Upload
elenush-avecavec
View
219
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/27/2019 TULBURARILE MOTORII ESOFAGIENE
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-motorii-esofagiene 1/2
1
TULBURARILE MOTORII ESOFAGIENE
Tulburarile de motilitate esofagiana sunt afectiuni destul de rare, dificil de diagnosticat uneori.
ACALAZIA
Elementele principale sunt:
-hipertonia SEI,
-absenta relaxarii SEI la deglutitie si
-absenta undelor peristaltice în 2/3 esofagiene inferioare.
Practic nu se produce relaxarea SEI în timpul deglutitiei.
Etiopatogenie
Etiopatogeneza este insuficient cunoscuta;
Se incrimineaza factori genetici (predispozitie), factori de mediu (virus neurotrop), rolul
emotiei si stresului în declansare.
Studiile de autopsie au evidentiat o afectare a controlului nervos al motilitatii, precum si amusculaturii esofagiene.
Ipoteza implicarii unui virus ce secreta o neurotoxina care afecteaza vagul este sustinuta deexistenta acalaziei secundare în boala Chagas (infestare cu Tripanosoma Cruzi), în care parazitul
produce leziuni neurotoxice ce determina aparitia megaesofagului.Tablou clinic
Este dominat de disfagie sau eventual odinofagie (durere la deglutitie).
Uneori disfagia poate fi paradoxala, cu dificultati la deglutitia de alimente lichide, dar cu tolerare buna a alimentelor solide. Sughitul poate aparea tardiv, prin dilatare esofagiana importanta.
Regurgitarea de alimente si saliva este destul de frecventa, aparand la mai multe ore postalimentar, dar, cu timpul, prin dilatarea esofagului, diminua.
Noaptea, regurgitatia poate declansa tuse si dispnee.
În fazele finale, pacientul ia o pozitie tipica (pozitia Valsalva), prin care îsi creste presiuneaintratoracica si usureaza trecerea bolului alimentar în stomac.
Diagnostic
Diagnosticul suspectat clinic va fi confirmat prin endoscopie, radiologie si manometrie.
7/27/2019 TULBURARILE MOTORII ESOFAGIENE
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-motorii-esofagiene 2/2
2
Endoscopia va arata un esofag mult dilatat, cu resturi alimentare si saliva abundenta, dar, îngeneral, fara leziuni ale mucoasei. Presiunea cu endoscopul va permite trecerea relativ usoara înstomac (diferentiind afectiunea de o stenoza organica). Elementul endoscopic cel mai
important este stabilirea absentei neoplaziei.
Examenul baritat esofagian este util si valoros, aratand un esofag mult dilatat, care în portiunea inferioara se îngusteaza simetric, cu “aspect de ridiche”. Urmarirea deglutitiei releva
absenta undelor peristaltice esofagiene, cat si lipsa de relaxare esofagiana sfincteriana(deschidere doar sub greutatea coloanei de bariu).
Manometria este utila mai ales pentru cazurile mai putin avansate sau atipice. Se vor constataabsenta undelor peristaltice în esofagul inferior, absenta relaxarii SEI la deglutitie si hipertoniaSEI în repaus.
Diagnosticul diferential trebuie facut în primul rand cu neoplasmul esofagian, stenoza
esofagiana organica, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic (“spargator de
nuci” – nutcracker esophagus), stenoza esofagiana postcaustica.
Tratament
Tratamentul este adesea dificil si consta în trei alternative terapeutice:
A) Medicamente care scad presiunea în SEI, cum sunt: nitratii si nitritii, blocantii de calciu(nifedipina, diltiazemul si verapamilul), miofilina si teofilina, anticolinergicele. Se administreazaunul sau doua astfel de preparate, care în fazele initiale pot fi eficiente.
B) Endoscopic. Consta în tehnici de dilatare a SEI, cu balonas gonflabil, sub controlfluoroscopic. Se poate folosi injectarea pe cale endoscopica la nivelul SEI de anatoxina botulinica inactivata (care realizeaza o paralizie musculara sfincteriana temporara) cu preparatulBoTox. Efectul este de câteva luni, dupa care se poate repeta injectarea.
C) Chirurgical. Este destul de rar indicat, în cazurile în care celelalte tehnici nu au avut efect, siconsta din cardiomiotomia SEI (sectiunea longitudinala a fibrelor circulare) Heller. Predispuneapoi la reflux gastroesofagian.
SPASMUL DIFUZ ESOFAGIAN SI ESOFAGULHIPERPERISTALTIC(“NUTCRACKER ESOPHAGUS”)
Se manifesta clinic prin disfagie si durere retrosternala. Diagnosticul se pune prin radiologie simanometrie. Tratamentul consta din administrarea de nitrati, nitriti, anticolinergice si mai putin blocanti de calciu. Terapia sedativa poate fi utila. În absenta raspunsului la tratament, se poate utiliza dilatarea esofagiana cu balonas sau cu bujii.