SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT

Stopul cardiorespirator este definit prin absenta respiratiei spontane si a pulsului carotidian(a semnelor de circulatie) la un pacient inconstient. Notiunea de stop cardiorespirator include atat moartea subita(moarte naturala,rapida, neasteptata care apare in prima ora de la debutul simptomelor, la persoane cu sau fara antecedente patologice)cat si moartea violenta (care survine in urma traumatismelor, accidentelor sau actiunii unor factori de mediu)

RESUSCITAREA (a readuce la viata) Este un complex de masuri terapeutice cu aplicare rapida, respectand o anumita secventialitate, aplicat de catre persoane special instruite, urmarind prin asigurarea unei ventilatii si a unei perfuzii cerebrale si miocardice adecvate restabilirea functiilor vitale temporar suspendate.PACIENT CRITIC Este pacientul cu functiile vitale instabile sau cu afectiuni care pot avea complicatii ireversibile si care necesita interventie medicala de urgenta sau ingrijiri intr-o sectie de terapie intensiva generala sau specializata SUPORTUL VITAL DE BAZA (SVB) Este efectuarea unor actiuni salvatoare de viata unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta,de catre persoane fara pregatire medicala, fara utilizarea unor echipamente specifice acestui scop. Primul ajutor de baza se acorda de orice persoana instruita in acest sens sau de persoane fara instruire, la indicatiile personalului din dispeceratele de urgenta SUPORT VITAL AVANSAT (SVA) Este efectuarea unor actiuni salvatoare de viata unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta, de catre persoane CU pregatire medicala, care dispun de echipamente, aparatura si medicatie specifice acestui scop, functionand sub forma de echipe antrenate , intr-un cadru institutionalizat.LANTUL SUPRAVIETUIRIIConceptul „Lanţului supravieţuirii” reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită:1. Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)2 Inceperea manevrelor de SVB -resuscitare cât mai rapid; resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară 3 Defibrilarea cât mai rapidă: resuscitarea imediată, defibrilarea putand determina o rată de supravieţuire de 75%. Fiecare minut de întârziere duce la scădereasupravieţuirii cu 10-15%.4. Asigurarea unui suport vital avansat adecvat.

1

PROTOCOLUL SVB1. Se asigură securitatea salvatorului şi a victimei(si a oricarui martor)2. Se verifica starea de conştientă a victimei: mișcați cu blandețe umerii victimei și intrebați cu voce tare: “Sunteți bine?”3A . Dacă victima răspunde verbal sau prin mişcare:• se lasă în poziţia în care a fost găsită (cu condiţia să fie în siguranţă), este evaluată starea victimei şi, dacă este necesar, se caută ajutor;• se trimite o persoană după ajutor sau, dacă salvatorul e singur, lasă victima şi se duce chiar el după ajutor ;• se reevaluează periodic.

3B. Dacă victima nu răspunde:• salvatorul trebuie să strige după ajutor;• dacă poziţia victimei nu permite o evaluare completă,atunci victima va fi aşezată în decubit dorsal;A -DESCHIDEREA CAILOR AERIENE• se deschid căile aeriene prin:1-HIPEREXTENSIA CAPULUI : plasând o mână pe frunte şi, cu blândeţe, se împinge capul spre spate, păstrând policele şi indexul libere pentru eventuala pensare a nasului (dacă va fi necesară ventilarea);2-RIDICAREA MANDIBULEI :cu vârfurile degetelor sub menton se ridică bărbia victimei pentru a deschide căile aeriene.Se va evita extensia capului dacă există suspiciunea de traumatism de coloană cervicală. Se deschide cavitatea bucala prin SUBLUXATIA MANDIBULEI B.VERIFICAREA RESPIRATIEI4. Menţinând căile aeriene deschise, salvatorul va încerca să stabilească, timp de maxim 10 secunde, dacă victima respiră normal (se exclud mişcările ventilatorii ineficiente, "gasp"-urile):•Privind mişcările peretelui toracic anterior;•Ascultând, la gura victimei, zgomotele respiratorii;•Simţind fluxul de aer pe obraz.

5A. Dacă victima respiră normal:•se aseaza în poziţie de siguranţă (PLS)•salvatorul va trimite sau va pleca dupa ajutor – sau va apela 112 pentru chemarea ambulantei;•se reevaluează permanent respiraţia victimei.

5B. Dacă victima nu respiră, sau prezintă mişcări respiratorii/ ineficiente, sau "gasp "-uri ocazionale:salvatorul va trimite pe cineva după ajutor, să găsească si să aducă un DEA dacă acesta este disponibil; sau, dacă este singur va folosi telefonul mobil pentru alertarea serviciilor de urgentă – salvatorul va părasi victima numai dacă nu are altă alternativă.Se poziţionează victima în decubit dorsal;Se incep compresiile toracice după cum urmează:Se ingenunchează langă victimă;Salvatorul plasează podul unei palme pe centrul toracelui victimei ( jumătatea inferioară a sternului )Podul palmei celeilalte maini se plasează peste cea aflată pe torace Se intrepătrund degetele mainilor evitandu-se compresia pe coastele victimei.

2

Nu se indoiesc coatele.Nu se vor face compresii la nivelul abdomenului superior sau la nivelui apendicelui xifoid (partea inferioara a sternului).Salvatorul se va pozitiona vertical deasupra toracelui victimei.Va efectua comprimarea sternului cu cel putin 5 cm (fără a depăsi insă 6 cm)După fiecare compresie indepărtati presiunea exercitată pe torace fără a pierde contactul intre maini, sau intre palmă si stern; Repetati compresiile cu o frecventă deminim 100 pe min (fără a depăsi 120 pe min)Compresiile si decompresiile trebuie să fie egle ca intervale de timp.

6 a.- Combinarea compresiilor toracice cu ventilatiile:După 30 de compresii se deschide calea aeriană folosind hiperextensia capului si ridicarea mandibulei.Se pensează părtile moi ale nasului folosind policele si indexul mainii de pe frunte.Se deschide cavitatea bucală a victimei mentinand insă bărbia ridicată.Salvatorul inspiră normal si pune buzele in jurul gurii victimei asigurand o bună etanseitate.APLICATI 2 VENTILATII EFICIENTE Salvatorul expiră constant in gura victimei timp de1 secundă, ca intr-o respiratie normală, urmărind ridicarea peretelui anterior al toracelui • Se mentine capul victimei in hiperextensie si bărbia ridicată, se indepărtează gura de gura victimei si se urmăreste revenirea toracelui la pozitia initialăca intr-un expir normal; Aceasta este o ventilatie eficientă.•Se inspiră normal si se repetă ventilatia pentru a obtine două ventilatii eficiente. Cele două ventilatii trebuie să fie efectuate in mai putin de 5 secunde. Apoi, fără intarziere,se repozitionează corect mainile pe sternul pacientului si se efectuează incă 30 de compresii toracice.Se continuă efectuarea compresiilor toracice si a ventilatiilor intr-un raport de 30:2.Intreruperea manevrelor pentru reevaluarea victimei este indicată doar dacă aceasta dă semne de trezire: se miscă, deschide ochii sau respiră normal; ALTFEL NU INTRERUPETI RESUSCITAREA !Dacă primele ventilatii nu produc ridicarea peretelui toracic, atunci:Se priveste in gura victimei si se indepărtează orice obstructie;Se reverifică extensia capului si ridicarea mandibulei;NU sunt recomandate mai mult de 2 incercări de a ventila inaintea reluării compresiilor.Dacă sunt 2 salvatori, celălalt ar trebui să preia resuscitarea la fiecare 2 minute pentru a evita aparitia oboselii. Asigurati-vă că intreruperea compresiilor este minimă in timpul schimbului salvatorilor.6b. Resuscitarea doar cu compresii toracice se poate efectua după cum urmează: Dacă salvatorul nu este instruit să administreze ventilatii gură-la-gură.Dacă salvatorul nu doreste să administreze ventilatii gură-la-gură.In aceste cazuri, compresiile toracice trebuie efectuate continuu, cu o frecventa de cel putin 100 pe minut (maxim 120 pe minut).

7. Resuscitarea continuă:• Până la sosirea unui ajutor calificat (SVA) care va prelua resuscitarea;• Până când victima prezintă semne de reluare a funcţiilor vitale;

3

• Până la extenuarea fizică a salvatorului.

Resuscitarea cu doi salvatori:Resuscitarea efectuată de doi salvatori este mai puțin solicitantă.Important ca ambii resuscitatori să cunoască complet algoritmul și să fie antrenați. Se recomandă ca această tehnică să fie rezervată specialiștilor în resuscitare sau acelor salvatori care fac parte din grupuri antrenate.Sunt de făcut următoarele sublinieri:• chemarea ajutorului este o prioritate; astfel, un salvator începe singur resuscitarea iarcelălalt pleacă după ajutor;• se recomandă ca salvatorii să stea de o parte și de alta a victimei;• se utilizează un raport de 30 compresii toracice la 2 ventilații ; la finalul fiecărei serii de 30 compresii, salvatorul respectiv va fi pregătit să administreze cele două ventilații; pentru o mai bună coordonare, cel care face compresiile poate număra cu voce tare;• In timpul ventilatiei, ridicarea bărbiei și extensia capului vor fi menținute tot timpul; Fiecare ventilație va dura 2 secunde, timp în care compresiile toracice se întrerup; acestea se reiau imediatdupă a doua ventilație, așteptând doar ca salvatorul să îndepărteze buzele de pe fața victimei;Dupa 2 min. salvatorii pot face schimb de locuri, cat mai repede posibil.

4

POZITIA (LATERALA) DE SIGURANTA (PLS)

In PLS se aseaza pacientul inconstient, cu respiratie.Se evita astfel aspirarea de secretii proprii (voma, sange, saliva)

C.N.R.R. recomandă următoarea secvență de manevre:dacă e cazul, se îndepărtează ochelarii victimei;• salvatorul îngenunchează lateral de victima în decubit dorsal menținându-i membrele inferioare întinse;• brațul de partea salvatorului se poziționează în unghi drept cu corpul, cotul fiindîndoit și palma orientată însus;• brațul de partea opusă se aduce peste torace și se poziționează cu palmaîn contact cu obrazul de aceeași parte cu salvatorul;salvatorul prinde membrul inferior de partea opusă cu mâna chiar deasupra genunchiului și îl trage în sus, dar păstrând contactul piciorului cu pământul (o flectare incompletă a coapsei pe abdomen)• menținând mâna victimei sub obraz, se trage membrul inferior de partea opusă și seîntoarce victima pe o parte, spre salvator;• se ajustează poziția membrului inferior de deasupra astfel încât coapsa și genunchiulsă fie flectate în unghi drept;• se împinge și se menține capul spre posterior pentru a asigura libertateacăilor aeriene; această manevră se realizează prin ajustarea poziției mâinii desub obraz;• se verifică respirația la intervale regulate• se ajustează poziția membrului inferior de deasupra astfel încât coapsa și genunchiulsă fie flectate în unghi drept;• se împinge și se menține capul spre posterior pentru a asigura libertateacăilor aeriene; această manevră se realizează prin ajustarea poziției mâinii desub obraz;• se verifică respirația la intervale regulateDezavantaj PLS: compresia unui braț Recomandari:-urmărirea circulației periferice a brațului-înlăturarea compresiei cât mai rapid-dacă e necesară menținerea poziției de siguranță pe o perioadă mai lungă de timp, după 30 minute victima va fi întoarsă pe partea opusă.Plasarea unei victime inconștiente în poziție de siguranță poate fi ungest salvator de viață.

5

ASPIRAREA DE CORP STRĂIN

Obstructie partiala de CA - victima poate, de obicei, să îndepărteze obstacolul prin tuse.Obstructie completă de CA, atunci îndepărtarea corpului strain prin tuse este puțin probabilă.Diagnostic:-Victima a fost văzută mâncând .-Copil, introducândun obiect în gură.-Victima care se sufocă, adeseori își prinde gâtul cu mâinile - pozitie patognomonica.-Zgomot respirator, un sunet muzical în inspir;Obstructie partiala- victima este agitată și tușește.Obstructie completa- victima nu poate vorbi, respira sau tuși și, în scurt timp, își pierde starea de conștientă.ASPIRAREA DE CORP STRAIN Algoritmul resuscitarii 1.Dacă victima respiră, trebuie încurajată să tuşească; salvatorul nu va lua alte măsuri;2.Dacă victima dă semne de epuizare, nu mai respiră sau se opreşte din tuşit, se cianozeaza, i se vor administra lovituri interscapulo- vertebrale:se aplică până la 5 lovituri bruște interscapulo-vertebrale cu podul palmei; 3.Dacă loviturile interscapulo-vertebrale sunt ineficiente, se încep compresiile abdominale (manevra Heimlich pe pacient constient):- salvatorul se așează în spatele victimei și îi înconjură abdomenul superior cu ambele brațe;-se asigură că victima este aplecată spre în față astfel încât atunci când corpulstrăin este dislocat acesta să se deplaseze spre cavitatea bucală și nu mai jos în căileaeriene;-strânge un pumn și îl amplasează între ombilic și apendicele xifoid, prinzândpumnul cu palma celeilalte mâini;- trage brusc, spre posterior și superior urmărind dislocarea obstacolului;- dacă obstrucția persistă, verifică gura pentru obiecte care pot fi îndepărtate cudegetul și continuă alternanța de 5 lovituri interscapulo-vertebrale cu 5 compresiiabdominale.4.Dacă victima devine inconştientă:- Se asează victima cu grijă pe sol, in decubit dorsal;

- Se alertează imediat sistemul medical de urgentă;

- Se efectuează RCP incepand cu compresiile toracice. Scopul compresiilor toracice este in primul rand acela de a tenta inlăturarea obstructiei căilor aeriene in cazul victimelor inconstiente, aflate in decubit dorsal si doar secundar acela de a augmenta circulatia sangvină. In cazul RCP efectuat persoanelor cu OCSCA, de fiecare dată cand se redeschide calea aeriană pentru efectuarea ventilatiilor, se va verifica rapid cavitatea bucală cu scopul de a vedea dacă a fost inlaturat corpul străin. Dacă ventilațiile eficiente pot fi administrate din 5 încercări: se caută semne de circulație sangvină prezentă; se încep compresiile sternale și/sau ventilațiile, după caz; Dacă nu se pot administra ventilații eficiente din 5 încercări, se încep compresiile sternale în scopul dislocării corpului străin, renunțând la căutarea semnelor de circulație sangvină; după 30

6

compresii, se verifică dacă există corp străin în cavitatea bucală și apoi se încearcă din nou ventilarea; se continuă cu cicluri de 30 compresii alternând cu încercări de ventilare;

• dacă la un moment dat se pot administra ventilații eficiente, se caută semne de circulație sangvină și se continuă cu compresii sternale și/sau ventilații, după caz.

7

MANEVRA HEIMLICH PE PACIENT INCONSTIENT

8

Când se solicită ajutor?• când lângă victimă se află mai mult de un salvator, unul începe resuscitarea și celălalt pleacă după ajutor imediat ce s-a stabilit că victima nu respiră;• dacă există un singur salvator, victima fiind un adult, salvatorul pleacă de lapremiza că cea mai probabilă cauză a pierderii conștientei este o problemă cardiacă și imediat ce a constatat că victima nu respiră trebuie să meargă după ajutor; această decizie poate fi influențată de disponibilitatea unui serviciu medical de urgență.Dacă cea mai probabilă cauză a pierderii conștientei este o problemărespiratorie, cum se poate întâmpla în traumatism, înec, aspirare de corp străin, intoxicaţie cu droguri, alcool, sau victima este un copil, atunci salvatorul trebuie să facă resuscitare timp de 1 minut și apoi să plece după ajutor.Modificari fata de ghidul SVB din 2005Persoanele de la dispeceratul pentru urgențe trebuiesc instruite in modul de a adresa intrebari apelanților pentru a obține informațiile necesare. Aceste informații se referă larecunoasterea lipsei de constiență si calitatea respirațiilor. In asociere cu lipsa constienței,absența respirațiilor spontane, sau orice altă anormalitate in respirația victimei ar trebui să determine activarea unui circuit de intervenție rapidă pentru suspiciune de stop cardiac. Seaccentuează importanța gaspurilor ca semn de stop cardiac.• Toți salvatorii, cu pregatire anterioară sau fără, trebuie sa facă compresii toracice victimelor aflate in stop cardiac. Se subliniează improtanța deosebită a compresiilor toracice corect efectuate, ce sunt esențiale. Obiectivul este comprimarea toracelui cu cel putin 5 cm la o frecvență de cel putin 100 compresii min-1, permiterea revenirii toracelui laforma inițială si minimalizarea timpilor de intrerupere a compresiilor toracice. Salvatorii instruiți in resuscitare ar trebui sa administreze si ventilații victimei, la o rată compresii / ventilații de 30:2. Se incurajează ghidarea prin telefon a salvatorilor neinstruiți in RCPpentru a realiza resuscitarea bazată doar pe compresii toracice.• Se incurajeaza utilizarea dispozitivelor ce oferă instruncțiuni si feedback salvatorului intimpul manevrelor de resuscitare. Datele inregistrate de acestea pot fi folosite pentru aanaliza si a imbunătăți calitatea resuscitarii, prin feedback oferit echipelor profesioniste de salvatori

9