1 EURO..............................16.00741 Do lar ame ri can ............. 12.35851 Leu românesc ................ 3.54801 Ru blă ru sească ............... 0.3927Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Puţini oameni sunt destul de înţelepţi pentru a prefera critica ce le este folositoare,

laudei care îi trădează”.

Francois de La Rochefoucauld

Cursul valutar 21.09.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 21 septembrie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

21.09.2012

Soare, 12 16 0C

22.09.2012

Soare, 12 21 0C

( )Nașterea Maicii Domnului. Toate ale Praznicului

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUXDIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor TeodorescuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Judecătorul cu datorii de zeci de milioane de lei la bănci

Avem 75 de concetăţeni cu averi de peste 30 de milioane de dolari

Ministerul Agriculturii a fost inactiv şi nu a avut o viziune de ansamblu în lupta cu seceta

Moldova – din nou pe baricade sau de ce s-au activizat extremele

22

55

77

33

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

SCANDALOS

INTERVIU

POLITIC

Străduinţa emisarilor eu-ropeni de a-l lăuda și pre-zenta pe premierul Filat în culori cât mai favorabi-le îi face uneori pe aceștia să arate niţel ridicoli, dacă nu chiar inadecvaţi. Am mai scris despre acest simptom al europenilor care pornește de la prea multă dragoste pentru premierul nostru (uneori chiar ai impresia, vecină cu gelozia, că Filat este mai degrabă al lor decât al nostru). Iată că și în cadrul vizitei reprezen-tantului președintelui în exerciţiu al OSCE, Lucin-da Creighton, tot ea și ministru de Stat pentru Afaceri Europene al Irlandei, această boală a recidivat.

În cadrul întrevederii de mier-

curi, 19 septembrie, cu ministrul

moldovean de Externe, Iurie

Leancă, Lucinda Creighton s-a

apucat să-l laude pe Filat pentru

eforturile depuse de acesta în

soluţionarea confl ictului trans-

nistrean și, în special, pentru

faptul că acesta se întâlnește

pe ascuns, ferit de jurnaliști, cu

liderul transnistrean Evgheni

Șevciuk.

„Relaţia dintre domnul Șev-

ciuk și prim-ministrul Filat este

foarte apropiată. Dorinţa și des-

chiderea dânșilor de a lucra îm-

preună și de a obţine progres,

cred, este cheia spre succes. Pașii

sunt făcuţi într-o direcţie corec-

tă. Îmbunătăţirea condiţiilor de

viaţă ale cetăţenilor de pe ambe-

le maluri ale Nistrului va duce, în

cele din urmă, și la soluţionarea

confl ictului. Politica pașilor mici

este cheia spre succes”, a decla-

rat doamna Lucinda Creighton.

(Auzi, politica pașilor mici este

cheia spre succes! Să mori de

râs. Asta îmi aduce aminte de

sloganul muncitorilor cărora le

place să iasă des în pauză. „Pa-

uzele mari și dese – cheia mari-

lor succese”, spuneau aceștia. În

cazul lui Filat și Șevciuk ar fi bine

să spunem în felul următor: „În-

tâlnirile tainice și dese – cheia

marilor succese!”)

Noi am fi gata să ne înăbușim

cumva nemulţumirea legată de

faptul că Filat se întâlnește în

taină cu Șevciuk, dacă cele afi r-

mate de reprezentantul preșe-

dintelui în exerciţiu al OSCE ar

corespunde măcar cât de puţin

adevărului, și anume că cei doi

au obţinut sau ar fi pe cale să

obţină „îmbunătăţirea condiţii-

lor de viaţă ale cetăţenilor de pe

ambele maluri ale Nistrului, care

va duce, în cele din urmă, și la

soluţionarea confl ictului”. Doar

că lucrurile stau tocmai invers.

Faptul că Șevciuk și Filat se

întâlnesc în taină ca, vorba cân-

tecului, „doi nefericiţi amanţi”

(sau poate nedespărţiţi amanţi)

nu o împiedică, spre exemplu,

pe Nina Ștanski, negociatorul-

șef din partea Transnistriei, să

toarne zoi în capul Chișinăului.

(În paranteze fi e spus, în opinia

mea, Nina Ștanski este o fi inţă

mult mai agreabilă, deși destul

de incisivă, chiar niţel înţepa-

tă, decât Evgheni Șevciuk și eu,

dacă aș fi în locul domnului Filat,

aș fi preferat să negociez în taină

cu ea, nu cu Șevciuk.) Deci, exact

cu o zi înainte ca doamna Lucin-

da Creighton să laude idila din-

tre Filat și Șevciuk, Nina Ștanski,

la o întrevedere cu un alt emisar

european (acesta de la CoE, nu

de la UE), și anume cu comisarul

Consiliului Europei pentru Drep-

turile Omului, Thomas Ham-

marberg, a acuzat că Chișinăul

încalcă fl agrant „drepturile cetă-

ţenilor transnistreni”. Totodată,

doamna Ștanski i-a povestit lui

Hammarberg despre probleme-

le pe care le creează Chișinăul

întreprinderilor din Transnistria

în relaţiile lor cu partenerii ex-

terni. Ea a spus că drepturile la

sănătate, învăţământ și trai de-

cent ale cetăţenilor din Transnis-

tria, de asemenea, trebuie să fi e

respectate la Chișinău.

Culmea, dar nu doar reprezen-

taţii administraţiei de la Tiraspol

susţin că lucrurile merg prost în

relaţiile dintre cele două maluri,

în pofi da faptului că ele merg

bine în relaţiile dintre Șevciuk

și Filat. Lucrul acesta îl afi rmă și

cei de la Chișinău. Chiar preșe-

dintele ţării, Nicolae Timofti, a

spus asta la întrevederea avută

cu aceeași Lucinda Creighton.

Continuare în pag. 2

de Sergiu PRAPORŞCICEDITORIAL

Idila lui Filat cu Şevciuk, lăudată de Lucinda Creighton

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 2254TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPFEDI|IA DE VINERI

Fondat în 1995 Nr. 34 (862)

Preţul la benzină s-a majorat

din nou. Trei companii petro-

liere au afi șat preţuri mai mari

la carburanţi cu 50 de bani. În

timp ce Agenţia Naţională pen-

tru Reglementare în Energetică

afi rmă că scumpirile nu sunt

justifi cate, petroliștii se plâng

că lucrează în pierdere, deoare-

ce preţul de import al combus-

tibilului a crescut până la 1 150

de dolari per tonă.

Începând cu data de 19 septem-

brie, trei companii petroliere au

majorat preţurile la carburanţi.

Astfel, un litru de benzină cu ci-

fra octanică A95 ajunge să cos-

te până la 17 lei și 75 de bani, cu

50 de bani mai mult decât până

acum, iar motorina a ajuns să

coste până la 16 lei și 75 de bani

pentru un litru.

Continuare în pag. 2

Majorare-record a preţurilor la combustibil. Majorare-record a preţurilor la combustibil. Moldova, în pragul unor noi scumpiri în lanţMoldova, în pragul unor noi scumpiri în lanţ

Judecătoria Râşcani se va pronunţa, pe 28 septembrie, în cazul Roşca vs AIE

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Ipocrizia ipocriziilor în CMC „O deșertăciune

a deșertăciunilor!

Totul este deșertă-

ciune”, zicea Eclesi-

astul, fi ul lui David,

împăratul Ierusali-

mului, în încercarea

de a defi ni destinul

omului pe pământ.

Dacă ar fi să dăm

și noi o defi niţie

clasei politice de la

Chișinău, atunci am

putea să-l parafra-

zăm pe Eclesiast în

felul următor: „O

ipocrizie a ipocrizi-

ilor! Toţi sunt niște

ipocriţi”.

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

Când sunt sincere autorităţile – atunci

când le vorbesc cetăţenilor sau atunci când solicită ajutor de la donatorii externi?

VLADIMIR FILAT:Tora, la baza spiritualităţii şi

binelui nu numai pentru iudei, dar şi pentru toţi oamenii

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2) (citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

21 SEPTEMBRIE 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Urmare din pag. 1Spre exemplu, Timofti a ce-

rut ca în cadrul negocierilor în formatul 5+2 să se abor-deze și problema școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, a căror ac-tivitate a fost zădărnicită în repetate rânduri de miliţiile transnistrene. Și ministrul de stat pentru Afaceri Europene al Irlandei, Lucinda Creighton, a declarat că este la curent cu aceste puncte de vedere ale Republicii Moldova și că va încerca să discute problemele invocate de șeful statului la întâlnirile cu reprezentanţii administraţiei de la Tiraspol.

Păi, doamnă ministru, dacă sunteţi la curent cu aceste probleme, cum puteţi să afi rmaţi că pașii făcuţi de Filat și Șevciuk sunt corecţi? Și care sunt acești pași, doar faptul că se întâlnesc la dos de ochii presei și opinia publică nici nu știe ce dis-cută cei doi?

Până și Evgheni Șevciuk confi rmă faptul că dia-logul dintre cele două maluri este inefi cient. Joi, el s-a plâns la Moscova, în cadrul unei interven-ţii avute în ședinţa Comitetului pentru relaţiile cu ţările din CSI al Dumei de Stat, că autorităţile moldovene pun beţe în roate deschiderii unui consulat rusesc la Tiraspol. „Cetăţenii Rusiei, care locuiesc pe teritoriul Transnistriei, ne roagă in-sistent să deschidem un consulat la Tiraspol. În stânga Nistrului există mai mulţi cetăţeni ruși decât în Moldova, însă partenerii noștri de la Chișinău caută intens pretexte pentru a evita deschiderea consulatului. De aceea, solicit spriji-nul corpului de deputaţi ai Dumei de Stat pentru a rezolva această problemă în cel mai scurt timp cu putinţă”, a declarat Șevciuk.

Vedeţi, chiar dacă se întâlnește în taină cu Filat, lui Șevciuk tot Moscova îi este mai dragă și mai apropiată. Însă, vorba aia, inimii nu-i poţi dicta.

Dar dacă este așa, de ce atunci doamna Lucin-da Creighton a bătut până aici un drum atât de lung, tocmai din Irlanda, ca să ne aburească cu „relaţia foarte apropiată dintre Filat și Șevciuk” și cu rezultatele extraordinare obţinute de cei doi? Noi știm foarte bine care sunt aceste rezultate: în urma întâlnirilor tainice dintre cei doi nimic nu s-a schimbat spre bine, poate doar contrabanda merge cu mai mult spor pe Nistru. Și atât.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Premierul moldo-vean Vladimir Filat a adresat, luni, 17 sep-tembrie, o felicitare rabinului principal și comunităţii evre-iești din Republica Moldova cu prilejul Anului Nou evreiesc. Serviciul de presă al Guvernului a remis presei un comunicat în care este repro-dus mesajul de feli-citare al premierului, pe care îl publicăm și noi mai jos.

Prim-ministrul Vlad FILAT a adresat o felicitare domnului Zalman Leib ABELSKY, rabin principal al Moldovei și Chiși-năului și Comunităţii Evreiești din Republica Moldova, cu prilejul Anului Nou, conform calendarului evreiesc

În mesaj se spune:„Adresăm cele mai sincere urări de bine, Dum-

neavoastră și celor apropiaţi, cu prilejul Anului Nou, conform calendarului evreiesc.

Această sărbătoare semnifi că începutul noii numărători a timpului și renașterea lumii. În aceste zile, oamenii își iartă greșelile unii altora, uită neînţelegerile și intoleranţa. Anume acest timp e timpul purifi cării și valorifi cării spiritu-ale.

Valorile umane prescrise în Tora stau la baza

spiritualităţii și binelui nu numai pentru iudei, dar și pentru toţi oamenii.

În Republica Moldova locuiesc reprezentanţi ai mai multor etnii, care vorbesc în diferite limbi, marchează diverse culturi și fac parte din mul-tiple culte religioase. Cel mai important, pentru noi toţi, este să putem păstra un climat social sănătos, să creăm posibilităţi de prosperare a casei noastre comune – Moldova.

Anul Noul să vă aducă Dumneavoastră și tuturor membrilor Comunităţii Evreiești din Republica Moldova pace, bucurie, sănătate și bunăstare, realizarea tuturor aspiraţiilor”.

Actual

Majorare-record a preţurilor la combustibil. Moldova, în pragul

unor noi scumpiri în lanţUrmare din pag. 1

ANRE: Scumpirile sunt neîntemeiateDirectorul general al ANRE, Victor Parlicov, susţine că majo-

rările preţurilor la carburanţi sunt neîntemeiate, întrucât cursul valutar le este favorabil companiilor petroliere. El a mai averti-zat că va impune sancţiuni companiilor care vor opera scum-piri, fără a avea avizul ANRE.

Potrivit lui Parlicov, după argumentele expuse de actorii pie-ţei în favoarea scumpirii, în ultimele trei zile, preţul unui baril și cotaţiile Platts pe pieţele internaţionale s-au redus cu 3-4%, iar leul s-a apreciat cu aproape 0,5%. Această tendinţă poate determina nevoia de coborâre a preţurilor, peste câteva zile.

Șeful ANRE a mai spus că fără componenta fi scală – accize și alte impozite pe produsele petroliere – preţurile de la benzină-riile din Republica Moldova sunt mai mari decât preţurile medii europene.

Filat îl acuză pe Parlicov că nu-şi face datoriaȘi premierul Vladimir Filat și-a manifestat nemulţumirea cu

noile scumpiri la benzină și motorină. Acesta i-a acuzat pe re-prezentanţii ANRE că nu i-au adus la cunoștinţă această infor-maţie și că a fost nevoit să afl e din presă despre noile scumpiri. „Ceea ce mă deranjează pe mine este că am afl at din presă. Era cazul să fi fost informat, în formă scrisă, de cei care regle-mentează acest domeniu”, a declarat ieri Filat, citat de Jurnal TV. Șeful Executivului a mai menţionat că ANRE trebuie să-și facă treaba nu doar prin comunicate de presă, ci să participe nemijlocit la formarea preţurilor la carburanţi. „ANRE trebuie să ofere, în primul rând, o reglementare foarte clară și transparen-tă la capitolul formarea preţurilor la produsele petroliere. Am așteptat mult prea mult ca ANRE să-și facă meseria. Dacă nu e în stare, o să-i ofer eu analiza despre viciile care sunt la această procedură a preţurilor”, a declarat Filat.

Petroliştii nu renunţă la scumpiriDe cealaltă parte, importatorii de petrol au altă părere. Pre-

ședintele Uniunii Importcompetrol, Valentin Bodișteanu, a de-clarat că scumpirile se datorează faptului că preţul de import a crescut până la 1 150 de dolari pentru o tonă de benzină sau de motorină, faţă de 1 050 și 1 080 cât era acum câteva săptă-mâni.

În același timp, directorul general al Rompetrol Moldova, Că-tălin Crăciun, afi rmă că, deocamdată, compania pe care o con-duce nu a decis asupra modifi cării preţurilor la combustibil și că este în proces de evaluare a situaţiei pentru a stabili dacă este nevoie de a recurge la scumpiri.

Precizăm că această majorare fără precedent a preţului la carburanţi va lovi, în primul rând, în agricultori, care se afl ă în procesul lucrărilor agricole de toamnă și care, în afară de grave-le probleme provocate de seceta din acest an, vor fi nevoiţi să investească sume impunătoare pentru lucrarea terenurilor.

De aceea, este foarte probabil ca această nouă scumpire să-și găsească refl ectare imediată și în preţurile la produsele agro-alimentare, dar și să determine scumpiri în lanţ la toate produ-sele și serviciile.

Ultima majorare a preţurilor la carburanţi a avut loc la mijlocul lu-nii august, atunci benzina și motorina s-au scumpit cu 50 de bani.

Olesea ŢERNA, FLUX

Ion Pleșca, președintele Curţii de Apel Chișinău, a împrumutat în doi ani câteva zeci de milioane de lei, gajând același apartament. Magis-tratul nu vede nici o problemă în aceasta, în timp ce alţi juriști susţin că astfel de credite pot fi considerate favoruri.

Aţi încercat vreodată să con-tractaţi un credit de la o bancă? Nu avem în vedere credite de consum de câteva mii de lei. Încercaţi să împrumutaţi, de exemplu, o sumă de un milion de lei și mai mult și veţi constata că va trebui să dispuneţi de un gaj ce acoperă împrumutul în proporţie de 140% din valoarea acestuia. Regula însă nu este va-labilă și în cazul unor „persoane alese”, printre care se numără și judecătorul Ion Pleșca, preșe-dintele Curţii de Apel Chișinău.

Datele de care dispunem arată că Ion Pleșca și familia sa au împrumut de la două bănci din Moldova câteva zeci de mi-lioane de lei. Lipsa declaraţiei de venit pe pagina Curţii de Apel și pe cea a Consiliului Superior al Magistraturii nu ne permite să afi rmăm dacă magistratul a declarat aceste împrumuturi și dacă câștigă sufi cient pentru a rambursa banii.

Credite pentru fabrica de carneSă o luăm de la un capăt.

Conform datelor de la Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru, Ion Pleșca, împreună cu soţia sa Tatiana, deţin în proprietate o casă de locuit pe strada Pictor Ion Jumati și un apartament pe strada Zelinschi, din Capitală. Imobilul se regăsește și în ultima

declaraţie pe venit publicată, în

contextul campaniei electorale

pentru alegerile parlamentare

din 28 noiembrie 2010. Tot

atunci, Pleșca, împreună cu

soţia, declara, pentru anii 2008-

2009, venituri de 270.312 lei.

Dacă această casă a fost de-

clarată anterior, apartamentul

de pe Zelinschi apare în acte

pentru prima dată. În acest bloc

doar câteva apartamente sunt

locuite. Locuinţa magistratului

nu este fi nisată, dar a fost gaja-

tă de câteva ori la două bănci.

Oficial, beneficiarul creditelor

nu sunt Ion și Tatiana Pleșca, ci

combinatul de carne Nivali-Prod

SRL (în acea perioadă se numea

Sembis-Max SRL), la care fecio-

rul magistratului, Igor, deţine în

acte 25% din acţiuni. Feciorul

a fost împuternicit de părinţi

să-i reprezinte la contractarea

creditelor.

Primul împrumut a fost acor-

dat la 7 septembrie 2010. Apar-

tamentul, cu suprafaţa de 87,5

metri, a fost ipotecat pentru

patru milioane de lei de la Mol-

dindconbank, pe un termen de

trei ani. Tot în aceeași zi banca

a mai eliberat un alt împrumut

în valoare de 200.000 de dolari,

care la cursul ofi cial echivala cu

2,46 milioane de lei. Valoarea

de ipotecă a apartamentului

gajat constituia 1,178 milioane

de lei, adică de cinci ori și ceva mai puţin decât mărimea împru-muturilor.

La mai puţin de o lună, pe 4 octombrie 2010, folosind același apartament în calitate de gaj, a fost contractat un credit de 350.000 de dolari (4,3 milioane de lei), pentru o perioadă de trei ani. Peste o săptămână a mai fost luat un alt împrumut de120.000 de dolari (circa 1,5 milioane de lei) pentru un termen de cinci ani. Astfel, în decursul a cinci săptămâni, gajând un aparta-ment ce valora 1,178 milioane de lei, au fost contractate de la o singură bancă împrumuturi în valoare totală de circa 12 milioane de lei. Curios este că nicăieri nu fi gurează care este rata dobânzii la aceste credite.

În acea perioadă, Ion Pleș-ca era deputat și candida din nou pe listele Alianţei Moldova Noastră. Din documentele de care dispunem nu există însă nici o confi rmare că aceste îm-prumuturi au fost rambursate. La 19 aprilie 2012, Ion și Tatiana Pleșca, reprezentaţi deja de Ser-giu Grădinaru, depun iarăși în calitate de gaj apartamentul de pe strada Zelinschi, de această dată la Victoriabank. Creditul, în valoare de cinci milioane de lei și o dobândă de 12%, este acordat din nou firmei Nivali-Prod, la care Sergiu Grădinaru este acţi-onar majoritar cu 61,06%.

Cu o lună mai devreme, la 14 martie 2012, Igor Pleșca, feciorul președintelui Curţii de Apel, a contractat și el două credite, dar de la Moldindconbank, unul de patru milioane de lei și altul

de 470.000 de dolari. În calitate de gaj este depus de această dată apartamentul de 83 metri pătraţi pe care-l deţine într-un bloc de pe strada Moara Roșie. Potrivit contractului, valoarea de ipotecă a locuinţei, consim-ţită de părţi, este de 764.000 de lei.

Președintele Curţii de Apel nu vede nici o problemă în faptul că a gajat apartamentul său pentru ca o fi rmă să poată împrumuta de la două bănci circa 17 milioa-ne de lei. „De rambursarea credi-telor se ocupă Igor. Nu văd nici o problemă. Astfel l-am ajutat pe feciorul meu să-și dezvolte o

afacere, la care el, împreună cu

partenerul său, muncește foarte

mult”, ne-a declarat Ion Pleșca.

Judecătorul nu are nici o vinăNicolae Eșanu, ex-vicemi-

nistru al Justiţiei, spune că,

dacă băncile au dat credite cu o

valoare mai mare de câteva ori

decât gajul, atunci problema

este a instituţiei fi nanciare, care

astfel își asumă riscuri mari. „Nu

cred că un judecător a comis

o ilegalitate, dacă a depus gaj

imobilul său pentru ca cineva să

benefi cieze de credit. Problema

este mai degrabă una de etică,

de încălcare a deontologiei

judecătorești. Astfel de credi-

te pot fi considerate și un fel

de favoruri, care știrbesc din

credibilitatea magistratului”, a

explicat juristul.

Investigaţia a fost realizată

în cadrul Campaniei „Toleranţă

zero corupţiei”, desfășurată de

Centrul de Investigaţii Jurna-

listice, cu suportul Programului

Buna Guvernare al Fundaţiei

Soros Moldova.

Judecătorul nu trebuie să pretindă şi să accepte favoruriJudecătorul și membrii fami-

liei sale nu trebuie să pretindă

sau să accepte cadouri, moște-

niri, împrumuturi sau favoruri

în legătură cu acţiunile făcute,

pe care le vor face sau pe care

au omis să le facă în îndeplinirea

atribuţiilor judiciare, se spune

în Principiile de la Bangalore

privind conduita judecătorului,

întocmite de Grupul pentru In-

tegritate Judiciară. Documentul

publicat pe pagina web a Con-

siliului Suprem al Magistraturii

reprezintă în acest moment sin-

gurul instrument internaţional

valabil în privinţa conduitei

judecătorilor.

Sursa: investigatii.md

Judecătorul cu datorii de zeci Judecătorul cu datorii de zeci de milioane de lei la băncide milioane de lei la bănci

Ion PleşcaFuncţia: președintele Curţii de Apel Chișinău

Vârsta: 55 de ani

2005-2010: deputat în Parlament

2009-2010: președinte al Comisiei juridice.

În anii 1987-2005 a fost președinte al Judecătoriei Botanica. A fost numit președinte al Curţii de Apel Chișinău în iulie 2011, înlocuindu-l pe Anatol Doga, care a fost suspendat din funcţie pentru că nu și-a declarat toate bunurile. Recent a fost decorat de președintele Nicolae Timofti pentru activitate prodigioasă în domeniul Justiţiei.

AdAAdAdrAdrAdrAdrdrdrdAAAAAAdrdrdrdddAdAAdAAAAAAddAAAAAAAAddrAAAAAAAddrAAAAA rrAdrAdrAAAAAAdrdrAAAAAAdAddddAAAAAAdAdrAdrddAdrAdrAAAdrAdddddrrAdrAdrAAAdddddrrAAdAAdrddrdAAdrAdrddrrAddrrAAAAAAAddrrrAAAAA rdrAAAA esaesesaesaesaeesaesasasassasaaaaeeeesaesaesasasssaeeesaeseesaaesesesaeseeesssasaesessaesaesaaeeesaeessaaeeesesesesssasaaaaaesaesaesasesessaaaesaessssssaaaaeessaaeeseessaaaaaaeeeesssaaaaaaaaeeeeesessaeeeee in inininii ininninninininnnii ininiiiin ii inninniniinn iininnnntertertteteterterttternetettttnettetenee hhh: h: h: hh: h: hhhhhhhhh: hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh: hhhhhhhhhhhhhttptttttttttttttptttttttpttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttpttttttpp

VLADIMIR FILAT:Tora, la baza spiritualităţii şi

binelui nu numai pentru iudei, dar şi pentru toţi oamenii

Casa lui Ion PleșcaCasa lui Ion Pleșca Apartamentul de pe strada ZelinschiApartamentul de pe strada Zelinschi

FMI:

Moldova este lider mondial la capitolul concentrarea

bancomatelor pe cap de locuitorRezultatele unei analize efectuate de Fondul Monetar Internaţional arată că Republica Moldova este lider mondial la capitolul con-centrarea bancomatelor pe cap de locuitor, transmite InfoMarket.

Potrivit FMI, în Moldova la 100 de mii de locuitori revin 300 de bancomate, în timp ce în Canada acest indice este de 208 bancomate, iar în Australia și Spania – câte 166 de bancomate, în Franţa – 110 bancomate. În România, la 100 de mii de locuitori revin 60 de bancomate, în Ucraina – 84, Rusia – 153, Elveţia – 100 de bancomate.

Raportul FMI nu conţine informaţii despre coraportul dat în Marea Britanie și SUA. În același timp, Moldova nu se poate lăuda cu un indice atât de înalt la numărul reprezentanţelor bancare raportat la numărul populaţiei – doar 11 reprezentanţe la 100 de mii de locuitori.

Potrivit datelor FMI, în același timp, primul loc în lume după nivelul de concentrare a reprezentanţelor bancare raportat la

numărul populaţi-ei îl ocupă Ciprul – 104 reprezentanţe la 100 de mii de persoane. În Lu-xemburg sunt în-registrate 89, iar în Elveţia – 51. În SUA acest indice este de 35 de reprezen-tanţe, Franţa – 41, Spania – 90. Date-le despre Marea Britanie lipsesc.

Potrivit sursei citate, cel mai pu-ţine reprezentanţe bancare sunt în Sudan – 0,5 la o sută de mii de lo-cuitori.

MICA PUBLICITATE

Anunţ Vând apartament Iași. Aparta-

ment 3 camere pe Mircea cel

Bătrân. Suprafaţa 70 de metri

pătraţi. Apă, gaz autonom, ter-

mopan, etaj 6 din 10. Clădirea e

termoizolată în exterior. Telefon

de contact: 069995040.

Idila lui Filat cu Şevciuk, lăudată de Lucinda Creighton

21 SEPTEMBRIE 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

TITUS CORLĂŢEAN:

Tinerii din regiunea transnistreană au

dreptul de a fi educaţi în limba română

Ministrul Aface-rilor Externe al României, Titus Corlăţean, a pledat, la reuni-unea miniștrilor de Externe de tip Gymnich din Cipru, pentru dreptul tinerilor din regiunea transnistreană la educaţie în limba română, în contextul discu-ţiilor privind pro-

blema accesului și a lipsei educaţiei în state afectate de confl ict sau în proces de tranziţie politică, se arată într-un comunicat emis de MAE, transmite portalul românesc Ora Nouă.

Intervenţia ministrului român de Externe s-a concentrat asu-pra relevanţei abordării atotcuprinzătoare a ciclului educaţional pentru tinerii din imediata vecinătate a UE, atât cea sudică, cât și cea estică.

Corlăţean a reamintit difi cultăţile întâmpinate de școlile de grafi e latină/limbă română din regiunea transnistreană a Re-publicii Moldova și a atras atenţia asupra lipsei de progrese în reglementarea situaţiei.

Șeful diplomaţiei române s-a referit la importanţa menţinerii pe agenda UE a dreptului la educaţie pentru tinerii din regiunea transnistreană și asigurarea accesului acestora la școlile cu pre-dare în limba română.

Potrivit sursei citate, ministrul român de Externe a arătat, totodată, că accesul la educaţie este o măsură concretă de con-solidare a încrederii dintre părţile afl ate în confl ict, cu potenţial major de detensionare a relaţiilor. El a evocat rolul pe care sis-temul educaţional din România l-a avut și continuă să îl aibă în specializarea tinerilor din Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Asia Centrală.

Acum aproximativ jumătate de an, Roșca a cerut Procura-turii Generale ca liderii AIE să fie cercetaţi penal. Cererea a fost refuzată, motiv pentru care Roșca s-a adresat Judecătoriei Râșcani.

Dosar tergiversat la infi nit Ex-președintele PPCD îi cere

instanţei să oblige Procuratura să iniţieze urmărirea penală a liderilor AIE, pe faptul uzurpării puterii de stat, prin depășirea cadrului constituţional și men-ţinerea ilegală a puterii.

Amintim că la 29 februarie 2012, membrii CACD au depus pe numele lui Valeriu Zubco, procuror general, o scrisoare deschisă în care au cerut tra-gerea la răspunderea penală a lui Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu pentru crima de uzurpare a puterii de stat. În urma acestei sesizări, examina-rea cazului respectiv a fost pusă

în sarcina procurorului Lucreţia

Zaharia. La 26 martie, Iurie Roș-

ca, fiind audiat de procurorul

respectiv, a depus un demers

în care a prezentat o serie de

probe concludente, prin care

a argumentat vinovăţia celor

trei conducători ai partidelor

din coaliţia de guvernământ. A

doua zi, pe 27 martie, procurorul

Lucreţia Zaharia a emis o ordo-

nanţă prin care refuza începerea

urmăririi penale pe numele celor

trei lideri politici.

Aceeași situaţie s-a produs și

pe 4 mai 2012, când procurorii

au respins repetat cererea re-

prezentanţilor CACD, după ce,

pe data de 20 aprilie 2012, Iurie

Roșca a depus la Procuratura

Generală o plângere împotriva

Ordonanţei de refuz de a iniţia

urmărea penală contra celor

trei lideri ai alianţei de guver-

nământ.

Potrivit procedurii legale,

procurorul ierarhic superior era

obligat să studieze plângerea

respectivă și să decidă asupra

necesităţii iniţierii cauzei pe-

nale. În cazul unui posibil refuz

din partea procurorului ierarhic

superior, legislaţia în vigoare

prevede posibilitatea de atac la

judecătorul de instrucţie.

Astfel, la 25 mai 2012, Iurie

Roșca a depus la Judecătoria

sectorului Râșcani din Chiși-

nău o plângere împotriva celor

două ordonanţe de refuz emise

de Procuratura Generală din

data de 27 aprilie 2012 și 4 mai

2012.

La 10 iulie 2012, la Jude-

cătoria sectorului Râșcani din

Chișinău a început examinarea

cauzei Iurie Roșca versus Pro-

curatura Generală pe motivul

tragerii la răspundere penală a

celor trei conducători ai coaliţiei

de guvernământ.

Iurie Roșca a cerut instanţei

să anuleze ordonanţele de ne-

începere a urmăririi penale din

27 martie, emisă de procurorul

Lucreţia Zaharia, și din 4 mai,

semnată de Andrei Pântea,

prim-adjunct al procurorului

general, care au refuzat să iniţi-

eze urmărirea penală împotriva

celor trei.

Judecătorul de instrucţie

Anatol Galben a adus la cunoș-

tinţa celor prezenţi că procuro-

rul Lucreţia Zaharia se află în

concediu, motiv pentru care a

solicitat amânarea examinării

acestui dosar.

Un nou dosar, pe cale să ajungă la CEDOAstfel, 31 iulie 2012, la Ju-

decătoria sectorului Râșcani

din Chișinău a fost continuată

examinarea cauzei Iurie Roșca

vs AIE. Întrucât refuzul Procu-

raturii de a începe urmărirea

penală se baza pe un ordin

interdepartamental, la 4 iunie

2012, Iurie Roșca a cerut să i se

pună la dispoziţie documentul

respectiv. Însă acesta nu a fost

transmis solicitantului nici până în momentul de faţă.

În cadrul ședinţei respective, avocatul Igor Ţurcanu a cerut instanţei de judecată să oblige Procuratura să elibereze infor-maţia solicitată. Reprezentantul Procuraturii, Valeriu Bodean, a căzut de acord cu cererea formulată. Anume din acest motiv judecătorul de instrucţie Anatol Galben a acordat timp suplimentar pentru obţinerea acestui document și formularea argumentelor suplimentare în susţinerea plângerii.

Prin urmare, următoarea șe-dinţă de judecată a fost stabilită pentru data de 5 septembrie, ora 10.00.

În cadrul acelei ședinţe s-a decis că o concluzie fi nală asupra cazului va fi formulată în cadrul procesului următor, care va avea loc pe 28 septembrie 2012. Cu toate aces-tea, Iurie Roșca a fost de părere că, cel mai probabil, va pierde acest proces și că va depune plângere la CEDO, pe motiv că judecătoria refuză nefundat să examineze toate probele prezentate.

Olesea ŢERNA, FLUX

Vizita premierului Vlad Filat la Moscova, cum era și de așteptat, s-a produs într-o atmosfe-ră de isterie colectivă. Ca de obicei, au apărut comentarii ridicole și pline de venin ale unor jurnaliști și comentatori de serviciu.

Despre isteria antirusă şi antigermanăAstfel, fără a aduce măcar o probă concludentă sau cel

puţin câteva argumente raţionale, aceștia ne asigurau că la Moscova se va produce trădarea intereselor naţionale ale ţării, că va fi cedată Transnistria sau federalizată Mol-dova, că Guvernul își va schimba cursul proeuropean, că va fi resetată puterea etc. În ziua întâlnirii, aberaţiile și dezinformările erau deja lansate la pachet. Unii și-au pierdut vocea, urlând că la Moscova am fost umiliţi, șan-tajaţi și mai că violaţi. În critici, au ajuns la absurd: de ce vinul servit delegaţiei noastre era italian? O televiziune, fără a oferi și probe, declara că delegaţia noastră a fost ţinută o oră în anticameră. Informaţia s-a dovedit a fi falsă (a fost modifi cat programul întâlnirilor).

Ţipau tot acei (majoritatea afi liaţi păpușarului) care la venirea doamnei cancelar Merkel jurau pe cruce că „doamna de fi er” ne va impune federalizarea, că asistăm la o reiterare a pactului Molotov–Ribbentrop. Ei și? Merkel a venit, și spre profunda dezamăgire a acestor clowni ai spaţiului public, măcar o aluzie nu a făcut la federalizare! În schimb, a declarat că RM are șanse de integrare euro-peană, oferind și peste 100 mln. de euro suport fi nanciar, plus promisiunea unor investiţii în economie!

După plecarea lui Merkel aţi văzut măcar pe unul dintre acești mercenari să-și ceară scuze publice pen-tru minciuni? Pe dracu. Continuă cu noi aberaţii și mai gogonate decât cele prezentate anterior.

Întâlnirea s-a produs. Și? Unde e transnistrizarea, ma-fi otizarea, federalizarea, trădarea? Unde e schimbarea vectorului, reformatarea guvernării, vinderea activelor ţării? Concret și fără aberaţii.

Mai mult. După întâlnirea de la Moscova, RM a fost vizitată de ministrul român de Externe, iar în viitorul imediat va fi vizitată de președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care, practic, aproape sincronizat cu vizita de la Moscova, a promis RM că în 2013 va în-cheia acordul de asociere.

Și aici mai punctez o întrebare: dacă în 2013 Moldo-va va semna acordul, ce vor zice acești “analiști”, care ne sperie că ar putea fi schimbat cursul proeuropean? Amintesc că tot ei declarau cu ardoare în 2011, că ali-anţa PLDM-PCRM e una inevitabilă. Unde e harbuzul? Apropo, anume din acest “motiv” Mihai Godea, înfocat, a părăsit PLDM în plină campanie electorală. Acum, el vociferează idei scrise la hotelul Codru, gen, „la Moscova se pregătește trădarea”. Păi, care a fost motivul adevărat, dle Godea?

Vizita la Moscova: realizări şi eşecuriDincolo de anumite progrese în relaţiile moldo-ruse,

trebuie să constatăm că AIE în toţi 3 ani de guvernare a promovat o politică rezervată, ca să nu zic reticentă faţă de Rusia. Respectiv, și Rusia s-a dezis de creditul promis de 500.000.000 de dolari (apropo, ce-s cu cele 100 mln. de euro promise de Băsescu?), a deblocat foarte lent embargoul vinicol (apropo, România la fel a blocat importul unor partide de vin moldovenesc), a majorat gradual preţul la gaze.

În plus, MAEIE nu a promovat în toţi acești ani o agendă privilegiată în relaţiile sale cu Rusia, făcând uneori acţiuni și afișând gesturi ce sfidau deschis Moscova. Apropo, chiar în ajunul vizitei, unul dintre

deputaţii PLDM a cerut la APCE introducerea sintagmei „retragerea imediată a trupelor rusești”, în schimbul formulei „retragerea trupelor rusești” din Transnistria. În asemenea situaţie, mari succese în timpul acestei vizite nici nu puteau fi .

Insuccesele vizitei pot fi reduse la câteva:Nu s-a reușit soluţionarea problemei strategice –

micșorarea preţului la gaze, deși în septembrie va fi o nouă rundă de negocieri.

RM nu a venit nici cu un mesaj pe dosarul transnis-trean.

Sunt și anumite succese, chiar dacă discutabile:V.Putin a promis investiţii economice serioase în econo-

mia RM, în special în infrastructură și sectorul energetic. Se pare că rușii sunt interesaţi de reţelele de tranzit ale Moldovei. Or, în condiţiile de criză economică, această pro-misiune valorează mult. Este interesant faptul că V. Lazăr a confi rmat că rușii au făcut propuneri valoroase, care vor fi profi tabile pentru RM, FR, UE. Ziarul rus Nezavisimaia Gazeta a scris că energia electrică rusească va fi tranzitată prin reţelele moldovenești de înaltă tensiune.

V. Putin a promis promovarea activă a exporturi-lor moldovenești, ceea ce constituie o premieră și ar putea crea condiţiile favorabile creșterii economice a Moldovei.

V. Putin și D. Medvedev au reiterat promisiunea refe-ritoare la deschiderea unui nou terminal pentru vinurile moldovenești la Breansk (pe lângă cele din Moscova și Petersburg). Apropo, în premieră, și Putin, și Mevedev, și Gh. Onișcenko au lăudat calitatea vinurilor moldove-nești (răspuns celor care isterizau că delegaţia RM a fost servită cu vin italian).

Semnarea unor noi tratate de colaborare între minis-terele Dezvoltării Regionale ale RM și Rusiei; formarea unei comisii istorice mixte moldo-ruse.

Unii experţi ruși și ziarul Nezavisimaia Gazeta și-au exprimat optimismul în problema prelungirii aflării moldovenilor ce lucrează în Rusia până la 90 de zile. Cel puţin, Ucraina a obţinut același lucru.

A șantajat sau nu Rusia delegaţia moldovenească? Cred că nu. Șantaj înseamnă, în primul rând, amenin-ţare. Or, nu poţi ameninţa cu ceea ce este o practică a Gazprom-ului în raport cu toţi vecinii, și, în special, cu UE. Moscova ne-a făcut oferta deschisă de aderare la Uniunea Vamală, dar și-a exprimat doleanţa că aceasta va fi o decizie benevolă. Moscova a cerut denunţa-rea pachetelor energetice cu UE (pachetul trei, care periclitează poziţia Gazprom în Moldova, în special, MoldovaGaz).

Acum depinde de noi ce vom accepta și ce nu. Una e clar: al treilea pachet energetic european poate fi rene-gociat cu UE și introdus nu în 2015, ci în 2020 sau 2025. Oricum, nu suntem membri UE, și nici candidaţi. Deci, avem câmp de manevră. Respectiv, avem șanse pentru o scădere nu cu 30%, ci cu 10% sau ceva de acest gen. Oricum, ar fi un progres. Va putea Moldova exploata această conjunctură favorabilă sub actuala guvernare? Nu sunt sigur. Accesele de rusofobie ar putea pune cruce pe aceste proiecte.

Rusia ne impulsionează integrarea în UE?Indiferent cum vor evolua relaţiile moldo-ruse, una

este clar: Moscova este principalul partener economic al Moldovei, fi indcă de aici avem în 2012 peste 1 mlrd. de dolari transferuri valutare (din UE – 300 mln.), 38 % export de vinuri moldovenești (10% din piaţa rusă). Doar în primele 7 luni ale anului 2012, conform BNS, RM a exportat în Rusia produse în valoare de $ 356,6 mln. (în România – $ 194 mln.). Deci, dacă suntem raţionali, interesul nostru naţional ne impune menţinerea unor relaţii strategice cu Rusia.

Dacă ne referim la aspectul politic, marele câștigător al vizitei este Vlad Filat, care, având statut de prim-mi-nistru, s-a întâlnit la direct nu doar cu omologul său Medvedev, dar și cu președintele Putin. Prin această întâlnire, rușii au dat de înţeles că Filat este persoana Nr.1 în RM. Totodată, isteria ridicată de mass-media liberală și cea afi liată păpușarului iarăși toarnă apă la moara premierului. Prezentând propunerile Rusiei drept șantaj, ei au stârnit gelozia UE. Respectiv, Filat va fi curtat dublu de comisarii europeni, ceea ce-i va permite să obţină noi fonduri și favoruri. Argumentul invocat va fi unul simplu: rușii ne presează, dar ne fac și oferte. Voi ce ne daţi în schimb, ca să rezistăm presiunii?

Bogdan ŢÂRDEA

Sursa: bogdantsirdea.eu

Alegerea președintelui ţării în primăvara anului curent, contrar declara-ţiilor politicienilor, nu a adus și mult râvnita stabilitate. Societatea continuă să fi e scindată, iar acţiunile cu caracter destabilizator – tot mai frecvente. În plus, nu există nici o siguranţă că actuala guvernare își va duce mandatul până la capăt, iar primii care recunosc existenţa unor probleme grave în AIE sunt chiar liderii ei.

Noul sezon politic începe cu ten-siuni de proporţii și există toate motivele pentru a presupune că acestea vor crește în continuare. S-au înteţit acţiunile unioniștilor, care cer alipirea Basarabiei la România, pretinșii stataliști ies tot mai des în stradă, promovând mai degrabă o politică pro-Est, pro-Rusia, decât pro-Moldova, s-au înteţit acţiunile forţelor care cer deschis renunţarea la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și demararea unui amplu proces de integrare eurasiatică, subminarea eforturilor externe și interne de reglementare a problemei transnistrene capătă caracter de campanie permanentă cu actori și roluri bine stabilite. Într-un

cuvânt, Republica Moldova e întinsă

în toate părţile, fi ecare încercând să

rupă din ea o bucată cât mai mare și

să o ducă în direcţia dorită.

Societatea moldovenească nu

are astăzi o viziune comună sau cel

puţin una împărtășită de marea

majoritate a cetăţenilor privind

viitorul statului. Și acest lucru este

grav. Luptele politice între grupuri,

partide, lideri, clanuri care au loc în

ultimul timp demonstrează că unica

viziune comună care poate să existe

este distrugerea statului Republica

Moldova. Nu este exclus că, dacă la

un moment dat, cineva ar veni cu

iniţiativa ca toţi liderii și liderașii să se

așeze la o masă comună de discuţii și,

în fi nal, să decidă ruperea Moldovei

în câteva părţi, marea majoritate ar fi

de acord cu aceasta. Or, transnistrenii

s-ar vedea liberi să-și construiască

statul lor, găgăuzii – al lor, vorbitorii

de limbă rusă și exponenţii lor politici

și-ar antrena partea lor de Moldovă

în proiectele eurasiatice, unioniștii

– partea lor ar alipi-o la România, iar

stataliștii, dacă le va rămâne ceva

după marea împărţeală, se vor alege

cu un stat micuţ (nu mai mare decât

Transnistria sau Găgăuzia), care va

deveni, într-un fel, ultimul bastion al

moldovenismului.

Toate acestea ne duc la gândul că

ideea de integrare europeană a Repu-

blicii Moldova, care la un moment dat

părea că poate deveni o idee ce ar uni

societatea moldovenească, a suferit

un eșec usturător. Integrarea euro-

peană urma să-i împace pe unioniști

cu gândul că reunirea cu România, în

condiţiile actuale, se poate produce

doar în cadrul Uniunii Europene, iar

pe stataliști și pe vorbitorii de limbă

rusă – să-i ademenească cu benefi ciile

pe care le implică acest proces – călă-

torie fără vize și la preţuri mai ieftine,

infrastructură europeană, bunăstare

etc. Nu se știe ce i-a determinat pe

stataliști, unioniști și vorbitorii de

limbă rusă să se dezamăgească în

ideea integrării europene – fi e criza

din UE, fi e comportamentul actualilor

conducători ai Republicii Moldova,

cert este că ei au preferat să revină

la vechile idei și modele de compor-

tament, alunecând tot mai mult spre

extreme.

Grav este că în această situaţie,

în loc să dea dovadă de unitate în

declaraţii și acţiuni, liderii Alianţei

pentru Integrare Europeană alimen-

tează indirect aceste manifestări.

Schimburile de replici dure din ultima

perioadă și declaraţiile precum că în

AIE sunt probleme, nefi ind exclusă

nici demiterea Guvernului și refor-

matarea Alianţei, sunt un motiv în

plus pentru reprezentanţii diferitor

tabere politice să-și urmeze propria

agendă. Chiar dacă conducerea ac-

tuală a Republicii Moldova încearcă

să ia unele decizii (care sunt, mai de-

grabă, jumătăţi de măsură) și recurge

la acţiuni de natură să-i intimideze pe

cei care vin cu mesaje radicale, să-i

facă să se gândească înainte de a se

deda unor acţiuni, efectul se pare că

este egal cu zero. Mai mult decât atât, reprezentanţii extremelor politice văd în acţiunile timide sau în lipsa de acţiune a puterii o încurajare a com-portamentului lor, care devine și mai provocator, și mai iresponsabil. Astfel, Moldova se îndreaptă încet, dar sigur spre o catastrofă, care ar putea conta enorm pentru viitorul ţării.

Se zice că, atunci când toate so-luţiile pentru asigurarea existenţei unui stat în continuare sunt epuizate, se recurge la ultima soluţie – dis-trugerea acestuia prin împărţirea teritoriilor sale. Istoria ne oferă mai multe exemple în acest sens – de la Imperiul macedonian și Imperiul Roman până la state dispărute chiar în ultimele sute de ani. Moldova nu poate fi comparată cu marile imperii sau cu statele dispărute de-a lungul istoriei. Dar comportamentul politi-cienilor noștri, orice s-ar spune, tare mai seamănă cu comportamentul acelor conducători care, pornind de la ambiţii personale, la un moment dat și-au sacrifi cat statele, construind altele noi, în care le-a revenit rolul de lider sau au obţinut alte benefi cii. Dacă nu dorim ca și cu Moldova să se întâmple același lucru, e timpul să ne întrebăm: Dar ce scopuri urmăresc oare acei care ne scot astăzi din nou pe baricade și de ce acei care trebuie să apere statul Republica Moldova nu-și îndeplinesc obligaţiunile con-stituţionale?

Dumitru SPĂTARU

Sursa: tribuna.md

Judecătoria Râşcani se va pronunţa, Judecătoria Râşcani se va pronunţa, pe 28 septembrie, în cazul Roşca vs AIEpe 28 septembrie, în cazul Roşca vs AIE

AIE a decis: Lupu, Ghimpu și Filat AIE a decis: Lupu, Ghimpu și Filat n-au uzurpat puterean-au uzurpat puterea

Peste zece zile va fi clar dacă Vladimir Filat, Ma-

rian Lupu și Mihai Ghimpu vor fi sau nu cercetaţi

penal. Decizia urmează să fi e luată de Judecă-

toria sectorului Râșcani pe 28 septembrie, când

magistraţii se vor pronunţa asupra cazului iniţi-

at de reprezentantul Comitetului pentru Apă-

rarea Democraţiei și Constituţiei, Iurie Roșca,

referitor la tragerea la răspundere a celor trei

lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană.

Putin şi Merkel contra Moldovei? Moldova – din nou pe baricade sau de ce s-au activizat extremele

Un proiect de lege pentru întărirea securităţii UE și formarea unui Minister European de Externe și a unei posibile Armate Europene a fost propus de către ministrul de Exter-ne al Germaniei, Guido Westerwel-le. Proiectul este susţinut de 11 ţări membre UE.

Ziarul britanic Guardian scrie despre proiectul de lege propus de ministrul german de Externe pentru întărirea sistemului de securitate din interiorul Uniunii Europene, proiect susţinut de 11 ţări membre UE.

„Cinci din cele mai im-portante 6 ţări din Uniunea Europeană, Germania, Fran-ţa, Italia, Spania și Polonia, excluzând Marea Britanie, cer o revizuire radicală a politicii externe și de apărare, pentru a naște un nou minister de externe paneuropean puter-

nic. Majoritatea va vota pen-tru o politică externă comună pentru a ocoli dreptul de veto al Marii Britanii”.

Conform Guardian, pro-iectul ar putea conţine și o „armată europeană și o sin-gură piaţă pentru industria de apărare europeană”.

Proiectul de lege a fost înaintat de ministrul german de Externe, Guido Westerwel-le, susţinut în acest moment de 11 din cele 27 de ţări UE,

printre care se afl ă cele mai puternice nume din uniune, Franţa, Italia, Spania și Polo-nia, dar și Olanda, Belgia, Da-nemarca, Austria, Portugalia și Luxemburg.

Guardian scrie: „Proiectul mai cuprinde și alegerea di-rectă a unui președinte euro-pean, puteri mai mari pentru Parlamentul European și o nouă subcameră în Parla-mentul European pentru cele 17 ţări din zona euro”.

„Propunerea pentru o ar-mată europeană nu este sus-ţinută de către toate dintre cele 11 ţări implicate în acest proiect, iar documentul mai aduce în discuţie o „poliţie europeană”, care ar urma să protejeze graniţele externe ale Uniunii, dar și o viză eu-ropeană unică”.

Proiectul, la care au lucrat în ultimele 9 luni 11 miniștri de Externe, are 12 pagini și, dacă va fi acceptat de către

UE, „va mări presiunea pe

Marea Britanie pentru a pără-

si Uniunea Europeană”, scrie

ziarul britanic Guardian.

„Pentru a face din Uniunea

Europeană un actor impor-

tant pe scena internaţională

noi credem că ar trebui ca pe

termen lung să introducem

mai multe decizii în ceea ce

privește politica externă și

de securitate acceptate de

o majoritate și să prevenim

posibilitatea ca un singur

stat membru să obstrucţio-

neze iniţiativele”, precizează

documentul, care vorbește

despre „o politică de apărare

europeană și o piaţă unică de

armament”.

„Documentul cere o revi-

zuire substanţială în 2013 a

puterilor deţinute în prezent

de Serviciul European de

Acţiune Externă, care ar urma

să primească sub autoritate

dezvoltarea, energia și co-

merţul. Dacă se va realiza,

un minister european de

externe cu mai multă putere

se va naște”, mai notează

Guardian.

Sursa: stirileprotv.ro

GUARDIAN:

Germania propune o Armată Europeană. Proiectul care „ar putea scoate Marea Britanie din UE”

21 SEPTEMBRIE 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIAtitudini

Ieri am râs cu poftă urmărind

conferinţa de presă organizată de

primarul municipiului Chișinău,

Dorin Chirtoacă. Concomitent cu

această conferinţă, la Jurnal TV,

Rita Ursalovschi avea patru invitaţi

care discutau aceeași problemă

– “ședinţa secretă a Consiliului

Municipal Chișinău din data de 17

septembrie”. Invitaţi erau consilierii

municipali Todercan, Cernei, pre-

cum și doamna Vitalia Pavlicenco și

fostul consilier municipal Alexandru

Corduneanu. Am urmărit “Ediţia

Specială” cu interes. Emisiunea

și conferinţa concomitentă erau

destul de interesante. Chirtoacă

declara că a fost votată această

chestiune cu redenumirea străzii

Cuza Vodă, iar Cernei a negat totul.

În cadrul emisiunii, a fost contactat

și consilierul municipal socialist

Vlad Bătrâncea, care a declarat că

redenumirea străzii a fost votată la

pachet cu alte 250 de chestiuni. O

așa ipocrizie de care a dat dovadă

consilierul Cernei eu încă nu am vă-

zut. Stă Todercan și declară că a fost martor ocular la acest vot, iar Cernei minte, uitându-se în cameră fără pic de rușine. Primarul Chirtoacă a făcut și el spectacol la conferinţa de presă. Ba că are alt “lom” (pe româ-nește rangă), pe semne că la moșul Ghimpu s-au terminat așii din mâ-necă, ba că a făcut-o numai el știe cum, ba că socialiștii sunt vinovaţi de faptul că nu citesc ceea ce vo-tează și multe alte prostii. Dar cum poţi să citești, cel puţin, denumirea chestiunilor ce vor fi votate, dacă ele sunt tocmai 250 la număr. Nu cred că e o situaţie normală când se votează la pachet toate chestiunile și încă în 10 minute. Caracterul se-cretizat și formalist al ședinţei CMC ridică, de asemenea, o sumedenie de întrebări. Din ce cauză nu a fost anunţată presa? Care este motivul că nu au fost invitaţi și comuniștii? Ce e cu fuzionarea Termocomului cu CET-urile? Și din ce cauză a fost rectifi cat bugetul cu 250 de mili-oane de lei? Situaţia din CMC este

una dezastruoasă. Iar faptul că Chirtoacă „i-a tras pe sfoară” pe so-cialiști îl va costa scump. El mai are de lucrat cu acest consiliu încă 3 ani. Cu comuniștii nu poate conlucra din principiu, pe socialiști i-a umilit. Ce facem mai departe (fără comuniști și fără socialiști, Chirtoacă nu are nici o majoritate simplă)? Rămâne municipiul pentru următorii ani cu un blocaj al CMC. Să ne așteptăm la un război între primarul general Chirtoacă și CMC? Totul ar trebui să se petreacă civilizat, dar să nu se convoace ședinţele Consiliului în secret, ca în perioada totalitaristă.

Ceea ce s-a întâmplat în seara de 17 septembrie a fost un fel de „Cina cea de taină”. Deocamdată, pentru mine nu e clar cine e „Iisus” și cine e “Iuda”? Iuda l-a vândut pe Iisus pentru 30 de arginţi. Care este preţul vânzării astăzi, la o distanţă de 2000 de ani?

Veaceslav BURLAC

Sursa: vox.publika.md

Chirtoacă încearcă să tragă pe sfoară legea

Deși marţi s-a produs un precedent de manipulare ju-ridică ieșit din comun, mass-media și opinia publică au trecut prea ușor peste șarlatania josnică a primarului Dorin Chirtoacă. Faptul că liberalii unioniști sunt niște trișori și șarlatani juridici ordinari era cunoscut încă de acum doi-trei ani, de când aplicau politica „asului din mânecă”. Însă ieșirea de ieri (marţi – n.red.) a lui Chir-toacă a întrecut toate obrăzniciile lui de până acum.

Cu un zâmbet infantil, Chirtoacă s-a lăudat că votul Consi-liului Municipal Chișinău a fost un trucaj, iar cei 26 de consilieri municipali sunt niște „păpuși de paie” în mâinile șarlatanului general de Chișinău.

Culmea este că o parte a mass-media a prezentat manipulările juridice ale lui Chirtoacă drept mare act de „strategie politică”, prin care și-a „tras pe sfoară” adversarii. Oare nu este clar că acest Chirtoacă încearcă să tragă pe sfoară legea și oare nu ar trebui mass-media și opinia publică să condamne dur asemenea intenţii?

Nu știu unde a învăţat Chirtoacă astfel de „strategii”: în Sor-bonne, prin ţările-mume sau la un joc de cărţi cu gheaghea Mișa. Știu însă că prin așa metode nu va ajunge departe, pentru că și-a dat arama pe faţă acest „cel mai cinstit” politician. Acum toată lumea îi știe apucăturile și lipsa de scrupule. Tot cu ași din mânecă și șarlatanii acești liberali vor să facă, probabil, și „unirea”.

Cât privește votul CMC din 17 septembrie, lucrurile sunt cât se poate de evidente: ultima decizie votată este unica decizie valabilă juridic. Ultima decizie votată de consilieri (inclusiv de cei liberali) anulează toate celelalte decizii anterioare. Șarlatanul juridic Chirtoacă ar trebui să știe aceste lucruri elementare.

Deci, la ziua de astăzi, din punct de vedere juridic, nu șarla-tanesc, strada Ioan Cuza urmează să fi e redenumită în strada Alexei Belski. Și Partidul Socialiștilor se va asigura ca legea să fi e respectată și pusă în aplicare.

Igor DODONSursa: dodon.md

Și ca să nu fi e nimeni tentat să pună mâna pe-un pahar cu apă, precizez: găinarul „politic” sau găinăria „poli-tică”?

Redenumirea bulevardului Cuza Vodă, decisă la ședinţa de luni, 17 septembrie, a Consiliului Municipal Chișinău, discutată intens (și conferinţe de presă, și briefi n-guri), mi-a amintit de un anume tip de farsă, în care cel care vrea să păcălească ajunge să fi e păcălit.

Situaţie valabilă în momentul de faţă, căci există și posibilitatea ca cel care evită să fi e păcălit, și care păcălește, de fapt, să fi e într-un fi nal păcălit, și nu neapărat de cel care-a vrut să-l păcălească iniţial!

Dincolo de amuzamentul creat de „șantajistul” Dodon și de „răsturnătorul de situaţie” Chirtoacă, episodul în cauză este o găinărie, fără nici o rezervă!

A ambelor părţi!Și a consilierilor roșii ai rozului cândva

Dodon, care au condiţionat susţinerea celorlalte proiecte propuse spre adoptare cu susţinerea propriei iniţiative absolut infantile (că e anacronică nici n-are rost să zic) de redenumire a unei străzi din Chiși-nău cu numele unui militar sovietic!

Și a consilierilor de celelalte culori ale curcubeului numit Consiliul Municipal Chișinău, care, din câte se pare, i-au tras pe sfoară pe primii!

Întrebarea pe care și-au pus-o azi mulţi a fost: cum îi va afecta această găinărie pe găinarii implicaţi?

Oricare ar fi răspunsul, este esenţial să nu uităm că astfel de găinării se fac zilnic, nu doar când exotismul unora din ele ne captează atât de pasional atenţia!

Și că ei, găinarii-șefi , sunt cea mai fi de-lă reprezentare a societăţii moldovenești care zi de zi, în totalitatea ei, face găinării sau doar le observă și le ignoră.

******Vlad Bătrâncea, copie aproape desă-

vârșită a șefului său de partid, în goana după atenţia presei care-i caracterizează pe dodoniști, a susţinut un briefi ng la aceeași oră când primarul Chirtoacă a programat o conferinţă de presă.

Prestaţia micului „socialist” e o dovadă în plus a „valorilor” pe care și le-a adunat „valoarea” Dodon în juru-i!

Individul habar n-are nici împotriva cui luptă propriul partid („Ioan Cuza”!), nici pe cine promovează („Vasili Belski”!).

Acest tocmai (!) membru al comitetului executiv al PSRM nu e la prima gafă de genul ăsta. Într-o emisiune de la Publika TV, respectivul Bătrâncea declara convins că europenii sărbătoresc pe 9 mai „ziua eliberării Europei”!

Vai de soarta partidului lui Dodon cu așa adjuncţi care habar n-au nici de Declaraţia Schuman, nici de fap-tul că europenii comemorează (nu „sărbătoresc”) încheierea celui de-al

Doilea Război Mondial pe 8 mai…

Și ca o dovadă în plus a prostiei promovate de acest partid de orientare rusă (de parcă prestaţia „pricepu-tului” la briefi nguri nu era de-ajuns), pe site-ul aces-tora apare un text în care redenumirea bulevardului Cuza Vodă (Alexandru Ioan Cuza) în „Aleksei Belski” este prezentată ca una din „problemele socio-econo-mice prioritare pentru con-silierii socialiști”, alta fi ind și „demontarea „pietrii (!) lui Ghimpu” din PMAN”!

De cealaltă parte (con-venţională!), se pare că „tac-tica” primarului Chirtoacă a fost ţinută în mare secret, din moment ce nici colegul său de partid, deputatul Valeriu Munteanu, n-a știut de această „operaţiune”, fiind vizibil încurcat de noutatea spusă de Lorena Bogza în emi-siunea „În profunzime”!…

Iar „replica” celorlalţi farsori, a exclu-șilor (autoexclușilor) consilieri comuniști – în zădar „majoritari” – preocupaţi mai mult de politica externă a republicii, în general, decât de nevoile curente de la nivelul local, pentru a căror rezolvare au pledat în campania electorală, indică sau o realizare a imposibilităţii înlăturării în perioada următoare a primarului Chirtoa-

că, implicit și o disponibilitate de colabo-rare, sau, mai probabil, aceeași frustrare de „mare” partid politic, remarcată mai ales în discursul deputatului Voronin, care nu e capabil să vadă un adversar decât în mai-marele zilei – premierul Filat, descon-siderându-l în continuare pe primarul Chi-șinăului, deși acesta le-a cam șters nasul la ultimele scrutine municipale…

******Pe când și niște pâine, domnilor cir-

cari?!

Max CIUDIN Sursa: natiadinurma.wordpress.com

Aceasta este sintagma care îi defi nește întocmai pe protago-niștii scandalului din Consiliul Municipal Chișinău legat de de-numirea străzii Alexandru Ioan Cuza. Cunoaștem povestea, nu cred că merită să o repovestim. E cazul doar să punctăm anumite lucruri.

Dodon, coadă de topor Acest scandal îl descalifică

completamente pe liderul soci-alist Igor Dodon și se constituie într-o probă beton că ipocrizia acestui politician nărăvaș nu are margini. Dodon a condiţionat votul consilierilor săi pentru rectifi carea bugetului municipal cu schimbarea denumirii străzii respective din „Alexandru Ioan Cuza”, artizanul primei Uniri de la 1859, în „Alexei Belski”, care este simbolul ocupaţiei sovie-tice din 1944. Prima dovadă a ipocriziei lui Dodon e că acest pretins patriot moldovean este admiratorul ocupaţiei sovietice care a făcut sute de mii de victi-me printre moldoveni. Nu este decât o coadă de topor acest Igor Dodon.

În al doilea rând, dacă Dodon și consilierii lui au găsit oportun și necesar ca bugetul municipal să fi e rectifi cat, atunci de ce au

condiţionat votul lor cu schim-barea denumirii străzii „Alexan-dru Ioan Cuza”? De ce au condi-ţionat votul pentru o rectifi care atât de importantă, cum este cea a bugetului municipal, de care depinde administrarea între-gului municipiu, cu satisfacerea interesului lor politic îngust și ideologic? Dacă nu sunt ipocriţi, trebuia, pur și simplu, să voteze pentru rectifi carea bugetului și atât, fără a condiţiona.

Dar toate acestea sunt fl oare la ureche. Știţi ce se vorbește în târg despre gestul lui Dodon? Dacă nu știţi, vă spunem noi. Oamenii sunt înclinaţi să creadă că Igor Dodon, acest falnic fi u al poporului moldav, a folosit schimbarea denumirii străzii doar ca pretext pentru a vota rectifi carea bugetului și că, de fapt, el a făcut lucrul acesta pentru bani. Eu nu afi rm aici că, într-adevăr, Dodon a luat bani pentru votul celor doi consilieri ai săi. Nu am probe, doar fac referire la un zvon.

Dar, fiţi atenţi, tot așa s-a spus despre Dodon, că ar fi luat bani, și atunci când a acceptat, practic, fără luptă, înfrângerea în alegerile locale din 2011, deși era clar pentru toţi că, de fapt, el a acumulat mai multe voturi decât Dorin Chirtoacă. S-a spus despre Dodon că a luat

bani și atunci când a plecat de la PCRM, el fi ind singurul fruntaș al acestui partid cu șanse reale de a-l succede pe Voronin la șefi a formaţiunii. Și, culmea! s-a spus despre Dodon că a luat bani și atunci când l-a votat pe Timofti la funcţia de președinte al ţării, deși, până în acel moment, stri-ga din toţi bojocii că Parlamen-tul și-a depășit mandatul, că a ieșit din câmpul constituţional și că trebuie dizolvat și anunţate alegeri anticipate. Vedeţi, nu avem probe că Dodon s-ar lăsa mituit, că ar practica mita în poli-tică, dar iată că există prea multe coincidenţe, de prea multe ori liderul socialist spune una, dar face alta. Cum explică el aceste lucruri, aceste paradoxuri și, mai ales, cum explică el opulenţa în care se scaldă, resursele fi nan-ciare imense cu care întreţine un partid?

Chirtoacă, un alt ipocrit Ceilalţi, consilierii din ta-

băra primarului general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, nu sunt mai puţin ipocriţi decât Dodon. Aș pu-tea spune că sunt la fel, cum e Tanda așa-i și Manda, cum e turcul – și pistolul sau după sac și cârpeală. Deci, consilierii PL, PLDM și PD le-au promis socialiștilor lui Dodon că vor redenumi strada Alexandru Ioan Cuza în Alexei Belski dacă aceștia votează rectifi carea Bu-getului municipal. Și nu doar că au promis, dar chiar au și votat. Așadar, primarul Chirtoacă, marele patriot român, tot atât de mare precum și Dodon, care

este mare patriot moldovean, a acceptat redenumirea străzii Alexandru Ioan Cuza în Alexei Belski, cel care a arborat primul drapelul ocupaţiei sovietice în Chișinău, în 1944. A făcut-o pentru că de altfel ar fi trebuit să dea seama pentru felul fra-udulos în care a administrat bugetul municipal. Dar iată că, în ipocrizia sa, acesta a uitat că este român, că defi lează la marșurile unioniste și susţine, alături de socialiști, iniţiativa comuniștilor de sovietizare a unei străzi. A doua zi, după ce a văzut care este reacţia opini-ei publice, când toată lumea

i-a spus că este un fariseu, un șarlatan, un trădător, când s-a speriat de indignarea oameni-lor, a întors-o invers: ba că nu a votat, ba că a votat, dar că strada nu va fi redenumită, că i-a tras pe sfoară pe socialiști și pe comuniști. De fapt, Chirtoa-că a demonstrat că este dublu ipocrit, o dată pentru că a votat pentru redenumirea străzii și a doua oară pentru că măcar nici nu recunoaște acest lucru.

Și încă ceva. Ce fel de om po-litic este Chirtoacă, ce bărbat de stat este acesta dacă nici măcar nu se ţine de cuvânt, dacă recur-ge la tertipuri, la înșelăciune în

raport cu colegii săi din Consiliul Municipal Chișinău, fi e ei socia-liști sau comuniști?

Am mai spus-o: dacă cetăţe-nii acestei ţări vor să ajungă a fi oameni demni în propria ţară, trebuie să invalideze întreaga clasă politică, de la stânga la dreapta, să scape ţara asta de hoţii, bandiţii și ipocriţii ajunși în posturile cheie din adminis-traţia centrală și locală. Altfel, vom rămâne spectatori pasivi ai spectacolului politic pe care îl joacă astăzi Chirtoacă, Dodon și alţi ipocriţi ca ei.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Oleg ONIȘCENCO, fost consilier municipalOleg ONIȘCENCO, fost consilier municipal

Fărădelegea este la ea acasă în Primăria ChişinăuȘedinţa Consiliului Municipal Chișinău din 17 septem-

brie este o dovadă crasă a încălcărilor tuturor normelor legale și democratice. Am asistat și ne-am convins că cârdășiile, chiar și cele care par imposibile, sunt totuși posibile. Extrema stângă s-a cununat cu cea dreaptă în această ședinţă și și-au făcut interesele. Unii au obţinut redenumirea unei străzi, alţii au pus mâna pe milioane, pe care le vor gestiona prin diferite fonduri.

Transmisiunea on-line a ședinţelor CMC este obligato-rie, or, tocmai faptul că nu am văzut această transmisiune mă face să cred că ședinţa a fost una secretă, pentru a nu da pe post votul liberalilor pentru redenumirea străzii Cuza Vodă. Și atunci unde este transparenţa decizională mult promisă în campaniile electorale.

Este o obrăznicie enormă din partea conducerii mu-nicipale, care demonstrează că fărădelegea domnește nestingherit în Primărie. Primarul Dorin Chirtoacă nici pe departe nu-și face griji pentru încălcările grave pe care le admite, deoarece este conștient că nici una din instituţiile de drept nu va lua atitudine faţă de acestea. În mod normal, aceste instituţii urmau să se autosesizeze la prima oră, ceea ce nu s-a întâmplat și ne demonstrează încă o dată că fărădelegea este la ea acasă în Primăria Chișinău.

Ion DRON, președintele Ion DRON, președintele Centrului de iniţiative și monitorizare Centrului de iniţiative și monitorizare a autorităţilor publicea autorităţilor publice

Explicaţiile stângace ale primarului Chirtoacă sunt o şarlatanie şi escrocherie curată

Pentru nici un scop, cât de nobil, nu merită să fi e încălcată legea. Odată încălcată, aceasta lasă să se înţeleagă că se poate și altă dată de încălcat, or, acest lucru este inacceptabil. Încălcările legii pot genera consecinţe grave pe viitor, care nu vor bucura nici conducerea și nici cetăţenii. Acest lucru nu-l pot înţe-lege cei care stau la conducere, indiferent că aceasta este locală sau centrală.

Suntem martori ai încălcării legilor de la venirea Alianţei la guvernare și acest proces este preluat la toate nivelele. Consiliul Municipal Chișinău nu este o excepţie. Explicaţiile stângace ale primarului Chirtoa-că sunt o șarlatanie și escrocherie curată. Nu văd nici

o diferenţă dintre un infractor și acești șarlatani de la Primărie, doar că primul este băgat la dubă pentru faptele sale, iar celui de la Primărie i se pun prosoape în gât.

Din păcate, în prezent nu mai există nimeni care să ne spună cine răspunde pentru încălcarea legii, deoarece nu mai există astfel de direcţii în instituţiile de drept. Nu mai este nimeni. Am ajuns vremuri când șarlatania, escrocheria, încălcarea legilor și alte ilegalităţi sunt valori în Republica Moldova.

Valeri KLIMENKO, fost consilier municipalValeri KLIMENKO, fost consilier municipal

Liga tineretului rus a făcut fracţiunii Partidului Liberal o propunere pe care liberalii nu au putut-o refuzaȘedinţa Consiliului Municipal Chișinău a fost con-

vocată corect și fără încălcarea normelor legale. Pro-cedurile au fost respectate și nicăieri nu o să găsiţi o prevedere care ar stabili în cât timp trebuie să aprobe consilierii proiectele de pe ordinea de zi – 10 minute sau 4-5 ore. Ordinea de zi a ședinţelor se discută pre-ventiv în fracţiuni și cu șefi i de fracţiuni. Și dacă există deja o părere pe marginea acesteia, atunci de ce mai apar întrebări?

Cât ţine de participarea comuniștilor la ședinţa CMC, sunt sigur că aceștia știau când și unde va avea loc. Nu exista nici un motiv să nu fi e anunţaţi consilierii comu-niști. Și dacă tot au așteptat dânșii să se înceapă ședinţa, iar colegii lor nu au venit, nu aveau decât să sune, să caute secretarul Consiliului și să vadă care este treaba. Eu cred că fracţiunea PCRM nu s-a prezentat special la această ședinţă, deoarece era proiectul cu redenumirea străzii Cuza Vodă și, probabil, dânșii nu au fost gata să-l voteze așa cum au promis anterior. De aceea, pentru a nu le arăta alegătorilor lor că sunt niște lași, ceea ce îi caracterizează, au decis să nu se prezinte.

Proiectul privind redenumirea străzii Cuza Vodă în Aleksei Belski a fost votat. Propunerea a venit din partea Ligii tineretului rus. Noi am făcut fracţiunii Partidului Liberal o propunere pe care liberalii nu au putut-o refuza, dar nu o să spun mai mult. Acum primarul Chirtoacă, nemulţumit că fracţiunea PL nu l-a ascultat, încearcă să anuleze decizia, dar nu-i va merge. Anterior, noi am votat un proiect de hotărâre care prevedea că în Chișinău va exista o stradă A. Belski, atunci când aceasta va fi construită. Hotărârea nu a fost respectată. Nu există în capitală o stradă cu această denumire. De aceea, strada Cuza Vodă va fi redenumită în A. Belski, așa cum a fost anterior.

Sursa: allmoldova.md

Ipocrizia ipocriziilor în CMC Ipocrizia ipocriziilor în CMC „O deșertăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune”, zicea Eclesiastul, fi ul lui David, împăratul Ierusalimului, în încercarea de a defi -ni destinul omului pe pământ. Dacă ar fi să dăm și noi o defi niţie clasei politice de la Chișinău, atunci am putea să-l parafrazăm pe Eclesiast în felul următor: „O ipocrizie a ipocriziilor! Toţi sunt niște ipocriţi”.

Virusul politiciiDeasupra economiei, justiţiei și cultu-

rii unei societăţi, își găsește “culcușul”

măria sa, politica. Și nu politica în

sensul strict teoretic, ci acea practică

zilnică din care nu înţelegem o “iotă”.

Schemele politicii sunt peste percepţia multora

dintre noi, iar replica politicienilor sună cam așa – po-

litica nu este pentru toţi. Într-adevăr, nu toţi pot minţi,

nu toţi pot fura, nu toţi pot patrona, nu toţi pot fi fără

verticalitate, iar fără aceste caracteristici, politica îţi

este, indubitabil, o chestiune străină.

Și totuși, cea mai importantă trăsătură a politicii

pare a fi șmecheria. Cu cât mai șmecher, cu atât mai

multe șanse de creștere în politică. Un exemplu clasic

este președintele de onoare al Partidului Democrat,

Diacov (Lunecosul). De peste 20 ani, șmecheriile sale

sunt de bun augur, drept rezultat acesta fi ind mereu

în centrul marii politici a statului.

Recent a mai apărut un candidat infectat cu virusul

politicii. Este cazul primarului de Chișinău, Chirtoacă,

care, deși are o funcţie administrativă, cu ajutorul me-

todelor neortodoxe (politice) își atinge mereu scopul.

Ultima ispravă a fost acum 2 zile, prin intermediul

mult-panicatei situaţii Belski.

Puţin mai devreme, după ce îndemnase lumea să

evite marșul unionist, singur și-a făcut prezenţa, mă

rog, cu scuza “dacă totul decurge democratic!”. Încă

mai devreme, înainte de alegerile locale, se împriete-

niseră cu adepţii panglicii Sf. Gheorghe (am mai scris

într-un articol precedent), anterior condamnându-i pe

aceștia de subminarea tricolorului. Să nu uităm și de

“nebunul” aprilie 2009, când după chemarea tinerilor

în PMAN, acesta, alături de colegii liberali, democraţi și

liberali-democraţi, se deziseră de propria iniţiativă.

Sunt multe alte acţiuni care demonstrează “dex-

teritatea” politică a lui Chirtoacă, și care, de altfel,

confi rmă regula – Cu cât mai multă politică, cu atât

mai puţină morală…

P.S. Oare care ar fi următorul truc politic al lui

Chirtoacă?!

Nicolae GÂRBU

Sursa: vox.publika.md

„Unionistul” Dorin Chirtoacă cu panglica „Gheorghevskaia” în piept„Unionistul” Dorin Chirtoacă cu panglica „Gheorghevskaia” în piept

Ce se întâmplă în CMC? Ce a fost mai întâi: găinarul sau găinăria?

Chirtoacă şi „Cina cea de taină”…

21 SEPTEMBRIE 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Scandalos

Moldova de ani buni se pla-sează pe ultimul loc în Europa conform indexului prosperităţii și dezvoltării economice, după ce a fost depășită de Albania. Un raport realizat de Wealth-X arată însă că… paradoxal, stăm mult mai bine la capitolul super-bogătașilor.

„Moldova fără sărăcie!” – promisiune realizată?!

Conform raportului menţionat în motto, ne plasăm pe poziţia 33 din 45 (!!!) de state europene analizate. Cu 75 de milionari „ca fl oarea” suntem la egalitate cu Liechtenstein și devansăm sigur state membre a UE, mult mai dezvoltate și cu o populaţie mai mare, cum ar fi Estonia, Slovacia, Slovenia sau Bulgaria! Conform raportului, în mâinile boierilor mol-doveni sunt concentrate peste 8 miliarde de dolari americani (!!!), ceea ce reprezintă cam… cu 20% mai mult decât PIB-ul ţării!!!

Nu mai puţin curios este și faptul că numă-rul milionarilor moldoveni a crescut cu 5 cape-te în perioada august 2011–iulie 2012 și asta în plină criză economică și fi nanciară, despre care ne tot trâmbiţează Guvernul, închizând școli și spitale, tăind ca în curechi în bugetele de toate nivelele și stând cu mâna întinsă în faţa UE și FMI!

Ei bine, nu Vă grăbiţi să Vă șocaţi, or, este evident că în raportul menţionat n-au fost ana-lizate decât date ofi ciale… Și pentru că nu cred că mai este un mare secret iscusinţa pe care o au mogulii moldoveni în a spăla milioanele și miliardele în off -shore-uri, în a scoate cash-ul din ţară în paradisuri bancare. Și asta frumos, fără urme, acte și semnături, ca să nu-i poată „anina” nici un raport, al nici unui centru anti-corupţie și al nici unei comisii de integritate, ba chiar nici o investigaţie jurnalistică. Deci, fi ţi siguri că situaţia este cu mult mai șocantă decât arată datele ofi ciale!

De o bună perioadă de timp încerc să des-curc iţele într-o situaţie stranie legată de… un avion. Unii poate chiar vor spune că am ajuns să „visez avioane”, dar fi ţi de acord, e puţin cam dubios când un avion este folosit mai des de altcineva decât proprietarul ofi cial al acestuia.

Da, e vorba de acel misterios avion pe ca-re-l vedeţi în imagine. Așa cum au demonstrat unele investigaţii jurnalistice făcute publice în luna septembrie a anului trecut, aparatul de zbor, care este unul de model „Bombardier”, a fost cumpărat anul trecut de la compania „Nobil Air” de către „Shor Holding”, companie care aparţine oligarhului Ilan Shor.

Investigaţiile jurnalistice au relevat că pentru realizarea acestei tranzacţii, oligar-hul ar fi contractat un credit de la una din băncile comerciale din Moldova. Fiţi de acord, e puţin cam straniu să-ţi cumperi avi-on, care e un semn al prosperităţii în afaceri, fără să ai bani pentru el, creditându-te de la bancă. Or, cred că avionul (încă) nu este… chiar și pentru boieri moldoveni… un sim-plu mijloc de transport, fi ind mai curând un lux. Întrebarea e valabilă și dacă ne gândim de la cine a fost cumpărat avionul, care ne dăm seama că nu este deloc mai sărac decât cumpărătorul.

Mai mult decât atât, „Shor Holding” se pare că a ajuns în dificultate de a-și onora obligaţiunile conform contractului de credit, or, unele surse apropiate tânărului oligarh au comunicat că pentru a achita creditul, ultimul a fost nevoit să împrumute o sumă apropiată de 5 milioane de euro de la… cine credeţi? De la un oarecare «Șăfu’», poreclă la a cărei pro-nunţare orice sursă arată cu degetul arătător în sus… E vorba de cineva care este cunoscut drept omul de afaceri care deţine actualmente cel mai mult cash la Chișinău, practicând și activităţi de cămătar. Toţi știu că are, nimeni

însă nu spune de unde are! Pentru că «Șăfu’» stă acolo unde se arată cu degetul, adică „sus”, și, respectiv, este „mai mare” pe MAI, Vamă, Fisc, etc.

Shor, afl at conform surselor într-o formă fi nanciară care este departe de a fi una bună, probabil făcând exces de zel în fi nanţarea no-ului proiect politic socialist, așa și n-a achitat suma împrumutată de la «Șăf’». Respectiv, sursele menţionează că avionul a fost cedat de către debitor creditorului, în contul datoriei.

Acum iată și răspunsul la întrebare. E logic și clar de ce avionul este utilizat, de cele mai dese ori (în calitate de ofi cial sau nuntaș), de către cineva care nu are nici o treabă cu… compania în a cărei proprietate se afl ă absolut formal avionul. Iar inscripţia de pe coada avionului, care face trimitere la fostul proprietar, nu are decât un caracter conspirativ pentru cel actual.

Frumos, nu? Mai ales că și zborurile sunt de-

servite din contul Bugetului de Stat!

Cunosc din surse sigure că «Șăfu’» își rotun-

jește cu o viteză de invidiat conturile bancare

din Europa, bilanţul cărora recent ar fi trecut

de un miliard de euro, ceea ce înseamnă cam

un buget anual al Republicii Moldova. Nu mă

întrebaţi de unde are atâtea lichidităţi «Șăfu’»,

or, nici eu nu primesc răspunsuri de la surse

la acest subiect. Putem doar presupune că…

prosperitatea și cashul acestuia vin din arenda

de la IPTEH sau din comerţul cu papetărie de

la „Kapital Invest Company”. Desigur, nu poate

veni de la Vamă și Fisc sau… MAI.

Iată acum ne putem șoca… împreună!

Pe curând, la noi investigaţii!

Veaceslav BALACCI

Sursa: vox.publika.md

Deși este cea mai săracă ţară din Europa, Mol-dova nu încheie clasa-mentul și la categoria oamenilor superbogaţi. Potrivit unui studiu al fi r-mei de cercetare Wealth-X, ţara noastră se plasea-ză pe poziţia 33 în acest clasament în rândul a 45 de state europene anali-zate. Avem 75 de conce-tăţeni cu averi de peste 30 de milioane de dolari, care deţin împreună o avere de opt miliarde de dolari. Suntem la acest capitol peste ţări pre-cum Bulgaria, Slovenia, Slovacia sau Cipru.

Potrivit studiului făcut în baza

informaţiei pentru intervalul august

2011- iulie 2012, România se pla-

sează pe locul 26, cu 125 de super-

bogaţi, care au o avere de 14 mlrd.

de dolari. Belarusul e pe locul 27, cu

115 persoane cu avere mai mare de

30 de milioane de dolari. Serbia e pe

locul 29, cu 90 de persoane ce deţin

11 miliarde de dolari, iar Slovenia e

pe locul 34, cu 70 de superbogaţi și

8 miliarde de dolari.

Slovacia, Cipru și Bulgaria sunt la egalitate pe locul 38, cu câte 45 de persoane cu o avere de peste 30 de milioane de dolari, care deţin în total, în fi ecare din cele trei ţări, câte 5 miliarde de dolari.

Topul superbogaţilor din Europa este condus de Germania, cu 15.770 de superbogaţi și o avere de 2.050 de miliarde de dolari, urmată de Marea Britanie, cu 10.515 persoane în aceas-tă categorie cu o avere cumulată de 1.325 de miliarde de dolari, Elveţia– 5.595 de superbogaţi cu 655 de mili-arde de dolari, Franţa (4.100 de bogaţi cu peste 30 de milioane de dolari), Italia (1.940), Spania (1.520), Norvegia (1.370), Olanda (1.205), Rusia (1.145) și Suedia (990). Ultimele cinci locuri sunt ocupate de Estonia (40 de super-bogaţi), Macedonia (35), Muntenegru (21), Andora (19) și Malta (16).

Dintre ţările din Europa Centrală și de Est, Polonia se situează cel mai sus în top, pe 13, cu 775 de superbo-gaţi, având o avere totală de 90 de miliarde de dolari, Grecia pe 20, cu 455 de persoane a căror avere se ridi-că la 50 de miliarde de dolari, urmată de Ucraina (19), cu 480 de persoane și 55 de miliarde de dolari, și Ungaria (locul 22), cu 365 de persoane cu o avere de 40 de miliarde de dolari. Croaţia și Cehia ocupa împreună locurile 23 și 24, la egalitate, cu câte 260 de superbogaţi și averi cumulate de câte 30 de miliarde de dolari.

În Europa își au reședinţa 53.441

de superbogaţi, cu o avere de

aproape 7.000 miliarde de dolari.

În ultimul an, Europa a înregistrat

o reducere de aproape 2% a numă-

rului de persoane cu averi de peste

30 de milioane de dolari. Spania,

Italia și Franţa au avut cele mai mari

scăderi în privinţa populaţiei de

superbogaţi, în timp ce Luxemburg

și Danemarca au avut cele mai mari

creșteri. Mulţi milionari au devenit

în ultimul an mai puţin bogaţi, arată

studiul Wealth-X, în timp ce miliar-

darii, susţinuţi de echipe mari de

specialiști în administrarea averilor,

au trecut mai bine prin ultimul an

de criză.

La nivel global, numărul persoa-

nelor cu peste 30 de milioane de

dolari a urcat la 187.380, dar averea

cumulată a acestora a coborât cu

1,8%, la 25.800 de miliarde de dolari.

Numărul miliardarilor a avansat însă

cu 9,4%, la 2.160 de persoane, iar averea acestora cu 14%, la 6.200 de miliarde de dolari.

Raportul World Ultra Wealth al Wealth-X se afl ă la a doua ediţie și vizează doar persoanele cu averi de la 30 de milioane de dolari în sus. Sunt luate în calcul acţiunile deţinu-te la companii listate sau nelistate, investiţii în imobiliare, colecţii de artă, avioane, bani și alte active.

Sursa: eco.md

Biroul Național de Statistică infor-mează că în luna iulie 2012, câști-gul salarial mediu nominal brut a fost de 3 574,9 lei, înre-gistrând o creștere cu 9,6% faţă de luna iulie 2011.

În sfera bugetară, câș-

tigul salarial mediu a con-

stituit în luna iulie curent

3163,3 lei (+8,9% faţă de

iulie 2011). În sectorul eco-

nomic (real), câștigul sa-

larial a înregistrat 3727,5

lei (+10,0% faţă de iulie

2011).

Indicele câștigului sala-

rial real pentru luna iulie

2012 faţă de luna iulie 2011

(calculat ca raport între

indicele câștigului salarial

nominal brut și indicele

preţurilor de consum) a fost

de 105,4%.

VOX POPULI

Este imposibil să fi i cinstit şi să câştigi milioane în Republica Moldova

Potrivit unui raport internaţional, în Republica Moldova, care este cea mai săracă ţară din Europa, avem 75 de persoane care au averi de peste 30 de milioane de dolari. Averea acestora constituie per to-tal 8 miliarde de dolari și depășește cu 2 miliarde de dolari Produsul Intern Brut.

1. Credeţi că este normal ca într-o ţară atât de săracă să avem oameni atât de bogaţi?

2. Credeţi că aceste averi uriașe au putut fi agonisite prin muncă cinstită?

Natalia:Natalia:

Fiecare câştigă cum îl duce capul

1. Fiecare câștigă cum poate. Fiecare se descur-că cum îl duce capul la noi în ţară. Deși eu consider că nu e normal ca în cea mai săracă ţară din Europa să avem atâţia milionari, cu averi uriașe. Dar asta e Moldova.

2. Fără îndoială că aceste averi nu au fost ago-nisite prin muncă cinstită. Însă, cum am mai spus, fi ecare câștigă cum îl duce capul.

Andrei:Andrei:

Milionarii ar trebui să se împartă cu ceilalţi1. Am fost noi cândva săraci, dar acum econo-

mia tot crește și crește. Nu mai suntem pe ultimul loc, cum am fost acum câţiva ani. Se simte că eco-nomia crește, sunt schimbări în ţară, care se văd. Atâta doar că milionarii ar trebui să se împartă și cu alţii.

2. Desigur că banii nu au fost câștigaţi prin muncă cinstită. Fiecare deja are metodele sale de câștig, care mai corecte, care mai puţin corecte. Dar eu cred că acești milionari, în mod sigur, nu au câștigat banii cinstit.

Natalia:Natalia:

Banii sunt câştigaţi pe suferinţa săracilor

1. Nu este normal să avem atâţia milionari într-o ţară atât de săracă. În buzunarele unuia intră mulţi bani, iar în celelalte – nimic. Și care este cauza? Vina pentru această situaţie o poar-tă Guvernul și conducerea statului, care permit aceste lucruri. Ei nu știu cum să conducă această ţară, în plus, ei nu sunt cinstiţi.

2. Averile lor au fost câștigate pe suferinţa celor săraci, pe sudoarea nevoiașilor, a oame-nilor care au muncit toată viaţa cinstit. Acești

oameni s-au ales cu nimic, în timp ce alţii, care au făcut afaceri murdare, au devenit milionari.

Nina:Nina:

Nu este normal să existe oameni prea bogaţi şi oameni prea săraci 1. Părerea mea este că nu e normal un astfel de

lucru. Nu e corect ca unul să moară de foame, iar altul să fi e copleșit de bogăţie. Trebuie să existe o oarecare egalitate. Să nu existe lume prea săracă sau prea bogată.

2. Milioanele lor au fost câștigate pe spinarea oamenilor. Pe a bătrânilor, care au lucrat și la urmă au pensie mizeră de 600 de lei, din care nu pot nici să se întreţină. Asta e situaţia, nu avem ce face. E trist ce se întâmplă în Republica Moldova.

Victor:Victor:

Milioanele lor sunt banii furaţi de la oameni

1. Când trăiam în Uniunea Sovietică erau alte valori. Acum trebuie să înţelegem că trăim în era capitalismului, unde există proprietate privată și economie de piaţă. La noi însă este un capitalism sălbatic, în comparaţie cu ţările din Occident. Problema nu constă în faptul că avem oameni săraci și bogaţi, ci cum toate acestea se raportează la acele valori pe care noi dorim să le avem, adică cum bogaţii și săracii ar trebui să convieţuiască în condiţiile actuale, astfel încât

și săracii să fi e mulţumiţi, și bogaţii să nu se mănânce între ei. Bogăţia milio-narilor noștri se bazează pe furt și pe dorinţa de a se îmbogăţi cât mai mult, de a aduna cât mai mulţi bani. Înainte, atât la noi, cât și în Occident nu era așa ceva. În ultimii 100 de ani, sfera socială de la noi s-a schimbat foarte mult. În Occident lumea se gândește la sfera socială, iată de ce la ei problemele sociale se rezolvă chiar și mai bine decât se rezolvau pe timpurile Uniunii Sovietice. Așa că problema nu constă în existenţa milionarilor, ci în ceea ce reprezintă ei și în măsura în care sunt dispuși aceștia să asculte și de glasul poporului. Însă ei trăiesc după principiul că fi ecare este un lup care, dacă vrea să supravieţuiască, trebuie să-l mănânce pe celălalt. Asta nu e creștinește.

2. La noi în ţară nu a fost vorba de „privatizare”, ci „înșfăcare”, fi indcă priva-tizare e atunci când toţi oamenii au posibilitatea să obţină ceva de valoare. Ce s-a întâmplat la noi? Ne-au dat niște hârtii pe care le-au procurat tot ei (milio-narii de astăzi – n.n.), la preţuri de nimic, și astfel, oamenii au rămas cu borta covrigului, iar ei – cu restul. Este clar că averile lor nu constituie bani cinstiţi. Sunt bani furaţi de la oameni.

Leonid:Leonid:

Să câştigi cinstit milioane nu este posibil în Republica Moldova1. La aceste întrebări aș răspunde dacă ar fi aici

Filat, Plahotniuc, Lupu și Ghimpu. Desigur că e o si-tuaţie prostească faptul, în timp ce o ţară întreagă trăiește la limita sărăciei, alţii înoată în bani. Mai mult decât atât, în timp ce noi stăm în genunchi, milionarii se înmulţesc. Este absurd.

2. În mod normal, unui cetăţean din Republica Moldova nu-i poate ajunge nici o viaţă întreagă să câștige atâţia bani. Este nevoie de, cel puţin, 5 generaţii ca să acumulezi așa sume. Nu este posibil să câștigi cinstit milioane de euro sau dolari în Republica Moldova.

Ion:Ion:

Deşi avem mulţi milionari, nu avem şi o economie dezvoltată

1. Moldova e „ţara minunilor”, aici totul e po-sibil. Nu este normal, sigur că nu este normal ca, într-o ţară atât de săracă, să avem oameni atât de bogaţi. Nu există echilibru între păturile sociale. Problema constă în faptul că, deși avem mulţi milionari, nu avem și o economie dezvoltată.

2. Suntem o ţară postsovietică, unde în anii 90 era un haos total, unde totul a fost privatizat fără ca oamenii să înţeleagă ce se întâmplă. Și astfel au apărut milionari peste noapte. Averea lor a fost acumulată ilegal. Desigur că nu este

normal să avem atâţia milionari. În timp ce ei sunt bogaţi în dolari, Republica Moldova e „bogată” în persoane nevoiașe. Asta e viaţa, noi nu putem schimba nimic. Statul e cel care trebuie să se implice.

A consemnat Olesea ŢERNA, pentru FLUX

Avem 75 de concetăţeni cu averi Avem 75 de concetăţeni cu averi de peste 30 de milioane de dolaride peste 30 de milioane de dolari

«Şăfu’» Moldovei şi-a tras avion?! Şeicilor arabi, invidiaţi-(ni)-l!

Angajaţii din Republica Moldova câştigă, în medie, sub 3000 de lei lunar Câștigul salarial mediu nominal brut în iulie 2012 Câștigul salarial mediu nominal brut în iulie 2012

pe activităţi economicepe activităţi economiceActivităţi economice

iulie 2012,lei

În % faţă de luna respec-tivă a anului 2011

Total economie 3574,9 109,6

Agricultura, economia vânatului și silvi-cultura

2196,9 110,0

Piscicultura 1570,7 92,5

Industrie: 3998,2 110,0

industria extractivă 3913,1 109,9

industria prelucrătoare 3694,1 110,2

energia electrică și termică, gaze și apă 5448,5 108,5

Construcţii 3943,2 114,2

Comerţ cu ridicata și cu amănuntul 2990,2 108,7

Hoteluri și restaurante 2633,2 116,0

Transporturi și comunicaţii 4148,0 111,3

Activităţi fi nanciare 7671,7 112,2

Tranzacţii imobiliare 4459,3 104,6

Administraţie publică 4308,6 120,3

Învăţământ 2636,4 97,9

Sănătate și asistenţă socială 3553,0 112,4

Alte activităţi de servicii colective, sociale și personale

2887,4 103,2

Informaţia este prezentată fără datele din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

Datele cuprind unităţile economice (sectorul real) cu 4 și mai mulţi salariaţi și toate instituţiile bugetare, indiferent de numărul de salariaţi.

Căpitane, Căpitane, acesta este deja acesta este deja avionul meu, nu avionul meu, nu

al lui Shoral lui Shor

21 SEPTEMBRIE 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIEconomic

Economistul Valeriu Prohniţchi de la Expert Grup spune că cererea Federaţiei Ruse de săptămâna trecută ca Moldo-va să denunţe pachetul trei al pieţei energetice europene în schimbul unei promisiuni vagi de ieftinire a gazelor reprezintă o capcană. Directorul centrului care monitorizează activitatea Guvernului și politica de in-tegrare europeană a declarat pentru Europa Liberă că Rusia a încălcat asemenea promisiuni făcute altor ţări în trecut, că ar avea o poziţie slabă la negoci-eri și că spatele Moldovei este asigurat de Uniunea Europeană, care a început o ofensivă juri-dică pentru încălcarea concu-renţei împotriva concernul rus Gazprom. Valeriu Prohniţchi le-a recomandat politicienilor moldoveni să explice populaţiei ce avantaje implică acorduri-le energetice europene și să încerce să le înţeleagă ei înșiși mai bine.

Valeriu Prohniţchi: - Pachetul energetic trei, la care Moldova a aderat în 2010-2011 și pe care va trebui să-l aplice începând cu 2015, presupune, în primul rând, separarea proprietăţilor în sfera energetică. Se are în vedere separarea activităţilor de transport de cele de producere și furnizare. Aceasta ar fi fi nalitatea cea mai bună în conformitate cu Tratatul Comunităţii Energetice Euro-pene. Dar acest pachet oferă ţărilor care sunt într-o poziţie mai difi cilă și o serie de alternative, cum ar fi varianta operatorului independent de sistem. De exemplu, aceas-ta presupune că, în caz că Gazpromul nu este gata să renunţe la proprietăţi…

Europa Liberă: - La compania de distri-buţie Moldova Gaz, în cazul Republicii Moldova?

- Exact. Dacă Moldova nu are sufi ciente pârghii diplomatice, economice, politice pentru a convinge Gazpromul să renunţe la Moldova Gaz, concernului rus i se poate oferi varianta în care el nu renunţă efectiv la proprietate, dar transmite reţeaua de transport unui operator independent. Ga-zpromul rămâne în continuare proprietar, dar reţelele sunt operate de un operator independent de Gazprom.

- De ce ar accepta Gazpromul o aseme-

nea sugestie din partea Republicii Mol-dova, care ar fi interesul Gazpromului să accepte așa ceva?

- Gazpromul are nevoie de piaţă de des-facere, iar Moldova este piaţă de desfacere, chiar dacă nu foarte mare. Mai important decât asta – Moldova este o ţară de tranzit pentru gazele furnizate în ţările din Europa de Sud-Est. În plus, îmi închipui că Gazpro-mul vrea totuși să opereze în conformitate cu prevederile legii. Dacă prevederile pa-chetului trei vor deveni literă a legislaţiei naţionale, Gazpromul, pur și simplu, nu va avea încotro.

- Totuși, cum ar putea explica Guver-nul populaţiei că nu acceptă acum o reducere a preţului la gaze de 30%? Ce îi aduce în schimb Republicii Moldova participarea la acest cadru energetic european?

- Aceasta aduce perspectiva unor inves-tiţii substanţiale în sfera energetică moldo-venească, aduce diversifi carea surselor de furnizare, drepturi mai mari pentru consu-matori și preţuri mai mici odată cu diversi-fi carea furnizărilor. Pur și simplu, trebuie să înţelegem că nu putem să renunţăm la interesele noastre strategice economice pe termen lung pentru a obţine niște câștiguri destul de dubioase pe termen scurt.

Pentru că Federaţia Rusă a utilizat

instrumentul energetic în Belarus, în Ucraina, pentru a obţine concesii politice și economice de la ţările respective, după care a renunţat la promisiunile de reducere a preţului la gaze. Astăzi, Ucraina plătește 400 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze și aceasta în pofi da faptului că Ucraina și Rusia agreaseră reducerea preţului la gaze după ce Ucraina a acceptat prelungirea sta-ţionării trupelor armate rusești în Crimeea până în 2042.

Apropo, ar mai trebui de spus un lucru important: Federaţia Rusă nu a spus că va oferi Republicii Moldova ieftinirea gazelor, dacă Moldova va denunţa pachetul ener-getic trei. Federaţia Rusă de fapt a spus că va analiza posibilitatea de a acorda această reducere.

- Cum credeţi că se vor desfășura de

acum încolo negocierile asupra noului

contract de import a gazelor în Republi-

ca Moldova din Federaţia Rusă? Faptul

că Moldova este angrenată în acest ca-

dru energetic european este un atu la

negocieri sau un dezavantaj?

- Este un atu incontestabil pentru că aceasta ne asigură, dacă pot spune așa, un spate diplomatic foarte lat. Noi nu trebuie să fi m timoraţi acum de această ofensivă plenară a Rusiei faţă de Republica Moldo-va. Pentru că, de fapt, în întreaga Uniune

Europeană are loc o ofensivă diplomatică, economică și juridică împotriva Gazpromu-lui. Poziţiile companiei respective vor slăbi foarte mult în viitorul foarte apropiat. Vor apărea o sumedenie de precedente juridice care vor fi favorabile Republicii Moldova. Moldova nu ar trebui să denunţe, în nici un caz, acest pachet energetic trei pentru că aceasta ar însemna, de fapt, denunţarea vectorului de integrare europeană.

- Aţi descris un scenariu optimist pentru Moldova, dar dacă el ar fi fost posibil Federaţia Rusă și-ar fi anunţat anume această poziţie acum, la convorbirile de la Soci, în timpul vizitei premieru-lui Vlad Filat. Federaţia Rusă n-a făcut acest lucru, ci cu totul altceva – că va examina posibilitatea reducerii preţului la gaze, dacă Moldova denunţă acordu-rile energetice cu Uniunea Europeană. Care poate fi scenariul pesimist pe care pot merge lucrurile?

- Este evident că Federaţia Rusă vrea să obţină concesiile maximal posibile din partea Republicii Moldova. Federaţia Rusă, de fapt, nu este obișnuită să discute cu fostele sale colonii în limbaj diplomatic, civilizat. În cazul cel mai nefavorabil posibil, desigur că Moldova ar putea să rămână fără un contract despre furnizarea gazelor. Aceasta ar putea duce, probabil, la sistarea livrărilor…

- Fără surse alternative pentru Republi-ca Moldova, în momentul de faţă. Încă nu s-a construit gazoductul Ungheni-Iași…

- Nu. Și primul ministru, la întâlnirea re-centă cu ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a cerut României urgentarea lucrărilor la acest branșament și cred că se va investi pe termen scurt în acest obiectiv. Dar nu pot să cred că Federaţia Rusă va în-cerca, încă o dată, să utilizeze, în mod atât de flagrant, acest instrument energetic, pentru că acest lucru n-ar face decât să confi rme pentru Uniunea Europeană faptul că a fost o decizie foarte corectă să iniţieze această investigaţie contra Gazpromului și că trebuie să se meargă foarte insistent spre denunţare aranjamentelor anticoncurenţia-le care au fost implementate de Gazprom în ţările din Europa Centrală și de Est.

- S-ar părea că această întorsătură după declaraţiile de la Soci l-au pus pe premierul Vlad Filat în situaţia delicată de a încerca să le explice moldovenilor de ce nu renunţă la niște acorduri greu de înţeles, atunci când i se promite o

ieftinire de 30% a gazelor. Deci, pe de o

parte, pare să se afl e într-o situaţie deli-

cată. Dar, pe de altă parte, este un argu-

ment în plus pentru premierul Vlad Filat

ca, într-un an în care viteza economiei

descrește, să ceară mai multe ajutoare

de la Uniunea Europeană. Credeţi că va

folosi această oportunitate?

- Eu cred că exact asta va face. Sunt sigur

că vor și veni ajutoare suplimentare din

partea Uniunii Europene, inclusiv din partea

României. Sunt sigur că Moldova nu va de-

nunţa acordul energetic european, pentru

că acest lucru ar însemna ridicarea depen-

denţei Republicii Moldova faţă de Federaţia

Rusă până la un nivel foarte periculos.

- Dacă privim lucrurile din altă perspec-

tivă, vedem că gazele rusești s-au scum-

pit continuu în ultimii ani. Care a fost

efectul asupra economiei?

- De fapt, nimeni nu vrea să înţeleagă că,

chiar și reducând preţul cu 30%, impactul

asupra economiei nu va fi mare. Pentru

că Moldova s-a adaptat deja la nivelul de

aproape 400 de dolari pentru mia de metri

cubi de gaze, iar acest preţ mai mare a dus

la o cerere enormă pentru tehnologii mai

efi ciente din punct de vedere energetic.

Toate companiile își schimbă ferestrele, își

pun contoare de gaz inteligente, investesc

în izolarea termică a clădirilor. Deci, oamenii

prin la minte.

De ce ar trebui să renunţăm acum la tot

ceea ce am realizat în ultimii ani în relaţia

noastră cu Uniunea Europeană și să mer-

gem spre o promisiune destul de dubioasă

de a analiza reducerea preţului la gaze?

- Vă așteptaţi ca Guvernul să lanseze o

campanie prin care să explice oameni-

lor situaţia?

- Cred că Guvernul a înţeles că, până

acum, nu a comunicat sufi cient de bine stra-

tegia pe care o are ţara, inclusiv în acest plan

al securităţii energetice. Vor trebui acum să

explice mult mai multe lucruri și să spună

lucrurilor pe nume. Desigur că aderarea la

Tratatul Comunităţii Energetice Europene

presupune și niște costuri pentru Moldova.

Dar el presupune și numeroase benefi cii,

între care interconectarea cu România, care

oferă Republicii Moldova o supapă în cazul

unor confl icte energetice, în cazul de faţă

cu Federaţia Rusă.

- Vă mulţumim.

Sursa: europalibera.org

Filat promite că ajutoarele vor ajunge la cei care au nevoie de eleȘi premierul Vladimir Filat

consideră că bilanţul pierderilor provocate de secetă este „trist”. El a decis să le dea agricultorilor „un moment de respiro” și i-a solicitat ministrului Finanţelor, Veaceslav Negruţă, amânarea plăţii impozi-tului pe venit în agricultură, de la 30 septembrie la 30 decembrie. Pentru executarea lucrărilor de toamnă, producătorilor agricoli li s-au promis câte 200 de lei pentru fi ecare hectar de pământ. Cum prima lună de toamnă este deja pe sfârșite, contează în cât timp va fi distribuit acest ajutor și cum vor fi identifi caţi potenţialii benefi ciari. Evaluarea necesităţilor a fost pusă în seama Agenţiei de Intervenţii și Plăţi în Agricultură.

Șeful Guvernului a mai pro-mis să identifice surse pentru suplinirea Fondului de subven-ţionare în agricultură pentru anul 2013, dar și să modifice mecanismul de alocare a acestor subvenţii pentru ca, de exemplu, cei care au benefi ciat de fonduri trei ani la rând, să nu mai fie incluși în lista prioritară.

În acest context am vrea să amintim de studiul prezentat în luna aprilie de Centrul Analitic

Independent Expert-Grup, „Eva-luarea efi cienţei și transparenţei utilizării fondului de subvenţio-nare a producătorilor agricoli”, în care au fost analizate măsurile de subvenţionare din perioada 2006-2011, accesul producăto-rilor agricoli la subvenţii, cadrul instituţional și de reglementare și capacitatea instituţională a Agenţiei de Intervenţii și Plăţi în Agricultură.

Între alte deficienţe la alo-carea subvenţiilor, experţii au semnalat două tendinţe majore. Prima constă în concentrarea sumelor alocate la un număr relativ mic de benefi ciari. A doua rezidă în repartiţia teritorială neuniformă. Raportul dintre volumul subvenţiilor calculate pe cap de locuitor și hectar, dis-tribuite primelor cinci raioane, faţă de volumul ultimelor cinci, a fost mai mare de 5 ori.

În studiu se mai menţionează că măsurile de subvenţionare aplicate nu sunt sufi cient de con-crete și nu au o delimitare clară între măsuri ce reprezintă alocaţii sau granturi pentru dezvoltarea afacerilor (și care ar trebui să fi e acordate în bază de concurs a proiectelor) și cele ce reprezintă alte tipuri de plăţi și interven-ţii. Iar această stare de lucruri creează premise pentru alocări inefi ciente, cu riscuri privind echi-tatea socială, precum și condiţii propice pentru corupţie.

Discrepanţa foarte mare între volumele de subvenţii primite pe raioane, consideră experţii, nu ar fi o problemă, în condiţiile în care ar fi fost defi nite zone-le defavorizate, iar resursele alocate erau direcţionate către aceste zone. Analiza arată însă că situaţia pe alocuri se prezintă chiar invers.

Am vrea să credem că, pe viitor, autorităţile vor ţine cont de datele prezentate în respec-tiva analiză și de recomandările experţilor. Practica arată însă că nu prea ţin.

Expertul economic Viorel Chi-vriga consideră că modifi carea mecanismului de alocare a sub-venţiilor nu va schimba situaţia. „Guvernul modifi că mecanismul în fi ecare an și nu este un lucru benefi c. Aici este nevoie de sta-bilitate și de claritate: care sunt direcţiile subvenţionate, care sunt mecanismele de acordare a subvenţiilor. Nu trebuie să modifi căm regulamentele în fi e-care an și să buimăcim oamenii. Trebuie să existe previzibilitate. În economie acesta este un fac-tor decisiv care îţi permite să-ţi planifi ci activitatea”, consideră expertul.

Cine exagerează şi cine minimalizează?Revenind la evaluarea pagu-

belor provocate de secetă, ar trebui să menţionăm că studiul efectuat de Institutul de Eco-nomie, Finanţe și Statistică al Academiei de Știinţe a Moldovei prezintă date diferite de cele ale ministerului. Potrivit experţilor de la Academie, pierderile ar fi de numai un miliard și jumătate de lei, cu un miliard mai puţin decât estimările Guvernului.

În general, această neconcor-danţă nu ar trebui să ne mire, pentru că nici autorităţile nu au avut o atitudine univocă în această chestiune. De la caz la caz, s-a încercat ba minimali-zarea efectelor secetei, ba am-plifi carea lor. Ne-am obișnuit și cu oscilările premierului care își modifi că opiniile și mesajele de la o zi la alta, una „pe intern” și alta „pe extern”.

În luna iulie, în cadrul ședinţei Comisiei pentru Situaţii Excep-ţionale, premierul se arăta mai

puţin dispus să creadă în eva-luările ministrului Bumacov. Și asta pentru că estimările nu se făceau atunci pentru donatorii externi, ci pentru uzul intern, iar premierul avea bănuiala că se atentează direct la Fondul de Rezervă și că miniștrii ar avea gânduri ascunse în legătură cu acesta. „Toţi miniștrii vă gândiţi numai la Fondul de Rezervă”, i-a admonestat el. Pentru că premi-erul vrea să păstreze mijloacele fondului pentru alte direcţii prioritare, cum ar fi acordarea unor premii instituite de el, edi-fi carea monumentelor în cinstea guvernării și alte acţiuni menite să ridice moralul societăţii și să-i cultive sentimentele de iubire faţă de actualii conducători.

Atunci, Filat a avut chiar bă-nuiala că se exagerează în pri-vinţa dimensiunii pierderilor provocate de secetă. Amintim că la acea perioadă, ministrul Agri-culturii vorbea despre pagube în valoare de 900 de milioane de lei.

Primul ministru nu părea si-gur de corectitudinea evaluării. „Eu nu știu despre ce vorbește domnul Bumacov. El urmează să prezinte cifre probate, fără evaluări generale”, a punctat Vladimir Filat în faţa presei. (Premierului îi place, în general, să facă pe durul atunci când camerele de fi lmat stau aţintite asupra lui și nu ezită să-i admo-nesteze, pe unii și pe alţii, să le dea lecţii și să le pună la îndoială competenţa. Pentru că în astfel de situaţii, Filat își adresează mesajele mai mult publicului larg, decât celor vizaţi.)

El a mai declarat că o parte din cheltuieli vor trebui să și le asume agricultorii înșiși, pre-cizând că pagubele nu vor fi acoperite integral de la bugetul de stat sau de partenerii străini: „Cifra enunţată nu presupune obligatoriu fi nanţare de la bu-getul de stat sau de la partenerii de dezvoltare. Sunt anumite pierderi pe care trebuie să și le asume agricultorii”.

La fel de categoric a fost Filat și în cazul protestelor agriculto-rilor, care și-au exprimat nemul-ţumirea faţă de politica bugetar-fi scală aprobată de Parlament, declarând atunci că „am urmărit un protest al milionarilor și nu al agricultorilor”.

Acum Filat ştie despre ce vorbeşte BumacovUlterior, primul ministru și-a

mai îndulcit tonul, iar proporţiile pagubelor provocate de secetă nu i s-au mai părut exagerate. Atunci când s-a ajuns la discu-ţiile cu donatorii străini, Filat a supralicitat și a afi rmat la un post de televiziune că pagubele s-ar ridica chiar la 3 miliarde de lei. Cu jumătate de miliard mai mult decât suma enunţată de ministrul Bumacov.

Prin urmare, acum Filat nu numai că nu pune la îndoială evaluarea făcută de Bumacov, dar chiar i-a și mulţumit acestu-ia pentru munca depusă: “Este o evaluare realizată în mod profesionist, care indică clar dimensiunile în care este nevoie de intervenţie.”

Ce trebuie să înţeleagă oa-menii din aceste oscilaţii și declaraţii contradictorii? Și câtă încredere ar putea să aibă în guvernanţii care uită astăzi ce au spus ieri. La ce ar trebui să se aștepte populaţia și cât de gravă este situaţia? Când este sincer

ministrul Agriculturii? Atunci

când afi rmă că produsele agro-

alimentare nu se vor scumpi sau

când spune că preţurile vor creș-

te, dar nu foarte mult, pentru că

„temei pentru scumpiri esenţi-

ale nu există”. Mai degrabă, nici

într-un caz, nici în altul.

Cum să-l crezi pe primul mi-

nistru care te asigură astăzi că

securitatea alimentară a ţării nu

este în pericol, iar a doua zi cere

ajutor umanitar de la donatorii

străini (Organizaţia Naţiunilor

Unite pentru Alimentaţie și

Agricultură și Agenţia SUA pen-

tru Dezvoltare Internaţională),

pentru evitarea unei eventuale

crize alimentare?

Donatorii ne sugerează să ne învăţăm lecţiaPe de altă parte, savanţii de la

AȘM consideră că scumpirea în

lanţ a cerealelor și a produselor

zootehnice este, practic, inevita-

bilă, aceasta fi ind o consecinţă

iminentă a secetei. De aseme-

nea, din cauza lipsei furajului,

numărul porcinelor și al păsă-

rilor domestice se va reduce cu

aproximativ 20 la sută, iar cel al bovinelor – cu 15 la sută. Doar că studiul Academiei nu pare să intereseze autorităţile. Ca, de altfel, și propunerile formulate de savanţi în vederea combaterii secetei.

Evident, este mult mai ușor să repartizezi autoarele venite de la „prietenii buni”, decât să întreprinzi niște acţiuni de perspectivă, care ar elimina consecinţele unor astfel de cataclisme în viitor. Comisia Europeană va acorda un ajutor în valoare de 3,15 milioane de euro pentru sprijinirea produ-cătorilor agricoli afectaţi de se-cetă și depășirea consecinţelor acesteia. Anunţul a fost făcut de comisarul european pentru Cooperare Internaţională, Aju-tor Umanitar și Reacţie la Crize, Kristalina Georgieva.

„Prietenul bun la nevoie se cunoaște”, i-a zis cu recunoștinţă premierul Vladimir Filat. Totuși, acest prieten bun le-a sugerat guvernanţilor noștri, într-un in-terviu acordat postului Publika TV, să nu conteze la nesfârșit doar pe ajutoare, oricât de ge-neroase ar fi acestea. Mult mai

important este să înveţi ceva din aceste situaţii.

„Este important dacă vom ști să dispunem corect de aceste ajutoare, dar și dacă vom învăţa ceva din aceste situaţii de criză, cum ar fi cea din acest an.

Trebuie să spun, cu părere de rău că, potrivit unui studiu al unui comitet interguvernamental, care se ocupă de problemele schimbă-rii climatice, și pe viitor ne vom confrunta cu astfel de calamităţi. Mai multe cazuri de secetă, mai multe cazuri de inundaţii și fur-tuni. Lecţia pe care trebuie să o învăţăm din această situaţie este că, sigur, trebuie să reacţionăm la aceste calamităţi, dar mai important este să întreprindem măsuri pentru a putea înfrunta mai ușor calamităţile pe viitor. Un leu, un euro, un dolar investit în prevenirea calamităţilor poate economisi până la șapte dolari din banii pe care îi vom cheltui pentru eliminarea consecinţelor calamităţilor”.

Prin urmare, este important să fi e auzit anume acest apel, și nu doar cifrele enunţate de donatori.

Ioana FLOREA, FLUX

Când sunt sincere autorităţile – atunci când le vorbesc cetăţenilor Când sunt sincere autorităţile – atunci când le vorbesc cetăţenilor sau atunci când solicită ajutor de la donatorii externi?sau atunci când solicită ajutor de la donatorii externi?

Autorităţile par să fi ajuns la o concluzie fi nală în privinţa pagubelor provocate de seceta din această vară, chiar dacă anterior au încercat să mai atenueze amploarea acestora. Potrivit eva-luărilor Ministerului Agriculturii, pierderile se ridică la aproximativ 2,5 miliarde de lei. Pentru susţinerea agricultorilor ar fi necesară suma de 190 de milioane de lei, iar Guvernul mizează, in-clusiv, pe ajutorul donatorilor externi. Mijloace substanţiale ar trebui direcţionate urgent către sectorul zootehnic, în vederea păstrării șepte-lului de animale. De asemenea, este nevoie de suport pentru executarea lucrărilor agricole de toamnă și primăvară, procurarea seminţelor și fertilizanţilor. Cele mai afectate de secetă au fost raioanele Cahul, Cantemir, Căușeni, Taraclia și UTA Găgăuzia. Ministrul Agriculturii, Vasile Bu-macov, a făcut o prezentare detaliată a situaţiei și a direcţiilor prioritare de intervenţie, în cadrul unei ședinţe a Guvernului cu participarea parte-nerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova.

VALERIU PROHNIŢCHI:

Denunţarea pachetului energetic cu UE înseamnă abandonarea vectorului de integrare europeană

O PREMIERĂ ABSOLUTĂ LA ACADEMIA DE ŞTIINŢE:

Noi soiuri apirene create de geneticianul

Gheorghe Savin Recent, la Academia de Știinţe a Moldovei, cunoscutul genetician și selecţioner al viţei-de-vie, doctorul în ști-inţe agricole Gheorghe Savin, a prezentat câteva soiuri apirene (cu bobiţa fără seminţe) noi, cu o rezistenţă biologică sporită la factorii nefavorabili de mediu, în special, la îngheţ.

Gheorghe Savin a creat soiurile apirene atât de masă, cât și pen-tru fabricarea vinului și a stafi delor. În cadrul evenimentului, în faţa comunităţii academice au fost aduse soiurile Apiren roz, prezentat recent și în revista „Viticultura și Vinifi caţia în Moldova”, Apiren negru de Grozești, care este un soi extra timpuriu, Aperen roz basarabean, Aperen alb.

Participanţii la eveniment, între care conducerea Academiei de Știinţe a Moldovei, membrii Consiliului Suprem pentru Știinţă și Dezvoltare Tehnologică al AȘM, membrii secţiilor de știinţe, au men-ţionat că soiurile create de domnul Savin posedă calităţi nutritive de-osebite. Totodată, ei au menţionat că în cazul cultivării respectivelor soiuri, producătorii vor obţine efecte economice deosebite, acestea fi ind extrem de rentabile, putând oferi noi perspective de dezvoltare a domeniului viticulturii și vinifi caţiei în Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat de presă prezentat de Centrul Media al AȘM, savanţii care au participat la eveniment au menţionat faptul că soiurile create de echipa de cercetători în frunte cu domnul Savin constituie o premieră inedită pe continentul european. În urma unei activităţi complexe, care s-a desfășurat ani la rând, savanţii din Republica Moldova au demonstrat că aici, la frontiera de nord a viticulturii europene, există posibilitatea de crea și de a cultiva soiuri apirene (fără seminţe), lucru care a fost negat zeci de ani de unii specialiști. „Colegul nostru, doctorul Gheorghe Savin, prin munca sa, a dovedit că soiurile apirene de masă și pentru vin sunt de perspectivă și astăzi acestea au fost confi rmate și înalt apreciate”, a remarcat academicianul Boris Gaina. În calitatea sa de conducător al Subsecţiei de știinţe agricole, academicianul i-a adus mulţumiri dlui Savin, care este și șeful Laboratorului ameliorare genetică din cadrul Institutului Naţional a Viei și Vinului.

Prim-vicepreședintele AȘM, Teodor Furdui, academician-coor-donator al Secţiei Știinţe ale Naturii și Vieţii a AȘM, a menţionat că dr. Gheorghe Savin este primul care a reușit să creeze și să producă soiuri fără seminţe, motiv pentru care merită toată aprecierea și recunoștinţa din partea comunităţii știinţifi ce. Academicianul a precizat că aceste realizări demonstrează fără echivoc că în condiţii, de cele mai multe ori nefavorabile, circumstanţe aproape imposibile, oamenii de știinţă pot face lucruri extraordinare.

Olesea ŢERNA, pentru FLUX

21 SEPTEMBRIE 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Interviu

- Guvernul a prezentat re-cent rezultatele evaluării fi -nale a situaţiei din sectorul agricol. Potrivit estimărilor, intemperiile din acest an au provocat pierderi de apro-ximativ 2,5 miliarde de lei. Suma necesară pentru sus-ţinerea sectorului agricol ar fi de 190 de milioane de lei. Pe de altă parte, savanţii de la Academia de Știinţe a Mol-dovei (AȘM) afi rmau recent că pierderile ar fi de numai 1,5 miliarde. Cât de corec-te sunt aceste estimări și de ce a apărut acest decalaj de tocmai un miliard?

- Problema este că nu știe stânga ce face dreapta. În prin-cipiu, și Ministerul, și Acade-mia ar trebui să acţioneze în tandem și să vină cu o viziune comună. Probabil, pierderile sunt chiar mai mari. Spun acest lucru din următorul raţiona-ment: există și unele pierderi indirecte, pe care le-au supor-tat unii agenţi economici din alte sectoare care au însă legă-turi cu cel agricol. În afară de aceasta, trebuie să ţinem cont de faptul că au suferit enorm și persoanele care au în posesie anumite cote sau terenuri mai mici. Dar nu cred că Ministerul știe ce face un biet ţăran, așa cum nu știe bietul ţăran ce vrea Ministerul.

Efectele secetei puteau fi atenuate Pierderile sunt mai mari și ele

puteau fi estimate încă în lunile de vară, când era posibilă încă realizarea unor acţiuni în com-plex, care ar fi atenuat efectele secetei. Noi am venit cu unele previziuni pentru anul 2012 încă în primăvară, foarte apropiate de ceea ce avem acum. Din pă-cate, Ministerul nu a ţinut cont de unele recomandări pe care le-am dat. Și erau niște recoman-dări pertinente.

Practic, de situaţia actuală este vinovat și Ministerul, pen-tru că a fost inactiv o perioadă destul de mare și a încercat să ne convingă de faptul că situaţia nu ar fi chiar atât de gravă, că pierderile nu sunt atât de mari și că recolta va fi totuși destul de bună. Bănuim că s-a dorit evitarea panicii, dar, până la urmă, previziunile, estimările Ministerului s-au dovedit a fi incorecte. De asemenea, a lipsit o viziune de ansamblu asupra măsurilor care trebuiau reali-zate pentru a atenua impactul secetei și a preveni un colaps în agricultură.

- Iată însă că autorităţile au trasat un șir de măsuri pen-tru susţinerea sectorului și pregătirea către sezonul agricol 2013, acestea fi ind îndreptate pe câteva direcţii. Este vorba de susţinerea sec-torului zootehnic, asigura-rea cu seminţe, fertilizanţi și combustibil pentru executa-rea lucrărilor de însămânţa-re. Aceste măsuri vor redresa situaţia?

- Nu este sufi cient. Campania agricolă de toamnă a început deja, de bine, de rău, cu efortul agricultorilor care au suferit pierderi, dar care își lucrează terenurile, oricât le-ar fi de greu. Însă, deocamdată, fac acest lucru fără ajutorul Ministerului și fără ajutorul statului. Ajutorul promis va ajunge la agricultori doar peste un anumit timp.

Ţăranii îşi sacrifi că animalele, pentru că nu au cu ce le hrăniÎn ceea ce privește sectorul

animalier, era clar încă de as-tă-primăvară că vor fi proble-me grave. Sectorul acesta este zdruncinat, practic, în fi ecare an. Există o tendinţă care nu poate fi schimbată de nici o guverna-re, de reducere a șeptelului de animale. Practic, în anul curent foarte mulţi ţărani au rămas fără animale din simplul motiv că nu au avut cu ce le hrăni.

- În condiţiile actuale, situa-ţia nu poate decât să se înră-utăţească.

- Cu siguranţă. Discutasem anterior cu niște ţărani din ra-ionul Leova și oamenii se plân-geau că își trimit vitele la pășune dimineaţa și acestea se întorc seara tot fl ămânde, iar ei nu au cu ce le hrăni. Astfel că singura lor soluţie este sacrifi carea ani-malelor. Fenomenul acesta s-a

amplifi cat și numărul de animale este în scădere.

O consecinţă indirectă a acestei situaţii este creșterea preţurilor la majoritatea produ-selor agricole. Poate că pentru unii producători agricoli lucrul acesta înseamnă o salvare – au mai puţin, dar vând mai scump și, în felul acesta, își mai recuperează din pierderi, iar unii înregistrează poate și venituri. Gospodăriile casnice pierd însă foarte mult. Sunt foarte mulţi oameni săraci, care au venituri insufi ciente (dacă le au, în general). Iar atunci când rămân și fără cele câteva animale de pe lângă casă, care îi asigurau cu puţin lapte și carne, ajutându-i să mai iasă din nevoi, aceștia se pomenesc într-o situaţie extrem de gravă. Dacă mai ţinem cont și de fap-tul că, în majoritate, ei nu au adunat nimic de pe câmp, nici porumb, nici fl oarea-soarelui, eu mă întreb, ce vor face acești oameni la iarnă?

Nu avem un mecanism de acordare a ajutorului pentru agricultori În acest context, ar trebui să

ne gândim foarte bine la poten-ţialii benefi ciari de ajutor de la stat. În cazul Republicii Moldo-va, există două mari probleme în acest sens. În primul rând, nu există un mecanism de acordare a acestui ajutor pentru agricul-tori. În al doilea rând, trebuie identifi cate, în fi ecare localitate, acele persoanele care au suferit în urma secetei și care ar trebui să benefi cieze de acest ajutor în

mod prioritar. În funcţie de nu-mărul de hectare, de investiţiile pe care le-a făcut, de pierderile suportate. După un an agricol ratat complet, oamenii trebuie ajutaţi.

- Dar există garanţii că mij-loacele repartizate vor fi utilizate anume pentru pro-curarea seminţelor și fertili-zanţilor, pentru lucrarea te-renurilor și nu vor fi cheltuiţi pentru alte nevoi?

- Pentru aceasta trebuie să existe mecanismele respective și trebuie impuse condiţii obliga-torii. Ţăranii trebuie să-și lucreze terenurile din gestiune pentru a înfi inţa culturile agricole, trebuie să însămânţeze aceste terenuri cu seminţe de calitate, procurate de la agenţi economici licenţiaţi, nu de la piaţă ori din altă parte, trebuie să utilizeze fertilizanţi. Anume pentru aceasta se acordă suportul respectiv. Este vorba de investiţii pentru anul viitor, care-i vor ajuta să-și îmbunătă-ţească situaţia economică.

Potenţialii benefi ciari ai aces-tor ajutoare ar putea fi micii agricultori, chiar și gospodăriile casnice. Și acei bieţi bătrâni, care au câte 2-3 hectare, tot au nevoie de ajutor. Faptul că ei nu au rezistat în 2012, nu înseam-nă că nu trebuie să le oferim o șansă în anul următor. Sunt și agenţi economici medii care, de asemenea, trebuie ajutaţi. Dar trebuie să fi m foarte atenţi, pentru că dacă vor fi acordate ajutoare mari pentru unii agenţi economici, micii producători vor fi lăsaţi în voia sorţii.

- Comisia Europeană și-a anunţat disponibilitatea de a acorda un ajutor în valoare de 3,15 milioane de euro (50 de milioane de lei) de care ar trebui să benefi cieze agricul-torii care au avut de suferit

în urma secetei. Vor ajunge aceste mijloace exact la cei care au mai mare nevoie de ele?

- Nu cred că vor ajunge. Pe parcursul anilor au mai fost tentative de a distribui bani în perioade mai grele pentru agricultori. Și întotdeauna au fost lacune. Comparativ cu alţi ani când au mai fost astfel de probleme, acum nu există un mecanism eficient, nu există nici un regulament aprobat care să impună anumite rigori: cum, unde și în ce volum trebuie să fi e repartizaţi acești bani. Poate vor fi utilizate regulamentele vechi. Dar mă îndoiesc că banii vor ajunge întotdeauna exact acolo unde trebuie. Nu au capacităţi nici primarii, care se confruntă acum cu o groază de probleme, nici cei de la direcţiile agricole raionale, nici ministerul, de a identifi ca oamenii care au suferit într-adevăr în urma secetei și au nevoie de ajutor. Lucrul acesta nu trebuia lăsat pentru toamnă, ci trebuia făcut în lunile iulie, au-gust, când consecinţele secetei erau deja evidente.

Nu poţi să faci schimbări într-un an de criză- Producătorii agricoli au fost revoltaţi de creșterea TVA, de la 8 la 20 de procente, cu returnarea ulterioară a 12 procente. Această măsură poate fi califi cată drept un împrumut pe care îl ia statul de la agricultori? Este îndrep-tăţită această modifi care în contextul unui an agricol de criză? Există garanţii că sta-tul se va ţine de cuvânt și va

rambursa diferenţa în timp de o lună?

- Trebuie să precizăm, în pri-mul rând, că nu toţi agricultorii sunt plătitori de TVA și problema trebuie să fi e tratată în mod dife-rit. Dacă vorbim de plătitorii de TVA și de această nouă măsură fi scală aprobată de Parlament pentru 2013, cred că, într-ade-văr, s-a făcut un pas necugetat. Nu poţi să faci schimbări într-un an difi cil, un an de criză. Lucrul acesta va afecta o parte din oameni. Unele sectoare din agricultură ar putea deveni necompetitive. Indiferent dacă se va întâmpla pe termen scurt, mediu sau lung, lucrul acesta contează și va avea consecinţe de durată.

Mai trebuie să ţinem cont și de faptul că statul promite multe, dar nu întotdeauna poate și dorește să-și respecte promi-siunile. S-ar putea întâmpla că ţăranii vor credita statul pentru o lună de zile, dar, de fapt, nu se știe când își vor primi banii îna-poi. Iar unii ar putea să nu-i mai primească niciodată. Noi nu am prea avut în Republica Moldova situaţii în care statul să întoarcă banii rapid. Agenţii economici, dacă nu-și achită obligaţiunile fi -nanciare, sunt amendaţi. Dacă și statul ar fi supus acelorași rigori, lucrurile poate s-ar îndrepta și banii ar fi întorși la timp.

Seceta este o lecţie din care însă nu am învăţat nimic- Republica Moldova a avut parte de mai mulţi ani sece-toși în ultimul timp, iar oa-menii de știinţă avertizează că acest fenomen doar se va accentua în următoarea perioadă. Prin urmare, chiar dacă este o calamitate, ea nu mai poate fi califi cată drept

una imprevizibilă. Miniștrii ar putea să se roage chiar și în fi ecare zi pentru ploaie, așa cum îi îndemna premie-rul Filat, dar asta, probabil, nu va fi sufi cient. Ce ar trebui să întreprindem, pentru a nu constata an de an că intem-periile ne-au încurcat iarăși socotelile? Și nu mă refer aici doar la actuala guvernare.

- Lecţiile la școală sunt preda-te pentru a învăţa ceva din ele. Seceta tot este o lecţie din care ar fi trebuit să învăţăm ceva. Ai noștri, Guvernul, Ministerul, agricultorii, nu au învăţat nimic nici în 2003, când am avut o secetă severă și când recolta de grâu, de exemplu, a fost de 104 mii de tone, nu au învăţat nici în 2007, când recolta de grâu a fost comparabilă cu cea din acest an (aproximativ 440 de mii de tone). Asta înseamnă că ceva nu este sănătos în sistemul nostru.

Cred că ar trebui, în primul rând, să se facă o evaluare a situaţiei. Am avut atâtea pro-grame, atâtea fonduri au fost pulverizate în van, ca, până la urmă, să nu avem nici un re-zultat. Eu îmi amintesc că prin 2010 a existat un proiect care avea drept scop anume crea-rea unui sistem de prevenire a unor astfel de situaţii de criză. Rezultatele sunt inexistente. Au fost aruncaţi bani importanţi pentru reabilitarea sistemelor de irigare. Rezultatele, iarăși, nu se văd. Au fost alocaţi bani pentru Academia de Știinţă, pentru crearea unor soiuri de culturi rezistente la secetă. Unde sunt aceste soiuri? Bani se aruncă, eforturi se fac, iar rezultate nu sunt.

În al doilea rând, ar trebui să schiţăm clar ce avem de fă-cut, pentru a fi mai protejaţi în faţa tuturor acestor cataclisme naturale. Pentru că noi nu ne confruntăm doar cu seceta: avem și grindină, avem și tem-peraturi foarte joase, avem și inundaţii, avem maladii de tot felul la animale și la plante. De aceea, cred că se impune crearea unui sistem care ar putea să pre-vină astfel de situaţii. Aceasta înseamnă și o cooperare foarte bună cu instituţiile abilitate din statele vecine, înseamnă și specialiști bine pregătiţi care să activeze în ţară. Trebuie să existe o cooperare bună a instituţiilor de stat cu agenţii economici. Trebuie să se facă un transfer de experienţă și de expertiză din afară. Evident, un astfel de sis-tem trebuie să fi e dotat tehnic. Nu poţi să alungi cu sapa norii de pe cer și nu poţi să lupţi cu inundaţiile, utilizând căldarea. După aceasta, trebuie să vedem exact de ce avem nevoie: avem nevoie de seminţe, avem nevoie de schimbări în ecosistemul din Republica Moldova, plantarea fâșiilor forestiere care au existat cândva, dar au fost distruse. Evident, avem nevoie de sisteme de irigare, dar trebuie să vedem mai întâi dacă avem apă. Trebuie să se facă o evaluare a tuturor bazinelor, să vedem dacă apa este potabilă, dacă poate fi utilizată pentru irigare. Noi am avut situaţii în sudul republicii, când au fost cheltuite milioane, ca să se clarifi ce ulterior că apa nu poate fi utilizată pentru irigare. Ar trebui să vedem, de asemenea, dacă nu pot fi reabili-tate sistemele vechi de irigare în unele localităţi, ca soluţie tem-porară. De asemenea, ar trebui studiată foarte bine experienţa unor state ca Israel, Franţa, Italia, dar și a unor ţări africane.

Captivi ai arhaismelor agricole?- În perioada sovietică, în economie exista o planifi -care excesivă care nu lăsa loc de iniţiative sau ajustări. Acum se pare că am căzut într-o altă extremă. Și mă refer aici la micii producători care, am impresia, în majori-tate, activează cam pe ghici-te. Anul trecut, de exemplu, a fost o supraproducţie de

cartofi și mulţi agricultori au fost în pierdere, din cauza preţurilor mici și a difi cultă-ţilor la realizarea producţiei. Anul acesta, din câte știu, suprafeţele cultivate cu car-tofi au fost restrânse. Totuși, agricultura nu poate să se dezvolte haotic: anul acesta cultivăm toţi roșii, iar la anul nu le mai cultivă nimeni. Există un minim de planifi -care în acest sector? Cine îi ajută pe micii producători să-și planifi ce și să-și diver-sifi ce culturile, cine-i oriente-ze spre anumite culturi mai rentabile și pentru care s-ar găsi pieţe de desfacere?

- Aţi identifi cat o problemă-cheie în agricultură. Agricultura nu este un sector în care cineva vine să facă filantropie. Și nu este un hobby. Este un sector economic în care cei implicaţi vor să obţină niște avantaje și niște benefi cii fi nanciare. Eu, de exemplu, cunosc mulţi oameni de afaceri de succes, mari, mici, mijlocii, care gândesc, care investesc în agricultură, care aduc în ţară tehnologii noi, performante, care cunosc foarte bine piaţa. Dar există și foarte multe, să le zicem așa, arhaisme agricole. Foarte mulţi ţărani nu cunosc nimic altceva decât agricultura sovietică. Sistemul de școlarizare a agricultorilor este format din câteva asociaţii și instituţii, care au activat și pe timpul comuniștilor, și pe timpul sovietic și care, practic, au fost lipite de Ministerul Agriculturii. Dar rezultatele nu se văd. Ceea ce înseamnă că acest sistem trebuie reformat.

Cum ar putea fi soluţionată problema dată? Eu cred că dacă agenţii economici s-ar axa pe piaţă și ar începe să gândească la fel ca acei agenţi economici care-și comercializează pro-

ducţia pe piaţă, nu pe undeva pe câmp, s-ar schimba multe. Și dacă o parte dintre aceștia ar mai exporta producţia, atunci s-ar produce schimbări masi-ve, deoarece piaţa îi învaţă pe oameni. Dar asta înseamnă că instituţiile de stat trebuie să le creeze condiţii, pentru că ele reprezintă interesele agenţilor economici din Republica Mol-dova peste hotare. În realitate, se creează impresia că statul îi avantajează doar pe unii expor-tatori, îngrădind accesul altor producători. Și aici am putea

vorbi și de interese, și de biro-craţie, și de corupţia care există în agricultură.

Dar aţi pomenit și problema asortimentului. Fiecare ţară care practică agricultura are tradiţii și specializări. Le are și Moldova. Eu îmi amintesc că asortimen-tul de produse animaliere era foarte variat cu 20-30 de ani în urmă. De asemenea, și asor-timentul produselor vegetale. Erau variate segmentele în care activau producătorii noștri. Actualmente, despre apicultură se vorbește doar atunci când se scumpește mierea sau când nu este miere pe piaţă. Despre culturile eterooleaginoase se pomenește doar atunci când vin investitorii străini și caută agenţi economici care ar activa pe acest segment și nu-i găsesc, pentru că au mai rămas doar câţiva. Sunt și alte domenii în care noi nu mai suntem prezenţi, pe care le-am pierdut, dar asta nu înseamnă că nu putem să le recuperăm. Pentru aceasta, statul ar trebui să se implice ple-nar. Agenţii economici ar trebui trimiși pe la diverse expoziţii peste hotare, ca să vadă cum se face agricultură competitivă, să înveţe, să preia experienţă.

Este mai uşor să adaptezi, decât să reformezi- Acum trei ani, guvernarea promitea reducerea cu o treime a preţurilor la carne, datorită liberalizării impor-turilor și demontării unor scheme ilegale de import. „Minunea” însă nu s-a pro-dus, iar preţurile nu numai că nu au scăzut, dar au și fost într-o creștere permanentă. Să înţelegem că schemele nu au fost demontate, ci doar au fost preluate? Iar adevă-

rata problemă nu erau sche-mele, ci persoanele care le gestionau?

- Sigur că schemele nu au fost demontate. Este mult mai simplu să adaptezi un sistem astfel încât acesta să lucreze pentru tine, decât să-l reformezi. Și, practic, așa s-a procedat întotdeauna. S-au schimbat doar fi gurile, ca pe tabla de șah. Importuri se realizează destule, iar agenţii economici din ţară produc tot mai puţin și nu au acces nici pe piaţa internă, nici pe piaţa externă. În halele de

carne de prin orașe găsești mai multă carne de import, decât autohtonă.

În afară de aceasta, nimeni nu este interesat ca agricultorii din Republica Moldova să aibă posibilitatea să reducă din cos-turile de producere. Asta este problema principală, dacă vor-bim despre competitivitate. Tot ceea ce este folosit în agricultură este scump. Și nu ai cum să vii cu niște preţuri mai mici, decât preţurile oferite la produsele de import. Importatorul are posi-bilitatea să reducă substanţial din preţ, pentru că preţurile la carne peste hotare sunt mult mai mici, deoarece se aplică alte tehnologii, incomparabile cu cele utilizate la noi. Apoi, există diverse scheme care le permit importatorilor să recurgă și la unele evaziuni, de exemplu, să declare la vamă o cantitate mai mică decât cea reală. Avem o ga-ură neagră numită Transnistria, unde-și fac de cap cui nu-i este lene. Și atunci, cel care produce în ţară poate să se chinuiască și să muncească 24 de ore din 24, că tot nu va fi competitiv.

Aici, într-adevăr, apar niște fenomene care distrug econo-mia. Este vorba, în primul rând, de corupţie, apoi de birocraţie și de concurenţa neloială. Exis-tă aceste flagele care trebuie să fie eliminate complet din economie și atunci vor apărea și schimbările.

Posibilităţile de stăvilire a preţurilor au fost ratate- Credeţi că vom avea creș-teri de preţuri substanţiale la produsele agricole în urmă-toarea perioadă? Ministrul Agriculturi se arăta destul de optimist și afi rma că aceste

creșteri nu vor fi prea mari.

- Situaţia existentă la noi în ţară este foarte apropiată de si-tuaţia de pe piaţa regională și de pe cea internaţională. Numărul de persoane crește. Randamen-tul producţiei pe plan mondial crește, dar, totodată, o parte din agricultură lucrează deja pentru alte domenii decât cel alimentar. Cum ar fi cultivarea porumbului pentru producerea unor car-buranţi biologici etc. În același timp, un an defi citar cum este 2012 generează niște schim-bări esenţiale pe plan mondial, practic, pe toate pieţele. Preţul la cereale a crescut enorm. Iar preţul cerealelor influenţează tacit și direct preţul la produsele animaliere.

Există și unele sectoare din agricultură care nu au fost afec-tate atât de masiv. Mă refer la viticultură și vinificaţie, la pomicultură și o parte din legu-micultură. Dar, în fond, preţurile au luat-o în sus. Iar posibilităţile de stăvilire a acestora, practic, au fost ratate. Dimpotrivă, există posibilităţi ca să se dea un nou imbold de creștere. Mă refer la impunerea unor restricţii comer-ciale. Este sufi cient ca o ţară care este un important producător de grâu sau de porumb, de exemplu, să-și restricţioneze exporturile și atunci, cu siguran-ţă, preţurile vor crește pe plan regional și chiar mondial.

Ce se putea întreprinde la noi până în acest moment, pentru a avea o situaţie mai sigură? Noi am propus să se procure grâu de la producători, în perioada campaniei de recoltare. Atunci puteau fi procurate cantităţi mai mari de grâu de bună calitate, la preţuri mai mici, care putea fi introdus pe piaţă toamna, iarna, când se atestă o creștere mai mare a preţurilor. Dacă aceste cantităţi erau sufi ciente, ele pu-teau stăvili creșterea. Dar lucrul acesta nu s-a făcut.

În afară de aceasta, trebuia permisă intrarea pe piaţă a ce-realelor de care avem noi nevoie – grâu, orz și altele. Pentru asta trebuia diminuat TVA-ul la im-port. Nici asta nu s-a făcut. Acum preţurile în statele vecine sunt la fel ca și la noi, poate chiar puţin mai ridicate. S-a pierdut timp și, luând în considerare faptul că din ţară se mai și exportă grâu, mă tem că peste un timp, vom avea probleme pe piaţă. Este grav atunci când de pe piaţă dispare un produs sau se simte o insuficienţă a acestuia. Vă amintiţi ce s-a întâmplat acum un an, când a dispărut hrișca. Și hrișca nu este un produs pe ca-re-l consumă zilnic toată lumea. Vă imaginaţi ce s-ar întâmpla în cazul unei insufi cienţe de grâu!

Statul are un întreg arsenal de instrumente comerciale și nu doar comerciale care pot schimba situaţia pe piaţă și care au impact asupra preţurilor. Dar statul nu s-a învăţat să lucreze pe piaţă. El știe doar să trimită controale de la fi sc, de la alte instituţii de forţă, să-i ciomă-gească pe agenţii economici, să-i verifice, dar nu a învăţat și nu utilizează instrumente economice care pot să producă schimbări benefi ce pe piaţă.

- Domnule Viorel Chivriga,

vă mulţumim mult pentru

acest interviu.

Ioana FLOREA, FLUX

Ministerul Agriculturii a fost inactiv şi nu a avut o viziune de Ministerul Agriculturii a fost inactiv şi nu a avut o viziune de ansamblu în lupta cu secetaansamblu în lupta cu seceta

Interviu cu expertul economic Viorel CHIVRIGA

21 SEPTEMBRIE 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERICultur=

„Unde nu există caracter mare,

nici artist mare, nici om mare de acţiune

nu există”.Romain ROLLAND

G`ndul s=pt=m`nii

APARIŢII EDITORIALEAPARIŢII EDITORIALECALEIDOSCOP

21 septembrieEvenimenteEvenimente

1792: Convenția Națională Franceză vo-

tează pentru abolirea monarhiei

1847: Are loc inaugurarea primei lu-

crări moderne de alimentare cu apă a

Bucureștilor - “Stabilimentul fântânilor de

la Mihai Vodă”

1939: Primul ministru român Armand Că-

linescu este asasinat de membrii pronaziști

ai Gărzii de Fier

1990: Tribunalul Militar Teritorial București

l-a condamnat pe Nicu Ceaușescu la 20 de

ani de închisoare, 10 ani de interdicție a unor

drepturi și degradare militară. În noiembrie

1992 a rămas în picioare doar acuzația de

port ilegal de armă, pentru care a primit

5 ani de detenție și a fost pus în libertate

condiționată pe motive medicale

NașteriNașteri1415: Frederic al III-lea, împărat roman

(d. 1493)

1452: Girolamo Savonarola, teolog și

politician italian (d. 1498)

1640: Filip I, duce de Orléans, fratele rege-

lui Ludovic al XIV-lea al Franței (d. 1701)

1756: John Loudon MacAdam, construc-

tor de străzi (d. 1836)

1791: István Széchenyi, reformist ma-

ghiar

1840: Murat al V-lea, sultan otoman (d.

1904)

1842: Abd-ul-Hamid al II-lea, sultan oto-

man (d. 1918)

1853: Heike Kamerlingh Onnes, fi zician

olandez, laureat al Premiului Nobel (d.

1926)

1864: Elena Văcărescu, scriitoare și tra-

ducătoare franceză de origine română (d.

1947)

1866: H.G. Wells, scriitor și jurnalist bri-

tanic (d. 1946)

1873: Papa Jack Laine, muzician american

(jazz) (d. 1966)

1874: Gustav Holst, compozitor britanic

(d. 1934)

1875: Henric Stanielevici, critic literar și

estetician (d. 1951)

1912: Chuck Jones, animator american

(d. 2002)

1926: Donald Arthur Glaser, fi zician și

neurobiolog american

1931: Larry Hagman, actor american

1934: Leonard Cohen, cantautor cana-

dian

1935: Henry Gibson, actor american

1944: Fannie Flagg, actriță, romancieră

americană

1945: Jerry Bruckheimer, producător

american

1946: Moritz Leuenberger, membru al

Consiliului Federal Elvețian

1947: Stephen King, scriitor american

1949: Artis Gilmore, jucător de baschet

1950: Bill Murray, actor american

1952: Valeriu Sterian, folkist român

1955: Ducu Bertzi, cantautor român

1957: Ethan Coen, director de fi lme

1963: Regele Mohamed al VI-lea al Ma-

rocului

1967: Faith Hill, interpretă americană de

muzică country

1972: Liam Gallagher, cântăreț englez

Oasis

DeceseDecese19 î.Hr.: Virgilius (Publius Vergilius Maro),

poet roman

454: Flavius Aetius (n. 396), general ro-

man, Imperiul Roman de Apus

1327: Regele Eduard al II-lea al Angliei

(n. 1284)

1558: Carol Quintul, împărat al Sfântului

Imperiu Roman, rege al Castiliei, Aragonului,

Neapolelui și al Siciliei (n. 1500)

1576: Girolamo Cardano, medic și mate-

matician italian (n. 1501)

1832: Walter Scott, scriitor scoțian (n.

1771)

1897: Wilhelm Wattenbach, istoric ger-

man (n. 1819)

1939: Armand Călinescu, prim-ministru

al României (asasinat) (n. 1893)

1954: Kokichi Mikimoto, inventator japo-

nez (n. 1858)

1957: Regele Haakon al VII-lea al Norve-

giei (n. 1872)

1860: Arthur Schopenhauer, fi lozof ger-

man (n. 1788)

1961: Claudia Millian, poetă, soția poetu-

lui Ion Minulescu (n. 1887)

1971: Bernardo Houssay, medic, biolog și

fi ziolog argentinian (Premiul Nobel pentru

Medicină) în 1947 (n. 1887)

1974: Jacqueline Susann, scriitoare ame-

ricană (n. 1918)

1987: Jaco Pastorius, basist (ch. bas)

american de jazz (n. 1951)

1995: Rudy Perpich, politician croato-

american (n. 1928)

2002: Robert L. Forward, scriitor american

(n. 1932)

SărbătoriSărbătoriZiua Internațională a păcii

Ziua Internațională de luptă împotriva

bolii Alzheimer.

Îndrumarul urbonimic al ChişinăuluiÎndrumarul urbonimic al Chişinăului

13.IV.198513.IV.1985După bietul limbaj cotidian, cel mai clișeizat e lim-

bajul jurnalistic. Când dau cu ochii în ziare sau aud la radio de „o cireadă din 100 de capete”, deja îmi vine să strig: Bine, când o să se scrie „O cireadă din 100 de cozi”? Și aceasta ar fi , mă rog, metonimie, poezie adică, însă una ieșită deja din clișee. Același lucru s-ar putea subînţelege, când s-ar scrie: „O cireadă din 400 de picioare” sau… „din 200 de coarne” (urechi, ochi…). Că ce nu râvnește omul de dorul și dragul împrospătării expresiei?!...

În grupa universitară am avut doi colegi cu nume de familie puţin obișnuite: Partos, care, de fapt, mai devenea și Portos sau Portas. El însuși nu avea pre-ferinţe distincte pentru o variantă sau alta. Portos – îl măgulea, amintindu-i de falnicul muschetar din romanele lui Dumas.

Apoi – Calos. Aici erau invocate variantele: Co-los – gigant în grecește, sau spic, în rusește, până la zădărâtorul (tipică manieră adolescenţilor) – Caloș (galoș). Oricum, nimeni dintre noi nu era scutit de parafraze nominale.

Acum însă aflu că, în grecește, kalos înseamnă frumos, frumuseţe. Există noţiunea de kalogatia (kalokatia) ce unește în ea „kalos” – frumuseţe cu „agatos” – Bun.

Domnișoara Calos, colega noastră de grupă, cores-pundea aproape deplin kalogatiei – gândesc acum, după 18 ani de când am văzut-o pentru prima oară, și 13 – de când nu ne-am mai reîntâlnit.

14.IV.198514.IV.1985Primăvara sunt arse frunzele din anul trecut, e

greblată iarba uscată de prin grădini… Ce e cenușa? Nu am auzit pe nimeni să-i zică: gunoi. Din contră, arzând, gunoiul se… înnobilează, ajungând cenușă. Oricum, pentru mine scrumul înseamnă ceva curat. Precum nu-i zic gunoi ţărânii, nici scrumului nu-i zici. În copilărie, se întâmpla să ne punem pe vreo rană, zgârietură, ţărână, scrum, ca de vindecare. Cu atât mai… jenat intim citesc la Victor Șklovski – scriitor de gust elevat, delicat în toate, acest – „Пепел – мусор огня” (Cenușa – gunoiul focului).

Dacă Regele Lear ar fi rămas pe tron, cine știe ce ba-nalităţi regale ar fi debitat în discuţiile cu sfetnicii, fi ice-le, ginerii. Însă, prins în jugul necruţătoarelor încercări, el cheamă la dialog furtuna, cerul, natura dezlănţuită. Și ce elocvent este! Și ce inedit ca gând, ca simţire! Să reţinem că „deplorabilul” Lear e mai cutezător, mai liber, mai personalizat decât fostul suveran Lear. De ce? Regele dialoga cu un regat, iar fostul rege se încumetă să cheme întru chezășie Universul. Marea suferinţă dă și o mai mare libertate gândului și sentimentului uman, le călește, le pregătește de luptă, acţiune.

16.IV.198516.IV.1985Cazul lui Vasile Vâșcu a bulversat republica. Discută

toţi despre toate.

Colâbneac-pictorul mă întreabă (simptomatic?!):– Ce se mai aude de rău?Parafraza mă amuză.El continuă:– Deci, de rău se aude foarte bine.Cam așa e… Vâșcu – jertfă?

22.IV.198522.IV.1985Prozatorul de doi bani Gh. Skvirenko înaintează

o „teorie” stupidă: adică, în magazinele de discuri se înmulţește producţia de muzică clasică din motivul că, cică, cei care o procurau au plecat deja în Israel. (Uite un rus șovin, căsătorit cu o ovreică, ajuns să dea nuanţe sioniste…)

D. continuă să mă… bruieze și, nefăcându-mi bine, ba din contră, mă consideră, pe vechi, în sinea sa un inamic potenţial. Oricum, dacă prezintă ceva ca scri-itor, ca om, sigur – e cam spre nul. Maniere pijonești (de fandosit): umblă cu pipa, de parcă aceasta i-ar acorda spor de importanţă. Exces de gravitate ce duce la ridicol, bufonadă provincială. Zice bine Dol-gan într-o aluzie: abia de au stat două zile în spital, și deja din „poezia” lor publicul afl ă de ce suferă, ce diagnoze li s-au pus și cine le-a pus, care-i metoda de tratament… Egoiști plângăreţi, care fac pe haiducii. Mititeii… Pe de altă parte, alde D. trebuie înţeleși, deoarece psihomatica distinge comportamentele specifi ce ale oamenilor în funcţie de bolile de care suferă aceștia.

8.V.19858.V.1985Pe holul comun „Nistru” – „LA” cu Colca Vieru și cu

Victor Prohin. Primul și-a procurat o cutie de carioca, crezând că acestea ar fi cu scrisul subţire și ar putea să le folosească la manuscrise. S-au dovedit a fi mai indicate pictorilor, de unde Victor remarcă: „Iată, Nico-lae, câte culori ai tu aici, vreo șase. Și-i foarte bine. Cu una scrii: „Vasile” și, precum e stilul tău, îi dai bătaie cu ceea ce spune și gândește Vasile. Apoi – alt personaj, și-i dai cu altă culoare… Și ţie, și criticilor vă va veni mai ușor”. Ar reieși că e o aplicare „moldovenească” a stilului Faulkner.

6.VII.19856.VII.1985A. Scobioală mai face un banc (nu este exclus să-l

fi împrumutat de la elevi). Îi zice lui I. Vieru: „Ioane, știu că navigatorul Cook a făcut trei ocoluri ale Pă-mântului cu caravelele sale? În timpul uneia dintre ele a fost halit de canibali. Tu nu ţii minte în timpul cărei anume?” Mereu naiv, și de data aceasta I. Vi. face ochi mari, se gândește câteva clipe, apoi răspunde că… a uitat! Bancul ar fi fost recrutat pentru pagina de umor „Beciul vechi”.

La Vadul-lui-Vodă, la casa de odihnă „Scânteia” a Casei Presei, – plimbare îndelungată cu poetul Va-lentin Roșca. Îmi făcu destule confesiuni, opină pe diverse teme. Unele cazuri de erori care se comit în literatura și limba noastră. Cloșca cu pui în „De-a baba oarba” a lui Liviu Damian nu răsare în anotimpul în care scrie autorul; arbuștii pe care Grigore Vieru îi dă drept copaci, pe care-i scutură de… fructe. Cică le-a atras atenţia binevoitor, dar pare-se că s-au supărat… Numai că, în „Mereu ucenic”, scapă și Roșca o eroare: „Ciutele cu luna-n coarne”. Or, știut lucru, ciutele nu au coarne. În varianta iniţială zice că era „Bourii cu luna-n coarne”. A redactat neatent.

25.VIII.198525.VIII.1985Alaltăieri, întâlnire cu scriitorul afgan Habbib,

rectorul universităţii din Kabul. La discuţie – Boţu, Busuioc, Madan, Șișcan. Am însoţit musafi rul prin Muzeul de literatură. A rămas impresionat de foto-

grafi a lui Ponomari care arsese în tanc. Similitudini

la ei, în Afganistan, azi…

3.IX.19853.IX.1985Vreo trei-patru ani în urmă, A. Burac îmi spunea,

cu uimire și ironie, precum că văzuse într-un caiet

de-al lui An. Ciocanu vreo treisprezece poezii scrise,

conform cronologiei de la fi nele lor, în aceeași zi. Dar

iată și o mărturisire a lui Fernando Pessoa (13 ianuarie

1935, scrisoare către poetul Adolfo Casais Monteiro):

„Într-o zi… era în 8 martie 1914 – mă apropiai de o

comodă înaltă și, luându-mi hârtia, mă apucai de scris.

Stând în picioare așa cum fac ori de câte ori am posi-

bilitatea. Și am scris fără întrerupere treizeci și ceva de

poezii, într-un fel de extaz căruia nu i-am putut defi ni

natura. Aceasta a fost ziua triumfală a vieţii mele și

nu voi mai cunoaște niciodată alta asemănătoare. Am

pornit de la un titlu. Paznicul turmelor. Și ceea ce urmă

a fost apariţia în mine a altuia, pe care nu întârziai

să-l numesc Alberto Caeiro. El mi-a apărut – scuză-mi

absurditatea expresiei – ca maestru al meu (…) Am

simţit-o cu atâta pregnanţă, încât, îndată ce au fost

isprăvite cele treizeci și ceva de poezii, am luat o altă

hârtie și am scris, de asemenea, cele șase poezii care

constituie ciclul Ploaia oblică, de Fernando Pessoa”.

Când zice „am luat altă hârtie și am scris… cele

șase poezii”, eu mă întreb de ce dimensiuni era hârtia.

Pentru că joia trecută, Ion Bolduma îmi prezintă o

„cuvertură” de 0,5 pe 0,5 metri, împăturită-armonică,

spunându-mi că a transcris pe ea alte fragmente din

poemul său despre cei căzuţi în luptă. Într-adevăr,

desfac „cearșaful poetic” pe care, pe o parte și pe cea-

laltă, sunt încondeiaţi interminabili stâlpi de versuri.

Le descifrez. Pe alocuri – nespus de frumoase, cutre-

murătoare prin tragismul lor. Pe alte alocuri – mai…

cum să zic? – nu…

17.X.198517.X.1985Ca reprezentat al săptămânalului, sunt prezent la

ședinţa secretariatului US. Probleme organizatorice,

printre care hotărârea de a se face un demers, pentru

ca lui Creţu, Șalari și Starostin să li se acorde titluri

onorifi ce (lucrător emerit…, maestru în arte…). Altă

hotărâre – de a se confi rma funcţia de consultant

pentru critica literară. (Cam searbăd… Nu se simte perestroika…)

30.XI.198530.XI.1985Teatrul din Bălţi „Vasile Alecsandri” prezintă două

spectacole la Chișinău. Ieri – „Osânda” de Ion Puiu,

astăzi – „Amurg” de Dudarev. Câteva lucrări actori-

cești splendide. În primul rând, Volontir, soţia lui, M.

Grecu, M. Lupan, Noroc-Pânzaru.

De reţinut ce a însemnat și ce înseamnă categoria conștiincioșilor: cazuiști, ce par doar a strădui pentru

dreptate, în subtext, de fapt, fi ind canalii care ne

împiedică să trăim fi resc, omenește, conform drep-

tăţii general-umane, și nu în cadre-cuști inventate,

constrângeri, principii arbitrare, impuse cu zel și greu

de anulat. Până la urmă, aceste „principii” cad totuși,

însă recunoaștem prea evaziv, că anumită vreme ele

au făcut rău, au calicit sufl ete, au surpat temelii de

bună-credinţă, au atrofi at simţirea și creierul nostru.

„Conștiincioșii” mai sunt și astăzi o categorie pericu-

loasă, camufl ată, susţinută și ocrotită de fricoși ce se

dau și ei drept conștiincioși. Canalii, ziceam.

Leo BUTNARU

CE SE MAI AUDE DE RĂU?(Pagini de jurnal)

Îndrumarul are menirea de a înlocui ghidurile urbonimice ante-rioare, deja învechite, și de a servi drept instrument de lucru util func-ţionarilor din administraţia publică, lucrătorilor din diferite instituţii și întreprinderi (cadastru, poștă, transport etc.), fi ind de un real folos locuitorilor și oaspeţilor capitalei.

Lucrarea impresionează prin in-formaţiile de ordin istoric, cultural și edilitar, prin descrierea eveni-mentelor și faptelor din trecutul și prezentul orașului Chișinău. Sunt de menţionat compartimentele pri-vind cronica documentară a urbei, eseurile istorico-geografi ce despre principalele zone, cartiere și alte obiective urbane: sectoare, subur-bii, bulevarde, pieţe, străzi. Afl ăm, bunăoară, că vechiul sat Chișinău a fost proprietate domnească, pe care, în anul 1466, Ștefan cel Mare a donat-o unchiului său Vlaicu pâr-călab. Mai târziu, în sec. al XVII-lea, Chișinăul cuprinde treptat și părţi din moșiile mănăstirilor Galata și Sf. Vineri din Iași.

Etapele și procesele dezvoltării Chișinăului de la sat la târg și apoi la oraș sunt descrise amănunţit sub multiple aspecte: social, economic, cultural, edilitar. Sunt menţionate datele și împrejurările apariţiei primelor întreprinderi industriale, a primelor așezăminte de cultură, școli, biblioteci etc. Sunt prezentate în plan istoric și arhitectural institu-ţiile de cult, bisericile din oraș. Este abordată în plan istorico-etimolo-gic provenienţa denumirii orașului, fiind susţinută versiunea originii autohtone a toponimului, și anume

că la baza oiconimului a stat vechiul cuvânt românesc, ieșit de mult din întrebuinţare, apelativul chișinău ”izvor, fântână arteziană”. Astfel de izvoare, după cum susţine autorul, au existat în mai multe regiuni ale spaţiului geografi c românesc, fapt pe care îl atestă și vechile hrisoave: Chișinăul de pe Bâc, Chișinăul de pe Răut, denumit și Chișinăul de sub Stâncă, Chișinăul Roșu (nelocalizat), Chișinăul Mare de pe Botna, Chișinăul de pe Criș (România) ș.a.

Captivante și interesante din mai multe puncte de vedere sunt explicaţiile etimologice propuse pentru mai multe nume de locuri și obiective urbane. Denumirea sectorului Botanica, de exemplu, ne amintește de vechea Grădină botanică a Școlii de Pomicultură, fon-dată la periferia de sud a orașului în anul 1842. Denumirea cartierului Visterniceni și cea a sectorului Râș-cani reproduc, respectiv, titlul de rang al vistierului Eremia (sec. XVI) și numele demnitarului Constantin Râșcanu (sec. XVIII), foști proprietari ai ocinelor din partea locului. Vechi proprietăţi ale mănăstirilor sunt locurile de afl are a obiectivelor to-pografi ce de astăzi: cartierul Galata din preajma Aeroportului, cartierul și strada Sfânta Vineri din partea de sud-vest a sectorului Centru ș.a.

Informaţii și interpretări istorico-etimologice conţin și eseurile des-pre principalele bulevarde, pieţe și străzi: Calea Ieșilor, pentru că avea direcţia spre Iași, orașul de scaun al Ţării Moldovei; Calea Orheiului, în trecut Șleahul Orheiului, care ducea spre orașul ţinutal Orhei; Piaţa

Veche, cea mai veche piaţă a Chiși-năului, centrul urbei medievale, în preajma căreia se afl au amplasate vechea Catedrală, Biserica Sf. Ilie, Capela Domnească, principalele instituţii administrative, casele nobililor basarabeni; str. Albișoara, toponim istoric, menţionat în 1436 cu forma Fântâna lui Albaș, care iniţial pare să fi fost Fântâna Albă; str. Armenească, numită astfel la în-ceputul sec. al XIX-lea după așa-zisa Curte Armenească, teren prevăzut pentru reședinţa episcopatului coloniștilor armeni din Basarabia; str. A. Bernardazzi, denumită iniţial Kuznecinaia, după breasla fi erarilor din vechiul oraș, cunoscută mai apoi și ca str. Fierarilor, redenumită în 1981 cu numele actual, în preaj-ma aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Alexander Bernardazzi (1831-1907), arhitect-șef al Chișină-ului în anii 1856-1878.

Semnificative și de mare pon-dere informaţional-educativă sunt urbonimicele: Calea Basarabiei, care simbolizează stări, evenimente și fapte din trecutul istoric al provin-ciei Basarabiei: perioada iniţială, când sudul teritoriului făcea parte din componenţa Ţării Românești sub conducerea dinastiei domni-torilor Basarabi, secole la rând de zbucium intern și de lupte pe plan extern pentru libertate și inde-pendenţă naţională; Calea Moșilor, nume topic simbolic, semnifi când recunoștinţa noastră pentru faptele bune și demne ale predecesorilor, puntea de legătură în timp între generaţii, continuitatea tradiţiilor și obiceiurilor străbune; Bd. Cuza-Vodă, urbonim comemorativ ce evocă numele marelui voievod Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), domn al Moldovei și Ţării Româ-nești (1859-1866), care a înfăptuit unirea Principatelor Române, de-venind primul domnitor al Statului Naţional România (1862).

Ghidul urbonimic propriu-zis constă din două părţi. Partea I cuprinde pentru unităţile topo-grafi ce urbane: denumirile actuale recomandate, ortografi ate în limba

română și transcrise în limba rusă, denumirile anterioare, acestea toate fiind însoţite de menţiuni privind localizarea urbonimicelor în cadrul orașului. Partea a II-a oferă cititorului aceleași informaţii, dar în ordinea onimică inversă: denumi-rile anterioare, denumirile actuale recomandate, ortografi ate în limba română și transcrise în limba rusă, precum și menţiunile privind locali-zarea urbonimicelor respective.

Cât despre așa-zisele denumiri anterioare, acestea, în mare parte, nu sunt altceva decât numele to-pice urbane de sorginte sovietică, ideologizate, de factură proletcul-tistă. Câteva exemple: Armeiskaia, Iskra, Kirova, Komunarov, Komsomol-skaia, Kotovskogo, Krasnoarmeiskaia, Krasnogvardeiskaia, prospect Lenina, Okteabrskaia, Orujeinaia, Pavlika Morozova, Sovetskaia.

La acestea să mai adăugăm doar câteva denumiri monstruoase dintr-un cartier al orașului denumit de chișinăuieni, mai în glumă, mai în serios, „Mica Siberie”: Altaiskaia, Amurskaia, Baikalskaia, Eniseiskaia, Irkutskaia, Krasnoiarskaia, Kustana-iskaia, Omskaia, Tomskaia, Ussuri-iskaia.

Regretabil este faptul că din carte a fost omis compartimentul privind etapele și procesele regle-mentării nomenclaturii topice a Chișinăului, la care a participat activ și autorul, compartiment prezent, de altfel, în ediţiile precedente. Am fi putut să ne dăm seama din acel compartiment de marea luptă care s-a dat pentru restabilirea fondului urbonimic tradiţional, de munca și străduinţele specialiștilor pentru a face ordine și în acest domeniu al onomasticii naţionale. În acest scop, după cum se menţionează în ediţiile precedente ale îndru-marului, au fost studiate minuţios colecţiile de documente privind istoria Chișinăului, mulţimea de surse și materiale de arhivă (cata-grafi i, hărţi și planuri ale orașului etc.). În procesul de redenominaţie a unităţilor urbane s-a ţinut cont de specifi cul lor topografi c și cadastral,

de particularităţile fi zico-geografi -

ce și naturale locale. Pentru multe

obiective (cartiere, bulevarde,

străzi) s-a revenit la denumirile lor

tradiţionale de până în anul 1940.

Străzi vechi, străzi noi, denumiri

corecte și semnifi cative în plan is-

toric și contemporan: Bd. Dacia, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, Bd. Renașterii Naţionale, Piaţa Marii Adunări Naţi-onale, str. Alexandru cel Bun, str. M. Eminescu, str. N. Iorga, str. A. Mateevici, str. 31 August 1989...

Subscriem și noi la spusele unui

oaspete al capitalei, specialist în

materie: ”Chișinăul e un oraș cu

adevărat european, cu tot ce-i apar-

ţine, în plan istoric și contemporan.

Trecutul și prezentul lui vorbesc

prin înţeleptele și frumoasele denu-

miri de locuri și obiective urbane”.

Noul îndrumar ”Chișinău. Istorie și actualitate. Ghidul străzilor”, de rând

cu alte lucrări ale autorului – ”Dicţio-nar de nume geografi ce” (2005), ”Dic-ţionar geografic universal” (2008),

”Localităţile Republicii Moldova” (2009) ș.a. – constituie un studiu

știinţifi c de bază al onomasticii ca

disciplină lingvistică și ca domeniu

de activitate aplicativ-practică și de

interes public, având repercusiuni

directe și pozitive asupra limbii și

culturii naţionale.

Liliana STEGĂRESCU, Nicolae JANTÂC,

cercetători ştiinţifi ci, Institutul de Filologie al AŞM

De curând, la Editura „Profesional Service”, a văzut lumina tiparului îndrumarul urbonimic ”Chișinău. Istorie și actualitate. Ghidul străzilor”. Este o lucrare cognitiv-știinţifi că și de interes public prin proble-mele și obiectivele cercetate, prin importanţa și valoarea ei practică. Pentru a realiza această lucrare, autorul, doctorul habilitat în fi lologie Anatol Eremia, mulţi ani la rând a făcut ample investigaţii de infor-mare și documentare în arhivele și bibliotecile din ţară și de peste hotare.

A MAI APUS O STEA

S-a stins din viaţă Romulus Vulpescu Scriitorul, traducătorul și publicistul român Romulus Vulpescu a încetat din viaţă marţi (18 septembrie) după amiază, la vârsta de 79 de ani. În cadrul unui interviu, poetul care în ulti-mii patru ani nu mai ieșea din casă și își ducea existenţa în uitare și sărăcie, avea să exclame: „Îmi sunt contemporan – și mi-e de-ajuns!”

Romulus Vulpescu a dăruit literaturii române nouă volume nemuritoare de poezie și proză. Textele lui au fost preluate de cântăreţi precum Tatiana Stepa, Margareta Pâslaru și Tudor Gheorghe.

Poet strălucit, de o rară delicateţe, Romulus Vulpes-cu a fost, totodată, indiscutabil, cel mai bun traducător român din franceza veche. Tălmăcirile sale din Villon sau Rabelais sunt inegalabile.

Iar cunoscătorii spun că avea o colecţie de înre-gistrări folclorice unicat, care rivalizează cu cea de la Institutul de Etnografi e și Folclor. A fost căsătorit cu scriitoarea Ileana Vulpescu, cunoscută mai ales pen-tru celebrul roman “Arta conversaţiei”. Cei doi mari intelectuali români au fost zguduiţi acum o lună de tragedia morţii singurului lor copil, la vârsta de 41 de ani, Ioana.

Potrivit comunicatului emis de Uniunea Scriitorilor din România, Romulus Vulpescu a încetat din viaţă lăsând traduceri din literatura franceză imposibil de ocolit.

Romulus Vulpescu s-a născut la Oradea în anul 1933. A urmat, la București, școala primară la Sf. Andrei și liceul “Gh. Șincai” (1948-1951), Facultatea de Filologie, Secţia Limba și literatura română, a Universităţii din București, a absolvit-o în 1955.

După absolvire, a lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, la Editura pentru Litera-tură Universală, la revista „Luceafărul”, ca secretar lite-rar și director adjunct la Teatrul “Barbu Delavrancea”, muzeolog la Muzeul Literaturii Române și în redacţia “Manuscriptum”.

A fost secretar al Uniunii Scriitorilor din România între anii 1973 și 1989, apoi director al Teatrului Mic până în 1991.

A fost senator în legislatura 1990-1992, apoi mem-bru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) între 1994 și 1998.

Poemele sale de o rafi nată tehnică a versifi caţiei au fost culese în mai multe volume, dintre care emblema-tic este “Arte & Meserie” (1979).

A tradus în chip remarcabil poezie de François Vil-lon, Dante Aligheri, Charles d’Orléans, de poeţi francezi ai Pleiadei. A tradus, de asemenea, din François Rabe-lais și Alfred Jarry.

Opera sa cuprinde numeroase volume de poezii, proză - “Proză - Exerciţii de stil” (1967), “Procesul Caragiale-Caion” (1973), “Hâncu - ba!” (2002) -, dar și traduceri din opere clasice - François Villon (“Opurile magistrului”), François Rabelais (“Gargantua”), Dante Alighieri (“Vita Nuova”) etc.

21 SEPTEMBRIE 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Alarmant

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

M O L D O V A Pe urmele Sf.Vasile de la Poiana M rului / Pelerinaj la m n stirile din zona Buz ului

6-8 octombrie 2012 (3 zile / 3 nop i) Grup: 7/18 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Sâmb t , 6 octombrie, ora 6. Sosirea: Luni, 8 octombrie, ora 22. Traseu: Chisin u - Leu eni - Hu i - Moreni - Bujoreni - M r e ti - Brazi - Mera - D lh u i – Cote ti – R te ti - Ciolanu – Berca – Bisoca – Poiana_M rului – Gavanu – Recea - Chi in u.

M O L D O V A La IA I de Hramul Sf. Cuv. Parascheva – ocrotitoarea Moldovei

12-14 octombrie 2012 (3 zile / 3 nop i)

Grup: 7/18 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Joi, 11 octombrie, ora 22. Sosirea: Duminic , 14 octombrie, ora 22. Traseu: Chi in u - Leu eni - Vladimire ti – Moreni – Bujoreni – Pârve ti – Hu i - Hadâmbu – Bucium – Bârnova – Piatra_Sfânt – Dobrov – Podul_Înalt – Ia i (paricipare la Hram i închinare la moa tele Sf.Parascheva, Sf.Trei Iearhi, Golia, Galata, Cet uia, Hlincea, Vl diceni) – Leu eni - Chi in u.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

Cancerul este a doua boală din lume, prin numărul de victi-me, după bolile de inimă. Can-cerul nu are niciodată o cauză unică, evoluţia acestuia fi ind inconstantă și diferită. Cu toate acestea, oncologia clasică a pri-vit prea puţin spre stilul de via-ţă al bolnavilor, care este sem-nifi cativ în evoluţia cancerului.

Nu hrăni cancerul!Stilul de viaţă este decisiv în

apariţia și evoluţia cancerului. Astfel, cu cât o regiune este mai industrializată și dezvoltată, cu atât incidenţa cancerului este mai mare. Unele dintre cele mai puternice arme ale cancerului sunt greșelile pe care le facem noi în alimentaţie. Aproape o treime din cazurile actuale de cancer stau în strânsă legătură cu regimul alimentar.

În urma mai multor studii, efectuate în ultimele decenii, s-a demonstrat că o dietă co-rectă este foarte efi cientă în profi laxia și terapia cancerului. Astfel, alimentaţia poate fi un aliat de încredere în lupa împo-triva cancerului.

Dietoterapia naturistă, adică utilizarea alimentelor natura-le în procesul terapeutic, este din ce în ce mai căutată. Tera-pia prin alimentaţie este acea formă de terapie care utilizea-ză alimentele, fi e în starea lor naturala, fi e prelucrate într-un mod adecvat, ca remedii împo-triva diferitelor afecţiuni.

De mai bine de un secol și jumătate, oamenii au început să folosească îngrășăminte chimice în agricultură, din do-rinţa egoistă de a crește pro-ductivitatea. Aceste substanţe chimice de sinteză au scăzut rezistenţa plantelor la con-diţiile mediului înconjurător. Prin urmare, au fost introduse insecticidele și erbicidele, la început mai slabe, apoi din ce în ce mai puternice.

Prin introducerea îngrășă-mintelor chimice în agricultură, pe lângă creșterea producţiei, s-a ajuns la scăderea calităţii solului și la alterarea capacităţii naturale de apărare a plantei

faţă de dăunători. Prin urmare, insecticidele au preluat această funcţie naturală a plantelor. În cele din urmă, s-a ajuns la mo-difi carea genetică a anumitor organisme, pentru o producţie și mai mare, precum și pentru a obţine roade mai atrăgătoare, din punct de vedere estetic.

ZahărulZahărul este bun atâta timp

cât este consumat în forma lui naturală, împreună cu celelalte substanţe hrănitoare din plan-te, iar nu izolat, sub formă de glucoză și fructoză. Astăzi însă, la nivel mondial, consumul izo-lat de zahăr este enorm. Zahă-rul este prezent în prăjituri și în dulciuri, în sucuri și în siropuri, în îngheţată, în cafea și în ceai. Zahărul rafi nat se comportă precum un drog, odată crescut

consumul acestuia, cu greu mai putându-se reveni la normal.

Consumul de zahăr este di-rect responsabil pentru apari-ţia multor boli, printre care și a multor cazuri de cancer. Orga-nismul uman a fost creat pen-tru a consuma glucide naturale, în care zahărul formează abia a douăzecia parte. Precum un vi-rus, zahărul a alungat din meni-ul oamenilor mierea și fructele.

Cu cât creste cantitatea de zahăr din organism, cu atât acesta ajunge să prezinte mai multe anomalii. Consumul se-parat de zahăr izolat schimbă unele funcţii de bază ale orga-nismului uman: celulele încep să secrete mai multă insulină și acid lactic, iar instinctul alimen-tar este dereglat, apărând sen-zaţia de foame permanentă.

Decalogul alimentaţieiTehnicile gastronomice tre-

buie să nu altereze calitatea nutritivă a alimentelor.

Nu folosiţi vase din aluminiu sau acoperite cu tefl on.

Evitaţi recipientele din plas-tic, deoarece conţin „ftalaţi” (FTALÁT, ftalaţi s. m. - Sare sau ester al acidului ftalic) și „bisfe-nol-A” (BPA).

Folosiţi vase emailate sau confecţionate din lut, ceramică, yena sau inox.

Evitaţi cuptorul cu microun-de, oala sub presiune și grăta-rul cu cărbuni.

Evitaţi tratarea alimentelor la temperaturi înalte!

Ce nu se poate consuma crud, să se gătească în abur, în apă sau în cuptor.

Eliminaţi prăjelile din ali-mentaţie; prin încingere, uleiul devine toxic.

Evitaţi, pe cât se poate, plan-tele alimentare îngrășate chi-mic și tratate cu insecticide.

Nu consumaţi organisme modifi cate genetic!

Alimentele să fi e integrale, cât mai puţin procesate și rafi -nate.

Antioxidanţii și fi brele, ex-trem de importante, se găsesc doar în plante.

Colesterolul se găsește doar în alimente de origine animală.

Nu folosiţi suplimentele nu-tritive decât în situaţii de forţă majoră.

Evitaţi abuzul alimentar. Pos-tul și ajunarea sunt recomanda-te și de medici.

Digestia începe în cavitatea bucala, deci masticaţia este ex-trem de importantă.

Făina de cereale să fi e inte-grală, iar pâinea să fi e făcută în casă (rapid și sănătos).

Făina albă din comerţ nu este simplă, ci conţine aditivi alimentari (ingrediente).

Limitaţi progresiv în alimen-taţie zahărul rafi nat și sarea ex-trafi nă.

Folosiţi uleiuri presate la rece, iar nu uleiuri rafi nate sau dublu-rafi nate.

Fructele și legumele, pe cât se poate, să fi e consumate cru-de, netratate termic.

Fructe importante: citrice, kiwi, fructe de pădure, afi ne, struguri, nuci, măceșe etc.

Sucurile din fructe și zarza-vaturi se obţin prin presare, nu prin zdrobire violentă.

Uscarea fructelor și a plante-lor se face la maxim 40 de gra-de Celsius.

Cerealele integrale se con-sumă tratate ușor termic, fi ind foarte importante.

Grâu, porumb, orz, secară, orez și ovăz.

Boabele (fasole, mazăre, lin-te, soia) se consumă numai tra-tate termic.

Zarzavaturi cu efecte anti-cancer: varză, broccoli, usturoi, ceapa, roșii etc.

Ciupercile sunt renumite pentru efectul lor antitumoral.

Peștele se consumă tratat ușor termic. Peștele să nu fi e de crescătorie, nici afumat.

Lactatele naturale sunt o sursă alimentară completă.

Se recomandă lactatele fer-mentate: iaurt, sana, chefi r și lapte bătut.

Apa de reţea este poluată prin compuși cloraţi.

Apa din primele pânze fre-atice este poluată prin azotaţii folosiţi în agricultură.

Se recomandă folosirea apei din puţuri de mare adâncime.

Dimineaţa, pe stomacul gol, să se bea un pahar mare cu apă curată.

Vinul curat este bun pentru sănătate. Este recomandat un pahar pe zi.

Ceaiul verde previne apariţia cancerului.

Curcumina (curry) grăbește moartea celulelor tumorale.

Mierea este un înlocuitor să-nătos al zahărului (tratată ter-mic, devine toxică).

Citiţi ingredientele produse-lor cumpărate!

Evitaţi mai ales acidul citric (E330) și glutamatul de sodiu (E621).

Teodor DANALACHE

sursa: www.crestinortodox.ro

Nu hrăni cancerul!Nu hrăni cancerul!

În scopul asigurării sănătăţii nutriţionale și asigurarea accesului copiilor la produse alimen-tare sănătoase, în data de 17 septembrie 2012, Ministerul Sănătăţii a emis Ordinul cu privire la aprobarea listei produselor alimentare nereco-mandate preșcolarilor și elevilor.

Prin prezentul ordin se interzice folosirea pro-duselor alimentare din lista celor nerecoman-date, în instituţiile de învăţământ pentru copii, precum și comercializarea acestora pe o rază de până la 100 m de la instituţie, în conformitate cu prevederile art. 15, alin. 6 al Legii nr. 78-XV din 18.03.2004 privind produsele alimentare, intro-dus prin Legea 93 din 26.04.2012 privind modi-fi carea și completarea unor acte legislative.

Ordinul aprobat de Ministerul Sănătăţii va da posibilitatea educării în rândurile copiilor de vârsta preșcolară și școlară a abilităţilor de a consuma alimente sănătoase, cu evitarea celor bogate în grăsimi, sare și zaharuri. Această pre-misă a educării unui comportament alimentar adecvat va reduce cu mult stările morbide și va favoriza evitarea bolilor de nutriţie și metabo-lism, bolilor sistemului endocrin, aparatului di-gestiv, sângelui și sistemului hematopoietic.

Lista produselor alimentare nerecomandate preşcolarilor şi elevilor1. Produse alimentare cu conţinut de zaha-

ruri 15 g și mai mult la 100 g produs (caramele, ciocolată, bezele, conuri de zahăr, rulouri din

fructe, prăjituri cu ciocolată și cremă, brânzică glazurată în ciocolată, caramel din porumb, alte produse similare).

2. Produse alimentare cu conţinut de grăsimi de 20 g și mai mult la 100g produs (chipsuri, hamburgeri, gogoși, sandwich, pizza, produse prăjite în friteuză, inclusiv pateuri, cartofi pră-jiţi în ulei, alte alimente preparate prin prăjire, maioneză, brânză topită, brânzeturi tartinabile cu conţinut de grăsime peste 20%, mezeluri, slănină de porc și de oaie, arahide și toate tipu-rile de nuci și alte produse similare).

3. Produse alimentare care conţin grăsimi hi-drogenizate (margarina și alte produse similare preparate pe bază de grăsimi hidrogenizate).

4. Produse alimentare cu conţinut de sare de 1,5g și mai mult la 100g produs (biscuiţi săraţi, covrigei săraţi, sticksuri sărate, snacksuri, alune sărate, seminţe sărate, brânzeturi sărate, alte produse similare).

5. Produse alimentare cu valoarea energeti-că de 300 kcal și mai mult la 100g produs.

6. Produse alimentare cu adaos de aditivi ali-mentari (băuturi nealcoolice cu adaos de aditivi alimentari, băuturi pentru sportivi, produse de preparare rapidă, gume de mestecat).

7. Băuturi energizante (cafea sau alte produ-se similare).

8. Condimente: oţet, muștar, piper, hrean, ketchup, ardei iuţi și alte produse similare.

Serviciul Informare şi Comunicare al Ministerului Sănătăţii

Cancerul este o boală caracterizată printr-o diviziune necontrolată a unui grup de celule, ca urmare a unor anomalii ale ADN-ului celulelor canceroase. Cele mai întâlnite forme de cancer sunt cele de sân, de plămân, de prostată, de colon, de stomac, de col uterin, de fi cat și de esofag. Potrivit unui raport al Agenţiei Interna-ţionale pentru Studiul Cancerului, până în anul 2030, vor ajunge să moară de cancer peste trei-sprezece milioane de oameni, în fi ecare an.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

A fost semnat ordinul privind aprobarea listei produselor alimentare nerecomandate preşcolarilor şi elevilor

1. Jurnalismul nu mai este o profesie, este o artă. Ce poate fi mai rău pentru jurnaliști? Jurnalismul era pe vremuri o profesie, în care cei ce-o practicau aveau un statut similar cu avocaţii sau cu me-dicii. În zilele noastre, toată lumea crede că pentru a fi jurnalist sunt sufi ciente o tastatură, un corector ortografi c și ati-tudine. Un val de mediocritate a distrus profesia. Acest fapt a afectat calitatea produsului fi nal. La petreceri, în anii ’90, dacă spuneai că ești jurnalist, oamenii erau interesaţi. Acum este ca și cum ai zice că scrii poezii – sau mai rău – că ești DJ. Ești luat în serios doar dacă ești fai-mos.

2. Jurnaliștii trebuie să se angajeze în posturi non-jurnalistice pentru a pu-tea fi în continuare jurnaliști. Un articol poate fi o premieră la nivel global, dar autorul său nu are cu ce să-și plătească chiria. Ca atare, jurnaliștii fi e scriu ma-teriale promoţionale sau advertoriale, fi e lucrează ca PR pentru a avea destui bani ca să scrie materiale narative sau de investigaţie. Este ca și cum un medic lucrează în paralel ca un reprezentant medical pentru o companie farmaceu-tică. Dar este necesar. Jurnaliștii trebuie să încalce coduri de etică ca să trăiască.

3. Companiile media se transformă din corporaţii în asociaţii non-profi t. Pia-ţa media se va împărţi, probabil, între multinaţionale, care atrag publicitate prin prisma dimensiunii lor, și în „asocia-ţii media” autosufi ciente, ce funcţionea-ză ca ONG-uri. Aici publicitatea devine „sponsorizare”, cumpărarea de spaţii media devine „donaţie”, iar personalul din Departamentul Vânzări devine spe-cializat în „strângere de fonduri”. Între timp, jurnaliștii au integritatea de a fi independenţi faţă de marile afaceri și de a avea control asupra produsului fi nal, dar trăiesc din cutia milei. O întreagă industrie s-a transformat în organizaţie caritabilă.

4. Un mai mare acces la informaţie nu a transformat jurnalismul într-o crucia-dă. Povestea Wikileaks din 2010 – când hacker-ul Julian Assange a publicat telegramele secrete ale ambasadelor americane – a fost un exemplu clasic de jurnalism în noua eră digitală. Dar a fost un eșec. De ce? Poate cineva să-și amin-tească un singur fapt dezvăluit de Wiki-

leaks? Prea multe articole au fost publi-cate într-o perioadă prea scurtă de timp pentru ca cineva să evalueze semnifi ca-ţia informaţiilor. Dacă ziarele ar fi publi-cat o singură poveste, aceasta ar fi avut un mai mare impact. O singură scurgere de informaţii reprezintă un scandal. O mie reprezintă statistică. Comparaţi Wi-kileaks cu investigaţia cotidianului The Guardian din 2011 despre cazul News of the World al telefoanelor interceptate. Aceasta a fost o investigaţie de modă veche a unor jurnaliști experimentaţi care au strâns dovezi „off -the-record” din surse primare. Chiar și cei din SUA sau Franţa pot înţelege știrea: o publica-ţie tabloid a interceptat mesajele de pe telefonul unei fete ucise. Întrebaţi care a fost cea mai mare revelaţie Wikileaks, cei mai mulţi le-au amintit pe fetele sue-deze care l-au descris pe Assange „drept cea mai proastă partidă de sex”.

5. Blogurile sunt moarte. Acum zece ani mai mulţi oameni scriau romane de-cât le citeau. Acum, mai mulţi oameni scriu bloguri decât să le citească. Unele bloguri funcţionează dacă sunt simple – ca, de exemplu, The Sartorialist – unde un tip se plimbă prin orașe la modă și face fotografi i pe stradă. Dar marea majoritate nu vor face niciodată bani. Relaţia unui vizitator individual cu un site este ca aceea a unui dependent de heroină – are nevoie de trei „hit-uri” pe zi pentru a supravieţui. Acest lucru este imposibil pentru un singur blogger, de aceea ei trebuie să se „înghesuie” într-un produs jurnalistic de modă veche cu o orientare specifi că, cum ar fi platforme-le la modă precum stângista Huffi ngton Post sau autohtonul Hotnews.

6. Mai mult de jumătate din jurnaliștii pe care îi cunosc sunt freelanceri. Dintre ei, mai puţin de jumătate câștigă destui bani ca să trăiască. Sunt mai mulţi free-lanceri decât au fost vreodată și, în ace-lași timp, mai puţine publicaţii care să plătească articole scrise de freelanceri. Dacă trăiești cinstit din munca de free-lancer atunci ești un geniu.

7. Jurnaliștii sunt mai coruptibili. Pentru că jurnaliștii sunt mai săraci de-cât acum zece ani, dacă o companie vrea să plătească un jurnalist să scrie lucruri frumoase despre produsul propriu sau lucruri mai puţin frumoase despre pro-

dusul concurent, mulţi jurnaliști se con-formează fără probleme. La fel, dacă un partid politic – sau un serviciu secret – vrea ca un jurnalist să trâmbiţeze des-pre ideologia sa, el poate fi cumpărat cu promisiunea unor știri exclusive, șansa de a fi „promovat” în departamentul de comunicare guvernamental sau, pur și simplu, cu bani. Uneori, jurnaliștii nu au nevoie de bani. Produse, vacanţe plăti-te sau facilitarea accesului la informaţie pot fi sufi ciente. Acești „profesioniști” reprezintă spaţiul media care nici mă-car nu trebuie cumpărat. Dar în același timp, jurnaliștii sunt în poziţia de a fi mituiţi. Accesul gratuit la informaţie a transformat jurnalismul într-o profesie ce poate fi criminalizată.

8. Oricât de rău a fost lovit jurnalis-mul, fotografi a a încasat-o mult mai rău. Democratizarea media le-a permis tutu-ror să redistribuie fotografi i și articole fără drepturi de autor, dar fotografi i au un alt inamic – tehnologia de calitate le-a permis multora să facă poze ex-celente. Asta este ca și cum Nikon sau Canon i-ar permite fi ecărui deţinător de laptop să scrie cu ritmul lui Shakespeare sau în stilul lui Tom Wolfe. Companiile media delegă acum jurnaliști, specialiști

PR, secretare sau angajaţi interni – orici-ne, dar nu un fotograf. Întreaga profesie a fost pusă pe lista neagră.

9. Cel mai mare inamic al jurnalistului este timpul. Cu 15 ani în urmă, jurnaliștii își făceau probleme că petrec prea mult timp vorbind cu oameni la telefon și nu întâlnindu-i faţă în faţă pe teren. Acum este mai rău. Acum nu mai au timp să vorbească la telefon. Interviurile se iau pe email. Ca să obţină interviuri, jurna-liștii vorbesc cu o mașină de scris. Trebu-ie să scrie prea multe articole într-o peri-oadă prea scurtă de timp. Este similar cu un medic care trebuie să se ocupe de un număr gigantic de accidentaţi după un dezastru natural. El se va ocupa numai de cazurile cu șanse reale de supravie-ţuire. Restul pot muri. La fel, un jurnalist se concentrează pe cele mai ușoare știri, deoarece cele mai difi cile au nevoie de prea mult timp și, după o analiză mai amănunţită, pot deveni expirate. Știrile mari rămân în sertar. Presiunea timpului pe jurnaliști este cea mai nouă formă de cenzură.

Michael BIRD

Traducători: A. Iacobescu

Sursa: contributors.ro

Falit, neiubit, muncit, redus la tăcere şi predispus la mită – faceţi cunoştinţă

cu jurnalistul secolului XXISatul Tărăsăuţi din regiunea Cernăuţi, Ucraina, i-a conferit limbii române („moldove-nești”) statut de limbă regio-nală, transmite UNIMEDIA cu referire la publicaţia regională „Molodoi Bukovineţ” („Tânărul Bucovinean”). Precizăm că în documentul fi nal sunt men-ţionate ambele denumiri ale limbii.

Decizia în acest sens a fost luată la 13 septembrie în cadrul ședinţei Consiliului sătesc. Șeful administraţiei locale Sergiu Tigu a remarcat faptul că o parte dintre locuitorii satului Tătăsăuţi se consideră ro-mâni, iar alta se consideră moldoveni. Din această cauză, a fost luată decizia de a-i acorda „limbii române („moldovenești”)”, statut de limbă regională.

„În viaţa satului, această decizie nu va schimba nimic. Numărul românilor și mol-dovenilor constituie 95 la sută din populaţia localităţii, astfel, în viaţa de zi cu zi, și în adre-sările către Consiliul sătesc, oamenii folosesc limba lor maternă. Însă toate documentele sunt scrise în limba de stat”, a declarat Tigu.

Potrivit șefului administraţiei, prin decizia în cauză Consiliul a legalizat utilizarea limbii române (moldovenești) în activitatea sa, dar asta nu înseamnă că autorităţile locale re-nunţă la limba ucraineană.

Limba română („moldovenească”) va fi fo-losită în cadrul ședinţelor Consiliului sătesc. Totodată, consilierii nu au reușit să ajungă la un consens cum această limbă va fi învăţată în școli. „Deși școala este moldovenească, aici lipsesc manuale, în special în clasele mai mari, din care cauză unele obiecte sunt pre-date după manualele ucrainene”, scrie sursa.

Tărăsăuţi, cu 5,2 mii de locuitori, este con-siderat unul dintre cele mai mari sate vorbi-toare de limbă română.

Sursa: unimedia.info

Limba română are statut de limbă regională în satul bucovinean Tărăsăuţi

21 SEPTEMBRIE 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Salată de creveţi cu portocale, ceapă roşie şi avocadoIngrediente: 2 portocale, 1 salată verde

mică, cu frunzele separate, 140g de cre-veţi mari, fi erţi, 1 ceapă roșie mică, tocată fi n, frunzele de la 1 legătură mică de cori-andru, 2 linguri sos dulce de chilli, zeama de la ½ de lime

Mod de preparare: Se așază portocalele pe un tocător și se taie coaja și pieliţa albă, cu un cuţit ascuţit. Apoi se taie în felii cu grosimea de 1cm. Se pun frunzele de sa-lată pe două farfurii. Se curăţă și se feliază avocado. Se așază deasupra salatei, apoi se adaugă creveţii. Se împart feliile de portocală, ceapa și frunzele de coriandru în cele două farfurii și se amestecă ușor cu celelalte ingrediente. Pentru dressing, se amestecă sosul de chilli cu zeama de lime, apoi se asezonează cu piper negru. Se stropește salata și se servește.

Vită în sos roşu Ingrediente: 1 kg mușchi de vită, 5 mor-

covi, 400 g ceapă albă mică, 300 g pastă de roșii, 1 lingura pastă de ardei capia, sare, piper, cimbru și salvie măcinată, 100 ml ulei de fl oarea-soarelui, 1 lămâie

Mod de preparare: Se pune uleiul într-o tigaie și se călesc cubuleţele de carne. După ce s-a călit carnea, se adaugă ceapa curăţată și tocată în prealabil. Morcovii se curăţă, se spală, se taie rondele și se călesc și ei, la foc potrivit, și se condimentează cu sare, piper, cimbru și salvie. Se mai lasă câteva minute pe aragaz, se adaugă pasta de roșii și de ardei, se amestecă bine și se bagă apoi în cuptorul încins în prealabil, până se rumenește. Mâncarea se servește cu zeamă de lămâie.

Pui tikka cu orez aromatIngrediente: 4 piepţi de pui, fără pie-

le și dezosaţi, 150g de iaurt natural, 50g pastă de curry tikka, 100g de castravete,

tocat cubuleţe, 1 lingură frunze de men-

tă, tocate grosier, 1 ceapă roșie, tăiată în

felii subţiri, 140g de orez cu bob lung, 1

lingură pudră de curry, 50g de mazăre,

decongelată, 1 ardei gras roșu, mic, tocat

în cubuleţe

Mod de preparare: Se crestează piepţii

de pui cu un cuţit. Se pun într-un bol și se

toarnă peste ei 50g de iaurt și pasta tikka.

Se amestecă bine, se acoperă și se lasă la

marinat în frigider 30 de min. Se face sosul

amestecând castravetele și aproape toată

menta în iaurtul rămas. Se asezonează cu

piper negru, se acoperă și se lasă la frigi-

der. Se încălzește cuptorul la 240° C. Se

presară feliile de ceapă într-o tavă tape-

tată cu hârtie de copt. Se scoate puiul din

marinadă, se scurge excesul de lichid și

se așază peste ceapă. Se dă la cuptor 20

de min. Între timp, se pun orezul, pudra

de curry, mazărea și ardeiul într-o cratiţă

cu apă clocotită. Se fi erb 10 min. până se

înmoaie orezul. Se scurge totul bine și se

pune în patru farfurii. Se adaugă puiul,

ceapa coaptă, se presară mentă și se ser-

vește cu sos.

Pacheţele de curcanIngrediente: 800 g piept curcan, 500

g ciuperci, 100 g unt, 2 lingurițe făină, 1

praf nucșoară, 1 ceapă albă, 1 ardei iute,

1 legătură pătrunjel, 2-3 linguri pesmet,

boia dulce, sare, piper

Mod de preparare: Se împarte pieptul

de curcan în patru. Fiecare bucată se des-

face cu ajutorul unui cuţit astfel încât să

se poată umple. Se unge fi ecare bucată

cu unt, se condimentează cu sare, piper

și boia și se lasă câteva minute la rece. În

acest timp, se curăţă ciupercile, se spală și

se taie felii. Se pune puţină sare și se frea-

că până se înmoaie, apoi se pun în untul

topit să se călească împreună cu ceapa

tocată mărunt, până scad. Într-un ibric, se

topește puţin unt, se pune făina și lapte-

le. Se lasă să fi arbă la foc mic până devine

o ciulama, se pune nucșoară, sare și se

toarnă peste ciuperci. Se presară bucăţile

de piept cu pesmet, se toarnă compoziţia

de ciuperci și se prind cu o scobitoare. Se

așază în tavă și se bagă în cuptor aproxi-

mativ 60 de min. Se servesc ornate cu pă-

trunjel verde.

Şarlotă cu prune şi mereIngrediente: 4 prune, sucul de la o lămâ-

ie, 175g unt, 100g zahăr tos, 2 linguri gem

de caise, 14 felii de pâine uscată

Mod de preparare: Se încălzește cupto-

rul la 160ºC. Se curăţă prunele de coajă și

sâmbure. Se taie în bucăţi mici și se ames-

tecă cu sucul de lămâie. Se topește o lin-

guriţă rasă de unt într-o tigaie. Se adaugă

prunele, merele și zahărul. Se acoperă și

se dă la foc mic timp de 5 min., ameste-

când din când în când. Se adaugă gemul

de caise și se lasă încă 5 min. Fructele în

acest stadiu vor fi parţial întregi. Între

timp se topește untul rămas și se decu-

pează coaja de la feliile de pâine. Se taie 8

felii în jumătate și jumătatea la rându-i se

taie în 4. Folosind diametrul deschiderii

unui vas mic pentru copt budincă, se taie

6 cercuri din feliile de pâine rămase. Se

înmoaie toate bucăţile de pâine în untul

topit și se căptușește fi ecare vas. Cu o lin-

gură se așază fructele, apoi se acoperă cu

feliile tăiate în formă de cerc și date prin

unt. Se asigură capacul îndoind în interior

bucăţile de pâine care, căptușind pereţii

vasului, ies pe margini. Se așază șarlotele

pe o tavă în cuptor timp de 30-40 de min.

sau până când devin aurii. Se întorc cu

grijă și se servesc imediat cu îngheţată,

frișcă sau cremă custard.

Capricii culinareCapricii culinare

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL VITAMINELOR

Vitamina B5Vitamina B5 este numită și acid pantotenic, nu-mele venindu-i de la cuvântul în limba greacă “pantoten”, care semnifi că “peste

tot”. Este o vitamină hidrosolubi-lă. Este stabilă la lumină și oxigen și instabilă la căldură, în mediu acid sau alcalin.

Doza zilnică de vitamina B5Doza zilnică de vitamina B5La adulţi se recomandă o doză zilnică de 10-

15 mg, iar la copii 3-8 mg pe zi. Studii recente au arătat că organismul uman ar avea nevoie zilnic de doze mai mari cuprinse între 30 și 50 mg.

Surse de vitamina B5Surse de vitamina B5Acidul panto-

tenic este foar-te răspândit în regnul vegetal și animal. Îl gă-sim în drojdia de bere, gălbe-nușul de ou, nu-meroase vege-tale, în lăptișorul de matcă, în cereale integrale, în organele de vită, în somon. Într-o oarecare proporţie poate fi sintetizată și de fl ora noastră intestinală.

Rolul vitaminei B5Rolul vitaminei B5- este o ocrotitoare a celulelor, epiteliilor și a

celulei hepatice;- participă la asimilarea materiilor grase;- sporește rezistența la stres;- contribuie la formarea anticorpilor, ajutând

la creșterea rezistenței organismului;- intervine în procesul de creștere;- încetinește îmbătrânirea;- ajută la cicatrizarea rănilor;- reduce efectele toxice și reacţiile adverse ce

apar în timpul tratamentelor cu antibiotice.

Carenţa de vitamina B5Carenţa de vitamina B5Vitamina B5 este foarte răspândită în natură

ceea ce face ca defi citul acestei vitamine să fi e foarte rar. Carenţa se poate manifesta prin ane-mie, astenie, cefalee, tulburări de somn, hipo-glicemie, crampe musculare.

Excesul de vitamina B5Excesul de vitamina B5Nu se cunosc situaţii de hipervitaminoză de-

oarece surplusul se elimină prin urină.

Important de reţinutImportant de reţinutAnticoncepţionalele anulează efectul vita-

minei B5 în organism. Aceleași efect îl au și antibioticele, somniferele, alcoolul, cafeaua și stresul.

Persoanele care au colesterolul crescut și per-soanele vârstnice sunt predispuse la defi ciență de vitamina B5.

Unul dintre cele mai importante atuuri ale frumuseţii este reprezen-tat de podoaba capilară. Pe lângă un regim ali-mentar adecvat și un stil de viaţă sănătos părul are nevoie și de îngrijiri suplimentare pentru a-și păstra în timp vitalitatea și strălucirea.

Într-un spaţiu invadat de pro-duse cosmetice din ce în ce mai performante care promit rezul-tate incredibile încă de la prime-le folosiri, mulţi specialiști reco-mandă tot mai des tratamente pe care le găseam încă din copi-lărie pe raftul bunicilor.

Anotimpul cald este o perioa-dă destul de nocivă pentru șuvi-ţele bogate și sănătatea părului nostru s-ar putea șubrezi din cauza temperaturilor ridicate, razelor soarelui și deshidratării. Persoanele care suferă de afec-ţiuni ale tiroidei sau diabeticii se confruntă cu o cădere masivă a podoabei capilare și au nevoie de suplimente pentru a reveni la buclele bogate de odinioară. Stresul și programul încărcat, ne-

glijenţa, lipsa unui ritual zilnic de îngrijire - sunt toţi agenţi distructivi care trebuie eliminaţi sau mă-car ţinuţi sub control.

Măști împotriva Măști împotriva căderii păruluicăderii părului

Farmacia naturistă re-comandă aplicarea unor măști hidratante pentru a preveni pierderea masi-vă a părului. Un amestec format din 2 linguri de ulei de măsline, câteva picaturi de lămâie și un gălbenuș de ou se aplică pe părul curat, se acope-ră cu nylon sau cască și se menţine timp de 45 de minute. Părul trebuie spălat cu șampon până rămâne curat. Un alt mix la fel de efi cient se obţine din două gălbenușuri de ou, 500 de grame de praf de cedru și câţiva stropi de lămâie. Acest tratament se aplică de 3-4 ori pe lună.

Tinctura de lavandă este una dintre principalele recomandări împotriva căderii părului. Se masează scalpul cu tinctură, se acoperă și se spală după două ore cu un șampon ușor, natural.

Urzicile tinere și frunzele proaspete de nuc, soc sau mes-teacăn, la fel și rostopasca sunt ingrediente cheie pentru creș-terea și regenerarea părului. Acestea se pun în apă caldă pe foc și se fi erb foarte puţin timp. Amestecul se lasă câteva minute și se spală părul cu jumătate din el. Folosiţi și un săpun medici-nal. Clătiţi și apoi înmuiaţi părul în cealaltă jumătate de fi ertură timp de câteva minute și lăsaţi părul să se usuce natural.

Sunt în tendinţe, vin bine la gâtul oricui și deși te sperie, sunt cât se poate de comode și deloc grele! Poartă astfel de coliere oricând, indife-rent de momentul zilei și alege din trei categorii mari: pietre (cristale), tip salbă sau geometrice.

SalbăRealizat din bănuţi mulţi, alăturaţi,

acest colier este ceva mai permisiv și merge inte-grat în mai multe ţinute.

Poartă-l cu denim, cu rochii lungi, stil hippie, cu pantaloni largi, cămăși cadrilate sau bluze de tip ie.

Merge de minune atunci când vine vorba de un stil country adaptat!

GeometricPoţi încerca un colier geometric atunci când și

restul ţinutei tale este ceva mai minimalist. Mă refer la rochii cu linii simple și cu un croi tot mai geometric.

Ai grijă ca materialul sau metalul din care este realizat, să se potrivească cu pigmentul feţei, dar și cu tonul pielii tale.

CristalePentru rochiile de seară, cu care mergi la pe-

treceri simandicoase, la lansări sau la concerte și spectacole de teatru, colierul cu pietre este indi-cat și în același timp soluţia cea mai elegantă.

Da, trebuie să te pui în valoare și un pic de opulenţă nu strică, chiar dacă pietrele nu sunt diamante sau swarovski.

Clickpentrufemei.ro

Oamenii de știinţă au des-

coperit că uleiul de cocos

tratat cu enzime, oprește

dezvoltarea streprococi-

lor, care constituie o cau-

ză majoră în degradarea

dinţilor, relatează BBC.

Degradarea dinţilor afectează între

60% și 90% dintre copii din ţările indus-

trializate.

Cercetătorii irlandezi, care au prezen-

tat descoperirea la conferinţa Societăţii

Microbiologilor, au mai spus că uleiul

de cocos atacă și diverse ciuperci bucale

cum ar fi candidoza.

Echipa de la Athlone Institute of Te-

chnology din Irlanda au testat impactul

uleiului de cocos, vegetal și de măsline

în stările lor naturale, iar apoi au adăugat

enzime similare celor din sistemul diges-

tiv. Numai uleiul modifi cat cu enzime a

arătat abilitatea de a inhiba dezvoltarea

bacteriilor care populează cavitatea bu-

cală.

Uleiul atacă, de asemenea, și streptoco-

cul mutant, o bacterie care produce acidi-

tate, cauza majoră a degradării dentare.

Se crede că uleiul modifi cat de enzime

eliberează acizi care sunt activi și efi cienţi

în lupta împotriva acestui fel de bacterii.

Cercetări anterioare au relevat faptul

că laptele modifi cat cu enzime poate opri

streptococii mutanţi să adere la smalţul

dinţilor.

Persoanele care consumă bere cu moderaţie prezintă un risc cu 54% mai redus de a dezvolta afecţiuni degenera-tive și de a suferi pierderi de memorie, potrivit mai multor cercetări desfășurate în medi-ile academice internaţionale și publicate în Jurnalul Aso-ciaţiei Americane a medicilor, potrivit Mediafax.

Cercetările au arătat că berea consumată în cantităţi moderate - doza zilnică re-comandată în cazul femeilor este 330 mililitri de bere și în cazul bărbaţilor, de 660 mi-lilitri de bere - poate reduce riscul de declin cognitiv și de-menţă, potrivit unui comuni-cat remis Mediafax.

Concluzia unui studiu desfășurat pe o perioadă îndelungată, pe un eșantion de 6.000 de subiecţi, au fost că persoanele care consumă moderat bere au performanţe vizibil mai bune la testele de me-morie. Un alt studiu, desfășurat pe aproximativ 8.000 de persoane cu vârsta de peste 55 de ani,

a arătat că oamenii care con-sumă între unul și trei pahare de bere pe zi prezintă un risc mai scăzut de a se îmbolnăvi de orice tip de demenţă, in-clusiv Alzheimer.

Un alt studiu (“Nurses’ Health Stud”), demarat în 1980 și realizat de specialiș-tii Școlii de Sănătate Publică Harvard, a demonstrat că femeile care consumă o can-titate moderată de alcool în mod regulat sunt cu 20% mai puţin predispuse să experi-menteze pierderi de memo-rie și o activitate cerebrală mai slabă. Aceasta este cea mai amplă cercetare efectua-tă vreodată pe această temă, având ca subiecţi 12.480 de

femei, cu vârste cuprinse între 70 și 81 ani.În același timp, un studiu desfășurat pe 1.000 de

femei și bărbaţi, monitorizaţi pe o perioadă de 23 de ani, a demonstrat că lipsa consumului de alco-ol sau un consum exagerat cresc riscul incidenţei bolilor cognitive.

Toamna, inspiraţie pentru o masă specialăToamna aduce cu sine, în afară de o recoltă bogată, cel puțin așa ar trebui să fi e, un parfum ademenitor și culori naturale.

Răcoarea ne introduce într-un soi de amorțeală plăcută, pe care totuși încercăm să o răpunem prin intermediul unor activități antre-nante.

Și ce poate fi mai plăcut decât o masă alături de prieteni, pregăti-tă cu migală din recoltele delicioase ale acestui anotimp?

Culorile pastelate ale verii se pierd ușor, locul lor fi ind ocupat de nuanțele frunzelor care par să dea un spectacol în întreg orașul.

Dacă intenționezi să le pregătești o masă celor dragi, noi îți „vin-dem” câteva ponturi care îți vor garanta succesul.

1. Lasă-te inspirat de natură.Masa va deveni un centru de

interes în care motivele suges-tive, materialele naturale și, nu în ultimul rând, trendul își vor da întâlnire pentru a vă încânta simțurile.

Așadar, vei avea nevoie de mici „recompense” culinare pre-cum: mere, nuci, alune, portocale, bomboane în folii aurii, maro sau portocaliu. Acestea sunt deliciile care nu vor trece neobserva-te, atât prin culoare, cât și grație gustului. Astfel, până la sosirea primului fel de mâncare, vor fi aperitivele perfecte.

2. Nu ignora zona din apropierea mesei, oferă-i farmecul anotim-pului amenajând un mic colț feeric. În boluri, de dimensiuni diferi-te, așază câteva pere sau dovlecei micuți și „drăgălași”, printre aces-tea intercalează vaze încărcate cu ramuri arămii. Frunzele uscate, de acum prezente pe toate drumurile, îți vor încălzi decorul.

3. Felinarele din dovlecei îți încântau zilele copilăriei? Acum te poți bucura de prezența lor, din nou. În locul cartonașelor cu numele invitaților, scobește mici tărtăcuțe și sculptează numele celui care va ocupa respectivul loc. Nu uita de lumânare! Care ar mai fi far-mecul unui felinar, dacă nu luminează?

Casamea.ro

Problema călcâielor este una foarte des întâlnită în rândul femeilor. După o vară arzătoare în care am purtat numai sanda-le, iar picioarele noastre au fost expuse la tot praful din jur, este necesară îngrijirea lor pentru ca pielea să-și recapete elas-ticitatea de altă dată. O parte dintre persoanele cu această problemă gândesc pur estetic, dar dacă tratarea călcâielor nu se face când trebuie și cum tre-

buie, crăpăturile se pot adânci

și pot provoca sângerări și du-

rere.

Călcâiele și degetele de la pi-

cioare sunt cele mai predispuse

la apariţia crăpăturilor pentru că pe ele se exercită cea mai

mare presiune a corpului, favo-

rizând extinderea lor spre exte-riorul tălpilor. Printre cauzele

care determină apariţia fi surilor se numără statul foarte mult în

picioare, mersul pe jos, obezi-tatea care forţează călcâiul, în-

călţămintea decupată la spate și din materiale de proastă ca-

litate, vârsta, lipsa de vitamine și minerale, folosirea exagerată

a apei fi erbinţi, glandele sudo-ripare inactive, dar și probleme

de sănătate precum diabetul

sau afecţiuni ale tiroidei.Pentru a trata sau preveni căl-

câiele crăpate, vă oferim câteva remedii simple și ieftine:

O baie caldă seara, urmată de curăţarea călcâielor cu o piatră ponce poate face minuni pentru pielea ta. Mișcarea de curățare trebuie să fi e una ușoară, fără a răni ţesuturile. După această procedură, masează călcâiele cu margarină sau ulei de gătit și acoperă picioarele cu niște șosete groase până dimineaţa;

Baia cu apă caldă amestecată cu săpun și oţet este un bun trata-ment pentru a preveni uscarea călcâielor. Ţine picioarele timp de 15-20 de minute în această compoziţie, apoi aplică o lingură de vaselină cu zea-mă de lămâie și masează părţile cu probleme;

Folosește o banană coaptă pe zona afectată timp de 10 mi-nute și apoi îndepărteaz-o cu apă caldă;

O dată pe săptămână ţine pi-cioarele timp de 20 de minute în zeamă de lămâie și urmează acest tratament până ajungi la rezultatul dorit;

Folosește un amestec de apă de trandafi ri cu

glicerină pentru catifelarea căl-câielor;

Foarte important este să mă-rești consumul de calciu, fi er și omega-3 pentru a preveni uscarea și crăparea călcâielor.

Eva.ro

ŞTIAŢI CĂ...

Uleiul de cocos atacă bacteria care este responsabilă pentru degradarea danturii

Trucuri ca să-ţi salvezi călcâiele crăpate Îngrijirea părului cu secrete din cămară

STUDIU

Consumul moderat de BERE ajută MEMORIA

MODĂ & STIL

Se poartă colierele masive!

21 SEPTEMBRIE 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documen-tar. “Evoluţia. Maxila-

rele”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Docu-mentar. “Adevărata putere a Vaticanului”. 9.00, 13.00 Documentar. “Minunile lumii”. 9.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Documentar. “Drumeţii”. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00, 1.25 Moldovenii de pre-tutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.35 Parteneriate pentru fi ecare copil. 14.00, 5.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Docu-mentar. “Prăbușirea în Anzi”. Episoadele 1 și 2. 16.35 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Docu-mentar. “Mănăstirea “Frumoasa”. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50 Vedete la bis. 21.20, 2.45 Săptămâna sportivă. 22.20 Festivalul “Gustar 2012”. 23.25 Film de scurt metraj. “POLOBOCUL” (Studioul “Buciumul”). 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 2.15 “Din zestre de lăutar” cu trompetistul Adam Stângă. 3.15 Fii tânăr! 4.30 Formaţia fraţilor Advahov. 5.45 La curţile dorului.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La alti-tudine. Reluare 12.15 Film

artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Car-tel. Columbia 2008 20.00 Talent show: X Factor 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment. Te cunosc de undeva

06:00 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă

(r) 07:45 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colț de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teles-hopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film seri-al: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial : Demon și înger (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se în-tâmplă, doctore? 10:00 Te-leshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Calatoria

2: Rătăciţi în San Francisco (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:05 Apropo Tv 14:00 Film: Răzbunarea dragonului negru 15:45 Teleshopping 16:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc ! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Ghei-ceanu 20:30 Film: Din Paris, cu dragoste 22:30 Film: Colecţionarul de oase 00:45 Film: Din Paris, cu dragoste (r) 02:15 Film: Colecţionarul de oase (r) 04:30 După 20 de ani (r) 05:30 România, te iubesc ! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

0 5 : 5 0 Н а р и со в а н н о е кино. “Монстры против п р и ш е л ь ц е в ” 0 6 : 0 0

Новости 06:15 Нарисованное кино. “ М о н с т р ы п р от и в п р и ш е л ь ц е в ”. Продолжение 07:30 “Повелитель пластилиновых ворон Александр Татарский” 08:30 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 16:50 Премьера сезона. “Большие гонки. Братство колец” 18:30 “Replica” 20:00 К 95-летию режиссера. Премьера. “С Любимовым не расставайтесь...” 21:00 “Sinteza săptă-mânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. И н ф о р м а ц и о н н о - а н а л и т и ч е с к а я программа 22:50 “Большая разница” в Одессе. Фестиваль пародий 00:50 Премьера сезона. “Настя”. Вечернее шоу 01:55 “Красная звезда” 03:20 Ирина Розанова, Игорь Скляр в комедии “Дети понедельника”

7.00 Bebe m a g i a . 7.25 Să mă

aștepţi... 9.00-12.50, 17.20, 20.30 Seriale. 12.50 O dată’n viaţă. Selecţiuni. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.10 Teleenciclopedia. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 22.45 Gala Crucea Roșie. 0.20 Teatru TV. 2.05 Tezaur folcloric. 3.40 Avocaţii schimbării. 3.50 Magazin mondial. 4.15 Universul credinţei. 5.55 Pelerin. 6.20 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:31 DOCUMENTAIRE 6:29 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:54 REFLETS SUD 8:45 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV-5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:03 FLASH INFO 10:05 SAMSAM 10:13 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:18 SAM-SAM 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:39 LÉONARD 10:46 MON AMI GROMPF 10:59 MON AMI GROMPF 11:12 GALACTIK FOOTBALL 11:36 TACTIK 12:04 SCIENCE OU FICTION 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:47 NOUVO 14:01 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:32 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 18:00 FLASH INFO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNA-TIONALES 20:00 NUS & CULOTTÉS 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EX-PRESS 21:27 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MASQUES 23:39 LA MACHINE À LAVER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 LE ROMAN DE MA FEMME 2:40 KIOSQUE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45

Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Înălţarea Sfi ntei Cruci. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.35, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 10.00 Documentar. “25 de zile în Europa. Slovacia”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.35 Documentar. “Minunile lumii”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “DORA”. 15.45 Videoteca copiilor. 16.15 Erudit-cafe. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.40, 3.40 Picături de “Dor”. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “25 de zile în Europa. Finlanda”. 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Evan-tai folcloric. 3.20 Music Mania. 5.15 Medalion muzical. 5.30 Reporterul de gardă.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teles-hopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără

măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevăra-te (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45

Film serial: Un colț de rai (r) (AP) (roman-ce) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colț de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Can-can TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se în-tâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Serial: Tânăr și ne-

linștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Ghidul secretelor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și nelinștit, ep.4334 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.1,2, an II 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.11, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 Știrile Pro Tv din sport 01:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.1,2, an II (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Pri-mele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Премьера сезона. “Время обедать!” 13:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:50 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:55 Премьера. “Певцы на час” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 23:20 “Вечерний Ургант” 23:55 “Primele știri” (rus) 00:10 “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 01:15 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:05 “Городские пижоны”. Премьера. “Гримм” 02:50 “Prima Oră” (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 3.30 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.40 Gala Crucea Roșie. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 4.00 Pe scurt despre orice. 4.05 Avocaţii schimbă-rii. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RA-DIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRO-NIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:35 LA RÈGLE D’OR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 GEORGE ET FANCHETTE 16:33 FLASH INFO 16:35 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA MAUVAISE RENCONTRE 21:06 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE ROMAN DE MA FEMME 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:52 DOCUMENTAIRE 2:44 LE DÉBAT RTS 3:37 TV5MONDE LE JO-URNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz

ogea. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “25 de zile în Europa. Malta”. 10.10 Picături de “Dor”. Program muzical. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.35, 17.40 Documentar. “Minunile lumii”. 13.45 Pe-talo romano. 14.25 Serial. “DORA”. 16.00 Părinţi și copii. 16.30 Magazinul copiilor. 17.45 Profi l de savant. Fraţii Moscalenco. 18.00 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Documentar. “25 de zile în Europa. Slovacia”. 22.20 Portrete în timp. Valentina Saviţchi, artistă a poporului din RM. 22.50 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Fii tânăr! 3.50, 5.15 Music Mania. 5.25 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Te-leshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pen-tru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Ști-rile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă

(r) 07:45 Film serial: Un colț de rai (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teles-hopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: De-mon și înger (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 16:30 Poveștiri adevărate - emisiu-ne cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colț de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Can-can TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și nelinștit (r) 11:00 Film: Păcatele trecutului (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Te-leshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Ta-buică (r) 14:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.7,8, an 3 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și nelinștit, ep.4333 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Marele Stan 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.10, an 4 00:00 Film: Marele Stan (r) 02:00 Totul despre poker (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Știrile Pro Tv din sport 03:30 România, te iubesc! (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Pri-mele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Премьера сезона. “Время обедать!” 13:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:50 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:55 Премьера. Среда обитания. “Что будем пить?” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 23:20 “Вечерний Ургант” 23:55 “Primele știri” (rus) 00:10 “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 01:15 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:05 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. 02:50 “Prima Oră” (R)

7.00 Jur-nal mati-nal. 8.00,

17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.25 Gala Crucea Roșie. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 À LA DI STASIO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:36 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 INSPECTEUR LAVARDIN 16:42 FLASH INFO 16:46 DANCING 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPI-ON 18:00 FLASH INFO 18:03 LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 GEORGE ET FANCHETTE 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOUR-NAL AFRIQUE 1:00 FORTIER 1:46 FORTIER 2:33 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “25 de zile în Europa. Irlanda”. 10.00 ARTelier. 10.40 Respiro. Program muzical. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “Arts 21”. 13.10, 18.30 Docu-mentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.35, 17.40 Documentar. “Minunile lumii”. 13.45 Dor. Program muzical. 14.20 Serial. “DORA”. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 17.50 Recital. Mioara Velicu. 18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Poves-tea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Documentar. “25 de zile în Europa. Malta”. 22.20 Cultura azi. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Baștina. 3.50 Music Mania. 5.15 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Te-leshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stra-tan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă

(r) 07:45 Film serial: Un colț de rai (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teles-hopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: De-mon și înger (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colț de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (roman-ce) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și nelinștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teles-hopping 14:00 Film: Păcatele trecutului 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și nelinștit, ep.4332 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoEx-pert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.9, an 4 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile Pro Tv din sport 01:30 Vocea României (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Pri-mele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Премьера сезона. “Время обедать!” 13:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:50 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:55 Премьера. “Народная медицина” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 23:20 “Опережая выс трел”. Многосерийный фильм 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 Ночные новости 01:00 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:30 “Городские пижоны”. Премьера. “Обитель лжи” 02:05 “Городские пижоны”. “Калифрения”. 02:40 “Prima Oră” (R)

7.00 Jur-nal mati-nal. 8.00,

17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.45, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Gala Cru-cea Roșie. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 3.00 Pe scurt despre orice. 3.05 Avocaţii schimbării. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMA-TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:07 FLASH INFO 10:09 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 HIMALAYA, FACE AUX ABEILLES GÉANTES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FORTIER 15:48 FORTIER 16:33 FLASH INFO 16:35 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 QU’UN SEUL TIENNE ET LES AUTRES SUIVRONT 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:04 LA MAUVAISE RENCON-TRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 THALASSA 2:49 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 DOCUMENTAIRE

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “PIŢI-GOIUL ÎN PICAJ” (“Te-

lefilm-Chișinău”, 1989). 7.20 Almanah cinematografic. 7.45 Vedete la bis. 8.50 Documentar. “Minunile lumii”. 9.05 Docu-mentar. “Evoluţia. Maxilarele”. 10.00 Maga-zinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Ion Zaharia, artist al poporului. 12.00 “Ultima șansă”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 13.00 Documentar. “Minunile lumii”. 13.10 “Cântăm, dansăm...”. Program muzical. 15.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio “Art plus” (rus.) 17.50, 1.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10, 2.15 Erudit-cafe. 19.00 ME-SAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.15 O seară în familie. 21.25 “Din zestre de lăutar” cu trompetistul Adam Stângă. 22.20 Docu-mentar. “Prăbușirea în Anzi”. Episoadele 1 și 2. 0.20 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.30 “La fân-tâna măicuţei mele”. Program muzical. 3.00 Orchestra “Lăutarii”. Program muzical. 5.15 Acasă la Dumitru Matcovschi.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 12.15 Muzi-

că 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishi-new 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:00 Poveștiri adevăra-te (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45

Teleshopping 08:00 Film serial: Un colț de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Te-leshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (roman-ce) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film seri-al: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întamplă doctore? 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ști-rile ProTv 13:05 Teleshopping 13:15 Film: Pierdut familie! 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Calatoria 2: Rătăciţi în San Francisco 17:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Scăpaţi de Smart 22:45 Film: Jocul morţii 00:45 Totul despre poker, ep.12 01:15 Film: Scapaţi de Smart (r) 03:15 Ce se întamplă doctore? (r) 03:45 Știrile Pro Tv (r) 04:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 “ М и х а и л Ж в а н е ц к и й . Тщательнее надо, ребята”

07:00 Леонид Куравлев в комедии “Ты - мне, я - тебе” 08:25 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Кумиры. Олег Ефремов” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. “Абракадабра” 17:00 Хиромант. Линии судеб. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Хиромант. Линии судеб. Многосерийный фильм. Продолжение 19:20 “Да ладно!” 19:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Премьера. Катрин Денев, Жерар Депардье в комедии по-французски “Отчаянная домохозяйка” 01:20 Фильм “Благодаря Винн-Дикси” 03:15 “Primele știri” (rom) (R) 03:35 Кэтлин Тернер, Майкл Дуглас, Дэнни Де Вито в комедии “Война Роз”

7.00 Tele-enciclope-dia. 7.15,

0.50 Gala Crucea Roșie. 9.00 - 14.00, 18.00 20.30 Seriale. 14.00, 18.55, 3.10 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 23.50 Teleen-ciclopedia. 15.50 Vrei să fi i milionar? 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Bu-letin informaţional. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:29 MEDI-TERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:04 FLASH INFO 10:06 SAMSAM 10:14 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:19 WOOFY 10:25 LES LÉGEN-DES DE TATONKA 10:37 LÉONARD 10:44 MON AMI GROMPF 10:57 MON AMI GROMPF 11:10 GALACTIK FOOTBALL 11:34 C’EST PAS SORCI-ER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 14:02 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 16:00 CHABOTTE ET FILLE 16:23 CHABOTTE ET FILLE 17:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:00 ARTE REPORTAGE 18:02 ARTE REPORTAGE 18:45 LE DESSOUS DES CARTES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:34 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 CHABADA 1:45 NOUVO 2:01 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:59 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credin-

ţei. 7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “25 de zile în Europa. Finlanda”. 10.15 Profi l de savant. Fraţii Moscalenco. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40, 3.20 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Docu-mentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.35 Russkii mir. 14.05, 1.15 Portrete în timp. Valentina Saviţchi, artistă a poporului din RM. 14.35 Serial. “DORA”. 16.00 Docu-mentar. “Adevărata putere a Vaticanului”. 17.40 Documentar. “Minunile lumii”. 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Congresul Mondial al Eminescologilor. Academicianul Mihai Cimpoi la 70 de ani. 21.25 Documentar. “25 de zile în Europa. Grecia”. 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.50, 5.15 Music Mania. 3.40 Selecţiuni muzicale.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teles-hopping 11.00 Mireasă pen-tru fi ul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00

În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă

(r) 07:45 Film serial: Un colț de rai (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refu-giul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri ade-vărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldo-van și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colț de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În nu-mele iubirii (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și nelinștit (r) 11:00 Film: Ghidul secretelor (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Nu judeca după aparenţe! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și nelinștit, ep.4335 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: 3 zile de coșmar 23:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 00:00 Știrile Pro Tv din sport 00:15 Seri-al: Pariu cu viaţa (r) 01:45 Film: 3 zile de coșmar (r) 04:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 0 9 : 1 5 Te l e s h o p p i n g

09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Премьера сезона. “Время обедать!” 13:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 “ЖКХ” 16:40 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “ДО РЕ: Владимир Шаинский” 00:30 “Pri-mele știri” (rus) 00:45 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:20 “Городские пижоны”. Премьера. “Удивительное путешествие: История группы “The Who” 03:40 “Prima Oră” (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 1.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.35 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Rezisten-ţă prin cultură. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 22.30, 0.00 O dată’n viaţă. Selecţiuni. 3.50 Umbra Umbriei. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMA-TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-NADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 CO-ULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 À LA DI STASIO 13:35 DANS LES PAS DE KATIA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA MAUVAISE RENCONTRE 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DOCUMENTAIRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:05 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORTIER 22:45 FORTIER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:50 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:43 DOCUMENTAIRE 3:35 TV5MONDE LE JOUR-NAL 3:59 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin

agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “Lucian Freud”. 10.10 Cinemateca uni-versală. 10.30 Reporter de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10 Desene animate. “Erky Perky”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Hansel și Grethel”. Spectacol al Teatrului de Păpuși din Târgoviște. 14.55 Serial. “DORA”. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.40 Documentar. “Minunile lumii”. 17.50 Petalo romano. 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldo-va în direct. 21.20 Portrete în timp. Spiru Haret. 22.20 Nina Crulicovschi. “Cu numele tău”. Spectacol muzical. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 3.50 Music Mania. 5.15 Medalion muzical. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Te-leshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 17.45 Teles-hopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Doamne de po-veste (r) 07:00 Teles-hopping 07:45 Film serial: Lara (r) (AP) (ro-

mance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teles-hopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:45 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Doamne de poveste 15:15 Rețeta de acasă (prima emisiune din acest sezon) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colț de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Doamne de poveste (r) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Mai presus de foc 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshop-ping 14:00 Film: Omul cu un pantof roșu (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4331 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bog-za 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.3,4, anul III 01:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.8, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

0 5 : 0 0 Т е л е к а н а л “Доброе утро” 07:00 “Pri-ma Oră” 09:00 “Primele

știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Премьера сезона. “Время обедать!” 13:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:50 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:55 Премьера. “Кривые зеркала” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 23:20 “Вечерний Ургант” 23:55 “Primele știri” (rus) 00:10 “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 01:15 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:05 “Prima Oră” (R) 04:20 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jur-nal mati-nal. 8.00,

17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.40, 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 22.30, 6.30 Reporter. 11.10, 3.30 Gala Crucea Roșie. 14.00, 18.55 Jurna-lul TVR. 2.35 Rezistenţă prin cultură. 4.30 Avocaţii schimbării. 4.40 Călător pe viaţă. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5 M O N D E

LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:23 INTERNATIONA-LES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-MATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:35 APOCALYPSE, LA 2E GU-ERRE MONDIALE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 16:56 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTIER 20:20 FORTI-ER 21:06 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 COUSINADES - NAU-FRAGÉS DES VILLES 22:48 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 0:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 FOOT ! 1:49 POULET AU VINAIGRE 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 28 SEPTEMBRIE 29 SEPTEMBRIE 30 SEPTEMBRIE 27 SEPTEMBRIE 24 SEPTEMBRIE 25 SEPTEMBRIE Luni 26 SEPTEMBRIE

Miercuri

21 SEPTEMBRIE 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Pentru început o să te ru-găm să ne povestești cum și în ce condiţii ai aderat la Or-ganizaţia de Tineret „Noua Generaţie”?

- S-a întâmplat de mult, încă în anii de liceu, pe când sora mea era vicepreședinte al OTNG fi liala Cahul și tata era consilier raional din partea PPCD. Dar despre această organizaţie și despre partid cunoșteam încă de mai înainte, pe când mergeam în fi e-care duminică, împreună cu tata, la întrunirile „Frontului” (FPCD). Îmi amintesc și acum de primele activităţi, cutreieram prin raionul Cahul cu sticluţe de clei și afi șe într-o mână, iar în alta aveam invitaţii la întâlniri cu alegătorii. Au urmat lecţiile la cunoscutele și foarte popularele universităţi de vară unde, bineînţeles, ca orice tânăr, am fost copleșit și însufl eţit de acea atmosferă de lucru în comun, cursurile de in-struire și conștientizarea propriei tale importanţe în activitatea organizaţiei.

- Apropo de conștientizare, aderarea ta la „Noua Gene-raţie” a fost o opţiune pentru o eventuală carieră politică în viitor sau o manifestare a atitudinii civice?

- Bineînţeles, la început a fost o manifestare a atitudinii civice, o reacţie la evenimentele care aveau loc în societate, dar nu doar atât, era și un sentiment de mândrie și o satisfacţie că ai posibilitatea de a te exprima, mai ales în perioada ´99 – 2005, de a cere, a participa, a te face auzit, că de părerea ta se ţine cont. Pas cu pas înţelegeai că în fiecare zi, cu fi ecare activitate, pășești pe o nouă treaptă, o treaptă care te maturizează, te face mai puternic, mai responsabil, mai experimentat, îţi dădea încrede-re că poţi stăpâni o situaţie, poţi deţine controlul.

- O perioadă ai fost secretar adjunct al fi lialei municipa-le „Noua Generaţie”, acum știm că activezi la baștină, în

Cahul. Povestește-ne despre ocupaţiile tale din prezent.

- Într-adevăr, în perioada în care mi-am făcut studiile la Chi-șinău am fost destul de activ, implicându-mă în mai multe activităţi politice, organizatorice, cât și cultural-artistice. Acum însă am revenit acasă, la Cahul, cu familia și cred că aici și voi ră-mâne în continuare. În semestrul II al anilor de studii 2011-2012 am avut ore la Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul și în continuare doresc să mă axez în domeniul pe care îl practic.

- Mai ţii legătură cu „Noua Generaţie”, te mai implici în proiectele desfășurate de această organizaţie?

- Nici nu încape îndoială! Am fost, sunt și voi rămâne un mem-bru fidel al acestei organizaţii și ori de câte ori va fi necesară prezenţa și ajutorul meu, eu voi răspunde pozitiv solicitării.

- Să ne referim acum la afl a-rea și activitatea ta la Cahul. E bine știut că tinerii speci-aliști, după absolvire, caută mai întâi să își găsească un loc de muncă în capitală. Din punctul tău de vedere, care este avantajul și dezavanta-jul unui tânăr care activează mai departe de capitala re-publicii?

- Totul depinde unde se afl ă și cu ce se ocupă. La început pentru toţi e greu, dar totuși perspective există. Este nevoie de răbdare, străduinţă și insistenţă pentru a ajunge la scopul propus și care poate fi realizat oriunde te-ai afl a. Dezavantajele sunt cunos-cute: remunerările simbolice ră-mân a fi problema numărul unu în Republica Moldova, în orice domeniu de activitate.

- Cunoaștem că în prezent

ești profesor și mai ai și ore pentru copiii cu defi cienţe de

auz. Care sunt problemele cu care se confruntă astăzi un pedagog care lucrează cu co-

pii cu nevoi speciale?

- Într-adevăr, în prezent activez

la Școala specială-internat pentru

copii cu deficienţe de auz din

Cahul, iar problemele cu care se

confruntă un pedagog cred că le

cunoaștem cu toţii. Am vorbit mai

sus de remunerările simbolice,

la care se mai adaugă ore din ce

în ce mai puţine. La obișnuitele

probleme cu care se confruntă în

societatea noastră cadrele didacti-

ce din celelalte școli se mai adaugă

un șir de probleme specifi ce. Într-o

astfel de școală este cu mult mai

difi cil să lucrezi. Este o altă metodă

de lucru cu acești copii, alte forme

de predare, educare, instruire. Iar

după absolvire, acești copii se in-

tegrează cu foarte mare difi cultate

în mediul socioprofesional, socie-

tatea nu-i prea înţelege, nu-i prea

acceptă. Ar fi nevoie de pregăti-

rea societăţii pentru acceptarea

copiilor cu cerinţe educaţionale

speciale (CES).

- Dar dacă ar fi să ne refe-

rim, în general, la sistemul

de învăţământ din Republica

Moldova, care sunt cele mai

grave probleme cu care se

confruntă?

- Probleme ar fi multe, iar din

ceea ce am văzut și am simţit din

propria experienţă, cele mai gra-ve sunt lipsa locurilor de muncă la unele discipline, salariile mize-re și, plus la asta, sistemul educa-ţional nu este sufi cient fi nanţat și, cel mai grav este că, are loc diminuarea prestigiului profesiei de pedagog, iar tinerii absolvenţi de licee și colegii nu mai merg la facultăţile de pregătire a cadrelor didactice.

- Cu referire la educaţie, Ver-

non Sanders Law era de păre-

re că „experienţa este cel mai

dur profesor, pentru că întâi

îţi dă testul și apoi îţi spune

care era lecţia”. Care au fost

cele mai importante experi-

enţe pe care le-ai acumulat

până la această oră și care îţi

sunt de folos în activitatea pe

care o desfășori?

- Experienţe au fost multe, unele mai plăcute și utile, iar altele mai puţin satisfăcătoare. Și totuși, perioada anilor de liceu și fi nisarea studiilor universitare, pentru orice tânăr sunt un im-bold pozitiv în drumul ce urmea-ză a fi parcurs. Un mare avantaj mi-au oferit anii petrecuţi la Chișinău, și anume experienţa căpătată în OTNG și, mai apoi, în cadrul PPCD, ani în care am simţit responsabilitate, muncă și devotament faţă de lucrul pe care îl făceam. Din punct de vedere al specialităţii, predarea la Universitate este o altă etapă de formare, atât pe plan profesi-onal, cât și intelectual.

- Ce părere ai despre optimi-

zarea școlilor? Vă afectează

și pe voi într-un fel sau altul?

- Vorbeam mai sus despre problemele specifi ce unei școli speciale. Numărul elevilor din Moldova a scăzut în ultimii ani, mulţi copii pleacă peste hotare

împreună cu părinţii, din această

cauză în multe școli din republică

au rămas clase cu puţini elevi.

Această situaţie se atestă și la

noi, având în vedere că astfel

de copii nu sunt atât de mulţi,

iar unii părinţi refuză să-și lase

copiii să frecventeze o școală

specială, mai ales că se află

tocmai în Cahul. Într-o școală

obișnuită, acestor copii le este

greu să se integreze, să reziste,

în consecinţă, ei rămân neșcola-

rizaţi. Neșcolarizarea copiilor, în

general, este o problemă gravă

pentru societatea noastră, a cărei

efecte se fac deja simţite.

- Dacă ai avea posibilitatea

să lucrezi la vreun proiect de

lege, care ar fi acela?

- Aș lucra asupra oricărui pro-

iect de lege, pe domeniul meu

de activitate și nu numai, dar,

în primul rând, aș insista asupra

acelor proiecte de legi stringen-

te, care vor fi benefi ce societăţii

Republicii Moldova. Spun asta și

din considerentul că, în pofi da

faptului că în principalele dome-

nii de activitate ne confruntăm cu

lacune grave de legislaţie, la mo-

ment, Legislativul nostru se cam

abate în altă direcţie, adoptând

legi dubioase, aș menţiona aici

legea privind egalitatea de șanse,

legalizarea prostituţiei etc.

- Noi îţi mulţumim că ai ac-

ceptat invitaţia noastră și îţi

dorim mult succes în conti-

nuare în activitatea pe care o

desfășori!

- Și eu vă mulţumesc, vă urez

succes, răbdare și cât mai mulţi

cititori.

- Îţi mulţumim!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

BerbecO energie greu de gestionat te-ar putea obosi peste măsură, deși încerci să men-ţii o oarecare armonie în viaţa ta. Respin-ge-i pe cei care nu îţi plac!

TaurÎncerci să te reorientezi și să obţii fondu-rile necesare dezvoltării unei afaceri sau a unui proiect. Contextul cere însă mai mult decât dorinţă.

GemeniPoţi trăi stări de dezamăgire accentuată din cauza unor refuzuri care vin din cer-cul de prieteni. Ideile potrivite pentru si-tuaţia ta vin de la cei dragi.

RacCa în orice situaţie difi cilă, tu vii cu cal-mul și diplomaţia și încerci să echilibrezi situaţia, dar neglijezi stresul. Va trebui să te oprești și să ai grijă de tine!

LeuTu știi ce ai de făcut și care îţi sunt direcţi-ile de dezvoltare, dar nu ţi-e clar cum vei reuși. E o perioadă a adevărului, în care vezi clar ce e realizabil și ce nu.

FecioarăMetodele tale de convingere nu se potri-vesc cu orice situaţie sau om. Poziţia ta e foarte fragilă, dar mimezi soliditatea, ca să inspiri încredere.

BalanţăAtmosfera poate deveni confl ictuală dacă se găsește cineva care să pună paie pe foc. Aceste situaţii sunt bune, pentru că te fac să-ţi depășești limitele.

ScorpionTrebuie să gestionezi corect un confl ict cu unul dintre adversarii tăi. Singurul pe-ricol real este graba, care aduce impulsi-vitate și o stare de nervozitate.

SăgetătorObservi îndoielile celor din jur, regrete-le lor și încerci să îi înţelegi și să le dai o idee. Intenţiile sunt bune, dar nu vei ob-ţine cine știe ce rezultat.

CapricornAcum ai cel puţin un motiv de bucurie: vei reuși să-l potolești pe unul dintre apropiaţi și să eviţi un confl ict. Nu ai mo-tive să iei în serios gândurile negre!

VărsătorCurajul de a înfrunta orice situaţie, chiar și confl ictuală, îţi dezvăluie complexita-tea vieţii. Relaţiile cu cei dragi sunt favo-rizate. Te simţi mai înţelept!

PeştiÎncerci să prinzi din zbor un presenti-ment care îţi poate da încredere în pro-priile planuri de viitor. Apare, aduce bu-curie în sufl et și dispare. Și așa e bine!

21-28 septembrie21-28 septembrie

GENERAŢIA 2002

Andrei Şeremet: „Cel mai grav este că are loc Andrei Şeremet: „Cel mai grav este că are loc diminuarea prestigiului profesiei de pedagog”diminuarea prestigiului profesiei de pedagog”

Înainte să devină „domnul profesor de la Cahul”, Andrei Șeremet a fost unul dintre cei mai activi și mai energici tineri din Organizaţia de Tineret “Noua Generaţie”. Își păstrează și astăzi energia și dina-mismul, activând în calitate de pedagog la o școală pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale din sudul republicii și este, prin propriul exemplu, un model de perseverenţă și de responsabilitate pentru discipolii săi, dar și pentru alţi tineri de vârsta lui.

FOTO

Cum înţeleg copiii trafi cul de fi inţe umane

În perioada 12–22 septembrie 2012, la Biblioteca Naţi-onală a Republicii Moldova, sunt expuse 52 de fotografi i care au ca tematică prevenirea și combaterea trafi cului de fi inţe umane, realizate de elevi și absolvenţi ai instituţiilor rezidenţiale. Fotografi ile au fost făcute pe parcursul luni-lor aprilie și mai 2012, în rezultatul a 2 ateliere de instruire a elevilor în domeniul artei fotografi ce.

La ateliere au participat 18 copii și tineri, cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani, din raioanele Leova, Orhei, Bender și mun. Chișinău.

Evenimentul este organizat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) și Organizaţia pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), în cadrul proiectului “Prevenirea trafi cului de fi inţe umane în rândul copiilor fără îngrijire părinteas-că din Republica Moldova”, implementat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei și Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei și cu suportul fi nanciar din partea Prin-cipatului Monaco, Principatului Andorra, Principatului Liechtenstein și Republicii San Marino.

EXPOZIŢIE

„Siturile arheologice din spaţiul pruto-nistrean în lumina fotografi ei aeriene”

La 20 septembrie, în cadrul Zilelor Europene ale Pa-trimoniului, la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei a fost inaugurată expoziţia „Siturile arheo-logice din spaţiul pruto-nistrean în lumina fotografi ei aeriene”.

Cele peste 40 de fotograme, realizate în anul 2007 de Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru din Republica Mol-dova, oferă o imagine de ansamblu asupra structurilor create de om în diferite perioade istorice, unele cunoscute deja prin vastele cercetări arheologice efectuate de-a lungul anilor, altele identifi cate recent.

Metoda prospectării arheologice cu ajutorul fotogra-fi erii aeriene face parte din categoria prospecţiunilor arheogeofi zice de suprafaţă și are avantajul surprinderii unor obiective de diferite dimensiuni, care nu este po-sibilă sau foarte difi cilă de realizat de la nivelul solului. Această metodă este utilizată la scară mare în multe ţări ale lumii, inclusiv în Republica Moldova. Un exemplu concludent în acest sens sunt cercetările arheologice efectuate de muzeu în cunoscuta așezare a civilizaţiei Cucuteni-Tripolie, Petreni, cu participarea specialiștilor din Germania, România și Bulgaria, în cadrul cărora este aplicată cu succes metoda aerofotografi că.

Expoziţia este complinită cu artefacte, descoperite în unele situri arheologice și poate fi vizitată în perioada 20 septembrie – 20 octom-brie 2012.

Începând cu data de 7 sep-

tembrie 2012, orice zi de

marţi încetează a fi o marţi

oarecare.

Această răsturnare de situaţie a avut loc datorită unor persoane precum: Sava Cebotari- regizorul, Dumitru Crudu-dra-maturgul și Dorina Khalil-Butucioc-cri-ticul. Ideea constă în faptul că la noi, în Chișinău, a fost lansat Centrul Dramatur-giei Contemporane, pe scurt CDC, care se convoacă, după cum am mai menţionat, în fi ecare zi de marţi în incinta sălii Casa Actorului de la UNITEM.

Scopul acestui Centru este, pe cât de

simplu, pe atât de complicat: să adune textele autohtone contemporane, să prezinte spectacole-lectură și numaide-cât, dar numaidecât, să se întrunească la niște discuţii după asta. Cu ceai și biscuiţi, bineînţeles.

Astfel, pe parcursul a câtorva săptă-mâni au fost lecturate și discutate textele: „A doua zi”, de Dumitru Crudu, „Ruperea”, de Alexandru Vakulovski, și „Siamezii”, de Anatol Moraru și Adrian Ciubotaru.

Startul a fost foarte promiţător, cu emoţii mari, o conferinţă de presă, o lectură reușită și dezbateri până seara târziu. Regizat de Sava Cebotari, textul lui Dumitru Crudu despre 7 aprilie 2009 a fost citit, practic, dintr-o răsufl are, însă

accentuat și bine pronunţat de actorii din AMTAP, Mariana Bratu și Dan Melnic. Abordarea pe care a folosit-o regizorul la început, și anume apariţia a doi tineri cu difi cultăţi hipoacustice, a sensibilizat și a concentrat lumea la maximum, făcându-i atenţi la fi ecare gest și mimică ale lui Igor Cuzuioc și Zinei Bortă.

Discuţia acestora s-a produs în liniște și pace, pe când replicile personajelor din text erau construite într-un monolog continuu, agresiv și plin de neînţelegeri. La sfârșit, desigur, a învins dragostea și fa-milia, însă au rămas prea multe întrebări pentru a fi siguri de un happy-end.

A doua zi de marţi, a doua întâlnire, marcată cu doi de unu în calendar, la fel a fost consemnată printr-o formulă de 1+1, adică cu două lecturi: „Siamezii”- de Angelina Mistreţ, și „Ruperea”, regizată de Ronin Terente.

De data asta sala a găsit chiar asemă-nări între aceste două piese, descoperind un sens ascuns într-o astfel de combinaţie absolut accidentală, de altfel. A surprins plăcut faptul că fi ecare regizor a ţinut să lectureze textul într-o anumită cheie și formă. Astfel, grupul de liceeni ai An-gelinei Mistreţ, așezaţi spate la spate, se schimbau permanent cu locurile și doar doi băieţi “siamezi” rămâneau nemișcaţi. Un procedeu dinamic, dar care, la un moment dat, a devenit și foarte deranjant pentru spectatori. În rest, copiii s-au des-curcat foarte bine, mai puțin publicul mi-

nor din sală, care la a doua lectură a fost nevoit să părăsească încăperea. Greșeala a fost a noastră, a organizatorilor, căci minorii au fost mai puțin pregătiți pentru lecturi de genul Alexandru Vakulovski. Deși a fost destul de curios să observ reacțiile de sinceră nedumerire la limba-jul licenţios, ceea ce în teatrul de la noi se întâmplă foarte rar.

În lectura lui Ronin Terente (la care a luat parte și el însuși) au mai participat Rusanda Curcă și Dana Oleinic, care, la drept vorbind, pur și simplu au citit textul, lăsându-i pe spectatori liberi să-și aleagă imaginile și accentele din piesă. Situația era salvată, din când în când, de Dana, care, cu o dicţie de prezentatoare de știri, a citit perfect replicile personajului Andreea Esca de la televizor. În rest - atât!

Textul a fost auzit, acceptat/neacceptat, dar important e că ambele lecturi după asta au fost discutate, analizate și criti-cate.

În săptămâna curentă, pe data de 18 septembrie, a avut loc cea de a treia în-trunire a CDC-ului, cu o lectură în Liceul “Gheorghe Asachi”.

Deci, în fi ecare zi de marți, începând cu ora 18.00, în sala Casei Actorului vă așteptăm la lecturi mai mult sau mai pu-ţin provocatoare, dar la fel de interesante. Tot atunci va fi anunțată și ziua pentru Atelierul Dramatic, iar cei care simt că pot să scrie și au ce spune, n-au decât să vină și să-și încerce talentul.

Până atunci însă - Citim, Discutăm și Creăm!

Oxana BUGA, pentru FLUX

TEATRU NOU

Citim, Discutăm și Creăm!