2
1 TULBURARILE MOTORII ESOFAGIENE Tulburarile de motilitate esofagiana sunt afectiuni destul de rare, dificil de d iagnosticat uneori. ACALAZIA Elementele principale sunt: -hipertonia SEI, -absenta relaxarii SEI la deglutitie si -absenta undelor peristaltice în 2/3 esofagiene inferioare. Practic nu se produce relaxarea SEI în timpul deglutitiei. Etiopatogenie Etiopatogeneza este insuficient cunoscuta; Se incrimineaza factori genetici (predispozitie), factori de mediu (virus neurotrop), rolul emotiei si stresului în declansare. Studiile de autopsie au evidentiat o afectare a controlului nervos al motilitatii, precum si a musculaturii esofagiene. Ipoteza implicarii unui virus ce secreta o neurotoxina care afecteaza vagul este sustinuta de existenta acalaziei secundare în boala Ch agas (infestare cu Tripanosoma Cruzi), în care parazitul  produce leziuni neurotoxice ce determina aparitia megaesofagului. Tablou clinic Este dominat de disfagie sau eventual odinofagie (durere la deglutitie). Uneori disfagia poate fi paradoxala, cu dificultati la deglutitia de alimente lichide, dar cu tolerare  buna a alimentelor solide. Sughitul poate aparea tardiv, prin dilatare esofagiana importanta. Regurgitarea de alimente si saliva este destul de frecventa, aparand la mai multe ore  postalimentar, dar, cu timpul, prin dilatarea esofagului, diminua.  Noaptea, regurgitatia poate declansa tuse si dispnee. În fazele finale, pacientul ia o pozitie tipica (pozitia Valsalva), prin care îsi creste presiunea intratoracica si usureaza trecerea bolului alimentar în stomac. Diagnostic Diagnosticul suspectat clinic va fi confirmat prin endoscopie, radiologie si manometrie .

TULBURARILE MOTORII ESOFAGIENE

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: TULBURARILE MOTORII ESOFAGIENE

7/27/2019 TULBURARILE MOTORII ESOFAGIENE

http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-motorii-esofagiene 1/2

1

TULBURARILE MOTORII ESOFAGIENE

Tulburarile de motilitate esofagiana sunt afectiuni destul de rare, dificil de diagnosticat uneori.

ACALAZIA

Elementele principale sunt: 

-hipertonia SEI,

-absenta relaxarii SEI la deglutitie si

-absenta undelor peristaltice în 2/3 esofagiene inferioare.

Practic nu se produce relaxarea SEI în timpul deglutitiei.

Etiopatogenie

Etiopatogeneza este insuficient cunoscuta;

Se incrimineaza factori genetici (predispozitie), factori de mediu (virus neurotrop), rolul

emotiei si stresului în declansare.

Studiile de autopsie au evidentiat o afectare a controlului nervos al motilitatii, precum si amusculaturii esofagiene.

Ipoteza implicarii unui virus ce secreta o neurotoxina care afecteaza vagul este sustinuta deexistenta acalaziei secundare în boala Chagas (infestare cu Tripanosoma Cruzi), în care parazitul

 produce leziuni neurotoxice ce determina aparitia megaesofagului.Tablou clinic

Este dominat de disfagie sau eventual odinofagie (durere la deglutitie).

Uneori disfagia poate fi paradoxala, cu dificultati la deglutitia de alimente lichide, dar cu tolerare buna a alimentelor solide. Sughitul poate aparea tardiv, prin dilatare esofagiana importanta.

Regurgitarea de alimente si saliva este destul de frecventa, aparand la mai multe ore postalimentar, dar, cu timpul, prin dilatarea esofagului, diminua.

 Noaptea, regurgitatia poate declansa tuse si dispnee.

În fazele finale, pacientul ia o pozitie tipica (pozitia Valsalva), prin care îsi creste presiuneaintratoracica si usureaza trecerea bolului alimentar în stomac.

Diagnostic

Diagnosticul suspectat clinic va fi confirmat prin endoscopie, radiologie si manometrie.

Page 2: TULBURARILE MOTORII ESOFAGIENE

7/27/2019 TULBURARILE MOTORII ESOFAGIENE

http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-motorii-esofagiene 2/2

2

Endoscopia va arata un esofag mult dilatat, cu resturi alimentare si saliva abundenta, dar, îngeneral, fara leziuni ale mucoasei. Presiunea cu endoscopul va permite trecerea relativ usoara înstomac (diferentiind afectiunea de o stenoza organica). Elementul endoscopic cel mai

important este stabilirea absentei neoplaziei.

Examenul baritat esofagian este util si valoros, aratand un esofag mult dilatat, care în portiunea inferioara se îngusteaza simetric, cu “aspect de ridiche”. Urmarirea deglutitiei releva

absenta undelor peristaltice esofagiene, cat si lipsa de relaxare esofagiana sfincteriana(deschidere doar sub greutatea coloanei de bariu).

Manometria este utila mai ales pentru cazurile mai putin avansate sau atipice. Se vor constataabsenta undelor peristaltice în esofagul inferior, absenta relaxarii SEI la deglutitie si hipertoniaSEI în repaus.

Diagnosticul diferential trebuie facut în primul rand cu neoplasmul esofagian, stenoza

esofagiana organica, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic (“spargator de

nuci” – nutcracker esophagus), stenoza esofagiana postcaustica.

Tratament

Tratamentul este adesea dificil si consta în trei alternative terapeutice:

A) Medicamente care scad presiunea în SEI, cum sunt: nitratii si nitritii, blocantii de calciu(nifedipina, diltiazemul si verapamilul), miofilina si teofilina, anticolinergicele. Se administreazaunul sau doua astfel de preparate, care în fazele initiale pot fi eficiente.

B) Endoscopic. Consta în tehnici de dilatare a SEI, cu balonas gonflabil, sub controlfluoroscopic. Se poate folosi injectarea pe cale endoscopica la nivelul SEI de anatoxina botulinica inactivata (care realizeaza o paralizie musculara sfincteriana temporara) cu preparatulBoTox. Efectul este de câteva luni, dupa care se poate repeta injectarea.

C) Chirurgical. Este destul de rar indicat, în cazurile în care celelalte tehnici nu au avut efect, siconsta din cardiomiotomia SEI (sectiunea longitudinala a fibrelor circulare) Heller. Predispuneapoi la reflux gastroesofagian.

SPASMUL DIFUZ ESOFAGIAN SI ESOFAGULHIPERPERISTALTIC(“NUTCRACKER ESOPHAGUS”) 

Se manifesta clinic prin disfagie si durere retrosternala. Diagnosticul se pune prin radiologie simanometrie. Tratamentul consta din administrarea de nitrati, nitriti, anticolinergice si mai putin blocanti de calciu. Terapia sedativa poate fi utila. În absenta raspunsului la tratament, se poate utiliza dilatarea esofagiana cu balonas sau cu bujii.