 2 posibilitati

daca autorul violentei era mostenitor – nedemnitate judiciara poate sa solicite repararea prejudiciului pe temeiul raspunderii delictuale

2. act unilateral- rodul manifestarii de vointa a unei singure persoane- art. 1036 interzice testamentul conjunctiv – pentru ca nu i se poate interzice

celeilalte persoane revocarea testamentului (care astfel ar fi conditionata) – ar fi afectata increderea dintre parti

- OBS!! – testamentul-partaj conjunctiv – intre soti, incheiat in timpul vietii lor comune – un asemenea testament nu ar fi valabil exact datorita inerdictiei de mai sus – doctrina franceza critica acest fapt – Chirica – este o conditie de fond, nu de forma – si-a reconsiderat pozitia insa, este de forma – relevanta: locul incheierii testamentului

- Ex.: testamentul conjunctiv incheiat in Germania (e valabil) – fiind o conditie de forma, era valabil

- NCC – 2635 – noutate – poti alege legea aplicabila- OBS!! – ca sa fii in prezenta testamentului conjunctiv trebuie sa existe cumulativ

Unitate ideatica de vointe Acelasi suport semnat de ambele parti

Curs Succesiuni

- Diferit de legatul conjunctiv – forma a legatului in care se confera vocatie asupra intregului bun, fiind lasat pentru doua sau mai multe persoane – de renuntarea unuia din legat profita ceilalti colegatari3. Act personal – nu poate fi realizat prin mandatar4.Act revocabil – de esenta testamentului – nu se poate renunta in niciun caz la acest drept – nu se poate limita nici pentru abuz

Formele testamentuluiTestamentul olograf

- Trebuie scris in intregime, semnat si datat de mana testatorului- Avantaje – se pastreaza secretul continutului, facil de redactat- Dezavantaje – se poate pierde foarte usor- Testatorul poate fi asistat, cat timp nu i se influenteaza vointa- Poate fi facut dupa model- Ghidarea mainii este admisa doar daca testatorul nu poate scrie singur- Adaugiri/stersaturi/corecturi: depinde de catre cine sunt facute:- Terta persoana

daca testatorul a stiut – nulitatea testamentului daca testatorul nu a stiut – testamentul e valabil, se vor ignora diferentele

- Testator sunt considerate a fi facute simultan cu actul initial inca trebuie semnate si datate de testator

Conditii- sa fie scris de mana testatorului- sa fie datat – pentru a identifica ultima manfestare de vointa si pentru a putea

verifica capacitatea testatorului la momentul intocmirii- Ce se intampla daca lipseste data sau daca data e gresita/incompleta? – atenuarea

sanctiunii nulitatii cand e posibila reconstituirea datei/data era indiferenta- Elementele externe care ajuta la reconstituirea datei trebuie coroborate cu

elementele intrinseci ale testamentului – ele singure nu sunt suficiente- Practica judiciara a validat testamentele deficitare la nivel de data daca:

nu se puneau probleme la nivel de capacitate nu s-a prezentat un alt testament

- tendinta de a desolemniza testamentele la nivel de data- daca data e inexacta – trebuie vazut daca e astfel ca urmare a lui D (e irelelevant

motivul, testamentul este NUL), daca e astfel din eroare (testamentul e VALID, se va rectifica prin reconstituire)

Curs Succesiuni

- proba inexactitatii datei incumba celor care o invoca – dar 1039 (2) limiteaza acest fapt

inexactitatea frauduloasa (ex.: incapacitate) – orice mijloc de proba alte cauze de inexactitate – doar pornind de la elementele intrinseci

- semnatura testatorului – trebuie sa rezulte ca si-a insusit continutul testamentului, indiferent de loc si de forma

Testamentul autentic- in Romania nu exista obligativitatea prezentei martorilor, doar la unele categorii de

testamente – art. 1045 (1), art. 1047 NCC – exista insa aceasta posibilitate- art. 1044 NCC – procedura de autentificare- art. 1046 NCC – registrul si-a schimbat de curand denumirea- se pot solicita informatii, insa numai dupa deschiderea unui testament legal intocmit- art. 1047 NCC – testamentele privilegiate (2 martori) – sunt valabile doar o anumita

perioada de timp (15 zile) – apoi devin caduce- caducitatea lor nu afecteaza p recunoastere de copil facuta prin testament- art. 1049 NCC – este vorba de valorile depuse la banci

Conditiile de validitate a testamentului Consimtamantul testatorului

- art. 1038 (1) NCC – sa aiba discernamant – s-ar putea vorbi de o incapacitate naturala – Chirica: incapacitate legala – stare de drept

- VCC: lipsa discernamantului – stare de fapt, care apoi se transforma intr-o stare juridica

- Importanta – nulitate relativa (doar parea protejata si mostenitori) - sau nulitate absoluta (orice persoana interesata)

- Pe teza nulitatii relative – o teza a unui legatar cu titlu particular e greu de sustinut- Descernamantul prezumat – lipsa trebuie probata de cel care o sustine prin orice

mjloc de proba- Atat un testament autentic , cat si unul olograf pot fi anulate pentru lipsa

discernamantului – chiar daca notarul scrie ca ar avea discernamant, contrariul poate fi demonstrat prin orice mijloc de proba nu intra in atributiile notarului, deci nu e necesara inscrierea in fals)

- Problema – daca la scurt timp dupa incheierea testamentului este pus sub interdictie – nu e necesar sa fie nul testamentul autentic, dar cu cat e mai apropiata data testamentului de data hotararii judecatoresti de punere sub interdictie, testamentul nu se bucura de aceeasi prezumtie de valabilitate

Curs Succesiuni

- Art. 1038 (1) NCC – sa nu existe vicii de consimtamant- Ex.: A il gratifica pe B, pe care il crede copil al sau din afara casatoriei. Dupa

desfiintarea casatoriei se dovedeste ca nu e asa. Se poate invoca eroarea asupra identitatii persoanei sau cauza falsa – daca afla in timpul vietii si nu revoca testamentul, acesta ramane valabil

- In cazul dolului – specificitate in materie testamentara - nu conteaza daca legatarul are sau nu cunostinta despre manoperele dolosive ale tertului

- Art. 1038 (2) - pentru a vorbi de viciere, trebuie sa fie afectate elementele esentiale: vicierea poate proveni de la orice persoana

Capacitatea de a testa- Incapacitatea este exceptie si trebuie prevazuta expres- Art. 987 NCC – sa existe la data la care dispunatorul isi exprima consimtamantul- Pentru beneficiar, el trebuie sa existe la data deschiderii succesiunii- Problema – e incapabil, devine capabil ulterior incheierii unui testament – ce se

intampla cu testamentul? – opinia prof: e nul! – doar mostenitorii il pot confirma, autorul nu poate sa il confrme tacit, nerevocandu-l – trebuie expres? Nu

- Daca el intocmeste un act prin care declara ca il confirma, ar confirma un act nul, ce nu ar putea fi confirmat (discutabil) – practic, nu il poate confirma nici expres

- Art. 988 NCC – incapacitatea de folosinta sau de exercitiu? – nu poate fi complinita capacitatea – e de folosinta

- Art. 175 NCC – include si legatele? Raportul priveste doar donatiile- Fara scutire de raport – pentru a asigura egalitatea descendentilor – nu se refera la

legat – produce efecte pe timpul vietii proprietarului, din „bunurile”; raportul = doar la donatoo

- Art. 40 NCC – implica si dobandirea capacitatii de folosinta? – DA- Ipoteza – o persoana capabila incheie un testament, este pus sub interdictie si apoi

vrea sa revoce testamentul – ce poate face? – caduc?- Art. 12 (3) NCC – daca e sa admitem ca termenul se aplica si persoanelor fizice atunci

vorbim despre o incapacitate de folosinta si sanctiunea e nulitatea relativa- Incapacitati de a primi- Copil neconceput – art. 989 (2) NCC – gratificarea indirecta – se face liberalitatea

unei persoane care nu exista, dar se face in favoarea unei persoane capabile care sa o transmita de indata ce este posibil

- Art. 208 NCC – persoanele juridice pot prmi liberalitati, prin exceptie de la 205 (3) NCC

- Exista si incapacitati relative – art. 990-991 NCC- Art. 990 (5) – prof spune ca e stupid si inaplicabil

Curs Succesiuni

- Alin. (1) – care a cauzat decesul - Pana nu moare, nu se poate pune problema validitatii

- Ce se intampla cand cel gratificat nu e o persoana din cele aratate la 990-991, insa e o persoana apropiata? (simulatie pentru a eluda incapacitatea) – Chirica: sanctiunea e nulitatea absoluta, vizand eludarea dispozitiilor legale

- Pot interpusii sa demonstreze ca ei sunt de fapt beneficiarii?- Chirica – prezumtii absolute – s-ar crea pe calea interpretarii o noua serie de

incapacitati legale- Art. 992 NCC – prezumtie relativa – nulitate relativa

Capacitatea de a primi- Conditia de validitate se apreciaza la momentul deschiderii succesiunii, nu la data

intocmirii testamentului (spre deosebire de 1,2,4) – s-a recunoscut validitatea unor testamente care la momentul la care s-au intocmit aveau ca obiect bunuri care nu erau din circuitul civil

- Poate sa contina o sarcina sau sa fie afectat de o conditie – importanta: efecte diferite!

- in cazul neexecutarii sarcinii, este posibila executarea silita, in cazul conditiei, este imposibila executarea silita, chiar daca depinde si de vointa legatarului

- daca opereaza o conditie de desfiintare, instanta trebuie sa constate ca a intervenit, in timp ce in cazul sarcinii, instanta dispune revocarea sau rezolutiunea legatului

- mai exista o conditie prevazuta de VCC – testamentul sa nu dispuna substitutii fideicomisare (diferit in dreptul francez, unde erau permise)

- ce implica? – exista doua liberalitati care sa priveasca acelasi obiect – primul gratificat avea obligatia de conservare a bunului si sa i-o transmita celui de al doilea – dobandirea avea loc ca urmare a decesului primului gratificat, numit instituit – se considera ca el dobandeste direct de la dispunator bunul, nu de la instituit

- avem de a face, cumva, cu un legat dublu conditionat? (sub conditia rezolutorie a decesului primei persoane instituite)

- exista 2 transmisiuni succesive cu privire la acelasi bun – asemanari – exista insa si deosebiri1. la substitutia fideicomisara exista obligatia de conservare si de transmisiune! - in

timp ce la legatul dublu conditionat nu exista obligatia de conservare si pastrare (tu esti practic proprietar)

2. transmisiunea dreptului s-ar produce doar cand ar interveni decesul (chiar daca se considera retroactiv), la substitutii, la legatul conditionat nu exista conditia imperioasa a decesului instituitului

- OBS!! – se va considera ca dreptul s-a transmis substituitului inca de la deschiderea succesiunii

Curs Succesiuni

- Relevanta faptului ca substtuitul dobandeste obiect de la dispunator – atacarea actului de catre mostenitorii instituitului e imposibila

- Acceptarea dreptului de catre substituit se face la momentul decesului dispunatorului sau instituitului?

- Art. 999 NCC – poate accepta si dupa decesul dispunatorului oferta de donatie – astfel, fara acest text, oferta de donatie ar fi fost caduca odata cu decesul ofertantului

- Opinia prof: termenul de acceptare curge de la data decesului dispunatorului - Mostenitorii rezervatari ai dispunatorului pot ataca actul care contine substitutia

fideicomisara? – evident! – ei ataca implicit a doua transmisiune prin atacarea primei transmisiuni

- VCC permitea insa substitutia vulgara – daca A nu accepta bunul, acesta merge catre B

- Mai era permis si fideicomisul simplu – nu se putea folosi insa pentru eludarea dispozitiilor privind capacitatea; mecanismul se folosea doar in cazul persoanelor neconcepute (ex.: iti dau bunul sa i-l dai lui X)

- Art. 993 NCC – substitutiile fideicomisare sunt interzise, cu exceptia cazurilor prevazute de lege

- Art. 994 NCC – termen de administrare sugereaza ca bunul este utilizat pentru altul – fals! – instituitul este proprietar, doar

atributul de dispozitie e limitat exista obligatia culegerii fructelui bunului – ori nu exista aceasta obligatie

(exprimare nefericita – vroiau sa spuna conservare)- liberalitate afectata de o sarcina – de a conserva si administra bunul catre substituit;

substituitul nu poate la randul sau sa administreze si sa transmita bunul – nu e permis sa existe o obligatie de transmitere consecutiva si la decesul substituitului

- OBS!! – daca sunt prevazute 2 persoane cu calitatea de substituit? – ex.: A transmite fie lui B, fie lui C – e valabila o asemenea dispozitie pentru ca e o prevedere alternativa, NU consecutiva

- Care va fi regimul bunului pe durata vietii instituitului?- Inaliebilitatea! - insa la bunuri mobile – vanzarea catre un tert – va putea invoca posesia de BC ca

mod de dobandire a proprietatii - la bunuri imobile – grevarea in CF a sarcinii- art. 998 – partea de rezerva trebuie sa fie libera pentru instituit – poate solicita

reductiunea pentru a putea dobandi partea de rezerva data sa fie afectata de sarcina- OBS!! – legat precativ – pe VCC – primul gratificat nu era obligat, era doar rugat sa

transmita bunul – era valabil

Curs Succesiuni

- Nulitatea intregii operatiuni atunci cand ultima transmisiune era lovita de nulitate (asa era pe VCC, asa ar trebui sa fie si acum)

- Legatul rezidual – gratificarea substituitului cu ce ramane la decesul instituitului – deci nu subzista obligatia de conservare (art. 1001) – o asemenea dispozitie era valabila

- Instituitul nu poate dispune de bunurile reziduale din testament

Legatele

- In functie de obiect Universale Cu titlu universal Cu titlu particular

1. Dispozitia testamentara care confera vocatia la intreaga mostenire- Ex.: las intreg patrimoniu lui X/ las nuda proprietate a intregii averi/ las toate

bunurile mobile si imobile- Specific acestui tip de legat, confera VOCATIE la intreaga mostenire- Ex.: las intreaga cotitate disponibila lui X- Ex.: las cotitatea disponibila de ½ lui X – interpretabil – ii lasa 1/2 din mostenire, cat

e cotitatea disponibila, sau ii lasa ½ pentru ca numai atat poate, ca vrea sa ii lase tot? – relevanta: daca renunta mostenitorul rezervatar – B va primi tot sau doar ½? Depinde cum interpretam

- OBS!! – legatarul universal nu primeste neaparat mai mult decat legatarul cu titlu particular

- Legatarul universal/cu titlu universal participa la stingerea datoriilor (diferit cel cu titlu particular)

- Legatul universal poate sa coexiste cu cel cu titlu particular in aceeasi persoana2. Vocatia la o fractiune din mostenire

Proprietarul unei cote parti din aceasta Dezmembramant al proprietatii asupra totalitatii – cate parti din mostenire Proprietatea sau un dezmembramand asupra totalitatii/cotei parti

- Ex.: las toate bunurile obtinute din jocuri de noroc – ce tip de legat este? Cu titlu universal sau particular? Care e relevanta?

- Participarea la pasiv- Situatii de revocare care exista doar la legatele cu titlu particular (ex.: distrugerea

bunului)- In acest caz – nu orice grupare de bunuri face ca legatul sa fie cu titlu universal –

trebuie corelat cu art. 31 – in speta avem un legat cu titlu universal, pentru ca nu avem clar prevazut ca avem o masa de afectatiune

Curs Succesiuni

3. Legatul care nu se incadreaza nici la 1. nici la 2.- Legate conjunctive – un bun lasat mai multor persoane carora li se ofera vocatia la

intregul bun- Profita colegatarul sau mostenitorii legali in caz de ineficacitate? – depinde de ce tip

de legat e- Dreptul de acrescamant (dreptul de a beneficia de ineficacitatea legatului unuia

dintre colegatari) – functioneaza ope legis sau prin exercitarea vocatiei la intreg de catre colegatar?

- Legatul bunului altuia – care e soarta?- e irelevant momentul incheierii testamentului – conteaza momentul deschderii

succesiunii- art. 1064 NCC – se considera ca mostenitorii au vocatie universala / cu titlu universal

sunt obligati sa procure bunul, sa-l predea (cand dispunatorul NU stia ca bunul e al sau) – daca stia, legatul e lovit de nulitate (invers)

Desemnarea legatarului- Trebuie facuta de testatar – nu e valabila dispozitia testamentara prin care e lasata

pe seama unui tert desemnarea- Exceptie! – daca sfera legatarilor e restransa, s-a admis ca valabila - jurisprudenta franceza – nepot – legatar universal cu sarcina transmiterii unei parti

considerabile catre copiii sai – data (deci nu la moartea sa)- legat universal nu e pentru ca exista obligatia constituirii datei – implicit i-a constituit

pe stranepoti ca legatari- e cu titlu universal sau particular? (relevanta practica)- vocatie (1) titlu

dobandeste A+P (2) dobandeste doar A(3) situatii specifice de revocare

(4) se poate institui sarcina- nu poate fi legat cu titlu universal, chiar daca e o grupare de bunuri – legat cu titlu particular (valid, in speta)- gruparea de bunuri trebuie recunoscuta ca abatere de leguitor pentru a constitui un legat cu titlu universal (expres prevazut de lege)- practic, nepotul beneficiaza de un mandat instituit prin testament – mandat de repartizare a bunurilor catre legatari- legatele sunt afectate de modalitati (data se da la casatorie)- ex. de legat cu titlu universal – las toate bunurile mele ca avocat – patrimoniu de afectatiune

Curs Succesiuni

Revocarea testamentului/legatuluiRevocarea testamentului

- pe cale voluntara: tacit (art. 1052 NCC) sau expres (art. 1051 NCC) tacit – nu mai trebuie respectata conditia de simetrie cand revocarea are loc

printr-un alt testament (ex.: un testament olograf revoca un testament autentic)

expres – in cazul renuntarii unui testament pe calea unui act autentic, exista etape similare cu cele de la autentificarea testamentului sau e suficient sa se respecte regulile clasice de la autentificarea unor contracte? Leguitorul nu face o asemenea precizare – prof: e suficienta procedura de baza – o declaratie autentica – art. 1045 NCC

- art. 1052 NCC – distrugere, rupere, stergere – depinde de cine o realizeaza: revocare, daca testatorul stie de ea/reconstituire, daca autorul e un tert si testatorul nu a avut cunostinta de actul de distrugere

- orice modificare prin stergere semnata este o revocare expresa – opinia prof. E ca nu e nevoie de semnatura, stergerea si distrugerea sunt fapte materiale si sunt manifestari de vointa ale testatorului, ele sunt prezumate a fi contemporane testarii – trebuie sa se probeze ca ele au avut loc ulterior

- testatorul poate sa revina asupra celor dispuse- OBS!! – ce efecte are retractarea revocarii?- Regula – renasc efectele testamentului anterior- Exceptia – cand testatorul si-a manifestat vointa in sens contrar sau cand din

imprejurari rezulta aceasta intentie a leguitorului- Art. 1052 (3) NCC – dispozitii incompatibile vs dispozitii contrare- Dispozitii incompatibile – nu e posibila executarea simultana a celor doua dispozitii

dpdv obiectiv - Dispozitii contrare – intervine aprecierea judecatorului – ex.: testament A – las

intreaga avere lui X, testament B – las intreaga avere lui Y – judecatorul ar putea aprecia ca testamentul A nu a fost revocat

Revocarea legatului- Art. 1068 (2) NCC –doar la legatele cu titlu particular- Ce se intampla in cazul unei simple promisiuni de instrainare? Si aceasta va avea

efect revocator- Si un act nul ca instrainare va avea efect revocator cu exceptia cazurilor cand

nulitatea e cauzata de vicierea vointei (vicii de consimtamant, insanitate de spirit) sau incapacitatea testamentului – de ce? Pentru ca se considera ca aceasa a fost vointa testatorului - art. 1068 (3) NCC

Curs Succesiuni

- Art. 1069 NCC – 2 ipoteze de revocare judecatoreasca- Ingratitudinea (alin. 1)- Nexecutarea sarcinilor fara justificare (alin. 2)- Noutate fata de VCC – 1 an de zile, nu exista termenul general de prescriptie- Revocarea pentru neexecutarea sarcinilor poate fi ceruta de orice persoana

interesata (mostenitori universali/cu titlu universal, mostenitori legali, legatari cu titlu particular – pentru legatul conjunctiv)

- Sarcina nu poate sa vizeze decat o perioada ulterioara deschiderii succesiunii - nu se poate include o clauza care sa presupuna ca legatarul trebuie sa il ingrijeasca pe D pana la moarte si apoi sa revoce legatul pe acest considerent

- Regula: beneficiarul sarcini nu poate solicita revocarea legatului pentru neexecutare, poate doar cere executarea silita

- Exceptia: cand el are si calitatea de mostenitor a lui D (caci are un interes)- OBS!! – pentru inlaturarea unui legatar se pot invoca

Cazurile de la revocarea judecatoreasca Cauzele de nedemnitate judiciara/de drept

- Art. 1069 (2) – nu exista aceleasi restrictii ca la nedemnitate – nu e nevoie sa existe o hotarare penala de condamnare

- Art. 1070 NCC – prezumtie ca testatorul il ierta pe cel vinovat daca nu intentiona nicio actiune in 1 an de zile

- Daca nu trece 1 an de zile, mostenitorii puteau promova ei actiunea- NCC – mai e posibila iertarea in cazul revocarii pentru ingratitudine? Lipseste o

dispozitie similara cu cea din VCC – opinia prof e ca este posibila iertarea, insa, daca nu a trecut 1 an de zile de la comiterea faptei, mostenitorii trebuie sa aiba dreptul sa solicite revocarea donatiei pentru ingratitudine

- Termenul de 1 an curge de la data decesului lui D- De cand se calculeaza termenul de 1 an?

- data deschiderii succesiunii - data de la care a aflat de fapta

- Caducitatea legatului- Art. 1071 NCC- Alin. b – de fapt e o cauza de nulitate – art. 987 (4) NCC – ex.: cetatenii straini pierd

cetatenia- Alin. e – pe VCC – mostenitori legali beneficiat la momentul indeplinirii conditiei

Executiunea testamentara- Mandatul dat de D uneia sau mai multor persoane de a aduce la indeplinire

dispozitiile testamentare

Curs Succesiuni

- Reglementata in art. 1077 – 1085 NCC- Efectele se produc mortis causa- Executorul il reprezinta pe defunct- Deosebire fata de mandatul de drept comun- Ambele au caracter intuitu personae- Regula: ambele sunt in principiu stipulate cu titlu gratuit/exceptia: se poate stipula

remuneratie la ambele- La ambele exista obligatia de a da socoteala- Mandat: desemnarea are loc in baza unui contract // executiunea: desemnarea are

loc in baza unui testament- Mandat: efectele se produc de la incheierea contractului de mandat // executiunea:

momentul mortii declanseaza producerea efectelor- Mandat: revocabil oricand de catre mandante in mod discretionar // executiunea:

revocarea nu e posibila dupa moartea lui D intrucat mostenitorii nu sunt mandanti – revocarea poate fi doar pe cale judecatoreasca

- Deosebiri VCC // NCC- VCC – exista 2 specii de executare testamentara

cu sezina- avea posesia bunurilor mobile succesorale- era oferita de testator, daca aprecia ca oportun- scopul era plata legatului particular si a creantelor in general

fara sezina- mostenitorul de acest tip nu avea aceasta posesie- simple puteri de administrare si control- NCC – renunta la aceasta distinctie – sunt mixate caracteristicile lor si nu se mai

vorbeste de sezina, ci de putere de administrare- Legatarii pot fi desemnati exclusiv de testator- Executorii pot fi desemnati de testator sau de catre un tert imputernicit- Desemnarea executorului

de catre testator in mod direct de catre un tert pe care la imputernicit in acest sens

- diferit fata de legate ca obiecte ale testamentelor, unde legatarul putea fi desemnat doar de testator – tertii pot primi doar mandate de repartizare (imputernicire de a fixa obiectul legatelor, odata stabiliti legatarii)

- Cati? Executor unic Executori multipli – isi completeaza puterile? Cum se coroboreaza actiunile

lor?

Curs Succesiuni

- Regula: misiunea independenta – fiecare din ei poate aduce la indeplinire testamentul fara concursul celorlalti (raspunderea solidara a executorilor, in ciuda independentei executorilor)

- In caz de abuz – instanta poate revoca un judecator- Exceptia: misiune specifica pentru unii din executori- Momentul de la care incepe executiunea testamentara- Momentul acceptarii misiunii sale de executare prin declaratie autentica notariala- Prin simetrie de forme, renuntarea la aceasta misiune se supune aceleiasi reguli –

executorul poate renunta oricand, insa intre timp si incumba obligatia de raspundere succesorala

- Acceptarea misuinii nu retriactiveaza- Capacitatea executorului- Capacitate deplina de exercitiu- Dreptul de administrare- Obiectul dreptului – patrimoniul succesoral- Termenul in care pot fi administrate bunurile- Regula: 2 ani de la deschiderea mostenirii- Exceptia: testatorul poate scurta acest termen – testatorul nu oate insa sa il priveze

concret pe executor de acest drept – am fi practic in prezenta unui testament fara executor

- Sursa – legala – NCC – nu testatorul, care doar numeste executorul- OBS!! – instanta poate prelungi termenul in situatii de exceptie, insa cu termenul de

cate 1 an- Constatarea ca executorul a tergiversat actiunea – instanta poate pronunta

incetarea executiunii- Caracterul intuitu personae. Transmisibilitatea- Executiunea testamentara poate fi instituita de catre testator in baza elementului

intuitu personae Subiectiv – conteaza calitatile personale ale executorului –

netransmisibilitate- In caz de deces al executorului inainte de finalizarea executiunii – executiunea

inceteaza- Exista o premumtie a acestui tip de instituire

Obiectiv – conteaza functia executorului – transmisibilitate – loctiitorul sau si poate prelua rolul prin acceptare (in caz de deces sau demisie) (ex.: avocatul de la firma X specializat pe drept civil)

- Obligatia de a da socoteala- Se aplica mecanismul de la mandat

Curs Succesiuni

- In plus – obligatie anuala, dar si la finele executiuni (descarcarea de gestiune)- Cheltuielile justificabile sunt sarcinile mostenirii- Incetarea executiunii- Art. 1085 NCC - Deces al executorului (cu exceptia cazului cand a fost instituit in considerarea

functiei)- Punerea sub interdictie a executorului- Renuntarea – declaratie- Epuizarea misiunii sale- Imposibilitatea executarii – ex.: predeces a legatarilor, nedemnitate/pieirea legatelor- Revocarea – pe cale judecatoreasca pentru abuz- Expirarea termenului de administrare, fara ca instanta sa fi acordar un nou termen- Puterile executorului testamentar- Poate cere punerea sigiliilor pe bunuri cand exista mostenitori vulnerabili (disparuti,

incapabili judecatoresti, minori) pana la finalizarea executiei- Poate cere intocmirea inventarului – in prezenta mostenitorilor, cu citarea acestora- Poate cere instantei sa autorizeze vanzarea bunurilor succesorale – vanzarea are ca

scop doar plata legatelor particulare constand in sume de bani/creante -Exista o ierarhizare a bunurilor – se va incepe cu bunurile mobile (nu e o regula absoluta), se va trece la imobile in masura in care exista rezervatari – daca exista, ei decid

- Apara in instanta vaiditatea sau executarea testamentului – dreptul de a introduce actiuni pentru revocarea legatelor pe motiv de neindeplinire

- Poate face incasarea creantelor succesolare ale lui D - Poate face plata pasivului succesoral din bunurile succesorale – misiunea sa nu e

insa de lichidare – rol trasat expres de testator/instanta- Poate realiza partajul, insa doar in mod special – daca testatorul ii da aceasta

sarcina/isi permite – propunerea unui proiect de partaj catre mostenitori – executorul nu mai participa la partaj

- OBS!! – la legatele cu termen/sub conditie 0 instanta va considera oportuna prelungirea termenului 0 evident, e nevoie ca executorul sa ceara acest lucru instantei, altfel incetarea (termenul de 2 ani nu e supus suspendarii/ intreruperii)

Limitele dreptului de a dispune prin acte juridice mortis causa1. Limite tinand de rezerva succesorala

- sotul supravietuitor- descendentii/ascendentii – mostenire legala garantata

-Limitari:

Curs Succesiuni

- nu poate dezmosteni rezervatarii- nu poate stabili noi categorii de rezervatari- nu poat greva rezerva cu sarcini si nu o poate dezmembra

2. Actele juridice asupra succesiunilor nedeschise- VCC – pacte asupra succesiunilor nedeschise- Art. 956 NCC – act: unilateral, bilateral sau multilateral (contracte)- Se dispune de drepturi eventuale, nu actuale, nedobandite inca- Momentul la care se incheie – inainte de deschiderea mostenirii lui D- Sanctiunea nerespectarii conditiilor enumerate: nulitatea absoluta totala sau

partiala (art. 956 NCC)- Exceptii: partajul – donatie- Art. 1747 NCC – vanzarea mostenirii e valabila- Ipoteze practice!- Acte nule absolut : A imprumuta de la B 25 000 EUR – clauza conform careia B va fi

achitat din bunurile ce le va lasa A la deces – clausa va fi nula absolut – protejarea debitorilor vulnerabilizati

- A imprumuta de la B 25 000 EUR – clauza ca datoria si dobanda cor reprezenta 5% din bunurile succesorale – drepturi pur iluzorii

- Renuntarea anticipata a unui succesor/acceptarea anticipata – protectia intereselor familiale

- vanzarea de drepturi succesorale inainte de deschiderea mostenirii (doar dupa este posibil!!!) – ocrotirea creditorilor/ocrotirea succesibililor lui D si a lui D de presiuni familiale

- Acte valabile : a imprumuta de la B 25 000 EUR – termen de plata – deschiderea mostenirii – drept de ipoteca adupra unui imobil succesoral – drept actual – se consemneaza in foaia de sarcini a imobilului

- Renuntarea anticipata de catre un rezervatar la dreptul de actionar in justitie pentru a cere reductiunea unei donatii (VCC+NCC) – nu e o renuntare la un drept put eventual – cunoasterea cuantumului donatiei

- A si B cumpara un imobil, fiecare achita ½, clauza conform careia acela care va supravietui va fi considerat proprietarul intregului bun – CLAUZA DE TONTINA

- Clauzele societare – in cazul decesului unuia dintre asociati – societatea va continua cu mostenitorii acestuia

Act cu participarea lui D – actul nu e valabil, caci D nu a testat practic Act fara participarea lui D (la origine – evitarea paricidului) – protejarea lui D

raportat la eventuale presiuni – protejarea semnatarilor actului fiind vorba de drepturi pur eventuale – interesul lor s-ar putea schimba

- Refarecea actului vs confirmarea testamentului nul

Curs Succesiuni

DESEN 6- Testamentul devine valabil, confirmarea nulitatii retroactiveaza- Mandatul in care intervine – dupa deschiderea mosteniriin (R+C)- Obiect – acelasi cu actul initial (R) // renuntarea dreptului la nulitate (C)- Momentul producerii de efecte – data noului act (R) // deschiderea mostenirii (C)- Patrimoniul din care se produc efectele – al mostenitorilor (R) // lui D (C)

Rezerva succesorala- art. 1086 NCC – partea din bunurile mostenirii la care mostenitoriii rezervatari au

dreptul in virtutea legii- art. 1088 – rezerva mostenitorilor rezervatari – ½ din cota legala de mostenire ce ar

fi primit-o mostenitorii daca nu ar fi existat liberalitati- caracterele juridice

1. rezerva este o parte a succesiunii care e oferita in natura mostenitorilor rezervatari – rezerva se dobandeste cu titlu universal (nu uzeaza intreaga masa succesorala)

2. rezerva este reglementata de norme imperative - caracterul imperativ i se impune lui D, nu si mostenitorilor rezervatari- mostenitorii rezervatari nu sunt obligati sa accepte mostenirea, si chiar daca o

accepta, nu sunt obligati sa reclame rezerva3. rezerva succesorala se asigura in natura

- dar ii este permis lui D sa alcatuiasca laturile de rezerva si, in masura in care se respecta valorile cuantumului legal, mostenitorii rezervatari sunt obligati sa le respecte

- OBS!! – mostenitorii rezervatari trebuie sa faca un act de acceptare a succesiunii pentru a avea acces la rezerva4. Rezerva este colectiva (opinia prof)

- VCC – rezervele se determinau individual – ceea ce ramanea dincolo de cotitatea disponibila, se privea in mod globalVCC – 1 descendent, 1 sot supravietuitor, 1 legatar universal

- Conform DeakRd = ½ (rezerva unui descendent)Rss= 1/8 (rezerva sotului supravietuitor)Rg = 5/8 (rezerva globala)Lu = 3/8 (legatar universal)

- Conform ChiricaRg= 5/8

Curs Succesiuni

¼=5/32 – sotul supravietuitor ¾=15/32 – descendent

NCC – Rezerva individuala + cotitatea disponibila = Rezerva globala (cota legala de mostenire)

1 parinte, 1 sot supravietuitor, 1 legatar universalRss = ¼ Rezerva globala = ½ (sot supravietuitor si parinte)Rp= ¼Lu= ½

1 parinte, 1 frate, 1 legatar universatRp = ½

1 parinte, 1 sot supravietuirit, 1 legatar universal, 1 frateLu = CD = ½ F= 0 (nu va primi nimic)Ms= R + CDR = Rss + R = ¼ + ¼ = ½

DESEN 7

- Art. 1090 – cotitatea disponibila speciala – art. 939 VCC1 sot supravietuitor, 1 descendent, Legatar universal = sotul supravietuitorM = R + CD Rss = ¼ + ½ - ¾ R = Rss + Rd = ½ Rd = ¼ CD = ½

1 sot supravietuitor, 1 copil, 1 copil din casatoria anterioara, Legatar universal = Sotul supravietuitorRg = ½CD = ½

DESEN 8

- CDS = cotitate disponibla speciala – partea copilului care ia cel mai putin, fara a putea depasi ¼ din mostenireCDS = 3/16 / ¼SS = 1/8 + CDS

- 1090 (2) – donatii preciputare, scutite de raport

Determinarea masei succesorale (art. 1091 NCC)

Curs Succesiuni

- Etape:1. Determinarea activului brut al mostenirii2. Determinarea activului net (prin scaderea din activul brut al pasivului succesoral)3. La ceea ce ramane se adauga valoarea donatiilor facute

- OBS!! – daca pasivul succesoral e mai mare decat activul brut, creditorii nu isi vor putea satisface toate creantele

- Speta – daca activul net e sub 0, la ce reunesc valoarea donatiilor, la valoarea negativa sau la 0? – la 0!! – trebuie protejati mostenitorii rezervatari

- Valoarea donatiei de la data deschiderii succesiunii este luata in considerare – art. 1091

- Daca e donatie cu sarcini se va scadea valoarea sarcinii- Daca a intervenit donatorul (plus-valoare/minus-valoare) – suprusul/minusul de

valoare nu se ia in considerare – interventie subiectiva- Interventiile obiectice, insa, vor fi luate in considerare- Problema – ce se intampla cand donatorul instraineaza donatia? – se va tine cont de

valoarea de la data instrainarii (nu neaparat pretul) – expertiza de specialitate etc- Dar cand bunurile donate au fost inlocuite? – se iau in considerare atat valoarea

vechiului bun, cat si cea a noului bun- Daca devalozirzrea bunurilor era inevitabila, inlocuirea nu se ia in considerare- Dar cand bunul a pierit fortuit? (indiferent de data pieririi) – valoarea donatiei nu se

ia in calcul- Cand obiectul donatiei e o sursa de bani – sumele de ban inexate cu rata inflatiei- Art. 1091 (3) NCC – donatii care nu sunt luate in considerare pentru reunirea fictiva- Art. 1091 (4) NCC – introduce si sotul supravietuitor si ascendentul privilegiat- VCC – art. 845 – vanzarea catre un descendent in grad de succesibil (succesibil la

momentul donatiei – conventiei) – pe NCC dispare termenul de succesibil – opinia profului e ca se pastreaza aceasta conditie, fiind de esenta institutiei

- S-ar putea sustine, insa, si teza contrara (nu se poate adauga la lege)- Judecatorul va trebui sa administreze toate mijloacele de proba pentru a decide

daca actul a fost cu titlu oneros/gratuit –prezumtia e doar un instrument de proba, judecatorul va transa problema

- Imputarea liberalitatilor (luare in calcul) – art. 1099 NCC- Este important daca imputarea se face pe partea de rezerva sau pe partea de

cotitate disponibila- Se face pentru a vedea in ce masura prima liberalitate afecteaza cotitatea disponibila- Daca imputarea se face pe partea lui de rezerva, cotitatea disponibila ramane

neatinsaSituatii

Curs Succesiuni

1. Cel gratificat e un Tert strain de mostenire Mostenitor rezervatar renuntator Alt mostenitr nerezervatar

- Atunci liberalitatea se va imputa pe cotitate disponibila2. Cel gratificat e un mostenitor rezervatar

Exista scutire de raport – se imputa mai intai CD, apoi RDESEN 9

Nu exista scutire de raport – se imputa mai intai R, apoi CDDESEN 10

- OBS!! – daca au donatii descutite de raport, mai exista obligatia reductiunii, sau e suficient raportul? – da, pe NCC

- Raportul se face prin echivalent pe NCC- Reductiune – devin coproprietari pe bun, in natura- Imputarea liberalitatii pregateste terenul pentru reductiunea liberalitatilor excesive

Reductiunea liberalitatilor excesive – art. 1093 NCC- Mostenitorii rezervatari- Mostenitorii acestra- Creditorii chirigrafari ai mostenitorilor rezervatari- Creditorii chirografari a lui D puteau cere pe VCC reductiunea, dar pe NCC nu pot,

caci nu mai au un interes din moment ce interesele lor se satisfac primele

- Actiunea in reductiune Personala Divizata (ca si pe VCC)

R a, b, c = ½ - A= 1/6, B= 1/6, C= 1/6 – promoveaza actiunea in reductiune – doar lui A ii profita,

nu si lui B si C- Prescribtibila in 3 ani de zile – trebuie, insa, sa fi mostenitor acceptant in cadrul

termenului de prescriptie- Speta – contract de V-C a unui apartament catre descendentul X- Descendentul se inscrie in CF- La 4 ani – actiunea in constatarea simulatiei – donatie, nu act cu titlu oneros- Solicita 1/3 cu titlu de rezerva succesorala (2 copii)- De cand curge termenul pentru actiunea in reductiune? (actiunea in simulatie e

imprescriptibila) – data deschiderii succesiunii!! – nu data constatarii simulatiei (solutie data de instanta in mod gresit)

- OBS!!! – mai exista 2 cai de reductiune, pe langa actiune:

Curs Succesiuni

Buna invoiala – pe dreptul comun Invocarea reductiunii – pe cale de exceptie

- Ex.: bunul se afla in posesia unui mostenitor rezervatar si este solicitat de legatarul universal

- Reductiunea pe cale de exceptii – mai degraba in ceea ce priveste legatul (ex.: predarea lor) decat la donatii (ex.: solicitarea de predare a bunului)

- se poate invoca judiciar extraordinar

- predarea legatului – verificarea si recunoasterea calitatii de legatar- plata legatului – intrarea in posesie asupra bunului (cele doua momente pot coincide

sau pot fi succesive)- interesul de a invoca reductiunea pe cale de exceptie - exceptia poate fi invocata

oricand (nu exista prescriptie – evident depinde de actiunea principala) in timp ce actiunea in reductiune e imprescriptibila

- OBS!!! – legatarul cu titlu particular trebuie sa opteze in termenul de 1 an si sa ceara predarea in 3 ani – nu este foarte utila exceptia, caci predarea legatului trebuie facuta tot in 3 ani – interesul exista numai la predarea legatului – dupa aceea, actiune in reductiune (daca mai esti in termen)1. Reductiunea legatului – refuzul de a preda bunul dpdv juridic – actiunea in

reductiune – singura metoda, daca s-a predat deja- ce se intampla daca bunul a fost transmis unot terti? – se va preda la desfiintarea –

sarcinilor constituite de legatar // transmisiunilo facuta- buna credinta – regula – nu este suficienta pentru a paraliza o actiune in reductiune- exceptia – regulile de CF – actiune in rectificare 3 ani – daca s-a prescris –

uzucapiune tabulara2. Reductiunea legatului – se rezolutioneaza donatia (aceleasi efecte), total sau

partial- Regula: rezolutiunea in natura (intregirea rezervei se face in natura – 1097(2) NCC) –

exista si exceptii – 1907 (3) NCC – rezolva problema discurilor subdobanditorilor, si la reductiune, si la raport (nu mai pierde bunul, caci donatorul va plati prin echivalent

- OBS!! – este indicat ca cei care cer raportul sa ceara si reductiunea, pentru a deveni coindivizari pe universalitatea predaa ca echivalent – 1097 (5) NCC, de coroborat – actiunea in reductiune nu are ca efect reintoarcerea bunului, decat daca reductiunea depaseste jumatate din bunOrdinea reductiunii1. Legatele se reduc mereu inaintea donatiilor (pentru a nu se contraveni

caracterului irevocabil al donatiilor)

Curs Succesiuni

2. Legatele se reduc deodata si proportional – prin exceptie, D poate deroga (caracter supletiv)

- legatele se reduc fiecare in proportia cu care trebuie sa se reduca - ex.: toate reduc cu 1/a

FIGURA 1- donatiile se reduc succesiv in ordinea invers ain care au fst efectuale (caracter

imperativ) – prin exceptie, se poate deroga la donatiile concomitente (art. 1096 (4) NCC)

Dreptul de optiune succesorala- se exercita de toate categoriile de mostenitori, in interiorul termenului legal, chiar si

de mostenitorii subsecventi- un mostenitor trebuie sa isi exercite dreptul de optiune distinct pentru fiecare

categorie de mostenire- Noutati NCC: Prelungurea duratei de 6 luni la 1 an Nu exista posibilitatea de acceptare a mostenirii pur si simplu -exista doar

acceptarea succesiunii cu consecintele prevazute de lege (diferit de acceptarea sub beneficiu de inventar) – separatie de patrimonii, nu separatie de activ/pasiv – preferinta data creditorilor succesiunii in raport de creditorii succesibilului

Exista in continuare renuntarea la succesiune – declaratie expresa notariala, inregistrata intr-un registru specialRetractarea renuntarii

- Permisa intr-o singura situatie: te afli inca in termenul de optiune succesorala mostenirea nu a fost inca acceptata de alti mostenitori

- scop: mostenirea sa nu ramana vacantaCaracterele optiunii

- caracterul indivizibil al optiunii succesorale: renuntarea/acceptarea la intreg- deplina libertate de acceptare/renuntare - prin exceptie, acceptarea fortata

(ascunderea cu rea-credinta a bunurilor din patrimoniul succesoral – art. 1119 NCC)Acceptarea mostenirii de mostenitorii subsecventi

- VCC: mostenirea acceptata sub beneficiu de inventar- NCC: art. 1105 – se schimba optica- OBS!! – termenul de optiune succesorala – termen de decadere, nu de prescriptie- 1104 NCC – poate fi prelungit daca s-a solicitat realizarea inventarului – interval de 2

luni de la data comunicarii inventarului

Curs Succesiuni

- OBS!! – pasivitatea succesibilului – acceptarea tacita a mostenirii (opinia lui BOB) – bazat pe art. 13 NCC (renuntarea la drept NU se prezuma) – opinia profului e ca o asemenea opinie nu se poate accepta, date fiind prevederile NCC + atentia acordata cazurilor de acceptare tacita (1108, 1110, 1112 NCC)

- Situatii de exceptie – trebuie prevazute expres – prezumtia de renuntare la succesiune (mai exista si la 1113 NCC)

- Opinia profului e ca cel ce sta in pasivitate are o situatie similara cu cel de la 1112, 1113 NCC, dar nu poate fi aceeasi din moment ce nu e prevazut expres – pe VCC exista „strain la mostenire” – pe NCC situatia e neclara (nici acceptant, nici renuntator)

- Art. 1107 NCC – transeaza o dilema existenta pe VCC – „pot accepta” – cand? – cand sta in pasivitate – doar pe cale procesuala

- Opinia profului e ca acest articol e nefericit – e pana la urma un drept potestativ, personal – se neaga esenta dreptului la optiune

- Art. 1122 NCC – creditorii pot ataca si un act de renuntare, daca este facuta in mod fraudulos (ex.: succesiune solvabila, debitor insolvabil)

- In concluzie – opinia profului e ca starea de pasivitate NU echivaleaza cu o acceptare a mostenirii

- OBS!! – actul de acceptare a succesiunii confirma doar transmiterea succesorala, nu e temeiul in baza caruia se face transmisiunea – temeiul e legea sau testamentul!

- OBS!! – acceptarea tacita – e nevoie de o actiune in instanta cand ceilalti mostenitori recunosc cand instanta hotaraste

- Speta: legatul cu titlu particular care se apropie foarte mult de limita CD – situatie paradoxala – restul se imparte proportional – este posibil ca rezervatarii sa primeasca mai putin decat rezerva lor – pierderea intervine in raportul dintre parinti si frate (Rss=1/6, el sigur nu va primi mai putin decat cota legala – discutabil – in situatii concrete, TOTI pot primi mai putin)

- Art. 1067 NCC – vadit problematic1. Se pune problema existentei creditorilor atunci cand vorbim de activul brut, nu

de cel net – eroare de exprimare2. Actiunea in reductiune e recunoscuta exclusiv in favoarea mostenitorilor

rezervatari – daca exista un creditor si nu un legatar, ce trebuie sa faca creditorul? NU trebuie sa promoveze o actiune in reductiune, ci el trebuie sa ceara sa i se faca plata – alineatul 2 nu are sens

3. Inadvertenta intre alin. (2) si (3) – opinia profului – nu este vorba de o veritabila actiune in reductiune, ci de o intoarcere a bunului in patrimoniul succesoral

Curs Succesiuni

- Creditorii au prioritate fata de legatari si pot cere intoarcerea bunului in patrimoniul lui D pentru a le fi satisfacuta creanta

- OBS!! – ce se intampla in caz de concurs intre creditorii lui D si creditorii mostenitorilor?

- VCC – exista o separatie de patrimoniu D – mostenitori- Creditorii personali aveau un privilegiu fata de creditorii succesiunii- NCC – privilegiul nu s-a pastrat- S-a introdus insa dreptul de prioritatii al creditorilor succesiunii in fata creditorilor

mostenirii – art. 1156 alin. 5 NCC – rezultatul e identic cu cel al separatiei de patrimonii

- OBS!! – dar daca ai o creanta si debitorul tau moare? Pe cine chemi?1. Mostenitorii – pot fi obligati sa accepte cu anticipatie optiunea succesorala –

1107 NCC2. Sezinarul – art. 1125 – poate exercita drepturile si actiunile lui D fara sa aiba

numai de actul de trimitere in posesie- Mostenitori sezinari

Sotul supravietuitor Descendentii Ascendentii privilegiati

- Sezinari - nu pot sta in proces pana nu accepta mostenirea, pentru ca, pentru a fi considerat mostenitor, trebuie mai intai sa accepte succesiunea

- Creditorii nu trebuie sa astepte certificatul de mostenitor, dar succesiunea trebuie acceptata

- Nesezinari - devin titulari ai posesiei doar prin eliberarea certificatului de mostenitor (art. 1127 NCC)

- OBS!! – sezinarul are doar partea activa sau si cea pasiva a calitatii procesuale? – textul pare a sugera ca doar partea activa, insa in realitatea e vorba si de la latura pasica

- Art. 1117 – daca nu exista mostenitori acceptanti/cunoscuti, notarul poate numai un curator care sa administreze mostenirea – este posibil a un creditor sa se judece chiar cu succesiunea, sa nu mai astepte dezbaterea succesiunii, ci sa solicite notarului sa numeasca un curator care sa reprezinte succesiunea

- Mostenitorii vor lua procesul din stadiul lasat de curator- OBS!! – ce se intampla cand exista un titlu executoriu impotriva lui D si acesta

decedeaza? – art. 686 NCPC – ca in cazul executarii silite fie Ma judec cu succesiunea (curatorul reprezentant) Se suporta procesul pana la introducerea in cauza a mostenirilor

- ATENTIE! – pasivul succesoral se suporta doar in limita activilui! (art. 1155 NCC)

Curs Succesiuni

Plata datoriile- Regula – divizarea pasivului mostenirii – fiecare mostenitor va putea fi urmarit

pentru partea de mostenire la care are vocatie – conteaza vocatia, si nu emolumentul efectiv pe care il culege mostenitorul

- Exceptia –art. 1155 alin. (3)A. Cand oblgatia este indivizibila prin natura saB. Obligatia are ca obiect un bun individual determinatC. Obligatia e garantata cu ipoteca/alta garantie realaD. Un mostenitor e insarcitat sa execute singur obligatia – ceilalti mostenitori au

fost implicit gratificati- In toate aceste situatii, cel care plateste mai intai creditorilor se va putea indrepta

impotriva celorlalti mostenitori pentru a recupera partea acestora- OBS!! – intre copartajanti exista obligatia de garantie pentru evictiune- Temeiul actiunii in regres al mostenitorului platitor:

Obligatia de garantie pentru evictiune Gestiunea de afaceri

Plata donatiilor- Uzeaza doar donatiile facute descendentilor si sotului- NCC – nu se mai face in natura- Se face prin echivalent – preluare, imputatie, bani- Raportul donatiilor e diferit de luarea in calcul a donatiilor- Raportul

vizeaza doar acele donatii nescutite de raport se face doar pentru soti si descendenti

- luarea in calcul a donatiilor vizeaza toate donatiile se face oricand si pentru oricine

- donatiile nescutite de raport sunt regula – pentru ca o donatie sa fie scutita, trebuie sa se prevada expres: art. 1150 NCC

donatii scutite expres de D donatii scutite expres de lege (art. 1150 alin. 1/b-d si alin. 2)

- art. 1151 – modul de efectuare a raporturilor- NCC (nou!) – art. 1146 (2) – la fel ca la vanzarea cu rezerva de uzufruct – pentru a

exista obligatia de raport trebuie sa existe vocatii concrete la data la care se face donatia

- OBS!! – mostenitorii care renunta, au obligatia de raport?- Regula: nu! – art. 1147 (1) NCC

Curs Succesiuni

- Exceptia: daca exista stipulatie expresa in contractul de donatii – art. 1147 (2) NCC- Art. 1149 – exista obligatia de raport pentru (caracrerul personal!):

Donatiile primite personal de donatar Donatiile facute ascendentului sau in locul caruia urca prin reprezentare +

art. 969 NCC (caz de exceptii)- OBS!!! – actiunea in raport – promovabila oricand, dupa acceptarea succesiunii

Raportul datoriilor- Stingerea unor creante si datorii – se poate realiza orice proces de sistare a

indiviziunii- Raportul donatiilor – stabilirea masei partajabile – doar la succesiunile la care exista

sot supravietuitor si descendenti- Daca un mostenitor are datorii fata de succesiune, va primi mai putin din masa

succesorala supusa partajului – nu e vorba de o plata, ci de o confuziune intre calitatile sale de D si C – practic, i se atribuie creanta datoriei pe care o avea fata de patrimoniul succesoral

- Efecte: este suspendata exigibilitatea creantei fata de mostenitori – nu se va putea

formula o actiune impotriva mostenitorilor pana la partaj mostenitorul poate face plata in mod voluntar, daca nu, la momentul

partajului, devie o obligatie stingerea eventualei insolvabilitati a mostenirii – comostenitorii nu se supun

riscului sa vina in concurs cu creditorii personali ai mostenitorului – avantajul invocarii raportului datoriei

Partajul de ascendent- art. 1160 – 1163 NCC- act mixt – Partaj + donati // testament- donatii

donatarul dobandeste bunul in timpul vietii lui D bunurile donate nu intra in indiviziune – fiecare va primi ce e prevazut, cu

consitia sa fie asigurata rezerva – exceptii de la regula prohibirii pactelor asupra succesiunii nedeschise!

Nu trebuie incluse toate bunurile din mostenire – restul = reguli comune Descendenti omisi de la act – nulitatea absoluta (exceptie – reprezentarea) Doar bunurile care exista in patrimoniu, nu si bunuri viitoare (pentru a se

respecta caracterul irevocabil al donatiei)

Curs Succesiuni

- Testament Poate avea ca obiect si bunuri viitoare (diferit de partajul donatie!) Nu trebuie acord din partea beneficiarului (diferit de partajul donatie!) – Poate fi revocat unilateral de testatar (diferit de partajul donatie!) – de ce

aceste trei diferente? – pentru ca testamentul e un act revocabil prin natura sa!

Se aplica celelalte reguli de la partajul donatie