TABLE OF CONTENT · 2017. 2. 8. · “Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-3 din 29 de apă şi canalizare în judeţul Giurgiu” – revizia 2 3. PROGNOZE 3.1. REZUMAT

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-1 din 29

de apă şi canalizare în judeţul Giurgiu” – revizia 2

CUPRINS

3. PROGNOZE ............................................................................................................................................ 3-3

3.1. Rezumat ......................................................................................................................................... 3-3

3.1.1. Conţinut ................................................................................................................................. 3-3 3.1.2. Necesarul de apă proiectat ..................................................................................................... 3-3

3.2. Metodologie şi Ipoteze .................................................................................................................... 3-8

3.2.1. Strategia de abordare pentru definirea aglomerărilor .............................................................. 3-8 3.2.1.1 Consideraţii generale ........................................................................................................ 3-8 3.2.1.2 Consideraţii specifice ...................................................................................................... 3-10 3.2.1.3 Criterii pentru definirea aglomerărilor............................................................................... 3-11 3.2.1.4 Limitele / graniţele aglomerării......................................................................................... 3-12 3.2.1.5 Grupuri de aglomerări (“clustere”) ................................................................................... 3-12 3.2.1.6 Lista aglomerărilor definite pentru judeţul Giurgiu ............................................................ 3-13

3.3. Proiecţii Socio - Economice .......................................................................................................... 3-15

3.3.1. Perspective şi prognoze pentru dezvoltarea economică ........................................................ 3-15 3.3.2. Proiecţiile demografice la nivelul judeţului Giurgiu ................................................................. 3-15 3.3.3. Proiecţiile venitului gospodăriilor la nivel judeţean şi al Operatorului Regional (COR) ............ 3-17

3.3.3.1 Estimarea venitului familial mediu în zona urbană din cadrul proiectului .......................... 3-18

3.4. Proiecţia Cererii de Apă ................................................................................................................ 3-20

3.4.1. Cerinţa casnică .................................................................................................................... 3-20 3.4.2. Cerinţa non - casnică ........................................................................................................... 3-21

3.4.2.1 Cerinţa industrială ........................................................................................................... 3-21 3.4.2.2 Cerinţa instituţională şi comercială .................................................................................. 3-21 3.4.2.3 Combaterea incendiilor ................................................................................................... 3-22 3.4.2.4 Variaţiile cerinţei de apă .................................................................................................. 3-22

3.4.3. Bilanţul de apă şi pierderile de apă ....................................................................................... 3-22 3.4.3.1 Obiectivele Bilanţului Apei ............................................................................................... 3-22 3.4.3.2 Apă livrată dar nefacturată .............................................................................................. 3-23

3.4.4. Sumar al Previziunilor cerinţei de apă ................................................................................... 3-25

3.5. Debitul de Apă Uzată şi Încărcările Proiectate ............................................................................... 3-26

3.5.1. Apa uzată casnică ................................................................................................................ 3-27 3.5.2. Apa uzată non - casnică ....................................................................................................... 3-27 3.5.3. Sumar al încărcărilor şi debitului de apă uzată ...................................................................... 3-27

3.6. Concluzii ...................................................................................................................................... 3-29 3.7. Sisteme de Alimentare cu Apă Potabilă ........................................................................................ 3-29 3.8. Sisteme de Colectarea a Apelor Uzate ......................................................................................... 3-29

TABELE, FIGURI ŞI DIAGRAME

Tabel Nr. 3-1 – Populaţie conectată la sisteme de apă / cerinţa totală ............................................................ 3-4 Tabel Nr. 3-2 – Populaţie conectată la canalizare / poluare totală ................................................................... 3-5 Tabel Nr. 3-3 – Standardele nivelelor de epurare funcţie de mărimea aglomerării ........................................... 3-9 Tabel Nr. 3-4 – Estimarea populaţiei echivalente în zonele rurale ................................................................. 3-10 Tabel Nr. 3-5 – Repartiţia populaţiei în cadrul aşezărilor din judeţul Giurgiu (date pentru anul 2012) ............ 3-13 Tabel Nr. 3-6 – Conformitate cu termenele (Anexa 3, POS Mediu) .............................................................. 3-13 Tabel Nr. 3-7 – Rezumat al Anexei 3 – Plan de Implementare Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor

uzate............................................................................................................................................................ 3-14 Tabel Nr. 3-8 - Evoluţia principalilor indicatori economici în judeţul Giurgiu, 2012- 2016 ............................... 3-15 Tabel Nr. 3-9 - Ratele medii anuale de creştere a populaţiei în zonele urbane şi rurale la nivel regional, potrivit

Prognozei INS (Scenariul mediu) ................................................................................................................. 3-16



Tabel Nr. 3-10 - Ratele de creştere anuale medii estimate ale populaţiei pentru zonele urbane şi rurale din

judeţul Giurgiu .............................................................................................................................................. 3-16 Tabel Nr. 3-11 - Populaţia istorică şi prognozată în judeţul Giurgiu, 2012 - 2043 ........................................... 3-17 Tabel Nr. 3-12 - Venitul Familial Mediu, Brut şi Net, Estimat în oraşele ROC pentru Mediile Naţionale şi

Regionale, 2010 şi 2011 ............................................................................................................................... 3-19 Tabel Nr. 3-13 - Ratele reale, anuale medii, de creştere prevăzute, ale venitului per cap de locuitor în oraşe,

2012 – 2043 ................................................................................................................................................. 3-20 Tabel Nr. 3-14 – Vârfurile zilnice şi orare pentru diferitele zone de alimentare cu apă ................................... 3-22 Tabel Nr. 3-15 –Cerinţa de apă .................................................................................................................... 3-25 Tabel Nr. 3-16 –Debit de apă uzată (m3/zi) .................................................................................................. 3-27 Tabel Nr. 3-17 –Încărcări CBO5 .................................................................................................................... 3-28

Figura Nr. 3-1 - Exemplu de definire a limitelor unei aglomerari – Republica Cehă........................................ 3-12 Figura Nr. 3-2 - Exemplu de cluster pe aglomerari selectat pentru sistem centralizat pentru ape uzate ......... 3-13 Figura Nr. 3-3 - Terminologia Bilanţului Apei conform cu AIA ........................................................................ 3-23 Figura Nr. 3-4 – Elementele reducerii pierderilor de apă ............................................................................... 3-24

Diagrama Nr. 3-1 - Statisticile cu privire la populaţie şi prognozele recente oficiale cu privire la populaţie la nivel

naţional ........................................................................................................................................................ 3-16 Diagrama Nr. 3-2 - Dezvoltarea prognozată a populaţiei în judeţul Giurgiu, 2012– 2043 ............................... 3-17



3. PROGNOZE

3.1. REZUMAT

3.1.1. Conţinut

Acest capitol este împărţit în două secţiuni. Au fost analizaţi întâi indicatorii macro şi socio-economici relevanţi

şi după aceea cele mai recente tendinţe la nivel naţional, regional şi judeţean, prognozele prezente ale

dezvoltării viitoare a populaţiei, venitului populaţiei şi activitatea economică a judeţului Giurgiu între anii 2013 şi

2043. Aceste prognoze vor servi ca bază pentru determinările ulterioare în cazul investiţiilor pe termen lung din

domeniul apei în judeţ, potenţialul capacităţii de contribuţie al rezidenţilor, consumatorilor industriali şi

instituţionali, prezentaţi mai târziu în capitolele 8 şi 9.

Capitolul 3.2 prezintă metodologia, ipotezele şi strategia de abordare considerate pentru definirea

aglomerărilor, unul din cei mai importanţi paşi în pregătirea unui Plan General (Master Plan) la nivel de judeţ.

Capitolul 3.3 prezintă prognozele pentru dezvoltarea viitoare a populaţiei, a activităţii economice şi a venitului

populaţiei la nivel judeţean, prezentate pentru perioada 2013-2043. Aceste prognoze servesc ca baza pentru

determinările şi estimările ulterioare ale investiţiilor necesare în cadrul sectorului apă a judeţului Giurgiu.

În prima parte a capitolului 3.3, este prezentată evoluţia economică pe termen scurt pentru perioada 2011 -

2012.

În partea de mijloc a capitolului 3.3 dezvoltarea populaţiei la nivel judeţean este comparată cu prognoza de

dezvoltarea la nivel naţional şi regional.

Cea de-a treia parte a capitolului 3.3 se concentrează pe previziunile venitului pe gospodărie, luând în

considerare evoluţia din ultimii ani a venitului brut mediu pe persoană, numărul mediu de persoane pe

gospodărie şi nivelul taxelor şi contribuţiilor sociale ce trebuie plătite din venitul brut pe gospodărie. Previziuniile

sunt realizate pentru perioada 2013 - 2043 atât la nivel urban şi rural, cât şi pe fiecare localitate urbană în parte.

În al doilea rând, au fost introduse dezvoltarea necesarului viitor de apă, a debitul de apă uzată şi încărcările

estimate pentru diferite localităţi din judeţul Giurgiu. Valorile rezultate vor constitui baza pentru dimensionarea

facilităţiilor de apă şi canalizare ce vor urma să îndeplinească cerinţele până în anul 2043.

Prognozele şi rezultatele pentru ambele sectoare, apă şi canal, se regăsesc în prezentul capitol şi în anexele

corespunzătoare.

3.1.2. Necesarul de apă proiectat

1. Studii socio-economice au relevat faptul ca populaţia judeţului Giurgiu are o tendinţă descrescătoare.

Cerinţa de apă în mediu casnic va avea de asemenea aceiaşi tendinţă. Mai mult, acolo unde reţelele furnizoare

de apă sunt prevăzute cu debitmetre, consumul de apă descreşte semnificativ.

2. Cererea de apă industrială are o descreştere similară după introducerea debitmetrelor şi a noi structuri de

tarif de către COR, către nivelele internaţional acceptate. Totodată, cerinţa de apă în sectoarele industrial şi

comercial urmează estimările date de către standardele româneşti (1343/1-2006 şi 1343/2-2006).

3. În baza informaţiilor obţinute de la Operatorii de Apă şi a investigaţiilor şi măsurătoriilor preconizate de

către Consultant, au fost stabilite şi calculate “bilanţul de apă” pentru diferite localităţi ale judeţului Giurgiu.

Datele principale sunt reunite în tabelul următor.

După compilarea datelor şi verificarea producţiei curente inclusiv prin luarea în considerare a performanţelor

curente şi de viitor ale reţelelor de distribuţie, a cerinţelor de apă pentru localităţile proiectului au rezultat

următoarele:



TTaabbeell NNrr.. 33--11 –– PPooppuullaaţţiiee ccoonneeccttaattăă llaa ssiisstteemmee ddee aappăă // cceerriinnţţaa ttoottaallăă

POPULAŢIE CONECTATĂ LA

SISTEME DE APĂ / CERINŢA TOTALĂ

(VOLUM INTRARE SISTEM DE APĂ)

2013 2015 2018 2020 2030 2043

Giurgiu (Giurgiu+Slobozia) loc. m

3/zi

57.048

12.139

59.933

12.217

59.587

12.291

59.358

12.449

56.576

13.267

52.096

14.950

Bollintin Vale (Bolin. Vale+Crivina) loc.

m3/zi

8.190

1.303

8.674

1.346

8.620

1.373

8.585

1.401

8.165

1.593

7.500

1.841

Mihăileşti (Mihailesti+Draganescu) loc. m

3/zi

4.741

666

4.928

691

4.898

713

4.877

731

4.640

825

4.263

912

Valea Dragului (Valea Dragului + Vărăşti

+ Dobreni) loc. m

3/zi

1.828

268

9.728

954

9.618

962

9.546

973

8.846

994

8.871

1012

Ulmi (Ulmi+Ghionea+Poenari + Mosteni+

Trest.+Cascioarele+Draganeasca) loc.

m3/zi

2.029

241

6.770

761

6.694

761

6.643

771

6.156

793

5.478

813

Bolintin Deal (Bolintin Deal + Mihai

Vodă) loc. m

3/zi

3.776

407

6.033

612

5.965

610

5.920

618

5.486

636

4.882

659

Hotarele loc.

m3/zi

2.664

303

4.014

408

3.968

408

3.938

413

3.650

422

3.247

430

Gostinari (Gostinari + Colibaşi +

Câmpurelu) loc. m

3/zi

1.369

187

5.637

558

5.573

593

5.531

618

5.126

668

4.561

739

Ogrezeni (Ogrezeni + Hobaia) loc.

m3/zi

2.185

230

4.999

495

4.943

494

4.905

500

4.546

511

4.045

519

Floreşti (Floreşti + Palanca + Stoeneşti +

Icoana) loc. m

3/zi

0

0

10.543

1.108

10.424

1.111

10.346

1.128

9.587

1.171

8.531

1.224

Roata de Jos (Roata de Jos + Roata

Mică + Sadina + Cartojani) loc. m

3/zi

600

205

8.453

925

8.358

925

8.295

937

7.687

965

6.840

1001

Adunaţii Copăceni loc.

m3/zi

2.930

409

2.895

405

2.843

404

2.809

409

2.616

430

2.325

454

Malu Spart (Malu Spart + Suseni) loc. m

3/zi

0

0

3.831

396

3.788

395

3.759

400

3.483

409

3.099

412

Prundu loc. m

3/zi

2.317

267

3.763

380

3.720

380

3.692

385

3.421

394

3.044

401

Clejani (Clejani+Podu Doamnei) loc.

m3/zi

498

72

2.337

273

2.311

274

2.293

278

2.125

287

1.891

294

Neajlovu (Neajlovu+Sterea) loc.

m3/zi

0

0

1.544

167

1.527

167

1.515

169

1.404

173

1.249

176

Ghimpaţi (Ghimpaţi+Copaciu+Naipu) loc. m

3/zi

4.221

393

5.568

476

5.506

476

5.464

482

5.063

495

4.505

506

Vânătorii Mici (Vânătorii Mici + Izvoru +

Vânătorii Mari + Cupele) loc. m

3/zi

1.694

161

4.925

377

4.995

383

4.957

388

4.66

400

4.152

405

Vedea (Vedea + Malu) loc.

m3/zi

5.536

470

5.588

476

5.525

476

5.483

483

5.081

496

4.521

510

Crevedia Mare (Crevedia Mare +

Crevedia Mică) loc. m

3/zi

2.190

248

2.751

298

2.720

298

2.700

302

2.502

310

2.226

318

Săbăreni loc.

m3/zi

0

0

2.918

279

2.885

278

2.864

282

2.654

288

2.361

291

Bucşani (Bucşani + Vadu Lat + Podisor +

Obedeni +Anghelesti+ Uiesti +

Goleasca) loc. m

3/zi

1.804

186

3.980

318

3.935

318

3.905

322

3.619

331

3.220

340

Mârşa loc.

m3/zi

2.768

227

2.794

231

2.762

231

2.742

235

2.541

242

2.261

250

Frăteşti (Frăteşti+Remuş+Cetatea) loc. m

3/zi

4.517

491

5.463

527

5.401

528

5.360

536

4.967

554

4.420

573

Joiţa (Cosoba + Joiţa + Bacu) loc. 2.376 6.598 6.523 6.474 6.000 5.338



m3/zi 367 765 776 793 851 927

Mihai Bravu loc.

m3/zi

3.119

249

2.763

226

2.664

221

2.606

222

2.514

235

2.586

266

Novaci (Novaci + Popeşti) loc. m

3/zi

2.589

256

2.763

268

2.731

268

2.711

271

2.512

277

2.235

281

Băneasa (Băneasa + Pietrele + Frasinu

+ Sfântu Gheorghe) loc. m

3/zi

1.648

191

5.326

494

5.266

495

5.226

501

4.843

517

4.309

532

Găiseni (Gaiseni + Carpenisu) loc. m

3/zi

0

0

3.182

327

3.205

331

3.181

336

2.982

346

2.653

349

Izvoarele (Izvoarele + Chiriacu + Valea

Bujorului) loc. m

3/zi

2.334

239

1.972

225

1.989

228

1.974

231

1.851

239

1.647

245

Singureni (Singureni +Stejaru + Crânguri

+Chirculeşti) loc. m

3/zi

0

0

3.360

344

3.322

343

3.297

348

3.055

355

2.718

361

Grădiştea (Grădiştea+Falaştoaca) loc.

m3/zi

0

0

2.564

286

2.535

250

2.516

253

2.332

261

2.075

268

Dărăşti Vlaşca loc. m

3/zi

2.218

222

2.239

229

2.214

232

2.197

236

2.036

242

1.812

247

Căscioarele loc. m

3/zi

0

0

2.201

232

2.176

232

2.159

235

2.001

240

1.780

245

Călugăreni (Călugăreni+Braniştari+

Crucea de Piatra) loc. m

3/zi

425

95

2.822

329

2.790

330

2.769

335

2.566

346

2.283

360

Grădinari (Grădinari+Zorile+Tantava) loc.

m3/zi

2.902

321

3.646

380

3.605

380

3.578

385

3.315

394

2.950

403

Comana loc. m

3/zi

2.105

196

2.125

199

2.101

200

2.085

203

1.933

210

1.719

217

Daia (Daia + Plopsoru) loc. m

3/zi

1.195

145

2.905

283

2.872

282

2.851

285

2.642

291

2.350

294

Herasti (Herasti + Milosesti) loc.

m3/zi

0

0

2.414

239

2.387

239

2.369

242

2.195

247

1.953

251

Gostinu loc. m

3/zi

0

0

2.359

243

2.332

243

2.315

246

2.145

251

1.909

257

Isvoarele (Isvoarele+Teiusu) loc. m

3/zi

1.244

127

2.658

236

2.627

236

2.608

239

2.417

245

2.150

250

Mogoşeşti (Mogoşeşti+Varlaam) loc.

m3/zi

944

156

2.658

295

2.627

295

2.608

299

2.417

307

2.150

315

Oinacu (Oinacu+Braniştea+Comas.) loc. m

3/zi

1.269

151

3.421

337

3.382

337

3.357

341

3.111

348

2.768

353

1. Valoarea asumată pentru calcularea numărului de populaţie echivalentă a fost asumat la 60g

CBO5/locuitor/zi şi rata de generare a apei uzate sau a “ratei de returnare la canalizare” de 100% pentru

consumatorii casnici şi pentru consumatorii non-casnici. Aceste valori au fost considerate valabile pentru

România.

2. Cantităţile de apă uzată şi a încărcărilor, ca de altfel şi evoluţia (creşterea) ratelor de conectare sunt

prezentate în tabelul următor.

TTaabbeell NNrr.. 33--22 –– PPooppuullaaţţiiee ccoonneeccttaattăă llaa ccaannaalliizzaarree // ppoolluuaarree ttoottaallăă

POPULAŢIE CONECTATĂ LA

CANALIZARE / VOLUM APĂ UZATĂ /

POLUARE TOTALĂ - AGLOMERARE

2013 2015 2018 2020 2030 2043

Giurgiu (Giurgiu+Remus+Slobozia +

Oinacu) loc.

m3/zi

t/an

61.781

11.839 1.711

61.542

12.681 1.619

63.593

11.781 1.610

63.334

11.993 1.604

60.261

12.770 1.527

60.613

14.598 1.405

Bollintin Vale loc. m

3/zi

t/an

7.944

1.152 200

8.074

1.404 203

7.692

1.505 194

7.663

1.537 193

7.410

1.666 187

6.832

1.840 172

Mihăileşti loc. m

3/zi

t/an

4.541

587

4.397

680

4.372

732

4.356

747

4.157

797

3.833

866



109 106 105 105 100 92

Valea Dragului (Valea Dragului + Vărăşti

+ Dobreni) loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

5.111

550 234

9.618

977 232

9.546

986 230

8.846

1012 213

7.871

1043 190

Ulmi (Ulmi+Ghionea+Poenari + Mosteni+

Trest.+Cascioarele+Draganeasca) loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

2.632

408 148

6.694

740 147

6.643

749 145

6.156

768 135

5.889

831 60

Bolintin Deal (Bolintin Deal + Mihai

Vodă) loc.

m3/zi

t/an

1.928

220 144

3.581

397 145

5.965

606 144

5.920

614 143

5.486

631 132

4.882

653 118

Hotarele (Hotarele+Isvoarele+

Teiusu) loc. m

3/zi

t/an

1.115

144 135

2.995

321 136

5.732

577 134

5.689

585 133

5.272

597 123

4.691

605 110

Gostinari (Gostinari + Colibaşi +

Câmpurelu) loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

2.737

307 131

5.637

609 133

5.594

622 132

5.266

670 124

4.685

724 110

Ogrezeni (Ogrezeni + Hobaia) loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

2.020

229 118

4.943

496 116

4.905

502 116

4.546

513 107

4.045

520 95

Palanca (Palanca + Stoeneşti) loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

2.043

215 111

4.835

483 112

4.799

490 111

4.517

513 105

4.019

532 93

Floreşti loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

0

0 0

2.549

335 108

4.427

489 107

4.103

508 99

3.650

532 88

Roata de Jos (Roata de Jos + Roata

mică + Sadina) loc.

m3/zi

t/an

1.442

135 105

2.717

241 106

4.558

371 105

4.524

376 104

4.192

385 97

3.730

395 82

Adunaţii Copăceni (Adunatii Copaceni +

Mogosesti + Varlaam) loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

1.643

322 557

4.457

539 924

4.423

547 936

4.099

573 962

3.647

603 984

Cartojani loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

3.156

312 93

3.800

384 92

3.771

389 91

3.495

397 84

3.110

406 75

Malu Spart (Malu Spart + Suseni) loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

745

110 91

3.788

399 90

3.759

405 89

3.483

414 83

3.099

422 73

Prundu loc. m

3/zi

t/an

2.915

305 90

3.270 339 91

3.720

381 90

3.692

386 89

3.421

395 82

3.044

401 73

Clejani (Clejani+Podu Doamnei+

Neajlovu+Sterea loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

1.686 162 85

3.837

316 84

3.808

320 83

3.498

328 77

3.140

335 69

Ghimpaţi (Ghimpaţi + Copaciu) loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

536

101 82

3.469

323 81

3.443

327 81

3.191

337 75

2.839

345 66

Vânătorii Mici (Vânătorii Mici + Izvoru +

Vânătorii Mari + Cupele) loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

2.007

180 79

3.589

300 79

3.562

304 78

3.301

311 72

2.937

319 64

Vedea loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

0

0 0

3.131

263 75

3.108

267 75

2.880

274 69

2.562

280 62

Crevedia Mare (Crevedia Mare +

Crevedia Mică +Sfantu Gheorghe) loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

1.708

197 71

3.217

333 70

3.192

338 70

2.958

345 65

2.632

349 58



Săbăreni loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

1.108

113 70

2.885

280 70

2.864

283 69

2.654

291 64

2.361

299 57

Mârşa loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

1.148

105 67

2.762

218 67

2.742

221 66

2.541

227 61

2.261

232 54

Frăteşti loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

514

143 65

2.677

315 64

2.657

315 64

2.462

329 59

2.191

343

52

Cosoba (Cosoba + Joiţa) loc. m

3/zi

t/an

1.566

193 121

2.972

341 122

5.001

515 115

4.964

524 114

4.600

550 106

4.093

580 90

Mihai Bravu loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

1.710

146 63

2.605

213 63

2.586

219 62

2.396

225 58

2.132

230 51

Novaci (Novaci + Popeşti) loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

414

54 60

2.763

272 61

2.742

275 60

2.581

284 57

2.296

289 50

Băneasa loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

965

157 59

2.412

270 58

2.393

275 58

2.218

290 53

1.974

306 48

Malu loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

503

50 58

2.394

196 58

2.376

196 57

2.202

189 53

1.959

180 47

Cosoba (Cosoba + Joiţa) loc. m

3/zi

t/an

1.566

193 121

2.972

341 122

5.001

515 115

4.964

524 114

4.600

550 106

4.093

580 90

Găiseni loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

914

141 57

2.332

260 56

2.315

264 56

2.145

272 52

1.909

236 50

Izvoarele (Izvoarele + Chiriacu) loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

935

135 56

2.543

286 56

5.524

290 55

2.339

298 51

2.081

304 46

Singureni (Singureni + Stejaru) loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

1.406

159 56

2.541

264 56

2.522

269 55

2.337

275 51

2.080

279 46

Grădiştea (Grădiştea+Falaştoaca) loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

1.011

149 56

2.535

293 56

2.516

297 55

2.332

305 51

2.075

313 45

Dărăşti Vlaşca loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

896

107 54

2.214

233 53

2.197

237 53

2.036

242 49

1.812

247 44

Căscioarele loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

0

0 0

2.176

231 52

2.159

234 52

2.001

241 48

1.780

254 43

Calugareni (Calugareni + Branistari) loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

1.288

135 53

2.375

275 52

2.357

279 52

2.185

287 48

1.944

295 43

Gradinari (Gradinari + Zorile) loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

1.482

183 51

2.380

270 52

2.362

273 52

2.224

284 49

1.978

296 43

Comana loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

0

0 0

2.101

197 51

2.085

200 50

1.933

206 47

1.719

211 41

Bucşani (Bucşani+Dealu) loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

1.327

145 51

2.297

244 51

2.280

248 50

2.112

255 46

1.880

262 41

Daia loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

0

0 0

2.103

224 51

2.087

227 50

1.965

235 47

1.748

246 42

Herasti loc. m

3/zi

t/an

0

0 0

0

0 0

2.076

207 50

2.061

212 50

1.910

217 46

1.699

229 41

Gostinu loc.

m3/zi

0

0

0

0

2.071

221

2.055

224

1.934

231

1.721

244



t/an 0 0 50 50 47 41

Naipu loc.

m3/zi

t/an

0

0 0

0

0 0

2.036

211 49

2.021

214 49

1.873

219 45

1.666

230 40

Detalii relevante despre asimilări, compilări date şi discuţii sunt prezentate în anexa C 3.1 - Criterii de

proiectare. Calcule ale cerinţei de apă, debitelor ape uzate şi încărcări sunt arătate în Anexa C 3.2. Bilanţul apei

se regăseşte în anexa C 1.1, care conţine detalii despre intrările din sistem (facturate şi nefacturate) şi pierderi,

cuprinzând pierderile aparente şi reale.

3.2. METODOLOGIE ŞI IPOTEZE

Unul din cei mai importanţi paşi în pregătirea unui Plan General la nivel de judeţ este definirea aglomerării, pe

baza analizei opţionale a clusterelor relevante pentru aglomerări. În continuare sunt prezentate strategia de

abordare şi estimările importante (v. sub-capitolul 3.2.1). Metodologia şi estimările relevante sunt descrise în

sub-capitolele corespunzătoare pentru previziunile socio-economice (v. capitolul 3.3), iar proiecţiile tehnice

pentru apă şi ape uzate în capitolele 3.4 si 3.5.

3.2.1. Strategia de abordare pentru definirea aglomerărilor

3.2.1.1 Consideraţii generale

Termenul “aglomerare” este definit şi interpretat în două documente:

Directiva nr. 91/271/EEC, articolul 2.4; privind privind Epurarea Apelor Uzate Urbane; şi

Termeni si Definitii din Directiva nr. 91/271/CEE din 16 ianuarie 2007, Bruxelles, Capitolul 1, cu privire

la Epurarea Apelor Uzate Urbane.

Cheia definirii unei aglomerări, potrivit specificaţiilor Directivei nr.91/271/ CEE cu privire la epurarea apelor

uzate urbane, modificată prin Directiva Comisiei nr. 98/15/CE din 27 februarie 1998 ale carei prevederi au fost

menţionate în documentaţia “Termeni şi definiţii din Directiva referitoare la epurarea apelor uzate urbane din

ianuarie 2007” este următoarea:

“Aglomerarea reprezintă o zona unde populaţia şi / sau activităţile economice sunt suficient de

concentrate în ceea ce priveşte apele uzate urbane pentru a fi colectate şi dirijate către o staţie de

epurare a apelor menajere sau catre un punct final de descarcare”.

Cele mai importante cuvinte în aceasta definiţie sunt “suficient de concentrate”. Aceşti termeni nu se definesc în

Directivă pe baza unei prevederi legislative, putând fi interpretaţi doar cu ajutorul unor argumente tehnice şi

economice. Astfel, rezultă o anumită flexibilitate în interpretarea Directivei, în particular, putând să discutăm

despre aspecte privind modul în care o aglomerare se poate lărgi / întinde într-o “zonă cu densitate scazută a

populaţiei”. Acest lucru este cel mai relevant pentru aglomerările mici sau municipiile care pot fi incluse într-una

din categoriile din Directiva (ex.: 2.000, 10.000 şi 100.000 populaţie echivalentă). O aglomerare poate include

mai multe municipii sau doar parţi dintr-un municipiu.

Documentul “Termeni şi Definiţii din Directiva nr.91/271/CEE cu privire la epurarea apelor menajere urbane

specifică urmatoarele:

existenţa unei aglomerări este independentă de existenţa unui sistem de colectare. Conceptul de

aglomerare include din aceasta cauză acele arii care sunt suficient de concentrate, dar care nu au

încă un sistem de colectare;

definirea aglomerării trebuie să aibă în vedere faptul că aglomerarea se defineşte pe baza unei zone

suficient concentrate şi nu a unei zone cu bazine de captare aparţinând unui sistem de colectare

conectat la o anumită staţie de epurare;

o aglomerare poate să contină de asemenea zone care sunt suficient concentrate, dar în care nu

exista încă un sistem de colectare şi / sau în care apele reziduale sunt dirijate spre sisteme

individuale sau alte sisteme apropiate sau colectate în alt mod;

limitele aglomerării nu trebuie în mod necesar să coincidă cu limitele sistemului de colectare (doar in

cazul unei rate de colectare de 100%);



limitele unei aglomerări pot să corespundă sau nu marginilor / graniţelor unei unităti administrative;

limitele unei aglomerări se bazează pe concentrarea populaţiei (densitatea populaţiei) şi concentrarea

activităţii economice;

limitele aglomerărilor şi încărcărilor generate (persoane echivalente) ar trebui să ia în consideraţie

dezvoltarea viitoare şi sa fie actualizate în mod regulat;

aglomerarea poate fi conectată la una sau mai multe staţii de epurare a apelor uzate. Mai mult decât

atât, o singură aglomerare poate fi deservită de mai multe sisteme de colectare, fiecare din ele fiind

conectată la una sau mai multe staţii. În mod similar, mai multe sisteme de colectare pot fi conectate

la aceeasi staţie;

încarcarea generată a unei aglomerări deservită de doua sisteme de colectare şi două staţii de

epurare nu se va diviza în două zone ale sistemului de colectare, dacă aceste scăderi sau obstacole

au legatura cu cerinţele Directivei. De aceea, tipul de tehnologie de epurare ales (o epurare mai

riguroasă) depinde de încărcarea totală generată a aglomerării;

în cazul în care există aglomerări distincte, separate fizic şi au sisteme de colectare separate dar sunt

deservite de o singură staţie de epurare a apelor reziduale urbane, obligaţiile legale ce decurg din

Directiva privind Epurarea Apelor Uzate Urbane sunt determinate de marimea fiecărei aglomerari.

Oricum, pentru alte Directive (respectiv Directiva privind Apa pentru Baie), trebuie luat în considerare

impactul cumulativ (însumarea tuturor încărcărilor generate pentru toate aglomerările deservite de

staţia de epurare a apelor uzate); ca rezultat, cerinţele (articol. 3 şi 4) şi datele respective de

conformitate cu Tratatul de Aderare sunt definite de fiecare aglomerare în parte;

daca aglomerarea include mai mult de 10.000 persoane echivalente (P.E.), trebuie asigurată o

epurare mai riguroasă prin termenii corespunzatori pentru apele uzate deversate / descărcate în

zonele sensibile (epurare terţiară);

aglomerarile ce deţin între 2.000 – 10.000 locuitori echivalenţi trebuie să prevadă înzestrarea cu o

reţea de colectare şi facilităţi de epurare la care se pot aplica cel puţin procedee de epurare

secundară sau echivalentă, în conformitate cu anexa I.B (art.4, alin.1) a Directivei;

se poate întâmpla ca o aglomerare să scadă în timp din punct de vedere al mărimii şi astfel, sistemul

de colectare să nu mai corespundă cu limitele aglomerării. În acest caz trebuie revizuite limitele

aglomerării, iar marimea acesteia trebuie recalculată / actualizată;

toate apele reziduale urbane generate într-o aglomerare trebuie colectate, dirijate şi epurate conform

cerinţelor Directivei, luându-se în considerare previziunile pentru debite pluviale peste nivelul normal;

încărcarea totală a apelor uzate generate de o aglomerare reprezintă marimea unei aglomerări în

termeni tehnici şi este primul şi cel mai important criteriu de determinare a colectării apelor uzate şi

cerinţele de epurare.

Din documentul menţionat rezultă că pentru definirea aglomerărilor se poate alege un sistem centralizat sau

descentralizat de ape uzate. Aceste variante sunt analizate în capitolul 5 – “Analiza opţiunilor” iar rezultatele

sunt prezentate în Anexe.

Referitor la previziunile pentru procesul de epurare cel mai potrivit pentru apele uzate în cazul aglomerărilor

definite şi în baza urmatoarei prevederi:

“Statele membre vor asigura condiţiile necesare pentru ca apele reziduale urbane care sunt dirijate de

sistemele de colectare să fie supuse unei epurări mult mai riguroase, înainte de deversarea / descărcarea

în zonele sensibil,e decât cea prevăzută în articolul 4, prin documentul emis în 31 decembrie 1998 şi

pentru toate descărcările aglomerărilor cu peste 10.000 persoane echivalente.”

Consultantul, pentru a îndeplini obligaţiile stipulate în Directiva cu privire la Apele Uzate – referitoare la

prevederile privind epurarea corespunzatoare a apelor uzate pentru aglomerarile definite – va lua in

considerare standardele pentru nivelele de epurare prezentate pe scurt in tabelul de mai jos:

TTaabbeell NNrr.. 33--33 –– SSttaannddaarrddeellee nniivveelleelloorr ddee eeppuurraarree ffuunnccţţiiee ddee mmăărriimmeeaa aagglloommeerrăărriiii

OBLIGATIE PENTRU SISTEM CANALIZARE EPURARE

Aglomerari cu peste 100.000

persoane echivalente

Asigurare sistem colectare conform

cu (art. 3, alin. 1)

Subiect pentru cel mai ridicat nivel de epurare

(art. 5, alin. 2) – îndepartarea nutrienţilor şi cele

mai înalte standarde pt. N si P

Aglomerari cu peste 10.000 Asigurare sistem colectare conform Subiect pentru o epurare mai riguroasă (art. 5,



persoane echivalente cu (art. 3, alin. 1) alin. 2) – îndepărtarea nutrienţilor

Aglomerari cu peste 2.000

persoane echivalente

Asigurare sistem colectare conform

cu (art. 3, alin. 1)

Epurare secundară sau echivalentă conform

anexei 1B (art.4, alin. 1,3)

Aglomerari cu mai putin de

2.000 persoane echivalente Nu sunt cerinţe specifice

Nu sunt cerinţe specifice; subiect însă pentru

“epurare corespunzătoare” (art. 7)

3.2.1.2 Consideraţii specifice

Lista următoarelor de consideraţii va fi utilizată, pentru definirea aglomerărilor posibile, în descrierea

delimitărilor de costuri efective tehnice:

Mărimea aglomerării (persoane echivalente P.E.)

Încărcarea totală de ape reziduale generată de o aglomerare indică mărimea unei aglomerări în termeni tehnici

şi este primul şi cel mai important criteriu în determinarea cerinţelor privind colectarea apelor uzate şi epurarea

acestora, precum şi în ceea ce priveşte obligaţiile corespunzătoare. Încărcarea generată sau marimea

aglomerării se exprimă în populaţie echivalentă (P.E.).

Deoarece mărimea aglomerării este unul dintre cei mai importanţi parametri care trebuie luaţi în considerare,

numărul de locuitori în cadrul unei anumite zone selectate ca şi valorile populaţiei echivalente trebuie incluse în

criteriul relevant de definire. Numărul de locuitori conectaţi reflectă perspectiva evoluţiei veniturilor, iar numărul

populaţiei echivalente oferă o idee în ceea ce priveşte industria din zonă. Aceste aspecte vor fi relevante pentru

estimările financiare în selectarea aglomerărilor şi, mai târziu, în prioritizarea investiţiilor.

În concordanţă cu Directiva privind Apele Uzate, Consultantul s-a bazat în calculaţiile efectuate pentru populaţia

echivalentă (P.E.) pe urmatoarea prevedere:

“Încărcarea sau mărimea aglomerării se exprimă în populaţie echivalentă (P.E.), în baza articol. 2(6) al

Directivei: o populaţie echivalentă (1 P.E.) înseamnă o încarcare biodegradabilă organic, cu o cerinţă

biochimică de oxigen de 5 zile (BOD5) din 60 g de oxigen pe zi”.

Din acestea rezultă că populaţia echivalentă (P.E.) este o masură a poluării reprezentând media încărcării

organice biodegradabile pe persoană, pe zi. Încărcarea pentru o zonă de colectare sau aglomerare se

generează din apele uzate colectate de la:

consumatori casnici (populaţie rezidentă sau non-rezidentă);

alţi consumatori / consumatori industriali.

Apele reziduale industriale se colectează de la întreprinderi şi în urma altor activităţi economice (inclusiv

întreprinderi mici şi mijlocii) care se deversează sau ar trebuie să fie descărcate în sistemele de colectare sau

sunt dirijate către staţiile de epurare a apelor uzate. În cadrul Planului General, s-a prefigurat un inventar al

descărcărilor de ape reziduale industriale, rezultatele acestei analize fiind prezentate în anexa B.

În acest context, calculaţia s-a făcut în baza formulei de mai jos:

P.E. (casnici) = număr de locuitori

P.E. (alţi consumatori necasnici) = încărcare ape uzate (kg/zi) / 60g/zi x 1.000

P.E. (aglomerări) = P.E. (casnici) + P.E. (necasnici).

Luând în considerare apele uzate rezultate de la consumatorii necasnici, cele mai multe din zonele urbane cu

infrastructuri dezvoltate atrag unitati industriale care să se instaleze în aceste arii. În cazul în care apele

menajere ar putea fi descărcate în reţeaua de canalizare, valorile P.E. ar trebui calculate conform celor indicate

mai sus. În cazul în care nu există informaţii valabile referitoare la situaţia centrelor comerciale şi industriale în

câteva arii, următoarele evaluări se vor face pentru estimările privind populaţia echivalentă în zonele rurale:

TTaabbeell NNrr.. 33--44 –– EEssttiimmaarreeaa ppooppuullaaţţiieeii eecchhiivvaalleennttee îînn zzoonneellee rruurraallee

MARIMEA AGLOMERARII VALOARE P.E. (% LOCUITORI)

Mai puţin de 10.000 locuitori şi peste 5.000 1.15

Mai puţin de 5.000 locuitori şi peste 2.000 1.10

Mai puţin de 2.000 locuitori 1.00

Consideraţii privind zonele specifice (ţintă), conform celor indicate în Planul de Implementare



Zona proiectată ca ţintă, aşa cum se arată în Planul de Implementare (Anexa A3 - Planul de implementarea a

Directivei Apei Uzate) va include cele mai mari (importante) localităţi din mediul rural (luând în considerare că

localităţile urbane - 3 oraşe – au făcut obiectul unor investiţii finanţate din Fondurile de Coeziune, lucrări care

vor duce la conformare totală atât pentru sistemele de alimentare cu apă cât si pentru sistemele de colectare a

apelor uzate şi de asemenea tratarea acestor ape uzate în statii de epurare). Acest lucru se aplică în mod

strategic, în concordanţă cu aspectele legale, financiare şi social-economice: (conformitate, număr locuitori

conectaţi, indicativ buget, susţinere financiară, suportabilitate, etc.). Din aglomerările care se vor defini în cadrul

prezentului Plan General, zona ţintă, în conformitate cu Planul de Implementare (Anexa A3 - Planul de

implementarea a Directivei Apei Uzate) va include principalele aşezări rurale, avînd peste 2.000 P.E. (pentru

termenele de conformare – pentru sistemele de colectare a apelor uzate şi de tratare a acestora) negociate prin

Tratatul de Aderare.

Situaţia geografică şi topografică

Consideraţiile, cu privire la aspectele topografice referitoare la verificările pentru zona de captare (colectare)

sunt, din punct de vedere tehnic, primul pas în dezvoltarea conceptelor privind colectarea şi transportul apelor

uzate. Oricum, Consultantul a definit aglomerările în legatură cu o viitoare dezvoltare a unei zonei topografice

obişnuite. Acest fapt permite extinderea aglomerărilor în cazul unor aşezări care ar fi “suficient de concetrate” în

viitor. Astfel, investiţiile viitoare ar putea fi utilizate efectiv şi din punct de vedere al susţinerii financiare (fără

staţii de pompare, mai puţine costuri pentru reinvestiţii, mai puţine consumuri energetice, etc.)

Existenţa unei reţele de colectare a apelor uzate, a staţiei de epurare a apelor uzate şi evaluare

tehnică a activităţii / procesului

Valabilitatea infrastructurilor în cazul epurării apelor menajere (o staţie de epurare a apelor uzate sau o reţea de

colectare) nu este în mod cert un criteriu pentru definirea aglomerării. Oricum, definiţia costurilor efective pentru

masurile tehnice ar trebui să ia în considerare utilizarea instalaţiilor existente (reabilitare şi / sau extindere). O

decizie cu privire la noi construcţii pentru facilităţile necesare trebuie să fie studiată pe baza unei reguli de

cercetare a fiecarui caz în parte.

Costuri de investiţii, operare şi întreţinere pentru deservirea completă a aglomerărilor

Unul dintre cei mai importanţi parametrii pentru definirea aglomerării ar putea fi cel financiar, din cauza faptului

că măsurile proiectului trebuie să se refere la costurile efective, iar susţinerea financiară trebuie să fie una

dintre ţintele majore ale definirii proiectului. Cu privire la deciziile legate de interpretarea unei aglomerări, se va

pregăti susţinerea financiară printr-o analiză economică brută / sumară (comparaţie a costurilor de investiţii,

operare şi întreţinere).

3.2.1.3 Criterii pentru definirea aglomerărilor

Pentru a se realiza corelarea cu menţiunile Directivei pentru Ape Uzate şi conformitatea cu Termenii şi

Definiţiile Directivei privind Epurarea Apelor Uzate Urbane, criteriile pentru definirea aglomerarilor sunt:

Concentrarea populaţiei – densitatea populaţiei pe o anumită arie

Cea mai importantă formulare a definiţiei aglomerării este expresia “suficient concentrată”, aceasta nefiind însă

definită în mod juridic prin Directivă şi putând fi înţeleasă doar cu ajutorul altor argumente de natură tehnică şi

economică.

Concentrarea activităţilor economice

Definirea aglomerării în termeni tehnici trebuie să se bazeze pe condiţiile locale şi poate avea diferite moduri de

abordare în cadrul fiecarei ţări europene. Distribuţia aşezărilor şi metoda construcţiilor tradiţionale sunt chiar

diferite în unele regiuni din Europa faţă de altele.

În România populaţia intenţionează să dezvolte aşezari de-a lungul drumurilor principale sau cursurilor de râuri.

Dezvoltarea generală a zonelor construite diferă, în particular a se vedea pentru oraşele mici în comparaţie cu

cele mari.

Concentrare suficientă a celor două criterii menţionate mai sus pentru apele uzate urbane care se

colecteaza şi transportate (dirijate)



Situaţia existentă în România relevă diferenţe mari între acessul populaţiei la serviciile de alimentare cu apă şi

serviciile sanitare.

3.2.1.4 Limitele / graniţele aglomerării

Marginile unei aglomerari se definesc prin limite ale zonelor construite în mod obisnuit şi zone care se vor

construi, acolo unde apele uzate pot fi colectate în baza unor costuri eficiente (densitate mare a clădirilor care

produc ape menajere). În cazul în care două sau mai multe din aceste arii sunt atât de apropiate, încat, din

punct de vedere al eficienţei costurilor o soluţie comună este mult mai potrivită, atunci ele pot alcătui o singură

aglomerare.

Graniţele aglomerărilor au fost definite de fapt prin utilizarea hărţilor recente şi a tuturor datelor disponibile,

pentru a delimita în mod cert zonele concentrate ale aşezărilor. S-a luat în considerare dezvoltarea viitoare a

aglomerării prin folosirea planului de urbanizare general (PUG). Aceasta abordare ne oferă posibilitatea de a

avea o imagine generală asupra dezvoltării rezidenţiale, industriale şi comerciale.

Experienţa în definirea aglomerărilor şi planificarea infrastructurii pentru apele reziduale în cadrul U.E.

demonstrează unitatea în ceea ce priveşte definirea graniţelor aglomerărilor. Cu toate acestea, alegerea finală

a soluţiilor centralizate şi / sau descentralizate se bazează pe o comparaţie a fiecărui caz în parte (de la caz la

caz).

Schema următoare prezintă un exemplu de definire a marginilor unei aglomerări, care s-a dezvoltat în

Republica Cehă.

FFiigguurraa NNrr.. 33--11 -- EExxeemmpplluu ddee ddeeffiinniirree aa lliimmiitteelloorr uunneeii aagglloommeerraarrii –– RReeppuubblliiccaa CCeehhăă

Limita / graniţa unei aglomerări este acea linie care închide zonele concentrate ale unei aşezări. Consultantul

recomandă poziţionarea acestei linii la o anumită distanţă, după o întindere de teren fără clădiri cu anexe, într-o

zonă cu sau fără densitate scazută a clădirilor. Această distanţă este selectată la 200 metri în cazul

aglomerărilor cu peste 10.000 P.E. şi 100 metri pentru restul aglomerarilor mai mici, selectate.

3.2.1.5 Grupuri de aglomerări (“clustere”)

Linia de demarcaţie este dată de linia reunificatoare ce descrie grupul de aşezări / aglomerări, care pot fi unite

şi deservite de un sistem de epurare şi colectare central pentru apele reziduale. Aglomerările grupate nu sunt

cuprinse totdeauna în acelaşi bazin / zonă de colectare, dar trebuie să fie la o distanţă suficient de apropiată

pentru a fi interconectate. Totuşi, decizia privind un sistem centralizat sau descentralizat pentru apele uzate

LEGENDA:

Marginile administrative ale Margini ale unei zone construite Marginile unei aglomerari > 2000 p.e.

Marginile unei aglomerari < 2000 p.e. A Grafic/desen al unui teren agricol sau altui teren agricole si

forestier – fara sau cu densitate redusa de cladiri

B Zona de construit – localitate cu planificare a concentratiei

cladirilor



trebuie să constituie un subiect pentru diferite analize, care să confirme eficienţa costurilor prin evaluari tehnice

şi economice.

Schema de mai jos oferă un exemplu de cluster pe aglomerări:

FFiigguurraa NNrr.. 33--22 -- EExxeemmpplluu ddee cclluusstteerr ppee aagglloommeerraarrii sseelleeccttaatt ppeennttrruu ssiisstteemm cceennttrraalliizzaatt ppeennttrruu aappee uuzzaattee

3.2.1.6 Lista aglomerărilor definite pentru judeţul Giurgiu

TTaabbeell NNrr.. 33--55 –– RReeppaarrttiiţţiiaa ppooppuullaaţţiieeii îînn ccaaddrruull aaşşeezzăărriilloorr ddiinn jjuuddeeţţuull GGiiuurrggiiuu ((ddaattee ppeennttrruu aannuull 22001122))

DISTRIBUŢIA POPULAŢIEI

LIMITA SUPERIOARĂ LIMITA INFERIOARĂ NUMĂR POPULAŢIE % DIN TOTAL

1.000.000 100.001 0 0 0%

100.000 10.001 1 60.369 21,47%

10.000 5.001 1 8.074 2,87%

5.000 2.000 37 103.005 36,63%

< 2,000 133 109.759 39,03%

TOTAL 281.207 100,00%

Sursa: CNP, INS Nota: tabelul arată numărul locuitorilor din cadrul localităţilor judeţului Giurgiu. În judeţul Giurgiu marea majoritate a populaţiei 39,03% locuieşte în localităţi mici sub 2.000 de locuitori; aproximativ 39,50 % din populatie locuieşte în localităţi care au între 2.000 si 10.000

locuitori; investiţii importante se vor aloca pentru acest grup de aşezări.

În Anexa A3.1 sunt prezentate aglomerările luate în considerare pentru elaborarea Master Planului pe baza

căruia a fost depusă şi aprobată o Aplicaţie pentru Fonduri de Coeziune pentru trei aglomerări din judeţul

Giurgiu (aglomerarea Giurgiu-Slobozia, aglomerarea Bolintin Vale şi aglomerarea Mihăileşti). În Anexa A3.2

sunt prezentate aglomerările (cu mai mult de 2.000 P.E.) luate în considerare la elaborarea actualului Master

Plan (Master Plan actualizate). Conformitatea nu este un aspect absolut obligatoriu, deoarece definirea

aglomerării are doar un caracter tehnic, raportat la definirea / planificarea unui sistem pentru apele reziduale,

bazat pe eficientizarea costurilor. Definirea aglomerărilor va trebui să se refere la toate aglomerările peste

2.000 P.E. (populaţie echivalentă).

Datele de conformare menţionate în Anexa 3 a POS au fost diferenţiate pentru colectarea şi epurarea apelor

uzate. Consultantul nu recomandă implementarea lucărilor privind infrastructura pentru colectarea apelor uzate

şi cele pentru epurare la date diferite, punerea în funcţiune a reţelei de colectare, fără a fi urmată de o epurare

eficientă nefiind eligibilă pentru definirea proiectului. Anexa 3 a POS sugerează asigurarea conformităţii

aglomerărilor cu peste 2.000 populaţie echivalentă, aşa cum se arată în tabelul de mai jos:

TTaabbeell NNrr.. 33--66 –– CCoonnffoorrmmiittaattee ccuu tteerrmmeenneellee ((AAnneexxaa 33,, PPOOSS MMeeddiiuu))

P.E. (POPULAŢIE ECHIVALENTĂ) TERMENE PENTRU CONFORMITATE

POS TRATAT DE ADERARE

> 100,000 2007 – Reţea de colectare

2010 - Epurare 2010

Aglomerari

Linie de margine

Linie de cluster

Interconectare WWTP



100,000 - 10,000 2010 – Reţea de colectare

2013 - Epurare

2010 – Reţea de colectare

2013 - Epurare

7,500 – 10,000 2013 – Reţea de colectare

2015 - Epurare 2018


2017 - Tratare 2018


2020 - Tratare 2018

Lista tuturor aglomerărilor definite la nivelul judeţului Giurgiu este prezentată în Anexa C3.2.3 (la nivelul

întregului judeţ au fost identificate un numar de 128 aglomerări). Tabelul de mai jos prezinta lista aglomerărilor

peste 2000 PE definite la nivelul judeţului Giurgiu, fiind evidenţiat termenul de conformare. Există câteva

aglomerări cu termene limită diferite pentru sistemul de colectare a apelor uzate şi pentru tratarea apelor uzate

(termenul limită pentru colectarea apelor uzate este mai devreme decât cel pentru tratarea apelor uzate). S-a

convenit în aceste cazuri sa fie luat în considerare termenul cel mai îndepărtat.

TTaabbeell NNrr.. 33--77 –– RReezzuummaatt aall AAnneexxeeii 33 –– PPllaann ddee IImmpplleemmeennttaarree DDiirreeccttiivvaa 9911//227711//CCEEEE pprriivviinndd eeppuurraarreeaa aappeelloorr uuzzaattee

NR. CRT AGLOMERARE AN NR. CRT. AGLOMERARE AN

1 Giurgiu (Giurgiu-municipiu, Slobozia,

Remuş, Oinacu) 2013 23 Mârşa 2018

2 Bolintin Vale (oraş) 2013 24 Frăţeşti 2018

3 Mihăileşti(oraş) 2013 25 Cosoba 2018

4 Valea Dragului (Valea Dragului,

Vărăşti, Dobreni) 2015 26 Mihai Bravu 2018

5

Ulmi (Ulmi, Trestieni, Ghionea,

Poenari, Moşteni, Drăgăneasca,

Căscioarele)

2018 27 Novaci (Novaci, Popeşti) 2018

6 Bolintin Deal (Bolintin Deal, Mihai

Vodă) 2018 28 Băneasa 2018

7 Hotarele (Hotarele, Isvoarele,

Teiuşu) 2018 29 Malu 2018

8 Goştinari (Goştinari, Colibaşi,

Câmpurelu) 2018 30 Joiţa 2018

9 Ogrezeni (Ogrezeni, Hobaia) 2018 31 Găiseni 2018

10 Palanca (Palanca, Stoeneşti) 2018 32 Izvoarele (Izvoarele,

Chiriacu) 2018

11 Floreşti 2018 33 Singureni (Singureni,

Stejaru) 2018

12 Roata de Jos (Roata de Jos, Roata

Mică, Sadina) 2018 34

Grădiştea (Grădiştea,

Falaştoaca) 2018

13 Adunaţii Copăceni (Adunaţii

Copăceni, Mogoşeşti, Varlaam) 2018 35 Dărăşti Vlaşca 2018

14 Cartojani 2018 36 Căscioarele 2018

15 Malu Spart (Malu Spart, Suseni) 2018 37 Călugăreni (Călugăreni,

Braniştea) 2018

16 Prundu 2018 38 Grădinari (Grădinari,

Zorile) 2018

17 Clejani (Clejani, Podu Doamnei,

Neajlovu, Sterea) 2018 39 Comana 2018

18 Ghimpaţi (Ghimpaţi, Copaciu) 2018 40 Bucşani (Bucşani, Dealu) 2018

19 Vânătorii Mici (Vânătorii Mici, Izvoru,

Vânătorii Mari, Cupele) 2018 41 Daia 2018

20 Vedea 2018 42 Herăşti 2018

21 Crevedia Mare (Crevedia Mare,

Crevedia Mică, Sfântu Gheorghe) 2018 43 Gostinu 2018

22 Săbăreni 2018 44 Naipu 2018



3.3. PROIECŢII SOCIO - ECONOMICE

3.3.1. Perspective şi prognoze pentru dezvoltarea economică

Potrivit ultimei prognoze a CNP data publicitatii in noiembrie 2013, PIB-ul judeţului Giurgiu a fost de 4.647

eur/locuitor, inregistrand o crestere reala de -1.2% fata de anul 2011. Pentru anul 2013 se prognozeaza o

crestere de 2,1%, iar pentru perioada 2014 – 2016 ratele de crestere sa se situeze intre 2,0% si 2,8%. (a se

vedea tabelul de mai jos).

PIB-ul per locuitor al judeţului va creşte de la 4.647 Euro/ locuitor în 2012 la 5.934 Euro/ locuitor în anul 2016,

situând judeţul Giurgiu pe locul 3 în cadrul Regiunii 3 Sud Muntenia. În prognoza pentru perioada 2014 – 2016,

şi angajarea forţei de muncă şi numărul mediu de angajaţi sunt prognozate că vor creşte. Rata şomajului va

urma o tendinţă descendentă şi va atinge 6,0% în 2011 şi 5,8% în 2012, valori situate sub ratele de dezvoltare

regionale (6,6% în 2011, respectiv 6,3% în 2012). Prognozele pentru principalii indicatori economici potrivit

CNP sunt rezumaţi în următorul tabel:

TTaabbeell NNrr.. 33--88 -- EEvvoolluuţţiiaa pprriinncciippaalliilloorr iinnddiiccaattoorrii eeccoonnoommiiccii îînn jjuuddeeţţuull GGiiuurrggiiuu,, 22001122-- 22001166

UNITATEA 2012 2013 2014 2015 2016

Creşterea reală a PIB-ului % -1,2 2,1 2,0 2,2 2,8

PIB per locuitor Euro 4.647 5.008 5.258 5.606 5.934

Numarul mediu de salariati

- rata creşterii anuale % -2,8 0,5 0,6 0,9 1,0

Salariul net mediu RON 1.0240 1.285 1.350 1.415 1.474

Rata şomajului % 5,9 5,4 5,3 5,0 4,9

Sursa: CNP

Creşterea salariilor a fost de 0,3% in 2012, iar estimarile pentru anul 2013 sunt de 3,7%, pentru anul 2014

sunt de 5,0%, pentru anul 2015 sunt de 4,8% iar pentru anul au fost estimate la 4,1%, niveluri situate sub

nivelul regional (5,8%; 5,1%; 4,9% si respectiv 4,2%). De asemenea aceste estimari au fost sub nivel naţional

in pentru anii 2013 si 2014 (5,8%, respectiv 5,1%), dar peste acest nivel in anii 2015 si 2016 (4,4%, respectiv

3,7%).

3.3.2. Proiecţiile demografice la nivelul judeţului Giurgiu

Aşa cum a fost menţionat în capitolele de mai sus, statisticile oficiale arată un declin al populaţiei din România

şi Regiunea Sud Muntenia, inclusiv judeţul Giurgiu. Declinul – observat în judeţul Giurgiu încă din 1990 – se

datorează a doi principali factori: sporul natural negativ (rata copiilor născuţi vii este mai mică decât rata

morţilor) şi emigrarea. Acest declin a fost confirmat in urma recensamantului organizat in toamna anului 2011 si

care arata ca populatia Romaniei a ajuns la 20.121,6 milioane de locuitori.

Pentru viitor, emigrarea este prognozată a fi mai puţin importantă, dar populaţia total va continuă să scadă din

cauza sporului natural negativ. Toate prognozele cu privire la populaţie publicate recent în România, inclusiv

scenariile de dezvoltare optimiste, previzionează continuarea tendinţei de declin demografic. Următoarea

diagramă arată dezvoltarea populaţiei în perioada 1992 – 2009 şi populaţia estimată în următoarele două

decenii, potrivit prognozelor pentru populaţie ale Institutului Naţional de Statistică (INS).



18.500.000

19.000.000

19.500.000

20.000.000

20.500.000

21.000.000

21.500.000

22.000.000

22.500.000

23.000.000

Locu

itori

Statistica si previziuni privind populatia in Romania

Populatie totala 1992 - 2009 (INS)

Previzune INS 2005,Varianta Constanta

Previziune INS 2005, Varianta optimista

Previziune INS 2005, Varianta Medie

Previziune INS 2005, Varianta Pesimista

Previziune 2009, Varianta Optimista

Previziune INS 2009, Varianta medie

Previziune INS 2009, Varianta Pesimista

Source: INS

DDiiaaggrraammaa NNrr.. 33--11 -- SSttaattiissttiicciillee ccuu pprriivviirree llaa ppooppuullaaţţiiee şşii pprrooggnnoozzeellee rreecceennttee ooffiicciiaallee ccuu pprriivviirree llaa ppooppuullaaţţiiee llaa nniivveell nnaaţţiioonnaall

Conform datelor publicate de INS in documentul “Proiectarea populatiei Romaniei pe regiuni de dezvoltare la

orizontul anului 2050” excepţia celor mai optimiste scenarii, cifrele totale ale populaţiei la nivel naţional sunt

prognozate că vor scădea de la aproximativ 21,5 milioane în 2008 la 19 milioane in anul 2030 si la 16,08

milioane in anul 2050. In profil teritorial, se asteapta o diminuare mai acccentuata a populatiei in regiunea Nord

–Est care va avea cel mai mare sold migratoriu negativ raportat la populatie (de peste 1,4 la 1000 locuitori). In

perioada 2012 – 2042 se prognozeaza o crestere naturala a populatiei, insa aceasta va fi depasita de fluxurile

migratorii negative.

Diferenţe semnificative există de asemenea şi între dezvoltarea prognozată a populaţiei din zona urbană şi

rurală. Chiar dacă la nivel naţional populaţia din zonele urbane este prognozată a scădea cu o rată anuală de

creştere între -0,68% şi -1,20% (în funcţie de scenariu), populaţia din zonele rurale este prognozată că se va

menţine mai mult sau mai puţin constantă, la o rată anuală de creştere între -0,25% şi 0,0%. Aceasta este în

principal consecinţa unei migraţii crescute a locuitorilor urbani către zonele rurale.

O prognoză cu privire la populaţie pentru Regiunea Proiectului din judeţul Giurgiu până în anul 2043 a fost

pregătită de Consultant pentru Master Plan. Anul de bază pentru prognoză a fost considerat 2012, avand la

baza datele finale ale recensamamntului organizat in octombrie 2011. Prognoza cu privire la populaţie a fost

analizată pentru a lua în considerare cifrele privitoare la populaţie publicate de INS. Consultantul a utilizat

diferite rate de creştere aplicate intervalelor de 5 ani începând cu 2013 şi până în 2043.

TTaabbeell NNrr.. 33--99 -- RRaatteellee mmeeddiiii aannuuaallee ddee ccrreeşştteerree aa ppooppuullaaţţiieeii îînn zzoonneellee uurrbbaannee şşii rruurraallee llaa nniivveell rreeggiioonnaall,, ppoottrriivviitt PPrrooggnnoozzeeii IINNSS

((SScceennaarriiuull mmeeddiiuu))

VALORI IN % PE AN JUDEŢUL GIURGIU

2010-2015 2015-2020 2020-2025 2025-2043

Media totală - 0,57 -0,59 -0,58 -0,84

Zonele urbane -0,51 -0,56 -0,55 -0,69

Zonele rurale -0,60 -0,61 -0,60 -0,90

Sursa: INS

Tabelul de mai jos prezintă rata de creştere utilizată pentru judeţul Giurgiu pentru perioada de timp 2013 -2043.

TTaabbeell NNrr.. 33--1100 -- RRaatteellee ddee ccrreeşştteerree aannuuaallee mmeeddiiii eessttiimmaattee aallee ppooppuullaaţţiieeii ppeennttrruu zzoonneellee uurrbbaannee şşii rruurraallee ddiinn jjuuddeeţţuull GGiiuurrggiiuu

VALORI IN % PE AN JUDEŢUL GIURGIU

2010-2015 2015-2020 2020-2025 2025-2030 2030-2035 2035-2043

Zonele urbane -1,60% -1,18% -0,31% -0,62% -0,62% -0,62%

Zonele rurale +0,47% -0,38% -0,62% -0,89% -0,89% -0,89%



Pe baza ratelor de creştere anuale medii de mai sus, populaţia prognozată pentru perioada 2013 – 2043 în

judeţul Giurgiu, este următoarea.

TTaabbeell NNrr.. 33--1111 -- PPooppuullaaţţiiaa iissttoorriiccăă şşii pprrooggnnoozzaattăă îînn jjuuddeeţţuull GGiiuurrggiiuu,, 22001122 -- 22004433

2012 2015 2020 2025 2030 2035 2043

Total Populaţie 281.207 280.705 276.102 268.669 257.764 247.311 231.478

Populaţie Urbana 81.051 77.706 76.913 75.599 73.175 70.829 67.234

Giurgiu 60.369 57.511 56.981 56.098 54.374 52.703 50.137

Bolintin Vale 8.206 8.074 7.692 7.621 7.503 7.272 7.049

Mihailesti 4.690 4.615 4.397 4.356 4.289 4.157 4.029

Populaţie Rurală 200.156 202.999 199.189 193.069 184.589 176.482 164.243

La nivel judeţean, prognozele prezintă un declin al populaţiei totale de aproximativ 49.730 locuitori în următorii

30 ani (2013-2043), în mediul urban scaderea este de 13.817 locuitori, în timp ce populaţia din mediul rural

scade drastic cu 35.912 oameni.

Următoarea diagramă este o prezentare grafică a dezvoltării istorice şi prognozate a populaţiei în judeţul

Giurgiu, în mediul urban şi rural, ca şi din principalele sale oraşe.

DDiiaaggrraammaa NNrr.. 33--22 -- DDeezzvvoollttaarreeaa pprrooggnnoozzaattăă aa ppooppuullaaţţiieeii îînn jjuuddeeţţuull GGiiuurrggiiuu,, 22001122–– 22004433

3.3.3. Proiecţiile venitului gospodăriilor la nivel judeţean şi al Operatorului Regional (COR)

O prognoză a venitului gospodăriilor pentru zonele urbane şi rurale din judeţul Giurgiu până în anul 2040 a fost

alcătuită de Consultant pentru Master Plan. Anii de bază pentru prognoză au fost 2009, 2010 şi 2011. Ratele

anuale de creştere a venitului gospodăriilor au fost modificate având în vedere cele mai recente prognoze

macroeconomice publicate de Comisia Naţională de Prognoză pe termen mediu in profil teritorial – varianta de

toamna 2013.

Deoarece în România statisticile oficiale cu privire la venitul gospodăriei la nivel judeţean nu sunt disponibile,

acestea au trebuit să fie estimate pe baza cifrelor disponibile. Venitul mediu brut per capita la nivel regional şi

salariile nete la nivel judeţean şi regional au fost utilizate ca bază pentru această estimare. Formula utilizată a

fost următoarea:

VenMedGospjudeţ = (VenMedLocregiune x SalarMedjudeţ / SalarMedregiune) x DimensMedGospjudeţ (Formula 3 – 1)

unde:

VenMedGospjudeţ = Venitul mediu brut al gospodăriei (in RON / gospodărie / lună)

VenMedLocregiune = Venitul mediu brut pe locuitor în regiunea de dezvoltare în RON/capita/lună

SalarMedjudeţ/regiune = Salariul mediu net în judeţ / regiunea de dezvoltare (în RON/ lună)

DimensMedGospjudeţ = Dimensiunea medie a gospodăriei în judeţ în loc. / gospodărie)



Ultimele statistici oficiale cu privire la dimensiunea medie a gospodăriei la nivelul judeţean au fost publicate

în Recensământul Gospodăriilor din 2011. Deoarece nu sunt disponibile cifre mai noi, dimensiunea gospodăriei

pentru anii 2009 – 2011 a fost estimată luând în considerare cifrele oficiale la nivel regional ca şi referinţă.

Formula utilizată a fost următoarea:

DimensMedGospjudeţ200x = (DimensMedGosprecensământjudeţ2002 X DimensMedGospregiune200x/

DimensMedGosprecensământregiune2011) (Formula 3 – 2)

unde:

DimensMedGospjudeţ200x = Dimensiunea medie a gospodăriei în judeţ pentru anul 200X (în loc. / gospodărie)

DimensMedGosprecensământjudet2011 = Dimensiunea medie a gospodăriei în judeţ în conformitate cu

recensământul din 2011 (în loc. / gospodărie)

DimensMedGospregiune200x = Dimensiunea medie a gospodăriei în regiunea de dezvoltare pentru anul

200X (în loc / gospodărie)

DimensMedGosprecensământregiune2011 = Dimensiunea medie a gospodăriei în regiunea de dezvoltare în

conformitate cu recensământul din 2011 (în loc. / gospodărie)

3.3.3.1 Estimarea venitului familial mediu în zona urbană din cadrul proiectului

Pentru analiza Tarifului Maxim Disponibil, distribuirea venitului familial mediu şi a venitului familial în zona

urbană (oraşele Giurgiu, Bolintin Vale şi Mihailesti) a fost estimată pe baza cifrelor corespunzătoare nivelului

judeţean, prezentate mai sus. Toate aceste trei oraşe sunt considerate oraşe care sunt incluse în COR.

Venitul familial brut (media pentru ambele oraşe) a fost estimată după cum urmează (datele la nivel naţional

sunt statistici oficiale publicate de INS):

VenMedGospCOR,med = [VenMedLocjudeţ,med x (VenMedLocnational,urban / VenMedLocnational,med ) x RegCF] x

DimensMedGospCOR,med (Formula 3 – 3)

unde:

VenMedGospCOR,med = Venitul mediu brut al gospodăriei în oraşele care urmează a fi incluse în

servicii zona din COR (in RON / gospodărie / lună)

VenMedLocjudeţ,med = Venitul mediu brut pe cap de locuitor pentru Judeţ (în RON/cap./lună)

VenMedLocnaţional,urban = Venitul mediu, brut pe cap de locuitor pentru zonele urbane la nivel naţional

(în RON/cap./lună)

VenMedLocnaţional,med = Venitul mediu brut pe cap de locuitor la nivel naţional (în RON/cap./lună)

RegCF = Factor de corecţie pentru Regiunea 1 a mediei judeţului

DimensMedGospjudeţ = Dimensiunea medie a gospodăriei în aria de deservire a COR (în

loc./gospodărie)

Pe baza venitului mediu, brut per cap de locuitor, pentru zona de servicii a COR (vezi Formula 3-3 de mai sus),

venitul familial brut pentru oraşele individuale COR a fost estimată pe baza următoarei formule:

VenMedGospLoc X = VenMedLocCOR,med x LocCF x DimensMedGospLOC X (Formula 3 – 4)

unde:

VenMedGospLoc X = Venitul familial mediu, brut în localitatea X (în RON/familie/lună)

VenMedLocROC,med = Venitul mediu brut pe cap de locuitor în zonade servicu din ROC (in

RON/locuitor/lună)

LocCF = Factor de corecţie pentru localitate (Giurgiu:1,05, Bolintin Vale:0,80,

Mihailesti:0,80)

DimensMedGospLOC X = Dimensiunea medie a familiei în localitatea X (în cap./ familie)



Pentru calcularea venitului familial brut pentru diferite grupuri de venit familial, distribuirea similară a

venitului familial, ca şi la nivel naţional, a fost estimată pentru aria de deservire a COR, pe baza venitului

familial brut pentru aria de deservire a COR (vezi Formula 3-3 de mai sus), venitul familial brut pent

Documents

TABLE OF CONTENT · 2017. 2. 8. · “Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-3 din 29 de apă şi canalizare în judeţul Giurgiu” – revizia 2 3. PROGNOZE 3.1. REZUMAT