2
Tuberculoza, sau TBC (abreviere pentru „bacilul de tubercul”) este o boală infecțioasă frecventă și, de obicei, curabilă, provocată de diferite tipuri de micobacterii , de obicei de Mycobacterium tuberculosis . [1] Cel mai des, tuberculoza atacă plămânii , dar poate afecta și alte părți ale corpului (pleură, rinichi, peritoneu, piele, ochi, oase etc.). Tuberculoza se transmite prin aer, când persoanele care suferă de forme active de TBC tușesc, strănută sau elimină spută în aer (picăturile Pfluger). [2] Cele mai contagioase forme sunt cele asimptomatice și latente. Una din zece infecții latente progresează ulterior în boala activă. Lăsată netratată, tuberculoza omoară peste 50% din persoanele infectate. Simptomele clasice ale tuberculozei active sunt tusea cronică , cu striuri de sânge , spută , febră , oboseală cronică, transpirația nocturnă și scăderea în greutate (TBC se numea în trecut „boala consumării”, din cauza scăderii în greutate a persoanelor infectate). Infectarea altor organe provoacă o varietate mare de simptome. Diagnosticul tuberculozei active se face prin radiologie , (cunoscută drept radiografie toracică ) prin examinare microscopică și cultură microbiologică a fluidelor corporale. Diagnosticarea tuberculozei latente se face prin testul cutanat la tuberculină (TCT) și analize de sânge. Tratamentul este anevoios și presupune administrarea mai multor antibiotice pentru o perioadă îndelungată de timp (minim 6 luni). De asemenea, contactele sociale ale persoanei infectate se examinează și tratează, dacă este necesar. Rezistența la antibiotice constituie o problemă în creștere în cazul tuberculozei rezistente la medicamente multiple (MDR-TB). Pentru a preveni TBC, oamenii trebuie examinați anual (radiografie pulmonară) pentru depistarea bolii și educați să aibă o viață echilibrată ca să nu le scadă imunitatea și să fie vulnerabili la infecție, copii mici trebuie vaccinați cu bacilul Calmette–Guérin pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu forme grave care pot lăsa sechele majore (tuberculoza miliară, meningo- encefalita TBC). Specialiștii cred că o treime din populația lumii este infectată cu M. tuberculosis, [3] și o nouă persoană se infectează în fiecare secundă. [3] În 2007, s-au estimat 13,7 milioane de cazuri cronice active la nivel mondial. [4] În 2010, s-au dezvoltat aproximativ 8,8 milioane de cazuri noi și s-au înregistrat 1,5 milioane de decese asociate tuberculozei, majoritatea în țările în curs de

Tuberculoza

Embed Size (px)

Citation preview

Tuberculoza, sau TBC (abreviere pentru „bacilul de tubercul”) este o boală

infecțioasă frecventă și, de obicei, curabilă, provocată de diferite tipuri de micobacterii,

de obicei de Mycobacterium tuberculosis.[1] Cel mai des, tuberculoza atacă plămânii,

dar poate afecta și alte părți ale corpului (pleură, rinichi, peritoneu, piele, ochi, oase

etc.). Tuberculoza se transmite prin aer, când persoanele care suferă de forme active

de TBC tușesc, strănută sau elimină spută în aer (picăturile Pfluger).[2] Cele mai

contagioase forme sunt cele asimptomatice și latente. Una din zece infecții latente

progresează ulterior în boala activă. Lăsată netratată, tuberculoza omoară peste 50%

din persoanele infectate.

Simptomele clasice ale tuberculozei active sunt tusea cronică, cu striuri de

sânge, spută, febră, oboseală cronică, transpirația nocturnă și scăderea în

greutate (TBC se numea în trecut „boala consumării”, din cauza scăderii în greutate a

persoanelor infectate). Infectarea altor organe provoacă o varietate mare de

simptome. Diagnosticul tuberculozei active se face prin radiologie, (cunoscută

drept radiografie toracică) prin examinare microscopică și cultură microbiologică a

fluidelor corporale. Diagnosticarea tuberculozei latente se face prin testul cutanat la

tuberculină (TCT) și analize de sânge. Tratamentul este anevoios și presupune

administrarea mai multor antibiotice pentru o perioadă îndelungată de timp (minim 6

luni). De asemenea, contactele sociale ale persoanei infectate se examinează și

tratează, dacă este necesar. Rezistența la antibiotice constituie o problemă în creștere

în cazul tuberculozei rezistente la medicamente multiple (MDR-TB). Pentru a preveni

TBC, oamenii trebuie examinați anual (radiografie pulmonară) pentru depistarea bolii și

educați să aibă o viață echilibrată ca să nu le scadă imunitatea și să fie vulnerabili la

infecție, copii mici trebuie vaccinați cu bacilul Calmette–Guérin pentru prevenirea

îmbolnăvirilor cu forme grave care pot lăsa sechele majore (tuberculoza miliară,

meningo-encefalita TBC).

Specialiștii cred că o treime din populația lumii este infectată cu M. tuberculosis,[3] și o

nouă persoană se infectează în fiecare secundă.[3] În 2007, s-au estimat 13,7 milioane

de cazuri cronice active la nivel mondial.[4]În 2010, s-au dezvoltat aproximativ

8,8 milioane de cazuri noi și s-au înregistrat 1,5 milioane de decese asociate

tuberculozei, majoritatea în țările în curs de dezvoltare.[5] Numărul total de cazuri de

tuberculoză este în scădere începând cu anul 2006, iar ce al cazurilor noi, din 2002.[5] Cazurile cu tuberculoză multidrog-rezistentă sunt în creștere, iar rezistența este din

ce în ce mai extinsă, făcând din această formă de tuberculoză o amenințare mortală.

Tuberculoza nu este uniform distribuită în lume. Aproximativ 80% din populația multor

țări asiatice și africane dă rezultate pozitive la testul de tuberculină, în comparație cu

doar 5-10% din populația Statelor Unite.[1] Mai multe persoane din țările în curs de

dezvoltare contractează tuberculoza, din cauza imunității scăzute. De obicei, aceste

persoane se îmbolnăvesc de tuberculoză deoarece sunt infectate cu HIV și

dezvoltă SIDA.[6]