Tehnium 04 1990

8/2/2019 Tehnium 04 1990

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1990 1/24

PENTRUC

SUMAR

PAGINILE ELEVULUI .. " . . . . . . . . pag. 2-3

InterfonComutator senzorialLimitator

INITIERE ÎNRADIOELECTRONICA ; . . . . . . . . . pag. 4 -5

Î n c ă r c ă t o r automatRegulatoarele integrate detensiuneASC

CQ-VO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 6 -7

Transceiver 80 mEtaj final de putereAlimentare de r e z e r v ă

HI-FI . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . : .. pas. 8 -9

Amplificator HI-FI 10 WFiltru pentru discuri vechiL u m i n ă d i n a m i c ă

AUTOMATIZARI . . . . . . . . . . . . . . . pag. 10-11

Ceas cu a l a r m ă C o m a n d ă oprit-pornit

ATELIER . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 12-13

Radioreceptor

INFORMATiCA . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 14-15

I n i ţ i e r e În programareCalculatorul electronicîntre d o u ă g e n e r a ţ i i

LA CEREREACITITORILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 16---;17

Introducere În televiziune

CITITORII RECOMANDA . . . . . . . pag. 18-19

O r g ă de luminiAmplificator de a n t e n ă TV

FOTOTEHNICA . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 20-21

Determinarea timpului deexpunere la m ă r i r e Pentru cineamatori

REVISTA REViSTELOR . . . . . . . . . . pag. 22

Amplificator 'Girofar

PUBLICITATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 23

I . E . M . I . - S u c u r e ş t i SERVICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 24

Radioreceptorul"SANYO TH-630"

A R. 2

PAG.10-11)

CI

8/2/2019 Tehnium 04 1990


INTERFONŞ T E F A N B U Ş T E A , Bucu r e s t i

În paginile ,revistei "Tehn ium" aufost prezentate multe scheme de interfoane, cu complexitate cons t r u c t i v ă p e r f o r m a n ţ e variabile, lacare mai a d ă u g . ă m varianta des c r i s ă În continuare pentru cei caredispun de un C.I. final de putere

TCA150 (TBA790) cîteva pieseprocurabile din c o m e r ţ , cu convingerea ea va satisface pe ceimai e x i g e n ţ i constructori amatori.

Fiind foarte sensibil - într-o cam e r ă de locuit r e c e p ţ i o n e a z ă t i c ă i tul unui ceas d e ş t e p t ă t o r , indiferentde p o z i ţ i a r e l a t i v ă a ceasului f a ţ ă dereceptor -, interfonul se p r e t e a z ă bine la alte u t i l i z ă r i : divertisment,v î n ă t o a r e de' sunete din n a t u r ă ascultate În c ă ş t i cu o i m p e d a n ţ ă decel p u ţ i n 8 il , supravegherea unuis p a ţ i u , a unei Î n c ă p e r i prin controlfonic etc.

Sensibilitatea d e o s e b i t ă a montajului se d a t o r e a z ă preamplificatorului tranzistorizat, figurile 2-3

(Emil Marian - Montaje electronice de v a c a n ţ ă ) , care a s i g u r ă oamplificare mare, zgomot redus o

adaptare b u n ă la amplificatorul fi ·naL

Din schema-bloc (figura 1, varianta interfon) reiese folosirea difuzoarelor (Z=8 H) În loc de microfon, f ă r ă utilizarea transformatoarelor de adaptare. N u m ă r u l dea b o n a ţ i este nelimitat. Liniile del e g ă t u r ă Între a b o n a ţ i , chiar la

100 m, sînt realizate cu conductorizolat o b i ş n u i t , r ă s u c i t pentru autoecranare.

Pentru alimentare se poate folosiorice s c h e m ă , cu c o n d i ţ i a unui filtraj bun, cu c a p a c i t ă ţ i mari bob i n ă de ş o c , f ă r ă p r e t e n ţ i i de stabilizare. Montajul se c o m p o r t ă bine latensiuni de 9 -;- 14 V, cu un consumde maximum 30 mA.

REALIZARE PRACTiCA

Piesele componente se lipesc peo p l ă c u ţ ă de pertinax sau sticlotextolit placat, al c ă r u i circuit a fostconceput În a ş a fel Încît elimineo p e r a ţ i a a n e v o i o a s ă de acoperirecorodare. Desenul cablajului fiinda l c ă t u i t numai din linii drepte, circuitul poate fi realizat operativ cu

ajutorul unei d ă l t i ţ e , i m p r o v j z a t ă dintr-o p i l ă a s c u ţ i t ă la polîzor. In fi-

COMUTATOR

SENZORIAL

numesc Mihalea Corneliu sÎnt unul din miile detineri p a s i o n a ţ i de e l e c t r o n i c ă . Citesc cu viu interes re-vista d u m n e a v o a s t r ă , pe care o g ă s e s c deosebit de intere-s a n t ă . dori propun' un montaj electronic simplucu multiple a p l i c a ţ i i . '

Z= 8 n

t D i 1 ~ o

Este vorba despre un comutatorsenzorial care c o m u t ă un releu Încele d o u ă s t ă r i prin inlermediulş c e l u i a ş i senz.or a c ţ i o n a t succesiv.In principiu, montajul este compusdintr-un amplificator de curentun n u m ă r ă t o r zecimal.

Amplificatorul de curent continuu este realizat cu d o u ă t ranzis- .toare din seria BC. F u n c ţ i o n a r e a luieste foarte s i m p l ă , neavînd nevoiede e x p l i c a ţ i i . N u m ă r u l zecimal este un circuit

integrat de tip CDB490, care estecapabil a f i ş e z e la pinul 12 s t ă r i l e

1 O Înf u n c ţ i e

de impulsurile aplicate pinului 14. Aceste impulsurivin de la amplificatorul de curentcontinuu ori de cîte ori este atinssenzorul. Aceasta î n s e a m n ă laprima atingere, d a c ă de exemplu

--[>-

z:; 8.0

::iLi::Irea a f i ş a t ă la pinul 12 era O,

n u m ă r ă t o r u l va comuta în starea 1.Astfel, montajul va trece prin celed o u ă s t ă r i În f u n c ţ i e de n u m ă r u l deatingeri ale senzorului. Impulsulaplicat pinului 14 c r e e a z ă la pinul12 cele d o u ă s t ă r i 0(0 V) ş i , respectiv, 1 (3,6 V). A c e a s t ă stare este aplic a t ă În continuare tranzistorului final, de tip BD, care are drept s a r c i n ă În colector un releu.G ă s e s c montajul ar putea avea

multiple a p l i c a ţ i i , din care enumera numai cîteva: comanda unuitelevizor, aparat de radio, magneto

fon etc.

~ - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - __----u+

eC179 RE'L.--.... ,Li 5 "ce. . . . . . HC1iIU 2 ,

~ ~ - - - r - - ~ ~ ~ - J

Set1zot"

COB 490

TEHNIUM 4/1990

8/2/2019 Tehnium 04 1990


gurîle 3 4 cablajul este v ă z u t dinpartea pieselor. .

La transpunerea desenuluI pep l ă c u ţ ă se vor trasa mai Întîi l i n i i l ~ paralel la intervale de 3,5 mm ca saformeze 10 f î ş i i pentru placapreamplificatorijlui (fig. 3) la intervale de 2,5 mm = 13 f î ş i i pentruetajul final (fig. 4).

Folosind piese cu . valorile indicate lucrînd îngrijit, montajulf u n c ţ i o n e a z ă "din prima".

R6 R16 se aleg prin tatonarepentru amplificare , ş i raport. semnal/zgomot optim. In montaJul ex

perimental am folosit 120 kO pentruR6 39 O pentru R16. ,Liniile punctate din figura 3 Sint

d o u ă cose din conductor izolat.L e g ă t u r a între masa final ului

(marcat cu asterisc) se face cu unconductor la masa p r e a r Ţ l p l i f i c a t o -ruJui într-un punct g ă s i t experimental, unde nivelul de brum f i ~ minim, evitînd formarea buclei dem a s ă .

Condensatorul "C" de la intrare(punctat În figura 2), cu valoarea de30 -7- 50 pF, are rol de filtru trece-j.os

va fi lipit chiar pe bornele de intrare.

Comutarea difuzoarelqr În regimde ascuitarelvorbire se r e a l i z e a z ă cu o cheie t e l e f o n i c ă sau similar cu1 x 6 contacte, masa fiind c o m u n ă . Se r e c o m a n d ă Închiderea montaju

lui într-o cutie m e t a l i c ă , c o n e c t a t ă electronic la masa preamplificatorujuL

Pentru sugestia de design vezifotografia.

L I S T Ă DE MATERIALE

C.1. = TCA150, TBA790; T1, T2 =8C107; T3 BCi77, 178; P = 10 kn

R1 = 56 kO; R2 = 680 kO; R3 =.680 n; R5 5,6 kH; R6

R7 = 12 kO; R8 = 330H;R9 18 R10 6,8kO;R11=1,2 kO; R12 =.: 3,9 kH; R13 = 1 k!l;R14 = 12 R15 = 56 kH; R16 =20 -7- 160 100 !l ; R18 = 1 il ;C1= 100 0,47 MF; C3 = 100MF; C4 = C5 0,47 MF; C6 =50 MF; e7 MF; C8 = 100 MF; C9

100 C10 100 MF; C11 = 68

pF; C1 500 MF; C13 = 0,33 ,uF;"C" = 30 -7- 50 pF,

În vederea o b ţ i n e r i i de la unpreamplificator de microfon a unuisemnal electric cu o d i n a m i c ă d e s t i n a t ă e f e c t u ă r i i unor Înreg i s t r ă r i de calitate, se folosesc Întotdeauna limitatoare de amplitudine. Montajul prezentat are avantajul de a fi foarte s Î m p l ~ , eficace ş i ! t o t o d a t ă , permite o b ţ i n e r e a unUisemnal electric nedistorsionatfoarte stabil la i e ş i r e . O v a r i a ţ i e între250 mV si 1 V a tensiu nii furnizatede prea'mplificatorul microfonuluieste s e s i z a t ă la iesirea limitatoruluiprin v a r i a ţ i a semnalului electric dei e ş i r e cu un procentaj de cca _6%:

Analizind schema, se observa caeste vorba de un ampiificator de

tensiune care c o n ţ i n e tranzistorulT1. Bucla de r e a c ţ i e n e g a t i v ă , form a t ă din diodele 01-D2, înseriatecu grupul R3--R4-C2, o f e r ă · limi-

TEHNIUM 4/1990

(1

10 F

Intrare

R2

+12V

. -+- -3.5mm-,-

(- )

p

( - )

p . *'lamasa preampHf.

LIMITATORIng. EMIL MAR IAN

100k..o. R3

180klL

°1;°2=2xBA243

T1BC173C

C3 UA=12 V100· tarea de amplitudine n e c e s a r ă . LauF.la d e p ă ş i r e a tensiunii de 0,6 V la bor-I nele celor d o u ă diode montate În

o p o z i ţ i e , ace,stea i n t r ă În starea dec o n d u c ţ i e . In acest fel, grupulR3-R4-C2 a c ţ i o n e a z ă ca o b u c l ă de r e a c ţ i e n e g a t i v ă care l i m i t e a z ă amplitudinea semnalului de i e ş i r e . În urma e f e c t u ă r i i unor î n c e r c ă r i ses t a b i l e ş t e experimental valoareao p t i m ă pentru r e z i s t e n ţ a s e m i r ~ -g l a b i l ă R4 (cca 300 -7 450 !l). Amplificarea montajului este de cca A =14. Montajul se r e ' a l i z e a z ă practicpe o p l ă c u ţ ă de sticlotextolit placatcu folie de cupru, În varianta monosau stereo. D u p ă realizare, montajul se e c r a n e a z ă se a m p l a s e a z ă practic În l a n ţ u l electroacustic,d u p ă preamplificatorul i n i ţ i a l al microfonUlui.

4,7pF

Iesire,

270Jl.

8/2/2019 Tehnium 04 1990


::UELa ' l I l " l l . I . _ . I 1 l . ~ :l_." :1::::1""__ , ~ _ . . .. . .

RE1

Constructorii amatori s-au fami-liarizat În b u n ă curele integrate tensiune

chea serie 78XX, produse la oraa c t u a l ă de c ă t r e numeroase firme

din lume (de cele reali-zate de TESLA indicativulMA, cele produse la LP.R.S.-B ă n e a s a au indicativul j3A etc.).D u p ă cum se ş t i e , aceste regula

toare au fost concepute pentru valori nominale fixe ale tensiunii sta-bilizate, specificate ultimeled o u ă cifre ale codului exemplu,MA7805 are UN = 5 V, MA7812 areUN 12 V etc.), schema I'IO'rlo,',;)l16

de utilizare fiind cea din

R e z u l t ă aici un prim inconve-

Printre a p l i c a ţ i i l e tipice ale regu

latoarelor integrate de tensiune amg ă s i t schema din figura 1 (MA350

catalog Fairchild), care, reprez i n t ă un Î n c ă r c ă t o r pentru acumu-latoarele auto de 12 V sau 6 cu li -mitare a u t o m a t ă a ma-

xim de Î n c ă r c a r e . Pentru cared e ţ i n sau au posibilitatea s ă - ş i procure un astfel de regulator, schemaeste deosebit de i n t e r e s a n t ă , s i m p l ă u ş o r perfecti b i l ă (în sensul d i m i n u ă r i i progresive a curentului pe m ă s u r a de faza fin a l ă a

Ideeatului maximpoate fi î n s ă eXPI()at,ataunor montaje cu componente dis

crete, de exemplu a ş a cum ser e a z ă În variantafigura 2. În plus, a p r e v ă z u t ă aici mult dorita blocare a u t o m a t ă a î n c ă r c ă t o r u l u i În momentul Încare tensiunea la bornele baterieiatinge valoarea m a x i m ă prestabil i t ă .

Am experimentat cu bune rezul-

tate acest montaj î n c ă r c a r e a acumulatoarelor de 12 limi-tînd curentul maxi m la 3 A. acestscop am utilizat un redresor. (transformator de r e ţ e a ou s i g u r a n ţ ă de0,5 A În primar plus punte redresoare a d e c v a t ă ) , capabil furnizeze o tensiune de r.c;a 17 V (valoa-

•

nient practic, anume necesitatea dea procura un anumit tip de regula

cu valoarea d o r i t ă a tensiunii.tensiunii de i e ş i r e Uo

În sensul c r e ş t e r i i ei de valoarean o m i n a l ă este În cazulfamiliei artificiului

din D u p ă cum vom

exemplu conavea drept ur-s e m n i f i c a t i v ă a

stabilizare În ra-. . , r ~ ...... ' ' ' ' . ~ de p r o d u c ă

îl constituie cu" , , . . . I . ~ . · ; . · , , , . . , , ~ ~ absorbit de ter-

minalul 3, pe care l-am notat cu Ip.

Conform sctlemei interne deregulatorul a s i g u r ă ten-

siunea s t a b i l i z a t ă U,N Între pinii 2( i e ş i r e ) 3, atunci cmd între pinii 1(intrare) 3 se a p l i c ă o tensiune

: ; o n t i n u ă bine, f i l t r a t ă , Uj, cup r i n s ă În plaja r e c o m a n d a t ă ş i , bi n e î n ţ e l e s , cînd nu se s o l i c i t ă la ieş i r e un curent mai mare decît celmaxim admis. Apelînd la artificiuldin figura 2, o b s e r v ă m tensiunea

de , i e ş i r e IJ-o nu f!1ai coincide cu UN'Mal exact, tensiunea UN se r e g ă s e ş t e acum la bornele r e z i s t e n ţ e i R1(tot Între pinii 2 3 ai regulatorului), iar tensiunea de i e ş i r e Uo labornele grupului serie R1 plus R2 .

Un calcul elementar pe baza r e l a ţ i i lo r din f i g u r ă ne conduce la expre

sia tensiunii Uo sub forma:

78XX

U'

0-----1 78X X

3

102 - - -+

Ip 3

.....-----'Uo=(1+R2/R1)'Ui'J+R2'lp (1) Uj

I p1O b s e r v ă m , În primul rînd, tensiunea Uo nu poate fi decît mai mare

ca UN (eventual e g a l ă cu UN, pentruR2=0. caz care ne readuce laschema t i p i c ă din figura 1).

Se r e m a r c ă , de asemenea, de

p e n d e n ţ a tensiunii de i e ş i r e Uo devaloarea curentului de polarizare Ip '

implicit - ce ea ce este mai supa

r ă t o r - de v a r i a ţ i i l e ..l1'jJ ale acestuicurent, datorate f l u c t u a ţ i i l o r tensiunii de alimentare, temperaturii

etc. Orientativ, pentru familia 78XX,v a r i a ţ i i l e ..lIp sînt de ordinul a 0,2 mA.

Exemplu. presupunemavem un regulator de tip 7805, deci

cu UN = 5 V, pentru care Ip = 5 mA..lIp = 0,2 mA dorim sa-I u t i l i z ă m ca În figura 2, cu R1 = 500 i l R2 =1 kO ( p o t e n ţ i o m e t r u ) . Conform rel a ţ i e i (1), valoarea m a x i m ă a tensiu-

IO

Uo=Rr1d+ Rz( Id+1p)

UN=Rf1d; Id =UN!R1

nii Uo rezultate va fi de cca 20 V,deci plaja Uo r e g l a b i l ă din R2 de cca5 V -;- 20 V. D a c ă la tensiunea ma

x i m ă Uomax = 20 V sînt scontate var i a ţ i i ..lIp = 0,2 mA, acestea vor "induce" In rezultatul o b ţ i n u t v a r i a ţ i i de ordinul a:

..lUomax = R2 ·..l1 p == 103n-0,2'10 'A = 0,2 V

AUTOMAT

rea medie); la curentul de s a r c i n ă de 3 A, f ă r ă Î n c ă l z i r e p e r i c u l o a s ă pe

timp îndelungat.Piesa p r i n c i p a l ă a montajului o

constituie "tranzistorul" Darlington, TD, de s t r u c t u r ă n pn, practicorice care admite curent ma-xim de A de d i s i p a ţ i e decel p u ţ i n W (supradimen-

sion are Personal amutilizat pe radia-tor

este În c o n f i g u r a ţ i e emitor. Pentru a opti

bazei sai e, se rese realizeze Întîi me>n-

a j u t ă t o r din figura 3 ( f ă r ă Rx)." " " " ' ' ' ' ~ ' ' ' ' lui va fi t a t o n a t ă orien-tativ Între 180 820 n, astfel În-cît se asigure un curent de cca3 A prin circuit, iar c ă d e r e a de ten

siune colector-emitor pe TD (figurat pentru simplificare ca un tranzistor npn o b i ş n u i t ) se apropiede valoarea m i n i m ă c o r e s p u n z ă -toare {aproximativ între1,2 V 1 In aceste, c o n d i ţ i i ,

unei r e z i s t e n ţ e Rxcea 10 -:- 33 i l j'ntre b a z ă m a s ă ,

Darlingtonul trebuie se blochezecurentul prin circuitul deve

practic nul.Revenind la schema din figura 2,

o b s e r v ă m limitarea curentuluimaxim de Î n c ă r c a r e este a s i g u r a t ă de grupul Rf,-·T,. R e Z i s t e n ţ a R5

In Out

+~ A 3 5 0

AdjR1

+

U· C- 1

T

o

J o a c ă rolul de traductor, c ă d e r e a detensiune pe ea ducînd la deschide

rea tranzistorului T1 atunci cînd intensitatea curentului atinge un pragprestabilit, Imax' De exemplu, pen

tru Imal\. = 3 A, valoarea lui Ro se vatatona In ju r de 0,25 O. Prin deschi

derea p a r ţ i a l ă a lui T" Darlingtonulî ş i reduce c o n d u c ţ i a , stabilindu-seastfel automat regimul de f u n c ţ i o nare la i max' R e z i s t e n ţ a R4 are rQlulde limitare a curentului prin baza luiT 1 , dar ea permite, t o t o d a t ă , aduce-

-cum:!!.

R2

R*

rea In c o n d u c ţ i e a acestui tranzistor

atunci cînd - desi nu este a t i n s ă valoarea m a x i m ă p r e s t a b i l i t ă a cu

rentului - tensiunea la bornele bateriei ajunge la pragul maxim ad

mi.s, Uamax (cca 14,5 V).I n t p - a d e v ă r , tensiunea acumula

torului este " s u p r a v e g h e a t ă " În perm a n e n ţ ă de grupul D z1 , R6' P1.Prinajustarea a d e c v a t ă a cursorului luiP1

ne vom asigu ra tranzistorul T2

este adus În c o . n d u c ţ i e la atingereapragului Uamax. In acest moment, T2

TEHNIUM 4/1990

8/2/2019 Tehnium 04 1990


F a ţ ă de p e r f o r m a n ţ e l e reale aleregulatorului, c o n s t a t ă m deci o înr ă u t ă ţ i r e s u b s t a n ţ i a l ă a factoruluide stabilizare, f l u c t u a ţ i i l e fiindneacceptabil de mari pentru numeroase s i t u a ţ i i practice.

Noile familii de regulatoare integrate de tensiune - 117, 217, 317 -ţ i n cont În primul rînd de acest neajuns major al g e n e r a ţ i e i 78XX. Astfel ele au fost concepute pentru uncurent de polarizare incomparabilmai mic (de exemplu, pentru

pA 117/217/317Ccipsula- TO-3

Out

(la c a p s u l ă )

' ~ A 117/217/317Capsula TO-220

I

-'$--I

'---_._ In

' - - ~ ...... Out'---__ Adj

Terminalul Out conectatinte rn la c a p s u l ă pA 117/217/317, produse Fairchild,Ip are valoarea t i p i c ă de 50 pA, iarvaloarea m a x i m ă de 100 pA) ş i , deasemenea, pentru v a r i a ţ i i scontate~ I p mult mai reduse (tipic 0,2 pA,maximum 5 pA În cazul a c e l e i a ş i serii pA 117/217/317). Valori similare

se întîlnesc pentru regulatoareleLM117 217 317.

îl p o l a r i z e a z ă pe T1 practic la satur a ţ i e , ceea ce are drept rezultat blocarea Darlingtonului, deci încetarea f u r n i z ă r i i de curent prin baterie.

Valoarea r e z i s t e n ţ e i Ro (care depinde de exemplarul de tranzistorT1, ca de -valoarea a l e a s ă pentruR4 ) se va stabili În final, pe calee x p e r i m e n t a l ă , plecînd obligatoriude la o r e z i s t e n ţ ă mai mare (cea 0,6 -7--

0,5 U) spre una mai m i c ă . Experimentarea montajului pe

acumulator, deci ..pe viu", se vaface numai d u p ă verificarea prealab i l ă a f u n c ţ i o n ă r i i circuitului de li

mitare În curent (seş t i e

acumulatoarele au r e z i s t e n ţ e internefoarte mici, putînd fi considerate caun scurtcircuit pentru bornele de

+

Uj =17 V

TEHNIUM 4/1990

(URMARE DIN NR. 2)

Prin ultima r e l a ţ i e (30) am ajuns, a ş a d a r , la un re-zultat familiar amatorilor, poate mai u ş o r denoscut d a c ă În locul lucrului mecanic LAS vom

figureze energia " c h e l t u i t ă " de cîmp sau înmagaz i n a t ă de acesta, în f u n c ţ i e de sensul d e p l a s ă r i i , pentru efectuarea acestui lucru. De p i l d ă , atuncicînd a A' sînt de a c e l a ş i semn, iar deplasarea luiA' r e p r e z i n t ă o î n d e p ă r t a r e f a ţ ă de A, ca rezultat alf o r ţ e i coulombiene de respingere, cîmpul "eliber e a z ă " o cantitate de energie e g a l ă cu Wp

În modul cu LAB. Tocmai a c e a s t ă energie nes e a z ă pe noi În a p l i c a ţ i i l e practice o vom denumiÎn continuare energie e l e c t r i c ă , expresia sa fiindd a t ă de r e l a ţ i a (30) t r a n s c r i s ă sub forma:

We = U.1.t (31)

Ea se mai n o t e a z ă uneori cu W (risc de a fi confund a t ă cu simbolul u n i t ă ţ i i watt). cu E ( n o t a ţ i e consac r a t ă pentru intensitatea cîmpului electric), L sau A(ambele cu aluzie la lucrul mecanic echivalent) etc.

Important este î n s ă s ă r e ţ i n e m cauza e l i b e r ă r i i acestei energii, care este, d u p ă cum am v ă z u t , exist e n ţ a unei tensiuni electrice, precum modul concret de manifestare a acestei e l i b e r ă r i , prin deplasarea În s p a ţ i u timp a sarcinilor electrice, respectivprin intermediul curentului electric.

Adeseori ne i n t e r e s e a z ă În p r a c t i c ă s ă ş t i m cît demulta energie ne poate furniza o s u r s ă d a t ă În unita

tea de timp. Se introduce În acest scop o n o u ă m ă r i m e , Pe, n u m i t ă putere e l e c t r i c ă d e f i n i t ă prinraportul:

P = Wee

tcare, conform r e l a ţ i e i (31), are expr esia

Pe = U-'

(32)

(33)

Cu aceste n o ţ i u n i p r e g ă t i t o a r e amintite, sîntemacum În m ă s u r ă a b o r d ă m concret problematicap r o p u s ă , anume analizarea principalelor m ă r i m i fizice elemente de circuit întîlnite în electricitatee l e c t r o n i c ă .

5. R e z i s t e n t ă e l e c t r i c ă . Rezistivitate. .Conductivitate

presupunem între d o u ă puncte date A Be X i s t ă o d i f e r e n ţ ă de p o t e n ţ i a l sau tensiune e l e c t r i c ă LJ, pe care o vom conSidera d e o c a m d a t ă m v a n a b i l ă În timp ( c o n s t a n t ă ) . Spunem, simplu, avem de-aface cu o s u r s ă e l e c t r i c ă sau o s u r s ă de tensiunec o n t i n u ă .

i e ş i r e ale î n c ă r c ă t o r u l u i ) . Dil! acestmotiv, tranzistorul T 1 trebuie verificat atent Înainte de utilizare totdin acest motiv tensiunea de intrarea fost a l e a s ă cam la limita m i n i m ă a C g e p t a b i l ă .

-

Pentru ca a c e a s t ă s u r s ă furnizeze În exterioreste necesar s ă - i oferim posibilitateasarcini electrice, a d i c ă de a produce efectiv

curent electric. Facem acest lucru întreA un corp solid sau de n a t u r ă (un

ionizat, o c o l o a n ă de lichid etc.)r v r " · H · I c > t < : : l t ~ , , ; , de a permite trecerea C : ' ; ' I · f " ' · ' ! I I f ~ r

o IQ , f ' f r l "C>

el. Practic, toate corpurile din n a t u r ă unor p u r t ă t o r i de s a r c i n ă e l e c t r i c ă , m ă s u r ă foarte mare - pe acestea

bune c o n d u c ă t o a r e deiar intr··o m ă s u r ă extrem de

motiv care le denumim izolatoare elecÎntre aceste d o u ă extreme e x i s t ă o g a m ă va-

r i a t ă de corpuri care, d u p ă cumvom vedea, au electronica acesteij u m ă t ă ţ i de secol XX.

Pentru a caracteriza cantitativ proprietatea de aconduce electricitatea este î n s ă necesar ne refe-

nu la ci la s u b s t a n ţ e l e din care sînt elea l c ă t u i t e , astfel factorii de dimensiuni

. f o r m ă , i n f l u e n ţ e a z ă semnificativ c o n d u c ţ i a . Seproblema de a defini o c o n s t a n t ă carac

f i e c ă r u i material (între limite date depresiune etc.) cum este

- pe care o vom numi conductivi-

acest scop revenim la sursa n o a s t r ă de ten

siune U presupunem unim punctele A B,pe rînd, cu diverse fire conductoare (metalice) dina c e l a ş i material omogen, de exemplu fire cilindricecu s e c ţ i u n e a c i r c u l a r ă u n i f o r m ă S, dar de lungimi Is e c ţ i u n i diferite. E x p e r i e n ţ a d e m o n s t r e a z ă intensitatea I a curentului I"ezultat este cu atît mai marecu cît s e c ţ i u n e a S este mai mare ş i , t o t o d a t ă , cu a ţ î t mai mare cu cît lungimea I a firului este mai m i c ă . Inplus, d a c ă se iau valori diferite pentru tensiuneaU, se c o n s t a t ă . intensitatea I v a r i a z ă direct prop o r ţ i o n a l c u U. Toate aceste rezultate experimentale, valabile Într-o p r i m ă a p r o x i m a ţ i e , În c o n d i ţ i i date, pentru orice material, pot fi sintetizate prin rel a ţ i a :

sc.U.--

1(34)

unde c este o c o n s t a n t ă de p r o p o r ţ i o n a l i t a t e specif i c ă materialului.

(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

In fine, pentru indicarea o p t i c ă amomentului final al î n c ă r c ă r i i , Înparalel pe bornele de i e ş i r e P-M semai poate conecta un circuit suplimentar cu un LED (fig. 4), (lranjamentul fiind astfel f ă c u t ÎncîtLED-ul î n c e a p ă lumineze laatingerea pragului Ua = 14 -7-- 1'4,2 V.Acest circuit se închide (din K)

d u p ă conectarea acumulatorului laborne, În special d a c ă s-a optat

pentru o valoare r e d u s ă a lui R7'pentru o marcare mai b u n ă a pragului.

o--------.-------------__ - - ~

DZ1

PL12Z

R6

120.0..

*S

P+

: Acum.12V• U a m a x ~ 1 4 / 5 V

Rezistoarelet e c ţ i o n a din'n i n ă etc. cu diametrul de cel p u ţ i n 0,8 -7-- 1 mm. Se b o b i n e a z ă mai multespire pe un suport cilindric 0 1 - 1,5cm, apoi se ,.întinde" spirala o b ţ i n u t ă pentru Ci d e p ă r t a suficient spirele (în vederea unei bune raciri).R2 poate fi m ă s u r a t a aproximativ,a c e a s t ă r e z i s t e n ţ ă avînd rolul deu ş u r a r e a regimului termic al Dar-lingtonului; Ro, În se va ta-tona experimental direct montaj,

folosind tot becul de 12 V/45 Wdrept s a r c i n ă provizorie. -

M(-)

8/2/2019 Tehnium 04 1990


TRANSCEIVER 80m(URMARE DIN NR. TRECUT)

6

A l ă t u r a t sÎnt prezentate schema e l e c t r i c ă , cabla-ju l imprimat modul de plantare a pieselor de la I

scala d i g i t a l ă a transceiverului.

4/1990

8/2/2019 Tehnium 04 1990


Pentru foarte m u l ţ i radioamatori, mai ales î n c e p ă t o r i i , sînt handic a p a ţ i chiar de la Început de faptul

nu g ă s e s c tuburile electronicesau tranzistoarele "speciale" necesare construirii unor etaje de puterede unde scurte, propun a c e a s t ă s c h e m ă care este e x p e r i m e n t a t ă deautor de aproape 8 ani cu care amo b ţ i n u t rezultate foarte bune, toate'piesele din ea fiind de p r o d u c ţ i e ind i g e n ă .

De foarte m u l ţ i ani, analizîndstructura i n t e r n ă a unui tranzistorde putere de r a d i o f r e c v e n ţ ă , amajuns la concluzia, la care de fapt au,ajuns foarte m u l ţ i radioamatori,j o n c ţ i u n i l e multistrat din care eleste fabricat pot fi înlocuite prin

'piese discrete; acesta nefiind un"surogat" sau un înlocuitor de moment, ci un dispozitiv foarte sigurfoarte bun, singurul lui inconve-,nient este acela în montaj o c u p ă loc mai mult decît tranzistorul pecare îl î n l o c u i e ş t e . F U N C Ţ I O N A R E Tensiunea de r a d i o f r e c v e n ţ ă o b ţ i

n u t ă la nivel de aproximativ 250 mW,de pe placa A la transceiverul,,A-412" sau alt tip de transceiver,este a d u s ă printr-un cablu coaxialde 75 n, scurt de aproximativ 15 cm,la borna ,,1 N", de unde de pe torul cuî n f ă ş u r ă r i l e L 1 L2, unde de fapt ser e a l i z e a z ă o adaptare de i m p e d a n ţ ă , prin condensatorul de 330 pF sea p l i c ă bazei primului trazistor, careîn sarcina ce apare În colector real i z e a z ă o putere de aproximativ1 -;- 1,5 W, în raport de exemplarul folosit ş i , mai ales, de calitatea torului.

Prin c a p a c i t ă ţ i l e de 3 nF se a p l i c ă tensiune de RF În bazele tranzistoarelor finale, care r e a l i z e a z ă , În raport de n u m ă r u l folosit pe fiecarer a m u r ă , o putere u t i l ă , d i s i p a t ă , de25 sau 60 W.

În varianta pe care am experi. mentat-o am folosit pentru T2 T3cîte trei tranzistoare D8139 ş i , respectiv, trei tranzistoare 8D140.

Acestea se s e l e c ţ i o n e a z ă cug r i j ă , cu factorii beta cît mai maricît se poate egali.

Conform cataloagelor de fabric a ţ i e , factorul al tranzistoarelor8D139, 140 8D135, 136 este 50MHz - ş i , tot conform teoriei, ele potlucra foarte bine ca amplificatoarede RF p î n ă la j u m ă t a t e din valoareaf r e c v e n ţ e i de t r a n z i ţ i e (FT), fapt, dealtfel, confirmat de p r a c t i c ă , o d a t ă cu experimentarea acestui montaj.

Cei care doresc lucreze numaiîn banda de 1,8 3,5 MHz pot folosi

tranzistoarele 8D235 8D236,dar acestea nu pot lucra mai sus de3,5 MHz.

DETALII DE C O N S T R U C Ţ I E Pentru a construi acest montaj

avem nevoie de un radiator de aluminiu, preferabil cu aripioare der ă c i r e cu mijloc plat. Se a ş a z ă tranzistoarele 3 cîte 3 f a ţ ă în f a ţ ă cu terminalele, se î n s e m n e a z ă peradiator locurile de prindere a colectoarelor, iar cu o m a ş i n ă de g ă u -rit se p r a c t i c ă orificiile de prindere.

Sub toate tranzistoarele se mont e a z ă o folie de m i c ă de b u n ă calitate, pentru altfel colectoareleramurii neizotate, atingîndu-se galvanic (direct) de radiator, ÎI transf o r m ă pe acesta În radiant de radiof r e c v e n ţ ă , lucru ce va pune mariprobleme, inclusiv pentru perturb a ţ i i radio TV.

La trecerea ş u r u b u r i l o r de prindere prin tranzistoare radiator,toate ş u r u b u r i l e vor fi ' izolate cu unmaterial de î n a l t ă calitate.R e a l i z ă m prin prindere, f a ţ ă în

f a ţ ă cu terminalele, d o u ă tranzistoare "compuse", unul cu s t r u c t u r ă np.n altul cu s t r u c t u r ă pnp.

In apropierea tranzistoarelor sit u ă m condensatorul variabil prinprindere cu ş u r u b u r i direct pe radiatorul tranzistoarelor.l î n g ă el, pe d o u ă suporturi de

material plastic la aproximativ 20mm de radiator, s i t u ă m bara de fer i t ă pe care se b o b i n e a z ă L5 L6,

TEHNIUM 4 / 1 9 ~ u

BIBLIOGRAFIE:

ETAJ FINAL"Silicon power circuits manual",

R.e.A. Harrison - 1984.

LISTA DE PIESE:

DE PUTERET1=2N3866; 8LX65; 8FW16A;,

2N2222; 8FW17A;T2=8D139; 8D135 (3 b u c ă ţ i ) ;

'T3=8D140; 8D136 (3 b U C ă ţ i ) ; IUL IAN POPOVICI , V07D .J , Car aca l

L 1=L2=6 spire 01 mm Cu izolatcu polivinil, bobinate pe tor "Elferit"cu 0=20 mm;

iar imediat l î n g ă ea mufa de radio

f r e c v e n ţ ă . Recomand ca aceasta,ca cea de la intrare, fie deî n a l t ă calitate.

În continuare se m o n t e a z ă pream plificato rul cu T1, care trebuie fie ecranat total f a ţ ă de restul montajului. A t e n ţ i e mare la T1,întrucît colectorul lui este chiarcapsula tranzistorului. Nu este necesar un radiator de mari dimensiuni. O b u c a t ă de t a b l ă dublu cosi-

În banda de 1,8 7 MHz poate fi

acordat o s i n g u r ă d a t ă ,se poatelucra În t o a t ă banda, iar În banda de3,5 MHz trebuie reacordat de treiori.

În banda de 28 MHz trebuie reacordat la fiecare 150 kHz. Celor cedoresc s ă - I c o n s t r u i a s c ă le urezsucces dori foarte mult sa-miscrie care sînt opiniile lor despremontaj.

L3=L4=8 spire 01 mm Cu izolatcu polivinil, bobinate pe tor "Elferit"

cu 0=25 -;- 30 mm;L5=11 spire 01,5 mm Cu izolatcu polivinil, s p i r ă l î n g ă s p i r ă , bobinate pe f e r i t ă , b a r ă r o t u n d ă , cu 010mm;

L6=1,75 -;- 2,50 spire Cu izolat cupolivinil, s p i r ă l î n g ă s p i r ă , bobinatela c a p ă t u l "rece" al bobinei L5(peste ea);L 7 = L 8 = ş o c u r i RF; 50 spire 0,1

mm, bobinate pe f e r i t ă de 3 mm .

L87• • • • ..-- ..

... .....-

t o r i t ă l i p i t ă direct pe carcasatranzistorului, de aproximativ 3 cm,

este s u f i c i e n t ă . L 1 L2, situate pe torul TR 1, vor

fi montate separat de T1, pentru anu se i n f l u e n ţ a cu L3 L4. Semnalul va fi trecut spre T1 prin trecerede s t i c l ă .

Întregul montaj trebuie în finala i b ă dimensiunile de 30x15x15 cm,foarte compact, neavînd nici un element de c o m a n d ă în afara axuluicondensatorului variabil.

Tensiunea c o n t i n u ă de alimentare a montajului se a p l i c ă prin condensator de 1 nF sau trecere des t i c l ă d e c u p l a t ă cu 1 nF.

Tot montajul se e x e c u t ă prin procedeul "În aer", f ă r ă a î n t r e b u i n ţ a cablaj imprimat. .

P E R F O R M A N Ţ E În benzile de 1,8; 3,5 7 MHz,

avînd ca s a r c i n ă o a n t e n ă a r t i f i c i a l ă cu i m p e d a n ţ a d,e 75 n, am r e u ş i t realizez 23 W. In banda de 28 MHzr e a l i z e a z ă între 5,5 8 W, În raportde partea de jos a benzii sau parteas u p e r i o a r ă , a d i c ă spre 30 MHz aret e n d i n ţ a nu mai lucreze corectnu poate realiza o putere r e a l ă maimare de 5,5 W.

Cu o a n t e n ă bine c a l c u l a t ă , degaj a t ă acordîndu-I c o r e s p u n z ă t o r , etajul poate realiza p e r f o r m a n ţ e deosebite.

Pentru lucrul În emisie se proced e a z ă astfel: i n j e c t ă m tensiunea der a d i o f r e c v e n ţ ă din transceiver peborna "IN", liniarul fiind cuplat laa n t e n ă printr-un reflectometru careva sta permanent la montaj. Man e v r ă m condensatorul variabil p î n ă la o b ţ i n e r e a unui minim de u n d ă ref l e c t a t ă a unui nivel, maxim deu n d ă d i r e c t ă .

Din acest moment liniarul poatelucra În emisie foarte bine. Ei î ş i p ă s t r e a z ă c a l i t ă t i l e de acord astfel:

+3SVCC

r100nF

OUT.

ALIMENTARE

nII

LS n L6

DE R E Z E R V Ă K. FILIP

Prezentul montaj se r e c o m a n d ă pentru ceasurile alimentate de lar e ţ e a . in momentul în care se Întrerupe r e ţ e a u a , alimentatorul i n t r ă automat În f u n c ţ i u n e .

În figura a l ă t u r a t ă este p r e z e n t a t ă schema e l e c t r i c ă . Pentru realizarea acestuia este nevoie de un transformator de sonerie. Rezistorul Rv l i m i t e a z ă curentul de alimentare la cca 5 mA. Pentru protejareaacumulatorului se. c o n e c t e a z ă În serie dioda SY360 LED-ulVQA13, LED ce preia o tensiune s t a b i l i z a t ă de 1,5 V. Cele d o u ă con

densatoare (de 470 J.LF 100 nF)Î m p i e d i c ă

impulsurile dep e r t u r b a ţ i i

sînt legate direct de sistemul electric al ceasului.Dioda l u m i n e s c e n t ă r ă m î n e a p r i n s ă atît timp cît ceasul f u n c ţ i o

n e a z ă cu alimentarea de r e z e r v ă . La realizarea montajului trebuie avut În vedere calipiturile se

f a c ă corect. Pentru conectarea la circuitul ceasului propriu-zis sepoate folosi un ş t e c h e r f a n t o m ă .

Constructorul g a r a n t e a z ă f u n c ţ j o n ~ r e a ceasului cu acest alimentator mai multe s ă p t ă m î n i .

n J ~ : :fV

VQA13

7

8/2/2019 Tehnium 04 1990


propunem a l ă t u r a t un amplificator audio cu tuburi electronicecapabil livreze o putere de 10 WÎn c o n d i ţ i i l e satisfaceriide .calitate cerute În

1. Caracteristici tehnice:

- puterea n o m i n a l ă de i e ş i r e Pn10 W;

- sensibili tatea la intrareputerea n o m i n a l ă la i e ş i r e ,

- banda de f r e c v e n ţ ă pentru o neliniaritate sub= 20 - 20 000 Hz;

- coeficientul de distorsiuni

THD :S 0,05% pentru P l e ş i r e = 8- a limentarea:- anod +300 VC.c./150

mA pe canal;- filamente 6,3 VC.a./2 A

pe canal.

2. Descrierea schemei

Primul etaj este un amplificatorde tensiune echipat cu pentodaspecial c o n s t r u i t ă pentru etajesemnal cu nivel mic, tip EF86.plajul cu prima t r i o d ă a tubului T2 =ECC83 s,e face galvanic, anod Tig r i l ă T2. In acest fel se e l i m i n ă defa-zajui atenuareajoase introduse de ( ' r . n r i " , n ' ~ : : : I t ( ) ...de cuplaj.

Sarcina a n o d i c ă a celor d o u ă triode din T2 are valori diferite de

oarece trioda de jos are un coeficient de amplificare mai mic.Etajul final, În contratimp, lu

c r e a z ă În c l a s ă ABi. Tuburile T3T 4 au în grile r e z i s t e n ţ e de prevenire a o s c i l a ţ i i l o r parazite.

Liniarizarea caracteristicii amplificatorului este o b ţ i n u t ă cu ajutorulunor r e ţ e l e de r e a c ţ i e n e g a t i v ă :

- Între secundarul lui TR.1 catodul lui T1;

- cu a jut oru l r e ţ e l e i R8-C4pentru T1 (anod);

- grupul C8-R 12 pentru grilaanodul triodei de jos.

3. R e c o m a n d ă r i constructive

Montajul se poate executa "cla-·sic", pe reglete cu cose sau pe circuit imprimat.

Pentru un montaj stereo, alimentatorul va trebui asif1ure +300

FILTMajoritatea discurilor vecnl, inre

gistrate la viteza de 78 rot/min, prez i n t ă ; În momentul a s c u l t ă r i i , o tonalitate s t r i d e n t ă , Î n s o ţ i t ă aproapeîntotdeauna de un f î ş î i t n e p l ă c u t . De cele mai multe ori, aceste Înreg i s t r ă r i vechi se p ă s t r e a z ă d a t o r i t ă valorii artistice a unui program muzical sonor, deoarece ele nu maisînt compatibile cu c e r i n ţ e l e actuale În p r i v i n ţ a e f e c t u ă r i i unei a u d i ţ i i . Metoda cea mai e f i c i e n t ă de ameliorare c a l i t a t i v ă este înregistrarea

discului pe ob a n d ă

de magnetofon,intercalînd pe traseul electric dintrepick-up magl1etofon un filtru dea u d i o f r e c v e n ţ ă . In mod practic, filtrul se i n t e r c a l e a z ă între i e ş i r e a preamplificatorului de la pick-upintrarea d e s t i n a t ă la magnetofonî n r e g i s t r ă r i i pe b a n d ă magnetica.

Semnalul electric furnizat de

8

LI le

Vc.c. Ia 300 mA 6,3 VC.a. Ia 4 A

pentru filamente. Celula de filtraj aalimentatorului va fi f o r m a t ă dincîte un drosel de 8 H, Încadrat ded o u ă condensatoare de 50--100 p.F /385 V pentru fiecare canal.

Pentru c o n s t r u c ţ i a transformatoruiui de i e ş i r e se va consulta artico

lul pe a c e a s t ă t e m ă a p ă r u t În "Tehnium" nr. 6/1989.

Caracteristici e transformatoruluide iesire sînt:

- ' r e z i s t e n ţ a anod-anod Raa =8000 O;

- s e c ţ i u n e a S = 9,5 cm 2;

- primar 2 x 1 875 de spireCuEm 0,18 mm;

- secundar N2

g n g ~ EMIL MAR IAN

preamplificatorul, pick-up-ului sea p l i c ă la intrarea montajului prin intermediul condensatorului C 1. Etajul care c o n ţ i n e tranzistorul T1 estede tip repetor pe emitor. EI are rolulde adaptare a i m p e d a n ţ e i întresursa de semnal filtrul propriuzis. Filtrul este format practic din înserierea a d o u ă filtre de tip gamarealizate din grupurile C3-C4-P1si C4-R6-P2. Semnalul electriccorectat de cele d o u ă filtre sea p l i c ă

ulterior, prin intermediulcondensatorului C7, unui al doileaetaj de tip repetor pe emitor, carec o n ţ i n e tranzistorul T2. EI are rolulde tampon Între filtrul propriu-zisi e ş i r e a montajului, oferind, totodata, acestuia o i m p e d a n ţ ă de ieş i r e c o n v e n a b i l ă . Montajul se alim e n t e a z ă de la o s u r s ă de tensiune

TOR HI-FI 10 WIng. A U R E L I A N M A T E E S C U

R10

47kll..~ C 6 r s!lpF/350V

Rl11Mfi

t.::.J C9:L.. sOpF/3s0V

cu s î r m ă CuEm 0 1,2 mm; pentruRs = 8 n o b ţ i n e m

N2 = 3750V ,_8_ = 118 spi-8000

re (CuEm 01,2 mm).Transformatoarele de iesire se

vor ecrana în cutii din t a b l ă ' de o ţ e l moale cu grosimea de 1 mm.

Se va ecrana tubul T1 si conexiunile sale vor fi cît mai scu'rte posibil.Traseul de g r i l ă va fi ecranat.

Se vor lua toate m ă s u r i l e pentruevitarea brumului de r e ţ e a .

Ca preamplificator corector sepoate utiliza o s c h e m ă ce f o l o s e ş t e tuburi electronice sau chiar unmontaj cu tranzistoare, cu adaptarea c o r e c t ă a i m p e d a n ţ e l o r de intrar e - i e ş i r e .

Se r e c o m a n d ă e x e c u ţ i a s e p a r a t ă pentru preamplificatorul corector

amplificatoarele de putere.Executat atent, cu componente

verificate de b u n ă calitate, ampli

ficatorul va dad e p l i n ă s a t i s f a c ţ i e .

Puterea de i e ş i r e este suficient de

s t a b i l i z a t ă Ua = 12 V. Reglajul montajului se face în timpul a u d i ţ i e i , pornind de la p o z i ţ i i l e În care po

t e n ţ i o m e t r e l e liniare P1 P2 prez i n t ă valoarea m a x i m ă . Se a c ţ i o n e a z ă i n i ţ i a l p o t e n ţ i o m e t r u l P2 p î n ă în momentul o b ţ i n e r i i unui tonagreabil. D a c ă gama de f r e c v e n ţ ă

R, 180kll.

(,

o---{i

1pF

Intrare

RZ

R1

30k Ua::>j-300V!a =1 SOmA

r i d i c a t ă pentru u t i l i z ă r i casnice. Rezerva de putere a s i g u r ă o d i n a m i c ă r i d i c a t ă , ca posibilitatea experim e n t ă r i i expansiunii dinamice, ceeace nu poate fi u ş o r e x e c u t a t ă la amplificatoarele tranzistorizate.S u g e r ă m experimentarea celui

mai simplu mijloc de o b ţ i n e r e a ex

pansiunii sonore: montarea unuibec de l a n t e r n ă de 3,5 V/200 mA Înparalel cu incinta a c u s t i c ă . Seo b ţ i n e o valoare a expansiunii decca 10 dB. E x p l i c a ţ i a este s i m p l ă : r e z i s t e n ţ a filamentului este d i f e r i t ă la "rece" la "cald"; cînd semnalulaudio este slab, filamentul are rez : i s t e n ţ ă m i c ă va consuma dinenergia t r i m i s ă spre i n ~ i n t ă , . m i c ş o -rînd-o. Cînd tensiunea de iesirec r e ş t e , filamentul se î n c ă l z e ş t e , ' iarr e z i s t e n ţ a sa c r e ş t e de cîteva zecide ori, puterea p r e l u a t ă s c ă z î n d cor e s p u n z ă t o r . Efectul acestui artifi( ~ i u este remarcabil.

BIBLIOGRAFIE:

C o l e c ţ i a Tehnium, 1970--1975G.D. Oprescu, HI-FI - ASCG. Racz - T î n ă r u l audioamatorGhidul radioamatorului construc-

tor, U.R.S.S., 1973. •

a s c u l t a t ă p r e z i n t ă anumite "goluri",se a c ţ i o n e a z ă treptat p o t e n ţ i o -metrul P1 apoi din nou p o t e n ţ i o -metrul P2, p î n ă la o b ţ i n e r e a unui rezultat optim.D u p ă aceste c o r e c ţ i i , semnalul

furnizat de montaj î n r e g i s t r e a z ă pe banda m a g n e t i c ă . In acest fel sepoate aduce o î m b u n ă t ă ţ i r e calitat i v ă e s e n ţ i a l ă unui program muzicalsonor vechi înregistrat pe un disc laviteza de 78 rot/min.

l e ş i r e

TEHNIUM 4/1990

8/2/2019 Tehnium 04 1990


În cele ce urmeaza p r e z e n t ă m 0\

s c h e m ă de l u m i n ă d i n a m i c ă s i m p l ă , cu componente p u ţ i n e , i n d i c a t ă constructorilor î n c e p ă t o r i . Ea exec u t ă 6 variante dinamice cu v i t e z ă r e g l a b i l ă pe 4-, o l u m i n ă

, - d o u ă -- cîte d o u ă

una pe stingere

alta};

T

i

3

G

'l

8

9

A 13

11 ()

l {

{ I

,1 l

o I

O O

{] {/

o Of o

C

o()

f

7

I

!

o

O

O

{)

ooo

I

1

7i

O

tJ

Din p o z i ţ i a SPA se pot o b ţ i n e toate celelalte variante.

Vom avea În vedere ca atuncicînd se face comutarea pe SI sauSD, jocul se afle Într-o stare care

se s u p r a p u n ă cu una din secvenţ e l e jocului ales.

Acest mod de selectare este ne-cesar deoarece B =

C = O este

m e n t ă r i i .

8/2/2019 Tehnium 04 1990


Cu circuitul specializat de ceas,MMC351, descris în (1) (2) sepoate realiza a p l i c a ţ i a p r o p u s ă procedînd la demultiplexarea semnalelor de i e ş i r e .

ş a r e se face din sursa de +5 V pentrua m i c ş o r a consumul. F a ţ ă de o alimentare la 10 V se economisesc astfel cca 2,5-3 kWh/an.

CEASC1. CEASUL ELECTRONICSchema poate fi cea c l a s i c ă , din

(1), dar întrucît majoritatea amato

rilor p o s e d ă a f i ş a j e separate cuanod comun, s-a preferat schemadin figura 1.

Tranzistoarele T1- Ţ ~ po t fi cugermaniu, de mica p u t ~ r e (EFT 321-323, 308, 38S etc.), IarT5-T9 cu siliciu, de m i c ă putere(8C107-109, 170-173, SNC-1,SNC....:.2 etc.).

Alimentarea elementelor de afi-

T I

Bloc

2. CIRCUITUL DE DEMULTIPLEXARE PROGRAMARE

Semnalele A, 8, C, O sînt aplicatela i n t r ă r i l e decodorului 8CD-zeci

mal (fig. 2), de tip MMC4028. I e ş i r i l e acestuia sînt preluate, sincron cusemnalele a4-a1, prin intermediulunor p o r ţ i Ş I - N U din circuiteleCI4-CI6. Se r e a l i z e a z ă întîi coincid e n ţ a dintre minute minute-zeci,apoi c o i n d d e n ţ a dintre ore orezeci, cu ajutorul cîte unui monostabil de prelungire cu 0,4 ms a d o u ă dintre cele patru semnale. Coinci-

a/tme17tdre

45 '*' AcJ..100 T+fOI7V(4 ... ~ V ) +.0,4 V 6S'lIJA +5Vh5amA I

pCBA

,

... JD.f

CI.,

R{ 1001< Ra 'tlM351 r-' ~ ~ J ~ ~ al' .." C., : : ; ~ _ C 2 . r .1 1 7pF ~ J i " 3 0

JFf<1"-' I l -r-rc ( /2 ...::...::::::-«il [ ~ 4 4 7 .=:;

,..-J--tc......----.. le 1-.. .r----'1..-«il - -

R2f.:.R2T,foa ORE

2ccI

«i1-R

7.;.R.f(J

R?;+R6.1Qk . / 3k9

IPJl

ORE

d e n ţ a dintre minutele orele pre

scrise se r e a l i z e a z ă cu ajutorulcelui de-al doilea monostabil dinC17, care trebuie s ă a i b ă durata impulsului de 0,55-0,85 ms. Semnalul de c o i n c i d e n ţ ă are exact 1 024Hz,' cît este f r e c v e n ţ a de multiplexare ş i , la o d u r a t ă de 0,85 ms amin-t i t ă mai sus, coeficientul de umplere rezultat permite ascultarea luiÎntr-o c a s c ă p i e z o e l e c t r i c ă prin. p r ~ -

.'

<14a,

~ c t 2 . 11."

( I I R4 .::-R.f5

.(Ok

1 Rl6 +R

f&J51<6ţ x J

T5';-

-

1?2.0 MINl/TI: MINOTe-

1,70lEei

L..-- h-Q4

C O M A N D Ă OPRIT-PORNIT, Majoritatea vi deocasetofoanel or

nefiind p r e v ă z u t e s ă f u n c ţ i o n e z e Înstandardul OIRT, canalul sonor alpostului nostru de televiziune nu sepoate r e c e p ţ i o n a prin partea de tu-

SEVER O P R I Ş A N , CavaSf "8

ner a acestora, astfel înregist r ă r i l e emisiunilor TV se pot facenumai din i e ş i r i l e AUDIO-VIDEOale televizoarelor care au p r e v ă z u t e aceste i e ş i r i din fabricatie sau

adaptate ulterior (vezi "Tehnium"nr: 10/1988, pag. 10 "Tehnium"n r ~ 7/1989, pag. 20).

In cazul vrem facem înreg i s t r ă r i ale programului TV într-o'p e r i o a d ă de timp p r e s t a b i l i t ă , automat prin TIMER, apare problema

~ ~ A ____________-. _______________ ______--____________________--------------____-,

N 2 l 0 ~ 4 - ~ ______-1 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ________________________________

A J i N ~ l I r * 1 E r' l "' .. ____

.0

luare d i r e c t ă de la pinul 11 altului integrat C16.

Comutatorul HZ-H-MZ-Mde tip decadic, cu patru , s e c ţ i u n i , Î n s ă , la nevoie, se pot folosi socluride tuburi electronice sau conec·t o a r e - m a m ă de diferite tipuri, prev ă z u t e cu cîte o b a n a n ă m i n i a t u r ă .

O p r o b l e m ă d e o s e b i t ă o constituie demultiplexarea cifrei zeropentru ore-zeci, Întrucît ceasul nu.oa f i ş e a z ă din motive estetice. Inacest scop se f o l o s e ş t e semnalulcifrei unu aplicat tranzistorului T10

demultiplexat-inversat cu d o u ă p o r ţ i ale circuitului C14.

Contactele r ă m a s e disponibile lacomutatoarele decadice (2-9 de laore-zeci 6 -9 de la minute-zeci)sînt legate la a4 a2 pentru ca, incaz se g r e ş e ş t e cifra la programare, fim a v e r t i z a ţ i mai repedec ă . nu este În r e g u l ă ceva.

In caz se d o r e ş t e extindereaa l a r m ă r i i de la o c o i n c i d e n ţ ă din 12ore la o c o i n c i d e n ţ ă din 24 de ore sepqate folosi semf\alulde AM/PMfurnizat de circuitul CI1 la pinul 15,intercalînd un circuit suplimentarCI11 de tip MMC4011, d u p ă cum sea r a t ă în figura 3.

3. CIRCUITUL DE ALARMARESemnalul de c o i n c i d e n ţ ă de 1 024

Hz d u r e a z ă un minut poate fi amplificat Într-un etaj final cum esteR32-T1:"'-'T2-:-R33 din (2) sau celdin figura 4. In varianta . d e s c r i s ă Înprezentul articol el se a p l i c ă la pinul11 al circuitului C18, fiind transformat În semnal continuu prin conectarea monostabilului r ă m a s disponibil, spre deosebire de celelalte, pemodul de lucru retriggerabil.

Semnalul continuu c o m a n d ă celepatru oscilatoare ,realizate cu triggerele Schmitt din CI9 cuplate prinp o r ţ i l e din C110, o b ţ i n Î n d u - s e unefect d e o ş e b i t (3). Etajul final are ca·

pornirii opririi aparatului de televiziune o d a t ă cu Începutul, respectiv s f î r ş i t u l î n r e g i s t r ă r i i , o d a t ă cu videocasetofonul programat pentruÎnregistrare pentru o a n l J m i t ă per i o a d ă .

Pentru aceasta, ca nu se f a c ă nici un fel de m o d i f i c ă r i În videocasetofoane, am folosit un sistem dereleu comandat de c ă d e r e a de tensiune pe o r e z i s t e n ţ ă prin care sea l i m e n t e a z ă videocasetofonul dinsursa de curent, care nu p r o v o a c ă nici o i n f l u e n ţ ă asupra aparatului.

C ă d e r e a de tensiune pe r e z i s t e n ţ a R* este d i f e r i t ă în cazul În care VCeste în a ş t e p t a r e (programat)cînd se p o r n e ş t e pentru înregistrare d a t o r i t ă puterilor diferite absorbite În cele d o u ă cazuri.

De exemplu, în cazul unui VCcare are puterea a b s o r b i t ă de cca22 W, c ă d e r e a de tensiune pe o rez i s t e n ţ ă de 100 n este În jur de 9 V Întimpul f u n c ţ i o n ă r i i pe înregistrare

de numai 4,3 V În cazul cind aparatul este programat În a ş t e p t a r e , cînd puterea c o n s u m a t ă este decca 10 W. D u p ă redresare filtrare,aceste tensiuni ajung la 12,6 V, respectiv 6 V. C ă d e r i l e de tensiune diferite U1 U2, a p ă r u t e În cele d o u ă s t ă r i , sînt redresate filtrate apoifolosite pentru aprinderea unuiLED r o ş u , dar numai În al doilea

caz, deoarecer e z i s t e n ţ a

este astfeld i m e n s i o n a t ă Încît În primul cazse p r o d u c ă o c ă d e r e de tensiunemai m i c ă decît tensiunea des t r ă p u n g e r e a diodei Zener deci

nu se asigure aprinderea LED-ului. În cazul cînd ve p o r n e ş t e auto-

TEHNIUM 4/1990

8/2/2019 Tehnium 04 1990


A L A R M Ă s a r c i n ă o c a s c ă t e l e f o n i c ă , daraceasta poate fi î n l o c u I T ă cu un difuzor m i n i a t u r ă de orice i m p e d a n ţ ă .

Comutatorul K2, cu d o u ă secţ i u n i , permite cuplarea-decuplareaalarmei, semnalizînd validarea siprin aprinderea punctului de la ulti-mul digit. '

4. AL8MENTAREDin figura 1 se o b s e r v ă c ă alimen

tarea de +10,7 V se ia de la borneleacumulatorului.. În cazul d i s p a r i ţ i e i tensiunii r e ţ e l e i , dispare numaia f i ş a j u l alimentat la +5 V, ceasulc o n t i n u î n d u - ş i f u n c ţ i o n a r e a . Alarmaa c u s t i c ă este a l i m e n t a t ă tot de labornele acumulatorului, pentru a nurisca pierderea e v e n t u a l ă a unuiapel.

D u p ă catalog se admite ca al;mentarea circuitelor CMOS fieîntre 3 V 18 V, a ş a se pot folosi' Ade la 3 la 12 "pastile" de acumulator .D

conectate 'În serie. Trebu ie a v u t ă În c

vedere limitarea curentului maxim B

debitat de s u r s ă la cca 65 mA( c o r e s p u n z ă t o a r e acumulatoareloro b i ş n u i t e Cd-Ni cu diametrul de +-i

20-25 mm), iar tensiunea stabili,.. .0,7

z a t ă la U = Nx1, 35 -:- 1,4 V/element,unde N este n u m ă r u l de elemente:În cazul de f a ţ ă s-a folosit un 'bloccu 8 b u c ă ţ i În serie.

Dioda 01 este cu germaniu, pu- ,tîndu-se folosi o j o n c ţ i u n e colect o r - b a z ă de la un tranzistorEFT321-323, AC180-187 etc. Dela 4-5 elemente În sus, D1 poate fisi cu siliciu. ,. BIBLIOGRAFIE:

1. MiCROELECTRONICA DATABOOK, first edition - 1985.2. D u m i t r a ş c u 1., "Ceas electro

nic cu a l a r m ă p r o g r a m a b i l ă " , "Tehnium" nr. 2/1987.

3. Ardelean 1. ş . a . , "Circuite integrate CMOS". Manual de utilizare,Editura T e h n i c ă , 1986.

mat pentru înregistrare, puterea abs o r b i t ă creste; astfel creste si c ă d e rea de tensiune pe R* peste limitade s t r ă p u n g e r e a diodei, aprinzîndLED-ul care c o m a n d ă printr-uh optocuplor releul ReI. Acesta porn e ş t e aparatul TV deci Începe înr e g i s t r a r e ~ .

Acest sistem poate fi folositpentru telecomanda oprit-pornit atelevizorului o d a t ă cu VC, din unitatea de t e l e c o m a n d ă a acestuia, încazul e x p l o a t ă r i i lui zilnice. S-ap r e v ă z u t î n t r e r u p ă t o r u l K prin caresistemul descris se a n u l e a z ă În ca-zul folosirii normale a aparatuluiTV.

Montajul este simplu de realizat,singura dificultate fiind dimensio-'narea r e z i s t e n ţ e i R*, care se face Înf u n c ţ i e de puterea videocasetofonului. Pentru amatori calculul rezis-t e n ţ e i fiind mai este bine

se f o l o s e a s c ă o de 100H la W, iar d u p ă redre-sarea tensiunilor U1 U2

pe c o n d e n s ~ ' i i o r u i el În cele d o u ă s t ă r i ale VC, sa se f o l o s e a s c ă od i o d ă Zener cu tenSiunea des t r ă p u n g e r e mai mare decît U1

masurata mai m i c ă decît U2 . Rez i s t e n ţ a Rl * se c a l c u l e a z ă astfel caprin dioda LED nu t r e a c ă un CU""

rent mai mare 20 mA În cazul luiU2 , cu . Rl * =:::: U2/O, 02. Desi-gur, aceste d i f e r e n ţ e de c ă d e r i detensiune pe R* se pot folosi pentru comanda unui triac sau direct aunui releu, dar personal am folositmetoda prin optocuplaj pentrumamea s i g u r a n ţ e i f i a b i l i t ă ţ i i montajului.

TEHNIUM 4/1990

ILIE G R I G O R A Ş , Suceava

{:::41<-7

«::;\ Rj.9-T ~ o 40k

-...(

C f ~ h~ 4 0 2 ~ ~ r--Lţ ~ L r L h

LISTA DE COMPONENTECI1-MMC351; CI2-CDB447;

CI3-MMC4028; CI4-6, 10,11-MMC4011; C17, 8-MMC4098;CI9-MMC4093; R1-100 k!l;R2-10-:-47 M!1; R3-R6, R11-R15, R29, R41, R42-5,6-:-10 k!1;R7-R10, R28-2,2-:-4,7 kO; R16-,R19-4,7-:-6,8 kO; R20, R44-330-:-470 O; R21-R27, R43-100-:-220 O; R30, R31, R34-6,8-:-12 kO;R32, R33-12-:-15 k!1; R35-33 kO;R36, R38, R40- 56,-;-68 k!l; T1 -T4,

60 yalf Ho.lV 1f

L c r v - ~ Hlr-05:

T12- EFT321-323; T5-T10-

BC170-173; T11-BC250-253;D1-F107; 02 D3-BA170-172;R37-120 kH; R39-82 kH; C1-47pF; C2 - semireglabil 5-:-30 pF; C3,C4, C7-180-:-220 pF; C5, C6,C9-0,1 ,uF; C8-68 riF; C10-1 ,uF;C11-33-:-39 nF; C12-47 nF;C13-33 ,uF; C14-10 J.LF; HZ H-MZ-M - comutator decadic ;H, M - butoa ne f a r ă r e ţ i n e r e ; K1,K2 - comutatoare cu d o u ă p o z i ţ i i ; T - c a s c ă t e l e f o n i c ă .

R 3 ~ ~ 3 k R* r;.7V

(5 33K.- ' I ' ~ II p..,HH

. ( I T [ ţ : • 8CI" : > - -~ r g

. 4011R ~ ~ k tl-r----"

4098:l-!lb =L..200c 5=r--'.. r --4 1,--:J

R,1f 40k'=200~ ~ ( ~ +j;>

"-b CI5 r; 1 . Hk R" 1(l2 .... 56kC 6 1 P t 4 j J ~

4011 S- I I ' " ~ H f - Cq'- CI 04:::: o ; ; ... 1 - - - '

....- - o - R ~ 4 4 o k . . r -C 40g8 P-...1'<12: - ±c, i=r-••. -- 0

.... -oHO,7V

200 'r--- J9 ~ r - - r -

a . ~ ' - ~ Cl6 b- - - Sec.t- Le t:J.-t--

o,rv

f

v

4041 h...-:>M

i e-'"

9

+ ~ O , 7 Vde La. p/n 10 - ( /5

la. pen 13 -..C_'_6_--u

PM

de la pl'n 15-e/",

t40,7V

'----<1'r

Q--------< sec

k : ~ R 4.2: ~ n - a 1 ~ Q - - - o

.1

8/2/2019 Tehnium 04 1990


demodulatorului (1)c o n s t ă utilizarea unui multiplicator analogic, la i n t r ă r i l e c ă r u i a sea p l i c ă semnalul F.L-M.F., amplifi

cat limitat, pe o intrarea c e l a ş i

semnal trecut printr-o r e ţ e a defazoare "LC" ce introduce un defazajmonoton q,?pendent de f r e c v e n ţ a instantanee a semnalului F.I.,pe c e a l a l t ă intrare. Multiplicatorulf u n c ţ i o n e a z ă În acest caz ca un detector sensibil la f a z ă , r e f e r i n ţ a fiindsemnalul F.I.-M.F. amplificat li-

, mitat. La i e ş i r e a multiplicatorului seo b ţ i n e astfel o i n f o ( m a ţ i e ce va conţ i n e o c o m p o n e n t ă de j o a s ă frecv e n ţ ă , direct p r o p o r ţ i o n a l ă cu defazajul, deci monoton d e p e n d e n t ă desemnalul modulator de audiofrec-

c o m p o n e n t ă ce poate fi excu ajutorul unui filtru trece

jos, a p ă r î n d d i s p o n i b i l ă la pinul 14.

12

recorealizarea unui

tuner UUS, de c ă t r e amato-rii mai p u ţ i n e x p e r i m e n t a ţ i .

S-a adoptat o r e ţ e a defazoare de

forma din figura 1, carep r e z i n t ă

unfactor de calitate apare[lt În s a r c i n ă mai ridicat, r e ţ e a ce a fost recalcul a t ă pentru f r e c v e n ţ a de 10,7 MHzcu ajutorul r e l a ţ i i l o r date În (1), rezultînd pentru C1 C2 valorile de15 ş i , respectiv, 82 pF, iar pentru LOvaloarea de 2,28 ,uH. La realizareap r a c t i c ă a bobinei LO se va avea Învedere faptul ca f r e c v e n ţ a de rezon a n ţ ă pe capacitatea proprie a bobine; fie s u p e r i o a r ă valorii de 30

MHz, pentru a nu i n f l u e n ţ a negativcalitatea r e ţ e l e i defazoare LOC1-C2.

Schema receptoruluizat cu circuituleste i l u s t r a t ă În figura

acestea fiindpacul de acord.

Bobina LO se va realiza pe un miezde f e r i t ă tip o a l ă , ca acela utilizat înradioreceptorul SOLO 500, cu codul color " d u n g ă verde, d o u ă puncte albe" are 8 spire cu s î r m ă de cupru i z o l a t ă cu pOliuretan(eventual m ă t a s e ) , cu diametrul de0,18 mm.

Dispunerea pieselor pe placa desticlotextolit a circuitului imprimateste a r ă t a t ă În fiaura 3.

Reglajul. D u p ă lipirea pieselor pep l a c ă verificarea p l a n t ă r i i corectea acestora, se c u p l e a z ă i e ş i r i l e decodorului la intrarea amplificatorului de a u d i o f r e c v e n ţ ă se aliment e a z ă montajul cu o tensiune de+13 V, u r m ă r i n d u - s e consumul,care' nu trebuie sa d e p ă ş e a s c ă 70mA. Se desface puntea P1 se alim e n t e a z ă blocul de acord cusiunea de de-rotindriabil de acord, se vaţ i o n a r e a din ~ ~ ' ~ ' " v " " , nale de radio ce

folosi

nu

"S".

(b) care trese recunosc

semnalul este redatv a r i a ţ i a tensiunii

este foarte b r u s c ă curba c a r a c t e r i s t i c ă În

Pentru reglarea decodorului se

p r o c e d e a z ă astfel. Se a c o r d e a z ă receptorul pe programul 3, la o o r ă cînd se emite un program stereo,cursorul semireglabilului R10 fiindla unul din capete. Cu o ş u r u b e l n i ţ ă

II se r e g l e a z ă R10 p î n ă cînd diodaLED-D1, ce i n d i c ă emisiunea stereo, l u m i n e a z ă . Se n o t e a z ă a c e a s t ă p o z i ţ i e cît mai exact (un semn peplaca de stictotextolit) se conti

n u ă rotirea cursorului p î n ă cînddjoda D1 nu mai l u m i n e a z ă . Se not e a z ă a c e a s t ă p o z i ţ i e ; Acum seaduce cursorul lui R10 la mijloculd i s t a n ţ e i dintre aceste d o u ă repere.D u p ă realizarea reglajului corect

se reface P1, iar cu semire-se va u r m ă r i ca acul inindicator arate un

reper situat la scaiei,ce va fi notat cu care va

continuare -corect

TEHNIUM 4/1990

8/2/2019 Tehnium 04 1990


(27

R16 - - - - t - - 1 ~ t ~ ; , . ] ~ l FILTRU

(11

6 C 2 Q R 1 - - - - + - ~ ~ ( 1 ----1---..............,

TEHNIUM 4/1990

R2

~ r i - - - - ( 2 5

f

buiesiunipost.

fostî n c e p ă t o r rator de r::lrlioti'p.l":l"p.nt:'if r e c v e n ţ ă . metru.

Montajul a fost realizat f u n c ţ i o -n e a z ă În cele mai bune c o n d i ţ i i .

BIBlIOGAAFDE:1. A. V ă t ă ş e s c u ş . a . : "Circuite in-

tegrate liniare". Manual de utifizare,val. II;

2. A. V ă t ă ş e s c u ş . a . : "Circuite in-tegrate liniare". Manual de utilizare,val.

3. Marinescu: "Ratjioreceptoare cu circuite integrate".

DE

2 8 12

e2

(1

II

8/2/2019 Tehnium 04 1990


! N I Ţ I E R E write k

IN PROGRAMARESe o b s e r v ă e x i s t e n ţ a a trei structuri if/then

care se deosebesc numai prin membrul stîng alc o m p a r a ţ i i l o r ce le d e t e r m i n ă (a;::::: x, b;::::: x, c 2: x).Pornind de la a c e a s t ă r e m a r c ă , facem o renotare, anume numim r(1) pe a, r(2) pe b r(3)pe c. Avantajul este toate au a c ; e l a ş i nume (r)

un n u m ă r de ordine (indice). tnfelul acestacele trei structuri au forma g e n e r a l ă :

STEL IAN NICULESCU, CRIST IAN ARTEM I ,

"M IRCEA B Ă R B U L E S C U , MAR I A CRIST INA N ICULESCU

if r(i) 2: xthen

let k: = k + 1end

(URMARE DIN.NR. TRECUT) let k: = k + 1end

o b ţ i n î n d u - s e , respectiv, pentru i = 1, 2, 3, a ş a d a r , s o l u ţ i a :

read x4. Indexarea avantajele ei it b 2: x

then"

let k: = O

Fie a, b, c r e t r i b u ţ i i l e a trei persoane. se pre

cizeze cîte dintre acestea sînt cel p u ţ i n egale cu ovaloare d a t ă x. O s o l u ţ i e -a acestei probleme este:read x

let k: = k + 1end

read r(1), r(2). r(3) <::> read (r(i), i: = 1,3)

let i: = 1while i S 3if r(i) ;::::: xthen let k: = k + 1 endlet i : i + 1et k: =O

read a, b, c

it a;::::: x .then

if c;::::: xthen

let k: = k + 1end

endwrite k It

R e m a r c ă m d a c ă în loc de i S 3 l u ă m i S n, cuun n dat, o b ţ i n e m s o l u ţ i a pentru n valori, nu nu-

CALCULATOR L ELECTR NI

Ing. MIHAELA GOROOCOV " ~ I N T R E Dou"A

GENERA 1"1(URMARE DIN NR. TRECUT)

la fel ca i n m u l ţ i r e a , î m p ă r ţ i r e a se e x e c u t ă d u p ă a c e l e a ş i reguli cucea .. m a n u a l ă . Cu alte cuvinte, see f e c t u e a z ă s c ă d e r i d e p l a s ă r i succesive, s c ă d e r i i e fiind - cum amzut - . a d u n ă r i cu complementul f a ţ ă de 2. In plus, intervine un comparato r pentru compararea resturilorsuccesive ale î m p ă r ţ i r i i cu î m p ă r ţ i t o rul.

in concluzie, putem spune ALUtrebuie s ă c o n ţ i n ă - minimum -patru blocuri de b a z ă : sumatorul,cel de realizare a complementelor,cel de deplasare cel al p o r ~ i l o r logice. Pentru a transporta i n f o r m a ţ i a (este vorba de mai multe linii paralele) între aceste blocuri se folos e ş t e a ş a - n u m i t u l bus ( m a g i s t r a l ă ) ac ă r e i a s e m ă n a r e cu o a u t o s t r a d ă (cudiferite accese pe ambele sensuri)este extrem de s u g e s t i v ă . R e g i s t r e l ~ de lucru

C o n t i n u ă m prezentarea func-ţ i o n ă r i i in principiu a u n i t ă ţ i i centrale. Facem î n c ă o d a t ă precizarea

este vorba de un ,ABC", o iniţ i e r e , pentru a ne familiariza cu anumite n o ţ i u n i , deoarece În timp lucrurile au evoluat spre structuri demicroprocesoare deosebit de complexe (practic microcalculatoareÎntr-un cip) cu cele mai diverse arhitecturi interne despre care, în încheierea serialului nostru, vom facecîteva scurte p r e c i z ă r i pentru a da oidee cititorului celor care vorf a c ă primii p a ş i în i n f o r m a t i c ă asupra ritmului în care e v o l u e a ~ ă înprezent calculatoarele moderne.T o t u ş i , f ă r ă un alfabet, un limbajelementar, aceste lucruri deosebitde noi vor fi dificil de Î n ţ e l e s vortransforma, extrem de d ă u n ă t o r , calculatorul Într-un f e t i ş . Credem

acesta este sensul în care trebuie Î n ţ e l e s serialul nostru, ca o ini-

••

ţ i e r e , ca o familiarizare, care creeze premisele p r e z e n t ă r i i unor real i z ă r i mai deosebite, pentru careavem qeja f o r m a t ă o b a z ă de disc u ţ i e . In p r . i v i n ţ a studiului microprocesoar€lor r e c o m a n d ă m cititorilor volumul " I n i ţ i e r e În microprocesoare", autor Gheorghe T o a c ş e , explicînd, Într-un limbaj deosebit,cititorului neinformatician f u n c ţ i o narea structura i n t e r n ă a microprocesoarelor. E x i s t ă , desigur,foarte multe volume a p ă r u t e În ultimii ani care t r a t e a z ă acest subiect,motiv pentru care i n v i t ă m cititoriine scrie cu privire la ceea ce ar doriÎn continuare c o n ţ i n ă rubricilenoastre de i n f o r m a t i c ă . A ş a d a r , s ă revenim la registrele

de lucru; În cadrul u n i t ă ţ i i centralese pot executa toate tipurile de oper a ţ i i , cu d o u ă c o n d i ţ i i principale:

1. se s t a b i l e a s c ă un algoritm ac ă r u i derulare fi e r e s p e c t a t ă .

2. se d i s p u n ă de cîteva memorii de lucru cu dublu rol: memorarea adreselor (pentru a ş t i în cepunct al programului de lucru nea f l ă m ) p ă s t r a r e a t e m p o r a r ă a in f o r m a ţ i i l o r cu care se l u c r e a z ă . Aceste memorii temporare se numesc registre; pe unele dintre elele-am mai amintit În cadrul prezent ă r i i . noastre: n u m ă r ă t o r u l de program, registrul de ' i n s t r l , t c ţ i u n i acumulatorul; În a f a r ă de acestea,unitatea c e n t r a l ă mai c o n ţ i n e , fir e ş t e , alte registre cu o a n u m i t ă d e s t i n a ţ i e sau generale, de care uti

lizatorul dispune În c o n c o r d a n ţ ă cun e c e s i t ă ţ i l e programului. Mai multdecît" atît, registrele de b a z ă pot fimultiplicate (2 acumulatoare, dep i l d ă ) , în f u n c ţ i e de structura procesorului. Nu i n t r ă m În alte detalii,invitînd cititorul care d o r e ş t e s ă seinformeze mai mult consulte bibliografia r e c o m a n d a t ă .

În figura 7- se poate vedea modulîn care sînt interconectate În cadrulu n i t ă ţ i i centrale registrele deadrese (de memorie) de intrareii e ş i r e , precum rolul e s e n ţ i a l pecare îl au circuitele de c o m a n d ă . Acestea stabilesc " c i r c u l a ţ i a " norm a l ă a datelor între blocurile funcţ i o n a l e , comandÎod în a c e l a ş i timp

e x e c u ţ i a o p e r a ţ i i l o r , În concord a n ţ ă cu ceasul sistemului.

D u p ă cum se poate observa dinfigura 7, l e g ă t u r a dintre m a g i s t r a l ă

un bloc f u n c ţ i o n a l al sistemuluise face prin intermediul p o r ţ i l o r comandate. (Pe parcursul serialuluinostru am mai f ă c u t referiri la circuitele cu trei s t ă r i , "three states", ce

A ~ - - - - - - - + - - - - - - - - - - - - - 4 A 2

'lntrâri'

B ___----. . . --I--.....[ ) - - B2

etc.

i e ş i r i pentrucomplementulf a ţ ă de 2.

Fig. 6: R e ţ e a de p o r ţ i SAU ,1 SAUexclusiv pentru realizarea complementulul f a ţ ă de 2

TEHNIUM 4/1990

8/2/2019 Tehnium 04 1990


8/2/2019 Tehnium 04 1990


,

8/2/2019 Tehnium 04 1990


S(f)

T

z

:zt.J o, a l I ulJ

« §5,i <tI l: l

~ ~ - - - - ~ - : -

T = s

CVI03f'ea

AJI:. f i f IGalben ( i O 0,'9Cyan O f i 0,7VQ.f'J,e o i O 0,51Mov « O I 0,41Ro,,,, , O (/ 0,3Alba."'", o O I (J,U

Neyu O O O O

Rezu 1 anta benzilorlaterale pentrusemnalul In

c u a d r a t u r ă

TEHNIUM 4/1990

>1eli OI

> ,

I ,I I

I

~ ; ! r O

+0, •-062-

-etSl...O,n+0,""-0,1

O

Il:

t

::::>o::

::::>::::>,

ffi\~ ~ I a lI0::, -J a, «, I

I II •J __ l __ !..__ - - - - -- 0,1

E " ' r ~ ţ 2;03 \Cel t ţ + \ c ~ \ E ~ - \ E d Yc.

O 4 O-0,44 0,44 ','!! "l'"

161.. Of'$' 0,6' i , ~ ' 3 ... 0'1 " ~ 3 - ~ 2 9 O," .,J81"0,%9 0,6' ... o..,s 6i-q CS O , 6 ~ ~ f J -0,13 .".0,4" <',# I'S -0,13 141O O O O O

Semnalu l lnsumat la

Ee ieSIrea celor d o u ă modulat'Oare

Rezu ltanta benzilorlaterale pentrusemnalu 1 În f a z ă

f

Din expresiile (47) (34) se o b s e r v ă c ă În sistemul,NTSCtrebuie satisf ă c u t ă r e l a ţ i a :

fpi fps = 4,5 MHz = (n + n' + 1 fH ' (48)

Este deci obligatoriu ca ecartul între p u r t ă t o a r e a de imagine cea de su ne} fie egal cu un multiplu întreg al f r e c v e n ţ e i de linii.

In perioada în care s-a elaborat sistemul NTSC, neavînd la d i s p o z i ţ i e circuitele moderne de divizare, se foloseau divizoare simple care pentru a fistabile nu puteau avea un factor de divizare mai mare decît cel mult 13. Caurmare, s-a ales 2n + 1 = 455 r e l a ţ i a (34) devine pentru standardul american:

fHfsp = 455"2

Pentru standardul european avem:

f5 6 7 ~ 2

(49)

(50)

Din expresia (48) pentru ca n' fie întreg, C ~ i : 1 mai a p r o p i a t ă f r e c v e n ţ ă f H de cea din televiziunea AN este fH = 15 734 Hz, iar pentru fv r e z u l t ă valoarea fv = 59,94 Hz, De aici r e z u l t ă :

fsp = 3,579545 MHz (51)

În general se c o n s i d e r ă fsp = 3,58 MHz.Pentru a asigura l e g ă t u r a r i g u r o a s ă Între f r e c v e n ţ e , În i n s t a l a ţ i i l e de TV În

culori se p o r n e ş t e de la f.sp o b ţ i n u t ă cu un oscilator cu c u a r ţ prin div i z ă r i succesive o b ţ m f H ş i fv.

Semnalul de c r o m i n a n ' ă . Ponderare

Semnalul de c r o m i n a n ţ ă se o b ţ i n e , a ş a cum am v ă z u t , prin modulare Înc v a d r a t u r ă a s u b p u r t ă t o a r e i cu semnalele EI Ea.: Mai trebuie t o t u ş i f ă c u t ă o reducere a amplitudinilor, pentru a nu aparea s u p r a m o d u l a ţ i e ,

Din studii statistice s-a constatat d a c ă la o imagine sub f o r m ă de m i r ă de bare colorate cu l u m i n a n ţ a m a x i m ă - 100% se admite o d e p ă ş i r e de numai33%, f a ţ ă de alb, respectiv de negru, atunci În c o n d i ţ i i de transmisiune aunor imagini o b i ş n u i t e nu va a p ă r e a s u p r a m o d u l a ţ i e ,

Se c o n s i d e r ă pentru început o transmisiune cu semnale d i f e r e n ţ ă de culoare o b i ş n u i t e . A nu d e p ă ş i 33% din amplitudine, dar a asigura t o t u ş i amplitudine m a x i m ă semnalului de c r o m i n a n ţ ă , revine la a impune ca primeled o u ă bare. colorate (galben cyan) nu d e p ă ş e a s c ă amplitudinea t o t a l ă de 1,33 V. In c o n s e c i n ţ ă :

•EYgb + IEelgb = 1,33 V (52)

Eycy + IEGicy = 1,33 V (53)Se o b ţ i n d o u ă e c u a ţ i i În care intervin n i ş t e c o e f i c i e n ţ i de ponderare a b:

1,33 0,89 = I a2(ER- Ey)29b + b2(Es Ey)29b (54)

1,33 0,7 = l a2(ER Ey)2cy + b2(Es - Ey)2cyRezolvînd sistemul, se o b ţ i n :

1 1a = 0,877 = 1.14; b = 0,493 = 2,03

Semnalele d i f e r e n ţ ă de culoare ponderate vor fi:

ER Ey Ea - Ey-----1,14 2,03

Semnalul CVBS astfel o b ţ i n u t va fi:

EMod = Ey +ER Ey

1,14C O S w ~ p t +

Ea - Ey

2,03

Modulul faza semnalului de c r o m i n a n ţ ă vor fi:

lEGi ViER Ey r (

Es - Ey

1,14 2,03

2,03(ER ;- Ey)'Pc = arctg

1,14(Ea Ey)

r

(55)

(56)

(57)

(58)

(59)

(60)

Pentru cazul unei mire de bare În culori dispuse în ordinea descresc ă t o a r e a l u m i n a n ţ e l o r , valorile tuturor semnalelor sînt date În figura 30, iarsemnalul CVBS se p r e z i n t ă În figura 29,

Pentru a comenta p u ţ i n semnalul reprezentat În figura 29, putem observau r m ă t o a r e l e :

- În dreptul f i e c ă r e i culori s-a Înscris faza (de exemplu pentru galben167° pentru cyan 283,5° etc,);

- o s c i l a ţ i a poate avea o amplitudine care v a r i a z ă În limita plus sau minus A c o r e s p u n z ă t o a r e culorii respective (galben ±0,45, r o ş u ±0,63 etc,);

- pe ordonata din stînga este r e p r e z e n t a t ă tensiunea de v i d e o f r e c v e n ţ ă g r a d a t ă În V O i ţ i ;

- pe ordonata din dreapta este r e p r e z e n t a t ă tensiunea de radiofrecv e n ţ ă g r a d a t ă procentual cu polaritate n e g a t i v ă . Se poate observa nivelul de alb corespunde la 10%, cel de negru la 72% cel de stingere la 75%;

- mai apare un semnal de sincronizare a culorii numit burst, desprecare vom vorbi ceva mai tîrziu;

- t o a t ă figura se r e f e r ă la durata unei linii complete cu T = 64 ţ J . s , Se o b s e r v ă c ă m o d u l a ţ i a d u b l ă ÎI1 c y a d r a t u r ă (MAQ), o b ţ i n u t ă din cele

d o u ă o s c i l a ţ i i MA-PS, se poate reprezenta În planul s u b p u r t ă t o a r e i subf o r m ă de d i a g r a m ă de fazori, a ş a cum am mai v ă z u t anterior, asociind lungimea cu s a t u r a ţ i a unghiul cu n u a n ţ a (figura 31).

În sistemul NTSC in care se folosesc din motive de banda ( a ş a cum s-aa r ă t a t anterior) semnalele EI Ea avînd axele decalate, se poate o b ţ i n e În mod automat o ponderare d a c ă se axelor I Q ale semnalulUi l:'n d e ~ calaj de 33° f a ţ ă de faza de r e f e r i n ţ ă . In acest caz, semnalul de c r o m m a n ţ a va fi: '

sau

Ee = Easin(wspt + 33°) + Elcos(wspt + 33°) == Easin(wspt + 33°) + Elsin"{wspt + 90° + 33°)

Ee = lEei sin (wspt + 'Pc)

lEGi are valoarea din r e l a ţ i a (42) iar EI

'Pc 33° + arctg - -Ea

(61)

(62)

(63)

17

8/2/2019 Tehnium 04 1990


ORGA

DE LUMINII OAN FENVEDI , Cr i s t u ru - Secu i e sc

Deoarece lucrez În domeniulelectronicii, dori fac cîtevap r e c i z ă r i c o m p l e t ă r i asupra schemei a p ă r u t e În revista "Tehnium"

nr. 4/1989,pag. 16.Schema la care fac referiric ă r e i a i-am adus cîteva m o d i f i c ă r i este ORGA DE LUMINI p u b l i c a t ă de studentul Tiberiu Bratu. Orgap r e z e n t a t ă , cu filtre digitale, pel î n g ă avantajele eVigente, c o m p o r t ă

unele d e f i c i e n ţ e . In primul rînd -cred este cel mai important lu

cru - se poate observa faza reţ e l e i nu este s e p a r a t ă de circuitulde m a s ă al montajului ( b i n e î n ţ e l e s , acest lucru depinde de. p o z i ţ i a ş t e ch.erului În p r i z ă ) .

In al doilea rînd, intrarea montajului n e c e s i t ă un semnal de nivel relativ mare (peste 0,7 V), ceea ce nupermite cuplarea d i r e c t ă la i e ş i r e a de linie a surselor de semnal (magnetofon, casetofon etc.), iar cuplarea la mufa pentru difuzoare are dez

avantajul la modificarea volumului trebuie m o d i f i c a t ă p o z i ţ i a pot e n ţ i o m e t r u l u i P (5 kO) pentru ao b ţ i n e a c e l e a ş i efecte. Intrarea estea p t ă de a primi semnale monofonice pentru a p ă s t r a c o n c o r d a n ţ a între sunet l u m i n ă . Pentru î n l ă t u rarea neajunsurilor relatate amf ă c u t m o d i f i c ă r i l e descrise în contip"::ire.

A. Separarea fazeiPentru realizarea s e p a r ă r i i e x i s t ă

mai multe s o l u ţ i i , anume:- folosirea transformatoarelor de

impulsuri pentru comanda triacelor;

- folosirea optocuploarelor (Iaintrare sau la comanda triacelor);

- legarea unui transformator deseparare În calea semnalului de in-trare etc. •

Eu am ales ultimav a r i a n t ă ,

anume transformatorul de separare.

B. Cuplarea orgii la i e ş i r e a delinie a aparatelor audio

Am realizat acest lucru cu ajutorul unui preamplificator simpluavînd ca s a r c i n ă transformatorul deseparare. Preamplificatorul reali

z e a z ă sumarea semnalelor stereo(L+R).În figura 1 este p r e z e n t a t ă

schema e l e c t r i c ă a preamplificatorului, care c o n ţ i n e " b ă t r î n u l " 741(C.I.) p u ţ i n e componente pasive .Integratul este alimentat de la os u r s ă de tensiune d i f e r e n ţ i a l ă , avînd Ua = ±1 2 -;- 15 Vc.c. (nu estec r i t i c ă valoarea lui U). R e z i s t e n ţ e l e R1, R2 (100 k!l) au rolul de a facesuma semnalelor L R ş i , în plus,Î m p r e u n ă cu P1 (1 MO - trimer),permit stabilirea a m p l i f i c ă r i i etajului (maximum 10). R e z i s t e n ţ a R4 (1k!l) are rol de a proteja C.1. În caz descurtcircuitare a transformatorului.Transfor,matorul Tr. este de tip "ieş i r e " de la receptoarele "Albatros"etc., care se va rebobina pentru unraport de transformare .1 :1. EI va

c o n ţ i n e d o u ă bobine identice avîndn1 = n2 = 400 de spire din s î r m ă CuEm 0 0,1 mm. N u m ă r u l de spire

d i a m ~ t r u l conductorului nu sîntcritice. In orice caz, se va pune oi z o l a ţ i e c o r e s p u n z ă t o a r e Între celed o u ă bobine (electrosecuritate).

Sursa d i f e r e n ţ i a l ă n e c e s a r ă pentru alimentarea preamplificatoruluiam o b . ţ i n u t - o prin -mqdificarea alimentatorului originar. In acest scopse va Începe cu demontarea transformatorului de sonerie debobinarea secundarului p î n ă cîndr ă m î n e d i s p o n i b i l ă numai bobinapentru 5 Vef (secundarul transformatorului de sonerie are configur a ţ i a 5 V +3 V = 8 V). D u p ă ce s-a Înl ă t u r a t "surplusul" de 3 V, se vapune o i z o l a ţ i e b u n ă se va bobinacu s î r m ă CuEm 0 0,15 mm î n c ă un

secundar pentru 7 VC.a. -;- 9 VC.a.Astfel, d u p ă redresare cu diodele01, 02 filtrare cu Cl C2, vomo b ţ i n e o tensiune s i m e t r i c ă de cca±11 V -;- 15 Vc.c. Restul alimentato-

AMPLIFICATOR

L

'R

-Vcc

La. stob/lhator..

rv 220,V

+Ve,DI

-vccD2

C1 C2 2)( 4 0 ~ 1 = 25' "

61-1)2 ::: 1/V4001 La -triac.

rului r ă m î n e neschimbat. Componentele din alimentatorul diferenţ i a l nu sînt critice; se pot utilizaorice diode de m i c ă putere capac i t ă ţ i de valoare relativ r e d u s ă (O == 1N4001; 1N4148; C ,= 100 J.i.F -;-470 J.i.F). Schema alimentatoruluimodificat este i n d i c a t ă În figura 2.

Punerea În f u n c ţ i u n e . D u p ă realizarea p r a c t i c ă se i nterco n e c t e a z ă alimentatorul cu preamplificatorul,iar i e ş i r e a transformatorului de se

parare sec u p l e a z ă

la orga exist e n t ă . P o t e n ţ i o m e t r u l se aduce pep o z i ţ i a din mijloc se a p l i c ă unsemnal audio la intrare. Semireglabilul se a j u s t e a z ă pentru amplifi-

care m i n i m ă ( P 1 ~ 1 MO) apoi sec r e ş t e încet amplificarea p î n ă cîndla a c ţ i o n a r e a p o t e n ţ i o m e t r u l u i de5 kO de la minim la maxim o b ţ i n e m o g a m ă l a r g ă de efecte luminoase.

Observatii. Tija p o t e n ţ i o m e t r u l u i se va izola f a ţ ă de cutia montajului(mai ales la cele metalice) se vautiliza buton de plastic, deoareceaceasta r ă m î n e sub tensiunea r e ţ e - · lei. Nu se va lega masa orgii(schema o r i g i n a r ă ) la cea a pream

plificatorului. De aceea, pe schemapreamplificatorului masa a fost not a t ă prin simbolul cu s ă g e a t ă p l i n ă . (. ), spre a o distinge de masa gen e r a l ă a montajului (1.).

1. SCHEMA DE PRINCIPIU

DE ANTENA TVPentru o b ţ i n e r e a unui factor de

zgomot cît mai redus a unei amp l i f i c ă r i mari În canalele benzii 3FIF, de la Început s-a mers pe ideeau t i l i z ă r i i unor trazistoare cu perform a n ţ e deosebite În ' m a i t ă f r e c v e n ţ ă .

Principalul element al i n s t a l a ţ i e i de r e c e p ţ i e TV la mare d i s t a n ţ ă îlconstituie amplificatorul de a n t e n ă . Constituind prima v e r i g ă din l a n ţ u l parcurs de semnalul de Î n a l t ă frecv e n ţ ă , el s t a b i l e ş t e practic raportulsemnal/zgomot al întregului sistemde r e c e p ţ i e .

18

Ing. DAN IEL B Ă D E S C U , Rm . Vi lcea

Montajul descris În acest articolse c a r a c t e r i z e C l z ă printr-un zgomotpropriu extrem de mic, amplificaremare, i n t e r m b d u l a ţ i e m i c ă . Amplificatorul a fost experimentat cu rezultate foarte bune la r e c e p ţ i a canalului 10 TV.

Cu acest amplificator. În condi-

ţ i B e r e s p e c t ă r i i tuturor'

i n d i c a ţ i i lor. date, se pot o b ţ i n e u r m ă t o a r e l e per

f o r m a n ţ e : - ampli ficare (75 0175 !l) :2: 45

dB;- factorul de zgomot:::; 2 dB.

Primul etaj este realizat cu tran

zistorul MOS-FETd u b l ă p o a r t ă

cucanal N,· de tip BF981, În montajs u r s ă c o m u n ă (fig. 1). Acest tranzistor se c a r a c t e r i z e a z ă printr-unfactor de zgomot propriu de aproximativ 1,5 dB, o p a n t ă de 14 mAN

un c î ş t i g În putere de 28 dB.Semnalul FIF dorit a fi r e c e p ţ i o -

TEHNIUM 4/1990

8/2/2019 Tehnium 04 1990


nat este selectat cu circuitul de intrare Ll ' L2' CT1 de b a n d ă Î n g u s t ă

aplicat la poarta G1 a tranzistorului T1•

Amplificarea etajului este contro-l a t ă de p o t e n ţ i a l u l p o r ţ i i G2 f a ţ ă dem a s ă . Semnalul amplificat de T 1

este aplicat celui de-al doilea etajprin tiltrul de b a n d ă L3' CT2 condensatorul de cuplaj C2.

AI doilea etaj de amplificare esterealizat cu tranzistorul BFR91A ÎI')montaj emitor comun. D a t o r i t ă im-p e d a n ţ e l o r de intrare i e ş i r e de va

lori mici, pericolul de a u t o o s c i l a ţ i e este redus. Semnalul amplificat deT2 este aplicat filtrului de b a n d ă L4'CT3 prin condensatorul de cuplare C4 la boma de i e ş i r e .

Amplificatorul este realizat pentru a putea fi montat direct În bazasistemului de antene, ,în scopul Îmb u n ă t ă ţ i r i i raportului semnal/zgomot care ajunge la televizor.

Alimentarea cu energie e l e c t r i c ă se face pe cablul de cOborîr,e. Experimental s-a observat e x i s t ă cazuri În care, În c o n d i ţ i i i e unei rec e p ţ i i dificile, prin reglarea f i n ă avalorii tensiunii de alimentare a amplificatorului, se poate o b ţ i n e Îmb u n ă t ă ţ i r e a s e s i z a b i l ă a imaginii.Tensiunea de alimentare, În acest'caz, poate varia cu ± 2 .. 3 V f a ţ ă devaloarea i n d i c a t ă În s c h e m ă .

În figura 4 este prezentat alimentatorul reglabil utilizat, care o f e r ă otensiune c u p r i n s ă în intervalul0 .. 15 V, foarte bine filtrata.

2. DETALII CONSTRUCTIVE2.1. Piesele mecanice

Pentru a permite o asamblareu ş o a r ă , dar qin considerente def u n c ţ i o n a r e , montajul se r e a l i z e a z ă "în aer". Amplificatorul se mont e a z ă Într-o c a r c a s ă m e t a l i c ă dint a b l ă c o s i t o r i t ă Cu grosimea de0,5 .. 1 mm, r e c u p e r a t ă de la t ă v i l e de copt din c o m e r ţ .

Dimensiunile acesteia modulde aranjare a pieselor se dau În fi -gura 2.

Se va începe prin realizarea carcasei. Cu ajutorul unui foarfece det ă i a t al unei m a ş i n i de g ă u r i t sevor realiza reperele din figura 3:

- d e s f ă ş u r a t a cutiei 1 buc.;- p e r e ţ i i d e s p ă r ţ i t o r i 2 buc.;-:- capacul 1 buc.Carcasa se va asambla prin indoi-

rea la 90° a d e s f ă ş u r a t e i pe liniile În -trerupte cositori rea muchiilor ap e r e ţ i l o r d e s p ă r ţ i t o r ; pe contur.

2.2. Componente electronice

Rezultate deosebite se vor o b ţ i n e numai utilizînd componente electronice noi, de b u n ă calitate.

Se vor folosi condensatoare tri-mer tubulare, c o r e s p u n z ă t o a r e dinpunct de vedere al f r e c v e n ţ e i de lucru. Folosirea unor trimere neadecvate poate compromite calitativc o n s t r u c ţ i a .

Bobinele se r e a ~ i z e a z ă din s î r m ă de cupru argintat 0 0.5 mm, bobinajs p f r ă I ' i n g ă s p i r ă , un dom cudiametrul exterior 3 mm. Datelelor sînt prezentate În tabelul dinfigura 1. .

Condensatoarele sînt de tip ceramic disc, de dimensiuni reduse.Condensatoarele de decuplare C1

C3 sînt de tip ceramic disc, f ă r ă terminale.

Rezistoarele utilizate sînt obligatoriu chimice, de 0,25 W, cu toler a n ţ a de ± 10%.

Trecerile de î n a l t ă f r e c v e n ţ ă ser e a l i z e a z ă cu elemente de s t i c l ă detipul celor utilizate În selectoareleTV, iar cele de curent continuu cucondensatoare de trecere de 1 nFtip GPX sau CZZ401,1.

2.3. Asamblarea amplificatofului

Lipirea componentelor începe cu

cea a condensatoarelor trimerCT 1, .. . CT3, montate În a ş a fel încîtş u r u b u l de reglaj i a s ă În afaracarcasei. Celelalte componente vorfi montate ca În figura 2, care ester e a l i z a t ă la scara 1 : 1. Piesele sem o n t e a z ă În planul trecerilor des t i c l ă la j u m ă t a t e a î n ă l ţ i m i i p e r e ţ i -lor.

TEHNIUM 4/1990

tjg. 0.. v ?if;h! . DomS Ire sIrma sJ mer

L1 2,5 0,5 [uAg 03

L2 5,5 0,5 [uAg (i )

L3 6,5 0,5 [uAg 1f>3

L4 5 0,5 [uAgSRF 20 0,22 [uEm !tfJlta

*8obinele se e x e c u t ă În aer;

s p i r ă lÎng1 s p i r ă .

Condensatoarele vor avea lungimea terminalelor cît mai s c u r t ă , iarcele de decuplare C l C3 se vor lipila terminalul tranzistorului cît maiaproape de punctul de i e ş i r e dinc a p s u l ă .

Tranzistoarele sînt ultimele piesecare vor fi lipite. Ele se vor monta cîtmai aproape de p e r e ţ i i metalici.

Trebuie se ţ i n ă s e a m ă de faptul c ă , În cazul tranzistoarelorMOS-FET, ş o c u r i l e termice datorate lipirii dezlipirii terminalelorduc la c r e ş t e r e a i r e v e r s i b i l ă a zgomotului propriu.

Se r e c o m a n d ă ca la lipire respectivul terminal fie prins cu pensetaîntre p o r ţ i u n e a În care se face lipirea c a p s u l ă , pentru ca ş o c u l termic nu se propage la structurasemiconductoare.

Letconul utilizat va fi de puterer e d u s ă obligatQfÎu î m p ă m î n t a t .

3. PUNEREA ÎN F U N C Ţ I U N E REGLAREA

D u p ă terminarea c o n s t r u c ţ i e i , care trebuie fie extrem de îngrij i t ă , se va face o verificare a corectitudinii pieselor, d u p ă care se alim e n t e a z ă , montajul respectînd po-laritatea i n d i c a t ă . .

20

6 1 ~ a j B

60

ros 0,5 ...1

des surata cutiei

60

100

TV

gros 0,5 ..1

Reglarea amplificatorului c o n s t ă În acordarea circuitelor rezonante,pe f r e c v e n ţ a canalului r e c e p ţ i o n a t . Ideal e s t ~ ca reglajul se f a c ă cua p a r a ţ u r ă s p e c i a l i z a t ă , tip vobuloscop. In lipsa acesteia se poate încerca un reglaj pe imagine. Înacest caz rezultatele depind foarte

mult de indeminareae x p e r i e n ţ a

persoanei care face reglajut. perete d e s p ă r t i t o r Aceasta se face pe etaje, ince

pînd de la intrare spre i e ş i r e . Sea c ţ i o n e a z ă pe rînd asupra condensatoarelor trimer CT1, .. .CT3 p î n ă lao b ţ i n e r e a imaginii optime a sunetului maxim.A c ţ i o n î n d asupra, bobinelor L1'

l3 ' L4 se pot o b ţ i n e ' v a r i a ţ i i ale frecv e n ţ e i În jurul f r e c v e n ţ e i centrale dep î n ă la 10%.D u p ă încheierea reglajului se

pune cagacul se c o s i t o r e ş t e pecontur. In urma acestei o p e r a ţ i i poate a p ă r e a un u ş o r dezacordcare va fi remediat.

O d a t ă reglat, amplificatorulpoate fi montat pe a n t e n ă , luîndtoate m ă s u r i l e de p r o t e c ţ i e împo-triva intemperiilo r. .

Cei ce vor lucra îngrijit,f ă r ă

f a c ă nici un, rabat c a l i t ă ţ i i , vor intraÎn posesia unui amplificator robust,cu p e r f o r m a n ţ e deosebite.

BIBLIOGRAFIE:1. M. B ă ş o i u : " R e c e p ţ i a TV la

mare d i s t a n ţ ă " , Editura T e h n i c ă , B u c u r e ş t i , 1989

2. C O l e c ţ i a revistei " T e h n i u m ' ~ .

capacul

65

de la amplificator

la televizor

.9

8/2/2019 Tehnium 04 1990


DETERMINAREA

TIMPULUI DE EXPUNERE

LA M Ă R I R E P ra f . M I C K E V D. MaC_ORNITA

C O N S I D E R A Ţ I I GENER,AlE

la executarea fotocopiilor avem probleme cu determinarea timpului de expunere la v a r i a ţ i a s c ă r i i de redare.

Pentru prima p r o b ă timpul de expunere se d e t e r m i n ă experimental este f u n c ţ i e de mai m u l ţ i parametri, printrecare: scara de m ă r i r e i n i ţ i a l ă , deschiderea obiectivului, tipul de aparat de m ă r i t (respectiv d i s t a n ţ a calitatea sistemului de iluminare), puterea timpul folosit, tensiunea dealimentare, densitatea negativului, sensibilitatea hîrtiei,calitatea temperatura revelatorului etc.D a t o r i t ă d i v e r s i t ă ţ i i parametrilor, se o b i ş n u i e ş t e execu

tarea de probe, pe fragmente de hîrtie f o t o g r a f i c ă , cu timpid i v e r ş i de expunere; d u p ă analizarea acestor fragmente,se a p r e c i a z ă timpul de expunere pentru m ă r i r e a i n i ţ i a l ă .

Expunerea materialului fotosensibil se face d u p ă for-

mula: EE = i . t (1) sau t = -, (2)

unde E = expunerea, I = intensitatea luminii, t = timpul.La schimbarea s c ă r i i de m ă r i r e , iluminarea se s c h i m b ă

cu p ă t r a t u l d i s t a n ţ e i dintre sursa l u m i n o a s ă materialulfotosensibil atunci a p l i c ă m / f o r m u l a :

_ (f32+1 )2t2 - t1 - -f31+ 1

(3)

în care

Y h{3 = y. = t+z'

(4)

S-au notat: t 1 = timpul la prima expunere; t2 = timpulla a doua expunere; f3, = scara de redare la primaexpunere; {32 = scara de redare la a doua expunere;Y' = dimensiunea Imaginii pe film; Y dimensiunea imaginii pe p l a n ş e t a aparatului de m ă r i t : f = d i s t a n ţ a f o c a l ă aobiectivului; Z' = extensia obiectivului; h = d i s t a n ţ a dintreobiectiv p l a n ş e t a aparatului de m ă r i t .

Abaca p r o p u s ă face direct o p e r a ţ i i l e din formula (3),plecînd de la timpul t1 stabilit experimental pentru o anum i t ă s c a r ă de redare {31 dînd valoarea lui t2 pentru (32'

noua s c a r ă de redare.

ti mp initial

de expunere

@

A-A"Folosirea abacei se impune În special la m ă r i r e a color,

unde timpul de expunere este foarte important, procentajede 10% i n f l u e n ţ î n d filtrarea f o l o s i t ă . "B i n e î n ţ e l e s exponometrele de laborator sînt maipractice, dar foarte scumpe, iar cele prezentate pentrufotoamatorii e l e c t r o n i ş t i nu pot fi construite chiar de oricine.M e n ţ i o n e z , de asemenea, la maririle foarte mari, ex

punerea este i n f l u e n ţ a t ă de efectul Schwarzschield, caret r a n s f o r m ă formula (1) în:.

E = 1· tP

unde p = coeficient Schwarzschield, care este f u n c ţ i e dematerialul fotografic folosit, intensitatea lungimea deu n d ă a sursei luminoase etc.

C O N S T R U C Ţ I A ABACEI .

Pentru efectuarea o p e r a ţ i i l o r de î n m u l ţ i r e se folosescp r o p r i e t ă ţ i l e logaritmilor:

10g(A'B) = 10gA+logB

log( :) = 10gA-logB (5)

Abaca c i r c u l a r ă p r e z e n t a t ă În figura 1 este c o n s t r u i t ă dintr-o s c a l ă i n t e r i o a r ă ®, reprezentînd timpi de expu

nere în secunde ( p î n ă la 100 s) o s c a l ă e x t e r i o a r ă ® 'reprezentîn(j s c ă r i de redare ( p î n ă la {3 19).

tO

1 Disc suport

Scala ex t e r Î o a r ă S c a l ă interioara

Ax

TEHNIUM 4/1990

8/2/2019 Tehnium 04 1990


Dispunerea timpilor este f ă c u t ă d u p ă modelul unei scalelogaritmice a unei rigle de calcul, iar dispunerea în concord a n ţ ă a s c ă r i l o r de redare ({:I=1; {:I=2 ... ) se face d u p ă calcule preliminare folosind formula (3) (vezi tabelul).

Exemplu:

t1= 1 s; {:I1 = 1

t2 = 1'( ~ ) 2 = 2 25 s1 + 1 I

Pe scala ® sînt trecute valorile În cm ale î n ă l ţ i m i l o r de la p l a n ş e t a aparatului de m ă r i t la c l i ş e u . Aceste î n ă l ţ i m i se c a l c u l e a z ă astfel: .

H = H'+h ({: I+1)' f+(- i+ 1)·f = ·f (6)

În care: H î n ă l ţ i m e a de la c l i ş e u la p l a n ş e t ă (cm); h'î n ă l ţ i m e a de la c l i ş e u la. obiectiv (cm); h î n ă l ţ i m e a de laobiectiv la p l a n ş e t ă (cm); {:I scara de redare.

Exemplu: se calculeze t n ă l ţ i m e a la care se p o z i ţ i o -n e a z ă rama p o r t c l i ş e u pentru s c ă r i de redare ({:I=1; {3=2 .. ;f3=5).

( ţ : l = 1 ) 1

,5 = 20 cm;

( ţ : l = 2 ) (2 + 1)2

·5 22,5 cm;2

H O { ţ : l = 5 ) =(5 + 1)2

·5 36 cm.5

D a c ă ' dorim sa avem pe scala ® a abacei o s c a l ă aî n ă l ţ i m i l o r (H), p r e l u c r ă m formula (6) o b ţ i n î n d :

f32 + f3(2 - T) + 1 = O

gros 2 mm 2 gros 2 mm

gros 2 mm 4 5 gros 2 m m

10

- 2 +V2 - ~ ) 2 - 4f3 = f f

t2=31 s. Tot pe scala , În dreptul lui ţ 3 = 6 se c i t e ş t e Î n ă l ţ i m e a la care se r i d i c ă rama p o r t c l i ş e u f a ţ ă de p l a n ş e t a aparatului de m ă r i t , H=41 cm. •

Putem calcula pentru ş i r u l lui H ales (20 -7- 105 cm) poziţ i i l e pe scala d e s f ă ş u r a t ă ® (valorile negative nu ausens).

E X E C U Ţ I A .ABACEI

Modul de asamblare a abacei este prezentat În s e c ţ i u n e a A-A, iar reperele 1, ,2., 3, 5 se vor c o n f e c ţ i o n a din ABS, 2mm grosime ( t ă v i pentru m a s ă din c o m e r ţ ) . OLOSIREA ABACEI

În figura 1, abaca este p r e z e n t a t ă În p o z i ţ i a pentru. exemplul de calcul prezentat mai j o s ~

Decuparea reperelor se face prin traforare, u r m a t ă deajustare î n g r i j i t ă cu pita (sau strunjire, pentru cei care auposibilitatea) .I n s c r i p ţ i o n a r e a se face cu t u ş , u r m a t ă de protejare cu un

strat s u b ţ i r e de lac ( I ă c u i r e a se face În stare n e a s a m b l a t ă , pentru a preîntîmpina lipirea scalelor între ele).

Fiind necesare 10 s pentru expunere la o s c a r ă de m ă r i r e {:I=3 (format hÎrti.e 9x12 cm d u p ă c l i ş e u 24x36 mm), cît trebuie expus pentru format 18x24 cm?P o z i ţ i o n ă m scala i n t e r i o a r ă ® cu reperul 10 s În

dreptul reperului {:I=3 de pe scala ®. Citirea se va face

În dreptul reperului {:I=6 ({:I=24 : 3,6 cm 6) pe scala ®

Abaca se poate executa din carton. Se c o p i a z ă princontact pe hîrtie f o t o g r a f i c ă abaca d e s e n a t ă În prealabil,se r e c o p i a z ă tot prin contact pentru o b ţ i n e r e a pozitivului,se c a ş e r e a z ă , se d e c u p e a z ă se n i t u i e ş t e cu o c a p s ă .

DESPRE FILTREChiar d a c ă , în prezent, majori

tatea cineamatorilor au abordatfilmul color, sînt î n c ă m u l ţ i pas i o n a ţ i ai celei de-a ş a p t e a artecare p r e f e r ă filmul alb/negru.Pentru cei din a c e a s t ă categoriea b o r d ă m problema filtrelor, care,În mod paradoxal, sînt mult maides folosite decît În cazul fiIm ş r i l o r cu p e l i c u l ă color.

In cazul folosirii peliculei alb/

negru n u a n ţ e l e de culoare dinn a t u r ă sînt traduse În diversen u a n ţ e de gri ce pot fi subliniate,accentuate sau diminuate cuajutorul filtrelor.

Cel mai adesea folosit este filtrul galben. EI o p r e ş t e o partedin r a d i a ţ i i l e prezente În atmos f e r ă , o r e c i z e a z ă d e p ă r t ă r i l e pune În valoare albul norilor. Deasemenea, filtrul galben clarif i c ă tonurile de gri.

Un filtru verde mijlociu accent u e a z ă traducerea tonurilor verziÎn n u a n ţ e gri mai u ş o a r e . Celelalte culori devin n u a n ţ e gri maia p ă s a t e , mai dense.

Filtrul portocaliu filtrul r o ş u f a v o r i z e a z ă culorile mai rare dinn a t u r ă . Aceste f iltre' c o n f e r ă odensitate s p o r i t ă ceruluis p a ţ i i l o r verzi traduse În griurifoarte dense. Efectul acestor ton a l i t ă ţ i e s t e predominant În contrast cu exploziile de alb generate de nori, raze de s'Oare, reflexii diverse.

Cu ajutorul unui filtru r o ş u , cepoate fi dublat de un filtru verde,

TEHNIUM 4/1990

se pot realiza efecte de noapteÎn p l i n ă zi.

Utilizarea filtrelor impune, firesc, o continuitate, ceea ce nupermite schimbarea sau alternarea lor d u p ă fiecare plan realizat.

De asemenea, utilizarea acesto r accesorii, care opresc oparte din lumina a m b i a n t ă , nec e s i t ă o c o r e c ţ i e a d i a f r a ~ m e i . A c e a s t ă c o r e c ţ i e este f u n c ţ i e dedensitatea filmului utilizat sieste i n d i c a t ă de un coeficientm e n ţ i o n a t de p r o d u c ă t o r .

Coeficientul este raportat ladiviziunile diafragmei În proporţ i e de 2:1. Astfel, coeficientul 2i n d i c ă o deschidere a diafragmei cu o t r e a p t ă (de exemplu, dela 5,6 la 4). Coeficientul 6 corespunde la 3 trepte ale diafragmei(de exemplu, de la 8 la 2;8).

Cineamatorii mai pot utilizaa ş a - n u m i t e l e filtre neutre. Densitatea acestora se e x p r i m ă Înprocentajul de l u m i n ă o p r i t ă (25%, 50%). Aceste filtre nua c ţ i o n e a z ă asupra r e d ă r i i culorilor, ci asupra valorilor de expunere, p e r m i ţ î n d , de p i l d ă , p ă s trarea unei diafragme mai des

chise pentru evitarea contrastelor puternice sau pentru reducerea profunz imii cîmpului.

Filtrele UV (pentru raze· ultra-.violete) sînt folosite la altitudine(peste 1 500 m) sau pentruf i l m ă r i aeriene ş i , c î t e o d a t ă , lamarginea m ă r i i . In cazul filmRri-

lor la altitudine utilizarea filtrelor selective este l i m i t a t ă la galben sau oranj slab.

Ecranul de polarizare e l i m i n ă În b u n ă m ă s u r ă lumina reflect a t ă de s u p r a f e ţ e s t r ă l u c i t o a r e . EI a n u l e a z ă În b u n ă m ă s u r ă reflexele sticlei, s u p r a f e ţ e l o r metalice, apei. Acest filtru poate fifolosit la înreqistrarea unei

scene d e s f ă s u r a t e În spateleunei vitr ine' pentru eliminareareflexelor s t r ă z i i . Utilizarea acestui filtru n e c e s i t ă importantec o r e c ţ i i ale diafragmei. In filmulcolor pot fi utilizate filtrele neutre, filtrele UV ecranul de polarizare (cu c o n d i ţ i a ca acestafie riguros neutru).

RACORDURIRealizarea unui film de ama

tor trebuie, firesc, s u b o r d o n a t ă unei idei directoare. Grija pentru continuitate trebuie marcheze Întreaga realizare a filmului, indiferent de dimensiunilelui. O s u i t ă de planuri disparates u g e r e a z ă doar ideea unui montaj haotic.

Planurile trebuie se racordeze coerent pentru constituÎrea unor scene de a c ţ i u n e , acestea se unesc În s e c v e n ţ e ce rep r e z i n t ă , În fapt, frazele unuifilm. Acest aspect al c o m p o z i ţ i e i ţ i n e de decupajul filmului, iar Înp r a c t i c ă structurarea s e c v e n ţ e lor, m i ş c a r e a lor i n t e r n ă ţ i n demontaj, de racordurile necesare

între planuri s e c v e n ţ e . F ă r ă Î n d o i a l ă m u l ţ i cineamatori sînt a t r a ş i chiar de la Începutul a c t i v i t ă ţ i i de montajulde a t r a c ţ i i ce a guvernat m u l t ă vreme cinematograful de avang a r d ă (de exemplu, o r o a t ă deautomobil ruleta unui cazino).

Dar i a t ă cîteva sugestii pentruutilizarea unei gramatici coerente În exprimare.L e g ă t u r a se poate face prin

m i ş c ă r i opuse ale camerei:- un panoramic de ridicare

corelat de a c e e a ş i r < n i ş c a r e decoborîre pe un obiect, pe o fig u r ă ;

- m i ş c a r e a a l t e r n a t ă a per-sonajelor: a p r o p i e r e / î n d e p ă r t a r e ;

- racordul ideilor: un afis deturism, o ş o s e a În f a ţ a 'uneim a ş i n i ; un val înspumat, o f i g u r ă i n s p i r a t ă ;

- legarea efectelor de contrast: plan foarte î n d e p ă r t a t ! plan foarte apropiat;

- utilizarea elipsei: un auto

mobil n o u / a c e l a ş i automobil remorcat de o m a ş i n ă a d e p a n ă r i i . În general racordul nu trebuiefie nici f o r ţ a t , nici gratuit. EI

trebuie mereu justificat de logica i n t e r n ă a discursului emanat de la creatorul peliculei, dela autorul ei.

21

8/2/2019 Tehnium 04 1990


AMPLIFICATOR

Amplificatorul este destinat a Înlesni. citirea unor casete magnetice.Capul magnetic de l e c t u r ă se c u p l e a z ă la un circuit integrat p r e ~

zut cu d o u ă preamplificatoare. Amplificatorul de putere preia semnalde la p o t e n ţ i o m e t r u l cu valoarea de 22 kn. A ş a cum este prezentat,montajul l u c r e a z ă stereofonic. Alimentarea se face cu 6 V. Alimentareamotorului de antrenare este c o n t r o l a t ă electronic ca nu existe fluct u a ţ i i În viteza de deplasare a benzii.

RADIO, 8/1989

GIROFAR

Montajul permite comanda aprinderii succesive a ş a s e becuri dispuse În cerc, care c r e e a z ă s e n z a ţ i a de girofar.

KF507 1490

D u p ă cum se o b s e r v ă din schema e l e c t r i c ă , alimentarea se s

face cu 12 V dintr-un acumulator auto, iar becurile sînt de . - - - i ~ - ~ " " " " ; " ' : ; " " ; t - - - - " ' f - - - : : - : ; - - f - - 1 ~ - - - - - : ~ P - - " " " " " 15 W, ceea ce face ca a c e a s t ă c o n s t r u c ţ i e s ă fie u t i l ă În pri- R1 R3

mul rînd posesorilor de autoturisme.Tranzistorul T 1 f o r m e a z ă un stabilizator de tensiune

la i e ş i r e a sa se o b ţ i n S V necesari pentru alimentarea circuitelor integrate a trei tranzistoare.

o r'-1____ c R g : : : : : : l - ~ Tranzistoarele T2 T3 f o r m e a z ă un generator de im -

""""'=-+1. . . . , 2 ~ .....2

102

...1... KZ260/5V6 2xKC508neoo pod

Rl1

R12

6x10k

Îulsuri a c ă r o r f r e c v e n ţ a se s t a b i l e ş t e din p o t e n ţ i o m e t r u l

R14 .... , . , ; ' ~ I P: Pr.in tr,anzistorui impulsurile sînt introduse la Î n t r a r ~ a " ' ~ circUitulUI 101 de tiP 490 (CDB490), care este un numa-r ă t o r decadic. l e ş i r i . l e n u m ă r ă t o r u i u i sînt conectate la in-

R I ,1 t r ă r i l e decodificatorului 442.De la decodificator sînt folosite numai 6 i e ş i r i , care co-

f2Wtfo m a n d ă modul de alimentare a celor 6 becuri pentru sem-jJ'I nalizare. Tranzistoarele T11 -;- T

1& deci cele care s u p o r t ă

un curent mare, se vor monta pe un radiator de c ă l d u r ă (op l a c ă de aluminiu).Tranzistoarele KF517 sînt de m i c ă putere, care trebuiea i b ă un curent de colector de SO mA. Tranzistoarele

KD60S se pot Înlocui cu 2N30SS.

AMATERSKE RADIO, 9/1981

TEHNIUM 4/1990

8/2/2019 Tehnium 04 1990


8/2/2019 Tehnium 04 1990


'1\

TEHNIUM-M I C Ă PUBLICITATEo r u b r i c ă afleptatii indelung de cititorii nOflri va a p ă r e a în

curind. Cu a c e a s t ă ocazie facem cunoscut tuturor celor i n t e r e s a ţ i din ţ a r ă din s t r ă i n ă t a t e ÎncepÎnd din luna mai vom publica, încadrul rubricii "Tehnium - M i c ă publicitate", a n u n ţ u r i pentruv Î n z ă r i , c u m p ă r ă r i , schimburi privind a p a r a t u r ă e l e c t r o n i c ă , accesorii audio-video; ansambluri subansambluri RF, VHF,UHF, SHF; componente diverse; c ă r ţ i , reviste, cataloage, cule-geri de scheme etc. '

A n u n ţ u r i l e cu m e n ţ i u n e a "Pentru revista Tehnium" se primesc prin A g e n ţ i a de publicitate "Presa L i b e r ă " din Bucure fii,str. 13 Decembrie nI'. 24, sector 1, telefon 16 01 33, 14 15 16 sau16 79 45, ele urmÎnd afi dirijate spre publicare În revista n o a s t r ă .

Tarifele percepute pentru aceste a n u n ţ u r i sÎnt cele În vigoarepracticate de Editura "Presa L i b e r ă " ,

A n u n ţ ă m pe a c e a s t ă cale pe t o ţ i beneficiarii rubricii de marepublicitate vom g ă z d u i În continuare ofertele partenerilor trad i ţ i o n a l i din ţ a r ă din s t r ă i n ă t a t e În folosul cititorilor n o ş t r i .

\,

MIHAI MARIUS -SloboziaDa, circuitul TBA790K este un

amplificator.Ca sa Î n l o c u i ţ i tubul cinescop cu

un ecran cu cristale lichide trebuiesa d e ţ i n e ţ i Întîi acest ecran.

La receptorul "Top" nu p u t e ţ i lucra cu niveluri foarte mari. Cu receptorul la care va r e f e r i ţ l nu p u t e ţ i selecta posturi; nu are circuit acordat. Sigur, prin abonament va p u t e ţ i asigura primirea revistei "Teh-nium", '

MITiCA NICOLAE - B u c u r e ş t i La televizor v e r i f i c a ţ i starea teh

nica a tuburi or electronice. Pentrur e c e p ţ i a programelor UUS cons t r u i ţ i o antena cu datele canalului2 TV.

Caracteristicile HI-FI sînt nominalizate În prospectul aparatului,In sensul ca el Î n t r u n e ş t e anumitenorme i n t e r n a ţ i o n a l e .

Interesante propunerile dv. Meditam la ele.

PAPU BEBE - Giurgiuvom trimite schema solicitata.

În p r i v i n ţ a unui complex de recepţ i e TV-SHF este mai complicatp u b l i c ă m . C O S T I N A Ş NICOLAE COLE

GII - Baia de A r i e ş Aprovizionarea cu materiale,

piese componente electronice aconstructorilor amatori, atît ca sortimente, cît ca p r e ţ u r i convenabile, este o preocupare mai veche ar e d a c ţ i e i noastre. Din p ă c a t e , biroc r a ţ i a a Învins toate demersurilenoastre a p a r i ţ i a unui magazin"Tehnium" a fost practic imposib i l ă . D o r i n ţ a a p a r i ţ i e i unui magazin

sau chiar a unei r e ţ e l e care aprovizioneze constructorii amatori

s p e r ă m se materializeze.M u l ţ u m i m pentru bunele apre

cieri la adresa revistei."SCHWARZ ALEXANDRU - SibiuD u p ă cum v e d e ţ i , unele din pro

punerile dv. au fost concretizate,Restul, În timp.

MOVILA DORU - jud. Cons t a n ţ a L u a ţ i semnal pentru VU-metru de

la mufa de magnetofon. Ca cont r o l a ţ i f u n c ţ i o n a r e a aparatului mont a ţ i un LED (în serie cu 800 O) În paralel pe C83.

Nu c u n o a ş t e m schema VU-metrului a p ă r u t ă În cartea la care ref e r i ţ i .

POCORA ANTONEL - Letea,jud. TulceaR e a c ţ i a între difuzoare micro

fon se produce atunci cînd o parte'din energia s o n o r ă d e b i t a t ă de difuzoare e x c i t ă microfonul,. D a c ă microfonul este montat mult În spatele difuzoarelor, efectul de r e a c ţ i e poate fi eliminat.

NICOARA VALENTIN - OradeaT r ş n s f o r m a t o r u l de cuplaj are În

f ă ş u r ă r i l e realizate cu s î r m ă CuEm0,15; În primar sînt 1 100 de spire,iar În secundar 2x500 de spire.

ISAC BOGDAN - ConstantaVi s-a expediat adresa autorului.P A N Ţ I R U VASILE - B r ă i l a Aprovizionarea cu materiale a

constructorilor amatori este opreocupare a r e d a c ţ i e i . Deocamd a t ă sîntem În tratative cu furnizori

i n s t i t u ţ i i . Nu d e s c u r a j a ţ i În abordarea

unor montaje d a t o r i t ă unor "sfaturi" de la , , s p e c i a l i ş t i " ,

Vom ţ i n e cont de !':lIoestiile dv,1. M.

....'2tic

o(.)Q)

tiQ)

-;'ti

I..JWCI:

o:;:'1(

""

"- - - - - I I 1 • -t-------.......O ~ - . . . ,

A g','.1 .1va 18"- "-

"

r-I> .....--1.....,.._ ..o

"-

I

"'""'" "-

')

J

IIII1

IIIIIIIIIIIIII

IIIIIII

0 .0 .'<fi a:;,

.-11I '<fi

co . - l

<.) <.)

00

00 :-:(j )

rl

03C\2

Ho1:.-(j)

.-1'-<roC\2

0.0. .t<)corl.-l

(j )

o

Documents

Tehnium 04 1990