Moscova vorbeşte de o restartare a

dialogului politic cu Bucureştiul, inclusiv privind Transnistria

1 EURO..............................16.08081 Do lar ame ri can ............. 11.64351 Leu românesc ................ 3.70991 Ru blă ru sească ............... 0.3722

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Când îndrăzneala reușește, n-o mai critică nimeni.”

A.R. Lesage

Cursul valutar 21.10.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 21 octombrie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

21.10.2011

Soare, 5 16 0C

22.10.2011

Soare, 4 13 0C

Cuv. Maica noastră Pelaghia; Cuv. Taisia

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana MunteanDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Eduard Baghirov a evadat şi transmite de la Moscova „salutări justiţiei mămăligare”

Două rădăcini adânci ale răului din Justiţie

Alianţa PD-L distruge Alianţa pentru Integrare Europeană

Tratatul de la Petersburg

22

55

44

33

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

OPINII

ATITUDINI

POLITIC

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1836TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 38 (818)

EDI|IA DE VINERI

Procurorul general, arma secretă a democraţilor Procurorul general, arma secretă a democraţilor Când nu are cu ce se ocupa,

Marian Lupu răsfoieşte dosarele intentate de

ProcuraturăCapii democraţilor au suportat un adevărat

șoc săptămâna trecută, când premierul a cerut în Parlament demiterea procurorului general Valeriu Zubco, pentru neîndeplinirea atribu-ţiilor de serviciu în cazul unor atacuri asupra sistemului fi nanciar-bancar. După ziua neagră de 13 octombrie, aceștia au mobilizat toată logistica partidului, pentru a-i da lui Filat un răspuns pe măsură. Arma secretă a PD-ului s-a dovedit a fi tot procurorul general, cu toa-te dosarele pe care acesta le are la îndemână. Parafrazând un binecunoscut dicton, am zice că, dacă o armă a fost cumpărată la începutul guvernării, în fi nal din ea trebuie să se tragă.

După ce și-a mai revenit niţel din șoc, inte-rimarul Marian Lupu a dezvăluit adevăratele motive ale solicitării de demitere a procurorului general. Primul motiv ar fi existenţa (sau poate apariţia subită) a mai multor dosare deschise de Procuratura Generală pe numele unor funcţionari din Guvern și din Parlament. „În ultima perioadă, în calitatea mea de președinte al Parlamentului, primeam de la Procuratura Generală diferite informaţii care vizau mai multe dosare administrative și penale cu privire la afaceri ilicite, trafi c de infl uenţă, contraban-dă. Aceste dosare vizau demnitari din Guvern și din Parlament, inclusiv din opoziţie. Apare suspiciunea că adevăratul scop al acestor ata-curi asupra procurorului general ar fi anumite temeri referitor la derularea în continuare a acestor dosare”, a povestit șeful democraţilor la un post de televiziune. Deci, procurorul ge-neral mai trece din când în când să ia ceaiul cu Marian Lupu și îi povestește acestuia, ca între prieteni, ce dosare mai are prin instituţia pe care o conduce.

Continuare în pag. 2

Peştele de la cap se strică sau despre sănătatea mintală a

poporului şi a conducătorilor

Clanurile politico-oligarhice de la Chişinău, între război şi pace

Ghimpu la cârma ţării este o grimasă a democraţiei? Sau democraţia s-a întors

cu spatele la noi?

Căldura care ne frige… la

buzunar (citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

Pledoarie pentru

naţionalismul verde

Mitropolitul Basarabiei

printre credincioşii

ucraineni din Episcopia de

Bălţi

Filotei Zervakos: „Când ruşinea femeilor

va dispărea, atunci ziua

Judecăţii va fi aproape“

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9) (citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Parlamentul a stabilit joi, 20 octombrie, data ale-gerii șefului statului. Primul tur al alegerilor prezi-denţiale va avea loc pe data de 18 noiembrie. Pro-iectul privind declanșarea procedurii de alegere a șefului statului a fost propus de PCRM. Împotriva in-cluderii acestuia pe ordinea de zi a votat fracţiunea PL și deputatul Mihai Godea, care și-au exprimat te-merea că prin această acţiune, comuniștii ar urmări declanșarea alegerilor anticipate. În aceeași zi, a fost creată comisia parlamentară specială pentru desfă-șurarea alegerilor șefului statului. Candidaţii își pot depune dosarele până la data de 15 noiembrie.

Propunerea de declanșare a procedurii de alegere a președintelui ţării a fost inclusă pe ordinea de zi la propunerea lui Marian Lupu, care declarase anterior că va stabili data alegerii șefului statului doar atunci când va fi sigur de reușita acestora. Cine i-a oferit

acum interimarului această siguranţă? „Este o peri-

oadă responsabilă pe umerii partidelor parlamen-

tare. Prioritatea numărul unu este chestiunea de

alegere a șefului statului. În cadrul unei platforme

parlamentare largi, noi trebuie să identifi căm de co-

mun o soluție pentru depășirea situației”, a precizat

președintele Legislativului. Totodată, el a reiterat că

este dispus să se dea la o parte, dacă se identifi că o

altă soluţie. Potrivit unor zvonuri, Lupu ar fi devenit

atât de cooperant și dispus să discute „în cadrul unei

platforme parlamentare largi”, în urma unor recen-

te negocieri cu fracţiunea comunistă. Iar soluţia ar

putea fi chiar liderul onorabil al PD, Dumitru Diacov.

Deci, sfârșitul lumii se amână pe mai târziu? Dar cu

funcţia lui Mihai Ghimpu cum rămâne?

Alina JALBĂ, pentru FLUX

Pe data de 18 noiembrie am putea avea un preşedinte de ţară?

21 OCTOMBRIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Scriitorul rus Eduard Baghirov a evadat din arestul la domi-ciliu cu o zi înainte de a-i fi înăsprită pedeapsa din arest la domiciliu în arest preventiv în izolator. Declaraţia a fost făcu-tă de șefa Serviciului de presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru, într-un interviu pentru portalul MOLDNEWS.

„Confi rmăm informaţia, potrivit că-reia, ieri seara (miercuri, 19 octombrie – n.n.) a fost înregistrată absenţa lui Baghirov de la domiciliu. În prezent, se desfășoară măsurile necesare pentru a stabili unde se afl ă”, a declarat Maria Vieru.

În același timp, ea a refuzat să spună ce-l așteaptă pe scriitorul rus în cazul în care va fi găsit, deoarece, „deocamdată, este prematur să se discute în acest sens”. Însă, șefa serviciului de presă al instituţiei a menţionat că astăzi, la ce-rerea Procuraturii Generale, judecătoria a schimbat măsura de reprimare pentru Baghirov.

„Și astăzi (joi, 20 octombrie – n.n.) instanţa de judecată a schimbat măsura de reprimare din arest la domiciliu în arest”, a menţionat Maria Vieru.

Prin hotărârea instanţei, scriitorul este dat în căutare.

Eduard Baghirov a fost arestat în capitala Republicii Moldova la 16 iu-nie 2011, fi ind acuzat de implicare în dezordinile din aprilie 2009. În timpul detenţiei sale, el a avut zeci de întâlniri informale cu angajaţii Procuraturii și Serviciului de Informaţii și Securitate, dar ofi cial a fost supus numai la patru interogatorii formale, care s-au redus doar la o discuţie privind atitudinea sa faţă de evenimentele din aprilie, care a fost expusă pe blogul său de pe Internet.

Potrivit scriitorului, arestul său a fost dictat de președintelui interimar Marian Lupu, cu scopul de a obţine informaţii compromiţătoare despre deputatul Par-tidului Comuniștilor din opoziţie, Mark Tkaciuk. La 13 octombrie, scriitorului i-a fost schimbată măsura de reprimare din arest preventiv în arest la domiciliu.

Publika TV, acuzată de complicitate în cazul evadării lui BaghirovDeși fracţiunea Partidului Liberal

a solicitat conducerii SIS, MAI, Servi-ciului Vamal, al Grănicerilor, precum și Procuraturii Generale să se prezinte în Parlament pentru a da explicaţii vizavi de evadarea scriitorului rus Eduard Baghirov, în Legislativ n-a venit nimeni dintre șefi , ci doar reprezentanţii aces-tor instituţii.

În lipsa unei persoane de conducere din partea SIS-ului, în Parlament a venit vicedirectorul Valentin Dediu, însă aces-ta n-a putut oferi prea multe informaţii. „SIS nu a fost citat să asigure respecta-rea hotărârii de judecată. Baghirov este cel care trebuia să respecte prevederile arestului la domiciliu.

Din datele pe care le cunoaștem, Baghirov a ieșit din ţară în jurul orei 19:30, prin regiunea transnistreană, de unde a plecat spre Odesa. Am iniţiat o anchetă pentru a vedea transportul și persoanelor care l-au însoţit. Am solici-tat în regim de urgenţă de la partenerii noștri din Ucraina aceste informaţii”, a precizat vicedirectorul SIS.

Deputaţii s-au întrebat cum de este posibil ca un post de televiziune să cu-noască despre „escapada” lui Baghirov, să obţină un interviu în exclusivitate, iar SIS-ul să nu știe nimic.

„Cum este posibil ca Baghirov să ofere un interviu de o oră și ju-mătate la un post de te-leviziune de la Chișinău? E vorba de Publika TV. O echipă s-a deplasat în Odesa și l-a așteptat acolo. Deci, este vorba de o complicitate, înseamnă că s-a știut. Cum jurnaliștii au știut, dar organele de drept nu?”, a întrebat de-putatul PL, Valeriu Saharneanu.

Deputatul comunist Iurie Muntean nu a ezitat să-i ia peste picior pe liberali. „Din câte cunosc eu, în urma partajări-lor de funcţie, SIS-ul a revenit PL-ului. De ce nu l-aţi informat pe dl Saharneanu că el acum arată prost în Parlament”, a spus pe un ton ironic Muntean.

În replică, vicedirectorul SIS a răs-puns: „Noi respectăm legea și informăm instanţele, nu părţile terţe”. Într-un fi nal, deputaţii au decis ca informaţiile din partea celorlalte instituţii vizate să fi e oferite de către conducerea instituţiilor în una din ședinţele următoare.

Președintele Parlamentului, la rân-dul său, a subliniat că „fug cei care se simt vinovaţi”. Acesta, de asemenea, consideră că postul Publika TV poate fi acuzat de complicitate. Mai mult, spicherul nu exclude că în evadarea lui Baghirov ar putea fi implicată și o anumită forţă politică, faţă de care acest post TV ar avea un atașament special.

„Reprezentanţii Publika TV aveau obligaţia cel puţin morală, dacă nu lega-lă, să anunţe organele abilitate despre încercarea de evadare a unei persoane, care se afl a în arest la domiciliu. În acest caz, postul poate fi învinuit de compli-citate. În ultima vreme am observat un atașament al acestui post de televiziune faţă de o anumită forţă politică. Între-barea este dacă această forţă politică, de asemenea, este complice la evadare”,

a declarat Lupu la fi nele ședinţei Parla-mentului.

Amintim că și anterior, Marian Lupu a venit cu acuzaţii la adresa Publika TV. Liderul PD a acuzat postul de te-leviziune că ar fi lansat o campanie de denigrare a Parlamentului, în spatele căreia ar fi stat un partid politic, exclu-zând PCRM.

Tot ieri, liberalul Mihai Ghimpu nu a exclus că evadarea lui Baghirov ar putea avea legătură cu întrevederea recentă dintre premierul Vladimir Filat și omo-logul său rus, Vladimir Putin.

UNIMEDIA precizează că ieri dimi-neaţa, Publika TV a pus pe post un inter-viu exclusiv cu Eduard Baghirov. Potrivit sursei, interviul a fost acordat la Odesa, la câteva ore după ce Baghirov a părăsit Moldova. (Sursa: UNIMEDIA)

Publika TV neagă acuzaţiile: „Suntem gata să răspundem la toate întrebările”Publika TV a respins însă orice

acuzaţie de complicitate în evadarea lui Baghirov. Potrivit reprezentanţilor postului de televiziune, în cazul intervi-ului cu bloggerul rus Eduard Baghirov „este vorba despre un demers jurnalis-tic corect și respinge orice acuzaţie de complicitate”. Mai mult, reprezentanţii legali ai televiziunii s-au arătat dispuși să răspundă oricăror întrebări ale au-torităţilor privind modul în care a fost realizat acest interviu.

Dacă m-ar întreba cineva ce se întâmplă astăzi în Repu-blica Moldova, aș răspunde simplu: nu se întâmplă nimic, doar că grupurile oligarhice, politice și interlope, în lupta pentru redistribuirea sfere-lor de infl uenţă și de control asupra afacerilor și circuite-lor fi nanciare, se șantajează reciproc, recurgând chiar la ameninţări făcute în mod public. Dar s-ar putea ca în curând acest război să înce-teze pentru că altfel aceste grupuri oligarhice riscă să piardă tot ce deţin astăzi.

Iată cum se prezintă această situ-aţie. Premierul Vladimir Filat i-a cerut președintelui Legislativului să-l demită pe procurorul general Valeriu Zubco pentru că acesta nu a intervenit prompt în cazul atacurilor raider, fi ind, potrivit sugestiilor făcute de Filat, complicele infractorilor. Mai mult, din cele decla-rate de premier ar reieși că Procuratura Generală nu a dat deget de deget ca să-i scoată la lumină pe autorii atacurilor raider pentru că printre aceștia ar fi chiar Vladimir Plahotniuc (dar și Vea-

ceslav Platon, despre care gurile rele spun că ar fi unul dintre bunii prieteni ai lui Plahotniuc).

Dar Marian Lupu refuză să-l demi-tă pe procuror pentru că, probabil, Zubco este un personaj important în angrenajul lui Vladimir Plahotniuc, de care clanul acestuia nu se poate lipsi. Plahotniuc nu poate renunţa la Zubco chiar cu riscul destrămării AIE. Dar ca lucrul acesta să nu se întâmple, Plahotniuc contraatacă, ameninţându-l pe Filat, prin gura spicherului Lupu, că procurorul general va face publice informaţiile privind implicările premi-erului Vladimir Filat și ale unui deputat comunist, Mark Tkaciuk, în organizarea dezordinilor publice din 7 aprilie 2009. Logic, pentru că Vladimir Voronin a fost cel care a cerut primul demiterea procu-rorului general dar și a altor demnitari din stat și pentru că Voronin vrea să-i pedepsească exemplar pe cei doi „tră-dători”: Lupu și Plahotniuc.

Mai mult, prin declaraţiile sale Lupu a lăsat să se înţeleagă că procuratu-ra deţine probe importante privind implicarea premierului în tot felul de afaceri ilicite, inclusiv de contrabandă. Și că aceste informaţii ar putea să fi e prezentate de procurorul general în Parlament.

Cu toate că s-au făcut astfel de de-claraţii belicoase, reprezentanţii din Parlament ai celor trei grupări politico-fi nanciare, PLDM, PD și PCRM, au căzut ieri totuși de acord în privinţa stabilirii datei alegerilor președintelui. E oare-cum stranie atingerea acestui consens. Nu sunt sigur că el va duce și la alegerea șefului statului. Ba dimpotrivă, cred că astăzi alegerile parlamentare anticipa-te sunt mult mai probabile decât acum câteva zile. Vladimir Filat, Vladimir Vo-ronin și Vladimir Plahotniuc nu vor reuși probabil să identifi ce un candidat la postul de președinte care i-ar satisface pe toţi trei.

Înţelegerea dintre cei trei Vladimiri privind stabilirea datei alegerilor șefu-lui statului ar putea însemna cu totul altceva și anume: încetarea ostilităţilor deschise între aceste trei clanuri. Dacă ostilităţile declanșate acum câteva zile vor continua, atunci acestea se vor transforma într-un adevărat război, și nu doar politic, care ar putea fi nimici-tor pentru toţi cei trei Vladimiri. Așa că aceștia și-au zis: decât un război bun, mai bine o pace proastă, care, chiar dacă nu-i permite nici unuia dintre oligarhi să se extindă, să acapareze mai multă putere și mai mulţi bani, cel puţin conservă actualul statu quo. Cei trei au

înţeles că dacă se vor demasca reciproc,

atunci s-ar putea întâmpla ca această

confruntare dintre ei să se transforme

într-un război fără învingători, doar cu

învinși, că electoratul i-ar putea sancţi-

ona prin vor pe tustrei la următoarele

alegeri parlamentare.

E simplu, nu? Dacă există sau nu o

asemenea înţelegere ne vom da seama

săptămâna viitoare când va fi sau nu va

fi demis procurorul general, care merită

din plin să fi e dat afară. Dacă însă iniţi-

ativa privind demiterea acestuia se va

împotmoli în tot felul de proceduri și

formalităţi, atunci vom ști în mod sigur

că războiul dintre oligarhii-politicieni

a încetat.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Şapte surprize ale săptămânii

Viaţa ne rezervă adesea surprize, fi e plăcute, fi e mai puţin plăcute sau de-a dreptul ne-plăcute. Nici săptămâna aceasta provinciala noastră capitală nu a fost lipsită de surprize de tot felul. Să le luăm pe rând. Dacă sunt plă-cute sau neplăcute, judecaţi și dumneavoas-tră, dragi cititori.

Surpriza nr. 1. „Integrarea europeană” cu Kârgâzstanul! Pre-mierul Vladimir Filat, atletul integrării europene cu pretenţia declarată de a fi persoana nr. 1 în establishmentul politic de la Chișinău, nu doar s-a deplasat în Rusia, la Reuniunea anuală a șefi lor de guverne din CSI, ci a și semnat Tratatul de la Petersburg. Prin semnătura lui Filat ţara noastră a fost inclusă în Zona de Liber Schimb organizată de Moscova, tot așa cum, în 1991, prin sem-nătura lui Mircea Snegur la Alma Ata, era „băgată” în CSI. Acum, Filat ne-a mai „băgat” o dată în CSI, „pe partea economică”, cum spunea cineva la București. Surpriza a fost nu atât pentru noi, jurnaliștii, care am arătat în permanenţă spre masca europeană a liderilor AIE pusă peste faţa lor „euroasiatică”, politicește vor-bind, cât pentru naivii care așteaptă mere rodite în plop și încă în prag de iarnă.

Surpriza nr. 2. Giga-me-gapreţurile! Urâtă surpri-ză și o glumă de foarte prost gust din partea mai-marilor zilei. Chiar dacă guvernanţii ne raportează de doi ani și ceva că „nive-lul de trai crește” pe mică pe ceas (și noi știm că nu crește deloc!), iată că și preţurile cresc văzând cu ochii. A sărit în sus preţul gigacaloriei într-atât că celor mai mulţi dintre noi

nu ne va mai arde iarna aceasta de nici un fel de giga-căldură trimisă de guvernare în case și apartamente. Preţul mediu al unei gigacalorii se situează „în jurul gradaţiei” de 1500 (UNA MIE CINCI SUTE) de lei, iar „pe alocuri” moldovenii se vor bucura și cu câte UNA MIE ȘAPTE SUTE de lei gigacaloria! Un guvern atât de drag și scump nu poate veni decât cu gigacalorii la fel de scumpe… pentru Gazpromul integrării noastre europene.

Surpriza nr. 3. Zi cu roșu-n calendar. A fost surprinzător să afl ăm că Parlamentul a declanșat, în sfârșit, procedura de alegere a șefului statului, data alegerilor fi ind fi xată pentru 18 noiembrie. Pro au votat deputaţii PCRM, PLDM și PD. Această decizie s-ar putea să excludă complet sau, cel puţin, să îndepărteze posibi-litatea unor alegeri parlamentare anticipate. Să stăm cu ochii pe Parlament și să vedem dacă această surpriză va fi prilej de alte surprize plăcute sau neplăcute.

Surpriza nr. 4. Rușii la București. Viceministrul rus de Exter-ne, Serghei Gubarev, reprezentant special al Moscovei pentru confl ictul transnistrean, a efectuat o vizită în România, unde a purtat consultări cu factorii politici de la București. Este pentru prima oară când Kremlinul încearcă să ia în calcul interesele de securitate ale României, care, s-a decis defi nitiv, va fi gazdă a scutului american antirachetă. Tiraspolul a luat apă în gură și tace mâlc pe acest subiect.

Surpriza nr. 5. Uite Ghimpu nu e Ghimpu! Și nici Voronin nu-i Voronin! Că viaţa bate fi lmul, e adevărat și la moldoveni. Joi, 20 octombrie, Mihai Ghimpu și Vladimir Voronin și-au dat mâna, au bătut palma, s-au pătulit pe umeri, și-au zâmbit dulce-mălăieţ și și-au adresat reciproc complimente, subliniind cât de mult se

preţuiesc și de cât de mult se cunosc. Ambii ne-au promis că vor vota pentru demiterea lui Veaceslav Ioniţă (PLDM) din funcţia de președinte de comisie parlamentară. Multora nu le-a venit a crede că cel care și-a dobândit din partea lui Voronin supranu-mele de „Michel de chisophrenie” (pronunţat Mișel dio șizofreni), precum și Voronin „care suge sângele poporului, ca dihorele” vor putea fi vreodată atât de atenţi și drăguţi unul cu altul încât să vorbească la unison chiar și despre „o largă coaliţie parlamenta-ră”, o coaliţie din care să facă parte toate fracţiunile politice. Chiar dacă i-au întrecut pe Cicikov și pe Manilov în risipa de amabilităţi reciproce, sperăm ca ceva bun să iasă, până la urmă, din toată povestea asta. Ghimpu nu trădează, chiar dacă (se) vinde, spunea un comentator mucalit pe unul dintre bloguri. Chiar așa!

Surpriza nr. 6. Smirnov să meargă la pensie! Moscova nu-l mai are la inimă pe bătrânul bandit Igor Smirnov de la Tiraspol. Șeful administraţiei de la Kremlin, Valeri Nesterușkin, a făcut declaraţii în acest sens. Noul favorit al Moscovei la Tiraspol este Anato-li Kaminski, „președinte-le sovietului suprem”. Și dacă Mosco-vei nu-i mai p l a ce I g o r Smirnov, evi-dent că nu-i mai poate plăcea nici coniacul „Kvint” și nici vinurile produse de grupul Sheriff al lui Smirnov. O decizie de suspendare a im-porturilor de băuturi spirtoase din Transnistria a fost anunţată de Ghenadi Onișcenko, medicul sanitar-șef din Federaţia Rusă. Dacă au păţit-o moldovenii și georgienii, și tot pentru motive de simpatie/antipatie politică, de ce nu li s-ar întâmpla asta și unor oameni de-ai casei cum a fost pentru Moscova, timp de două decenii, Igor Smirnov?

Surpriza nr. 7. Coridorul verde pentru Baghirov. De ce verde? Știe Marian Lupu, care face aluzii la Vladimir Filat. Situaţia cu evadarea cetăţeanului rus Eduard Baghirov, pus sub arest la domiciliu în Republica Moldova, amintește un slogan electoral încă neșters din memoria moldovenilor și, parafrazat, ar suna cam așa: Verde pentru Baghirov, Roșu pentru Moldova! Baghirov, acuzat de Procuratura Generală pentru implicare în dezordinile din 7 aprilie 2009, se afl ă la Moscova, de unde le-a trimis salutări pămpălăilor de grăniceri, poliţiști, procurori și politicieni din mândra noastră Patrie. Acum Baghirov poate scrie liniștit încă un roman, având ca posibil titlu „O călătorie de la Chișinău la Odesa și de la Odesa la Moscova”. Moscova nu-l va extrăda niciodată pe Baghirov, cum nu l-a extrădat nici pe Grigore Karamalak, zis Bulgarul, un mai vechi prieten al lui Serafi m Urechean.

Gata cu surprizele. Celelalte fi e că n-au fost surprize, fi e că au fost atât de mici, încât ne putem permite să le trecem cu vederea. Nu de alta, dar să lăsăm loc și pentru surprizele de săptămâna viitoare.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Ghimpu la cârma ţării este o grimasă a democraţiei? Ghimpu la cârma ţării este o grimasă a democraţiei? Sau democraţia s-a întors cu spatele la noi?Sau democraţia s-a întors cu spatele la noi?

Viaţa în afara AIE nu există?După fatidica zi de 13 octom-

brie, când unii politicieni au avut impresia că sfârșitul lumii a venit mai curând decât l-a prezis Ha-rold Camping, Mihai Ghimpu s-a produs iarăși în obișnuitul său rol de bufon și a reluat obsedantul refren al trădării și distrugerii sfintei Alianţe. „Ce facem noi, distrugem alianţa?”, se întreba retoric Mihai Ghimpu. Când vrea, ghidușul liberal devine chiar pa-tetic și pune întrebarea aproape shakespearian: „Distrugem spe-ranţa cetăţenilor în viitor?” Adică, tot un fel de „A fi sau a nu fi ?”

Spre marele nostru neno-roc, Mihai Ghimpu nu doar ne guvernează ci, uneori, mai și gândește. În aceste zile de grea cumpănă, fostul interimar a gân-dit întruna, iar ceea ce a rezultat din aste gânduri, ne-a băgat pe toţi la meditaţii profunde. Prins pe nepusă masă de ziariști, liberalul le-a dezvăluit acestora și gândurile sale cele mai inti-me. Cu o întârziere de doi ani, Ghimpu a ajuns la concluzia că schema de împărţire a funcţiilor negociată la constituirea AIE 1 a fost mai bună (pentru Partidul Liberal) decât cea actuală. Ba chiar a promis să ceară schimba-rea acordului AIE 2 și redistribu-irea funcţiilor. Astfel, el ar vrea pentru sine funcţia de premier, pentru că Filat s-a epuizat deja, iar liderul liberal-democraţilor ar trebui să accepte fotoliul de spicher, deși Filat nu mai este deputat în Parlament.

Dacă ajunge Ghimpu premier, „tăt o să fi e normal”Mihai Ghimpu crede că, avân-

du-l pe el în frunte, Executivul ar funcţiona ca ceasul. Fostul șef de stat a descris în culori optimiste și în termeni plastici benefi ciile care vor veni peste noi odată cu instaurarea sa în funcţie: „O să fi e ordine, liniște, conlucrare. O să vinp banii în buget. Totul o să fi e normal.” Mai încape îndo-ială, nu s-a antrenat el un an de

zile tocmai în două funcţii? „Eu

dacă aș fi prim-ministru, altfel

ar funcţiona instituţiile, minis-

terele și toate. Eu când eram

președinte, vroiau, nu vroiau,

eu îi convocam întotdeauna

și discutam. Dacă nu poţi, nu

chinui caii, vinde căruţa!”, a mai

spus Ghimpu și ne-a convins,

pentru că ţinem bine minte cum

funcţionau toate și ce guvernare

veselă am avut.

Ce-i drept, atunci toţi au fost

împotriva lui: nici poporul nu l-a

iubit atât cât l-a iubit el și cât s-a

gândit la nevoile lui, nici presa

căreia el i-a dat libertatea nu l-a arătat atât de frumos precum este, nici împuterniciri sufi ciente nu a avut, doar atât cât să dea niște medalii. Nici Constituţie nouă nu l-au lăsat să-și facă, nici pe Muruianu să-l demită. Dar dacă s-ar fi făcut toate după voia lui, altă viaţă am fi dus astăzi!

Liberalul, măcinat de nostalgia unei funcţiiChiar dacă unii zic că Ghimpu

ar fi spus la fi erbinţeală că vrea funcţia de premier, cu certitu-

dine, bătrânul liberal tânjește după o funcţie de conducere. Pentru că i-a plăcut să fie în vârful treburilor, să dea indica-ţii, să-și dea importanţă, să fi e ascultat, adulat, curtat și băgat în seamă. Să-i dea în obraz po-porului și să se bată pe burtă cu acesta. Iată de ce, de ceva timp, Mihai Ghimpu încearcă să ne convingă că el este cel mai bun, este singurul care se gândește la nevoile oamenilor, care a jertfi t tot și a renunţat la funcţii de dragul Alianţei. Și poate nu a făcut bine că a renunţat, pentru că el știe cum trebuie puse la cale treburile statului. Dar dacă nu a avut o funcţie în stat, ce era să facă? „Să fi avut funcţie, poate era altfel. Îmi pare rău că am fost pus în situaţia să dau replici, să mă apar, pentru că am fost acu-zat, ba că eram în buzunarul lui Plahotniuc, că liberalii au fost fi nanţaţi de el, ba că ţineam prea mult cu PD și nu cu PLDM. Dar noi am ţinut la Alianţă”, a spus șeful liberalilor.

Jocul de-a poarca din AIEÎn general, distanţarea de PD

pare să fi devenit noua tactică a lui Mihai Ghimpu. El încearcă să demonstreze cu disperare că nu ar exista nici un fel de simpatie și apropiere dintre el și liderii democraţi, pe care îi suportă doar din nevoia de a menţine Alianţa la putere. Pentru a fi mai convingător și a da credibilitate mesajului, Ghimpu și-a permis chiar și câteva aluzii critice, dar dozate, la adresa lui Plahotniuc:

„Era de dorit ca nici Plahotniuc, nici Filat să nu fi e în AIE, pentru că ei sunt businessmeni. Acum au venit și își pun interesele personale mai presus decât cele ale Alianţei”.

Totuși, Plahotniuc este mai bun decât Filat, care nu știe ce înseamnă „act al guvernării”. Pentru că Marian Lupu l-a asi-gurat că Vlad Plahotniuc ar fi gata să „coboare în sală” și să-i cedeze funcţia de prim-vice-președinte al Parlamentului. Dar parcă la astfel de funcţie visează Ghimpu? „Mie nu-mi trebuie toată nevoia asta. Sunt omul care vreau să fac ceva, dar nu să stau în scaun ca să am o funcţie”, a precizat el. Ce mai, Ghimpu este omul acţiunii, nu păpușă de ţinut în scaun.

Nu este de acord Ghimpu nici cu remanierea Guvernului: „Nu el decide. Nu hotărăște Filat cu comuniștii pe cine să demită. Mai este președintele care să semneze decretul. Aici nu este cum vrea domnul Filat”. În AIE se joacă de-a poarca, a conclu-zionat el supărat.

Pentru cine nu știe, „poarca” este un joc la care participă mai mulţi copii așezaţi în cerc, unul dintre care, numit porcar, împin-ge cu băţul o minge sau un alt obiect, spre o groapă, iar ceilalţi se străduiesc să-l împiedice. Ghimpu s-o fi jucat mult de-a poarca în colbul de la Coloniţa, de aceea vorbește în cunoștinţă de cauză. Ce sensuri pune Ghim-pu în această metaforă? Și cine o fi porcarul?

Ioana FLOREA, FLUX

Clanurile politico-oligarhice de la Chişinău, între război şi pace

Eduard Baghirov a evadat şi transmite de la Moscova „salutări justiţiei mămăligare”

Creştin-democraţii din Estul Europei se întrunesc la Chişinău

Asociaţia Creștin-Democraţilor din Estul Europei (ACDEE), din care fac parte partide și ONG-uri de orientare creștin-democrată din ţările Europei de Est, se va întruni la Chi-șinău în perioada 22 și 23 octombrie 2011. Evenimentul, care are genericul „Valorile creștin-democrate în contextul noilor de-mocraţii din ţările postcomuniste”, va fi găz-duit de Partidul Popular Creștin Democrat din Republica Moldova, care este membru al acestei organizaţii internaţionale.

Potrivit Biroului de presă al PPCD, la reuniune vor participa reprezentanţi din Rusia, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia și Letonia, precum și oaspeţi din partea creștin-democraţilor europeni.

Lucrările conferinţei se vor desfășura la sediul central al PPCD din Chișinău, situat pe str. N. Iorga, 5, sâmbătă, 22 octombrie, între orele 9.00 și 17.00. Conform programului, între orele 14.30 și 15.30 vor fi adoptate rezoluţiile și vor fi alese organele de condu-cere ale Asociaţiei, urmând ca președinţia să îi revină prin rotaţie PPCD. Duminică, la ora 12.00, delegaţii vor depune fl ori la mo-numentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt.

Menţionăm că ACDEE a fost fondată în 2009 la Erevan, ea fi ind constituită din par-tide și organizaţii neguvernamentale.

21 OCTOMBRIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 11

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

ARDEAL Alba Iulia lui Mihai Viteazul 30 noiembrie – 4 decembrie 2011

Plecarea spre F g ra : Mar i, 29 noiembrie, ora 19. SSosirea la Chi in u: Duminic , 4 decembrie, ora 22.

Ziua 1, miercuri, 30 noiembrie, SSf. Apostol Andrei cel Întâi chemat – Apostolul Românilor F G RA Cetatea lui Mihai Viteazul, MM n. BERIVOI – participare la Sf.Liturghie de hram / MM n. DEJANI / MM n. BR NCOVEANU - SSâmb ta de Sus: mormintele Î.P.S. Dr. Antonie Pl m deal – Mitropolit al Ardealului, Cri anei i Maramure ului (1982-2005) i a p rintelui Teofil P r ian / MMUN II F G RA - urcare pe jos, Izvorul p rintelui Arsenie Boca. Cazare: Sâmb ta de Sus.

Ziua 2, joi, 1 decembrie, Ziua Na ional a României SIBIU: Catedrala Mitropoliei "Sf Treime" / AALBA IUILIA: Catedrala Reîntregirii - participare la Sf. Liturghie, Monumentul lui Mihai Viteazul, Muzeul Unirii, Participare la manifesta iile cultural-artistice, program liber în ora 2-3 ore; / M n. Sf.Laz r. Cazare: Alba Iulia.

Ziua 3, vineri, 2 decembrie M n. RÂME : Biserica veche cu izvorul de ap t m duitoare, muzeul, Cheile Râme ului - drume ie pe jos. Cazare: Râme .

Ziua 4, sâmb t , 3 decembrie M n. AIUD: Biserica-memorial, osuarul; TTURDA: Monumentul lui Mihai Viteazul; / MM n. ROHIA participare la Vecernie. CCazare: Rohia sau Nicula.

Ziua 5, duminic , 4 decembrie M n. NICULA: participare la Sf. Liturghie, Icoana f c toare de minuni ai Maicii Domnului.. CLUJ: Catedrala / Popasuri LLACUL RO U, CHEILE BICAZULUI i PIATRA NEAM .

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

Reprezentantul special al Rusiei pentru confl ictul transnistrean, Serghei Gubarev, a apreciat marţi, 18 octombrie, la Bucu-rești, că are loc o „restartare a dialogului politic” bilateral și a exprimat interesul Moscovei pentru a menţine acest dialog politic inclusiv în privinţa dosa-rului transnistrean.

Ministrul Teodor Baconschi l-a primit marţi, 18 octombrie, pe reprezentan-tul special al Rusiei pentru conflictul transnistrean, Serghei Gubarev, venit la București pentru a avea consultări în problema transnistreană cu secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, o premieră în relaţiile bilaterale ale ultimilor cinci ani.

În cadrul întrevederii ministrului Ba-conschi cu diplomatul rus au fost trecute în revistă evoluţiile pozitive înregistrate în ultimul timp în relaţiile bilaterale. Ast-fel, informează MAE de la București, a fost evocată întâlnirea celor doi șefi ai diplo-maţiilor în marja Adunării Generale ONU din septembrie, urmată de o „substanţială sesiune” a Comisiei Mixte Economice, la începutul acestei luni, la Moscova, pre-cum și de alte contacte ministeriale.

Ministrul român de Externe a salutat semnarea, cu ocazia reuniunii Comisiei Mixte Economice, a Declaraţiei bilaterale privind Parteneriatul pentru Moderniza-re. La rândul său, ambasadorul Gubarev a declarat că asistăm la „restartarea dialo-gului politic” dintre România și Rusia.

Ministrul Teodor Baconschi a exprimat aprecierea pentru organizarea prezentei runde de consultări, prilej foarte bun pentru cunoașterea poziţiilor părţilor și

evaluarea perspectivelor de soluţionare a confl ictului din Transnistria. Reprezen-tantul special al Rusiei a afi rmat interesul Moscovei pentru a menţine dialogul politic cu Bucureștiul și asupra dosarului transnistrean.

La rândul său, șeful diplomaţiei a arătat că România sprijină identifi carea cât mai rapidă a unei soluţii durabile a confl ictului, care să asigure stabilitatea și prosperitatea regiunii, pe baza respectării principiilor suveranităţii și integrităţii teri-toriale ale Republicii Moldova în graniţele sale internaţional recunoscute.

În cadrul consultărilor care au urmat, secretarul de stat pentru afaceri europe-ne, Bogdan Aurescu, și reprezentantul special al Federaţiei Ruse au continuat schimbul de opinii cu privire la evoluţiile recente în dosarul transnistrean și per-spectivele sale, la situaţia economică, socială și politică din regiunea transnis-treană, precum și referitor la poziţiile actorilor internaţionali implicaţi.

Secretarul de stat român a salutat, în acest context, decizia din 22 septembrie de la Moscova de reluare a dialogului ofi -cial formal în cadrul formatului de nego-ciere 5+2, exprimând aprecierea pentru eforturile depuse de Federaţia Rusă în acest scop. De asemenea, secretarul de stat Bogdan Aurescu a menţionat susţine-rea pentru formatul de negociere 5+2.

Ofi cialii au convenit continuarea dia-logului pe problematica transnistreană între București și Moscova.

Vizita la București a reprezentantului special al Rusiei în dosarul transnistrean, Serghei Gubarev, are loc în condiţiile în care se așteaptă reluarea negocierilor ofi ciale pentru soluţionarea acestui con-fl ict îngheţat.

Este pentru prima dată în ultimii cinci ani când un reprezentant al diplomaţiei ruse care se ocupă în mod special de Transnistria vine la București pentru con-sultări. Gubarev a fost numit în această funcţie în mai anul trecut, iar anterior, de dosarul transnistrean s-a ocupat timp de șase ani ambasadorul cu misiuni speciale Valeri Nesterușkin.

Prezenţa diplomatului rus la București intervine după ce la Moscova s-a decis, la 22 septembrie, ca negocierile politice ofi ciale în formatul „5+2” pentru regle-mentarea confl ictului transnistrean vor fi reluate, după o întrerupere de mai bine de cinci ani.

Negocierile în formatul „5+2” presu-pun participarea, în afara Chișinăului și Tiraspolului, ca părţi implicate în confl ict, a reprezentanţilor Rusiei, Ucrainei și OSCE, care au statut de negociatori, și ai SUA și UE, care sunt observatori.

De remarcat, de asemenea, că vizita ofi cialului rus intervine într-un moment preelectoral pentru Tiraspol, iar Kre-mlinul, în premieră, nu-l mai susţine pe liderul separatist istoric, Igor Smirnov, ci pe un rival al acestuia. Igor Smirnov conduce Transnistria de aproape două decenii, iar Moscova – nemulţumită, se pare, de poziţia sa infl exibilă la negocieri – a sugerat să nu mai candideze pentru un nou mandat.

România şi problema transnistreanăÎn 1992, România acuza Rusia că Arma-

ta a 14-a, staţionată în Republica Moldo-va încă din perioada sovietică, a susţinut autorităţile de la Tiraspol în perioada confl ictului armat din martie-iulie 1992 împotriva Republicii Moldova. Pe de altă parte, unii lideri ruși din acea perioadă au acuzat România de susţinerea Repu-blicii Moldova în războiul dus împotriva Transnistriei, regiune din estul Republicii Moldova care și-a autoproclamat inde-pendenţa în septembrie 1990.

În 1992, România a participat, timp de câteva luni, în cadrul mecanismului cvadripartit de negocieri pentru soluţio-narea confl ictului moldo-transnistrean. După semnarea Acordului de încetare a focului, în iulie 1992, la Moscova, meca-nismul cvadripartit a fost desfi inţat. La negocierile ulterioare România nu a mai participat, fi ind exclusă din formatul de negocieri. Ulterior, s-a motivat că Româ-nia ia parte indirect la negocieri, prin UE, ca ţară membră.

La rândul lor, separatiștii transnistreni au exclus întotdeauna o participare a României la negocieri, acuzând și temân-du-se că Bucureștiul urmărește, de fapt, să alipească teritoriul Republicii Moldova.

Afl at, în martie, la Vilnius, secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, a convenit organizarea de con-sultări la București pe tema confl ictelor îngheţate, în condiţiile în care Lituania asigură președinţia OSCE și număra prin-tre obiective soluţionarea acestui gen de confl icte.

În condiţiile în care în ultimul an Ger-mania s-a arătat interesată de rezolvarea confl ictului și a avut iniţiative diploma-tice în acest sens, ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, declara, la 5 octombrie, că România capătă un rol deosebit de important în procesul de soluţionare a confl ictului transnistrean.

Succesul negocierilor pentru regle-mentarea transnistreană depinde și de poziţia României, declara președintele rus Dmitri Medvedev la conferinţa de presă comună după summitul franco-ru-so-german de la Deauville, din octombrie anul trecut, când cerea României o poziţie calmă și echilibrată în negocierile privind Transnistria.

Presa de la Moscova a scris de mai multe ori că Rusia ar vrea să soluţioneze confl ictul transnistrean până la alegerile prezidenţiale din 2012, iar președintele Traian Băsescu declara în noiembrie anul trecut, înainte de a pleca spre summitul NATO de la Lisabona, că este evident că în ultimele luni Moscova a dat semnale foarte serioase că este dispusă să discute cu Uniunea Europeană despre soluţio-narea problemei Transnistriei. El a arătat că România susţine constant ca Rusia să-și respecte angajamentele asumate la summitul OSCE de la Istanbul din anul 1999. Întrebat dacă vede posibilă o retra-gere a trupelor rusești din Transnistria, Șeful statului a răspuns afi rmativ. „Sau cel puţin înlocuirea acestora cu forţe ale UE

în Transnistria. De ce să nu avem voie să gândim îndrăzneţ?”, a adăugat el.

Punându-i-se în vedere că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, afi rma că în Transnistria ar reizbucni războiul odată cu retragerea trupelor rusești, Băsescu a arătat că acest lucru s-ar întâmpla dacă acestea nu ar fi înlocuite cu trupe ale Uniunii Europene. „Atenţie, nu vorbesc despre trupe românești, nici nu ar fi bine ca România să fi e implicată cu forţe de securitate în Transnistria, exact pentru a da credibilitate unei înlocuiri a forţelor Federaţiei Ruse din Transnistria cu forţe ale UE”, a subliniat Băsescu.

În aprilie anul acesta, secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, a avut, la București, o rundă de consultări cu Vladimir Titov, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Fe-deraţiei Ruse. Titov este ofi cialul rus cu rangul cel mai înalt care a venit în vizită oficială la București în ultimii trei ani. Președintele rus Vladimir Putin a venit în România în aprilie 2008, pentru a lua parte la summitul Consiliului NATO-Rusia, dar participarea sa nu a dat rezultatele scontate și a fost privită cu precădere ca o încercare de intimidare.

Vizita viceministrului rus de Externe, Vladimir Titov, din aprilie anul acesta, s-a petrecut după ce în vara anului tre-cut relaţiile dintre România și Rusia au fost zguduite de un scandal de spionaj, soldat cu expulzarea reciprocă a câte unui diplomat.

Între timp, relaţiile par să se îmbună-tăţească, în special datorită domeniului economic, iar șeful diplomaţiei, Teodor Ba-conschi, a avut o întâlnire bilaterală în sep-tembrie, în marja Adunării Generale a ONU, cu omologul său rus, Serghei Lavrov.

Sursa: epochtimes-romania.com

Urmare din pag. 1Al doilea motiv (și principa-

lul) este intenţia de a-l demite pe el, Marian Lupu, din funcţia de președinte al Legislativului (și, implicit, din cea de candidat la președinţie), or, Vladimir Filat știa că el se va opune demiterii lui Zubco.

Ca bun prieten al procuro-rului general, Marian Lupu i-a sugerat acestuia să întocmească un raport detaliat cu privire la respectivele dosare pe care el, interimarul, să-l distribuie societăţii, marţi sau miercuri, pentru a-i mai abate gându-rile de la tarife și salarii. Între timp, zilele de marţi și miercuri au trecut, iar societatea nu a mai văzut dosarele promise. În schimb, au apărut o mulţime de zvonuri „din culise”, lansate cu voie de la împărăţie, despre ce minunăţii ar putea să conţină respectivul raport. Probabil că i-o fi spus cineva interimarului că dosarele instrumentate de Procuratură nu sunt tocmai cele mai potrivite fi le pentru lecturi colective.

Este procurorul general în subordinea Partidului Democrat?Nu vom afirma că aceste

declaraţii ale interimarului ar fi o încercare de șantaj, pentru că, din câte am observat, Marian Lupu nu agreează cuvântul „șan-taj”. Pe de altă parte, cum altfel să califi ci faptul că el, în calitatea sa de dublu demnitar, îi cere pro-curorului general să facă publice conţinutul unor dosare care nu au ajuns în instanţă? Și tocmai atunci când persoanele care, chipurile, figurează în aceste dosare, au cerut demisia pro-curorului. Are dreptul Marian Lupu care, de mai bine de doi ani vrea să ajungă în cea mai înaltă funcţie din stat, să se amestece fără pic de jenă în treburile Pro-curaturii Generale și să ceară să-i fi e puse la dispoziţie dosarele instrumentate de instituţie? Nu este aceasta o imixtiune în tre-burile justiţiei? Inevitabil, apare întrebarea dacă și alte persoane din Partidul Democrat sunt la curent cu conţinutul dosarelor iniţiate de Procuratură și dacă nu cumva au avut vreo contribu-ţie la intentarea acestora.

Fără îndoială, pe liderul de-

mocrat l-a luat gura pe dinainte atunci când a făcut respectivele declaraţii. În felul acesta, el a deconspirat public relaţia mai specială pe care o are procu-rorul general cu formaţiunea condusă de Lupu și Plahotniuc, confirmând că Valeriu Zubco răspunde la comanda politică a acestora și că, de fapt, el nu este în slujba legii și a poporului, ci în slujba unor interese de partid, dacă nu chiar mafiote. Putem constata că procurorul general este folosit de către liderii PD pe post de berbece în lupta cu oponenţii politici. În timp ce corupţia și criminalitatea înfl oresc nestingherite. Aceste declaraţii îl descalifi că pe Marian Lupu în calitatea sa de preșe-dinte interimar și președinte al Parlamentului, care, în virtutea funcţiilor, ar trebui să vegheze la respectarea necondiţionată a le-galităţii. Totodată, este pusă sub semnul întrebării legitimitatea afl ării sale în fruntea Consiliului pentru reforma organelor de drept, pentru că generează mari îndoieli în privinţa sincerităţii intenţiilor sale de reformare a domeniului. Mai degrabă, se creează impresia că liderul de-mocrat a dorit, prin formarea re-spectivului Consiliu, să torpileze reformele și să-și subordoneze justiţia. Marian Lupu a înţeles că a gafat și a propus, în ședinţa Parlamentului de joi, 20 octom-brie, ca raportul procurorului general să fi e audiat săptămâna viitoare, în cadrul unei ședinţe închise.

Un procuror „cristalin” instalat în funcţie în urma unui act de vânzare-cumpărareLupta pentru păstrarea în

funcţie a procurorului general se dă pe viaţă și pe moarte, iar nu-mele lui Valeriu Zubco a devenit aproape sinonim cu stabilitatea politică în ţară. Marian Lupu a încercat să ne convingă zilele acestea că, prin tehnologii poli-tice și campanii de presă, poate fi distrusă chiar și imaginea unui om „curat, cristalin”. Omul cu imaginea „cristalină” este chiar procurorul general?

Să luăm lucrurile pe rând. Se zice că Valeriu Zubco este un foarte bun jurist, un specialist recunoscut în domeniu. Este el

însă și un bun procuror gene-ral? În cei doi ani de aflare în funcţie, doar democraţii au fost mulţumiţi de prestaţia acestu-ia, din motive lesne de înţeles. Dar despre ce fel de reputaţie impecabilă și imagine „cristali-nă” putem vorbi, dacă cel care trebuie să lupte cu corupţia, a ajuns în funcţie printr-un act de corupţie? Nu o spunem noi, a spus-o chiar fostul ministru al Justiţiei, actualmente preșe-dinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase. De ce nu s-a revoltat acesta și nu a luat măsurile de rigoare atunci când era în funcţia de ministru, este altă întrebare. Pe parcursul primului an de guvernare AIE, toată lumea s-a întrebat, al cui este procurorul general? (Pentru că tot funcţionarul trebuie să-și aibă stăpânul, nu-i așa?) Ca, până la urmă, să ni se spună că funcţia de procuror a constituit obiectul unui act de vânzare-cumpărare între PD și defunctul AMN. Unii ar zice că, mai exact, dintre Plahotniuc și Urechean. În legătură cu aceasta, ar trebui să ne mai întrebăm un lucru. De ce tocmai partidul premierului l-a oploșit pe marele artizan al tranzacţiilor pre și postelec-torale? Și nu doar oploșit, ci și

instalat într-o funcţie-cheie, cea de șef la Curtea de Conturi, care ar trebui să presupună o reputaţie ireproșabilă. Și oare această tranzacţie, dacă ea a existat, nu ar trebui să constituie obiectul unui dosar intentat de Procuratură?

Cine atentează la reputaţia procurorului?Dacă Valeriu Zubco ar fi ţinut

la reputaţia și la imaginea sa fără de pată, el ar fi trebuit să-și dea demisia imediat ce s-au declanșat aceste discuţii despre cumpărarea funcţiei în care a fost instalat. Din păcate, la noi sintagma „procurorul general este al democraţilor”, care, de fapt, înseamnă „procurorul ge-neral este în slujba democraţi-lor”, nici nu miră pe nimeni, nici nu deranjează prea mult. Deși, în oricare alt stat în care normele de drept sunt respectate, doar o aluzie în acest sens ar fi un prilej pentru prezentarea demisiei.

Am putea admite că cineva atentează pe nedrept și din interese oculte la reputaţia procurorului general, dar oare toată lumea greșește atunci când afi rmă că, până în prezent,

Procuratura Generală nu a făcut lumină în nici unul dintre do-sarele de mare interes? După atâtea vorbe și promisiuni, nici până astăzi nu am afl at adevă-rul despre evenimentele din 7 aprilie 2009. Aici ar fi cazul să-i amintim liberalului Mihai Ghim-pu, care astăzi nu mai concepe viaţa fără Zubco în fruntea PG, că în septembrie 2010, atunci când avea în faţă alegerile anti-cipate, nici el nu era mulţumit de conducerea Procuraturii, pentru că nu a elucidat evenimentele din 7 aprilie și nu a înregistrat progrese în lupta cu corupţia. Mai mult, el s-a grozăvit chiar că ar putea să ceară în Parlament demisia conducerii instituţiei. S-a schimbat cumva situaţia până acum? Și nu mă refer la relaţia dintre fostul și actualul interimar, ci la activitatea pro-curorului general.

Zubco a ştiut cine sunt organizatorii evenimentelor din 7 aprilie, dar a tăcut?Din ceea ce s-a lăsat să se

strecoare zilele acestea prin presă, s-ar părea că, uite, Zubco

știe totuși cine a fost implicat

în organizarea dezordinilor din

aprilie 2009. Mai mult, s-a spus

chiar că procurorul general ar

deţine date concrete privind

rolul premierului Filat și al unui

deputat comunist în aceste eve-

nimente. Judecând, iarăși, după

mai multe materiale plasate prin

mediile de informare și reţelele

de socializare, deputatul re-

spectiv ar fi nimeni altul decât

Mark Tkaciuk. Astfel, raportul

pe care îl pregătește mai-marele

procurorilor ar conţine și date

privind implicarea premierului

în anumite scheme frauduloa-

se și acte de contrabandă. Să

înţelegem că procurorul „curat

și cristalin” a tăinuit până acum

aceste informaţii? Pentru că așa

au vrut stăpânii săi și pentru

că abia acum a venit comanda

politică din partea celor care l-au

instalat în funcţie?

Valeriu Zubco a afirmat re-

cent că nu-și va prezente de-

misia, pentru că și-a îndeplinit

cu profesionalism munca. Am

zice că a găsit un mod cu totul

original pentru a-și demonstra

profesionalismul și deplina co-

respundere cu rigorile funcţiei.

Ioana FLOREA, FLUX

Tratatul de la Petersburg

Chiar dacă 52% din schimburile comerciale ale Republicii Mol-dova revin Uniunii Europene și doar 38% statelor CSI, premierul Vladimir Filat a semnat, la 18 octombrie, Tratatul privind crearea Zonei de Liber Schimb a CSI, numit și Tratatul de la Petersburg. Acest Tratat, iniţiat de Federaţia Rusă, a fost elaborat timp de aproximativ 10 ani și este văzut de Moscova drept „un nou fun-dament al relaţiilor din cadrul CSI”. Tratatul prevede simplifi carea raporturilor comerciale dintre statele semnatare și substituie un număr de peste 100 de acorduri bilaterale (interstatale și interguvernamentale) care reglementau regimul comercial și de liber schimb din CSI.

Premierul Vladimir Filat a mai semnat, în numele statului, Tratatul cu privire la principiile de bază ale politicii din domeniul reglementării valutare și cel al controlului valutar din statele CSI, precum și alte 28 de documente iniţiate de președinţia rusă a CSI.

Statele semnatare ale Tratatului de la Petersburg sunt 8: Fe-deraţia Rusă, Bielorusia, Ucraina (care nu este ofi cial membru al CSI, ci doar „observator”, chiar dacă este considerată stat fon-dator), Kazahstan, Republica Moldova, Armenia, Kârgâzstan și Tadjikistan. Statele membre ale CSI care nu au semnat Tratatul sunt 2: Azerbaidjanul și Uzbekistanul.

Dintre cele 15 state foste sovietice, 7 se situează în afara Zonei de Liber Schimb creată la cererea Rusiei: Azerbaidjan (cu cea mai mare creștere economică după prăbușirea URSS), Estonia (mem-bră UE), Georgia (în urma evenimentelor din august 2008, când trupele ruse au intervenit din nou în Georgia, pentru susţinerea regimurilor separatiste din regiunile Abhazia și Oseţia de Sud, parlamentul georgian a votat în unanimitate denunţarea Acordu-lui CSI și retragerea Georgiei din CSI, pe data de 14 august 2008), Letonia (membră UE), Lituania (membră UE), Turkmenistan (care nu a ratifi cat Statutul CSI și, la 26 august 2005, la reuniunea CSI de la Kazan a anunţat că se retrage din organizaţie, rezervându-și doar un statut de „membru asociat”).

Singurul stat din afara zonei postsovietice care are statutul ofi cial de membru observator al CSI este Mongolia. Totodată, la 16 noiembrie 2006, Adunarea Naţională a Republicii Islamice Afganistan a obţinut statutul de observator în cadrul Adunării Parlamentare a CSI. Intenţia de a adera la CSI a fost exprimată ofi cial și repetat și de conducerea Republicii Populare Coreea.

Acordul de constituire a CSI a fost semnat de către fostul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, la 8 decembrie 1991, la Alma Ata, capitala Kazahstanului.

Republica Moldova a ratifi cat Acordul de constituire a CSI la 8 aprilie 1994 și a statutului acestei structuri la 27 iunie 1994, prin votul solidar al deputaţilor fostului Partid Democrat Agrar și al Uniunii Socialiste „Unitate-Edinstvo” (succesoarea fostului Interfront). Ratifi carea Statutului CSI de către Parlamentul Repu-blicii Moldova a fost însoţită de formularea următoarei Rezerve: „În conformitate cu articolul 43 al Statutului Comunităţii Statelor Independente, Republica Moldova, ca membru al Comunităţii, se abţine de la participarea în chestiunile privind securitatea colectivă și colaborarea militar-politică (alineatul 9 al articolului 4 și articolele 11, 12, 13, 14, 15, 30 și 31 ale Statutului CSI)”.

La scara CSI există 5 organe de conducere (Consiliul șefi lor de stat, Consiliul șefi lor de guverne, Consiliul miniștrilor de Externe, Consiliul miniștrilor Apărării, Consiliul comandanţilor Trupelor de Grăniceri), 1 organ executiv (Comitetul Executiv, cu sediul la Minsk) și 68 de organe de coordonare ramurală.

În cadrul CSI există o Adunare Interparlamentară, cu sediul la Petersburg, și o Judecătorie (Arbitraj) Economică cu sediul la Minsk, format din 5 judecători, câte unul din partea Rusiei, Bie-lorusiei, Kazahstanului, Kârgâzstanului și Tadjikistanului. Limba de lucru a CSI este doar limba rusă (art. 35 al Statutului).

Acordul de constituire a CSI prevede, în articolul 7, că statele semnatare atribuie domeniului lor de activitate comună 6 direc-ţii, și anume: „1. coordonarea activităţii externe; 2. cooperarea pentru crearea și dezvoltarea spaţiului economic comun, a pieţelor comune în Europa și Eurasia, în sfera politicii vamale; 3. cooperarea pentru dezvoltarea sistemelor de transport și comunicaţii; 4. cooperarea în domeniul protecţiei mediului înconjurător, participarea la crearea unui sistem internaţional atotcuprinzător de securitate ecologică; 5. chestiunile politicii privind migraţia; 6. combaterea crimei organizate”.

Votul în structurile CSI nu este unul paritar, acesta fi ind expri-mat proporţional cu ponderea demografi că a fi ecărui stat mem-bru. Cota de voturi atribuită statelor membre ale CSI amintește organizarea unui SRL. Astfel, Federaţia Rusă deţine „pachetul de control”, ei fi indu-i atribuite peste 51% din voturi. Republicii Moldova îi este atribuită o cotă de votare de 3%.

Odată cu semnarea de către premierul Vladimir Filat a Tratatu-lui de Petersburg privind Zona Economică Liberă a CSI, Republica Moldova va trebui să-și clarifi ce poziţia privind participarea sa la Acordul de Liber Schimb din Europa Centrală (CEFTA), precum și continuarea negocierilor de aderare la Zona de Comerţ Liber Aprofundat și Cuprinzător a UE.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Procurorul general, arma secretă a democraţilor Procurorul general, arma secretă a democraţilor

Moscova vorbeşte de o restartare a dialogului politic cu Bucureştiul, inclusiv privind Transnistria

Ascultă-mă cu atenţie, Păpușel de milioane: Raportul trebuie să Ascultă-mă cu atenţie, Păpușel de milioane: Raportul trebuie să conţină „date concrete” privind rolul lui Vlad Filat, dar și al unui conţină „date concrete” privind rolul lui Vlad Filat, dar și al unui deputat din fracţiunea PCRM, în evenimentele deputat din fracţiunea PCRM, în evenimentele din 7 aprilie 2009. Și nu uita din 7 aprilie 2009. Și nu uita că eu ţi-s Păpușarul. că eu ţi-s Păpușarul.

21 OCTOMBRIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIAtitudini

Dar să analizăm pe rând cele trei acuzaţii invocate.

1. Distrugerea alianţeiAIE a fost distrusă încă la

apariţia acesteia, prin însuși faptul cum a fost semnat Acor-dul Alianţei – șantaj din partea PD, tratative purtate la spatele opiniei publice, clauze secrete, deci, antidemocratice. Chiar cu aceste precizări, AIE, din punct de vedere juridic, există și azi.

a) Dacă Filat a distrus AIE, atunci de ce se păstrează guvernul format din 3 partide, spicherul, care e și președinte, vicespicherii, șefi i comisiilor parlamentare? De ce acești indivizi „principiali” nu demisionează? Și principalul, de ce nu pleacă procurorul general, spicherul, șeful CNPF?

Deci, acuzaţia este o mani-pulare a cartelului PD-L, care a resimţit pericolul pierderii unor poziţii (sau pârghii, cum le zice un lider).

b) Filat chiar dacă ar vrea, nu poate distruge AIE, măcar din considerentul că aceasta este o construcţie geopolitică externă, occidentală, în care PLDM e pilo-nul de bază. PD, invers, era spriji-nit de Rusia în 2009-2010, având și acord cu „Edinaia Rossia”. Din aceste considerente, devine clar cui îi este realmente convenabilă distrugerea AIE. Amintim că Lupu a lăcrimat de bucurie când a auzit propunerea lui Mușuc privind de-misia sa. Aceasta din motivul că i-ar permite să se victimizeze, și după alegerile anticipate, să for-meze alianţa cu PCRM, pornind de la 0. Unele surse cu autoritate declară că anumite înţelegeri pre-alabile cu PCRM deja există.

Respectiv, AIE este erodat de PD, din frica pierderii capitaluri-lor fabuloase, sustrase prin frau-dă de la întreprinderile de stat.

c) Din motivul invocat mai sus, Filat a făcut cele mai mari cedări și eforturi, pentru supra-vieţuirea AIE. A refuzat de postul

de președinte, prim-vicespicher,

procuror, agenţii economice

strategice, care asigură stabili-

tatea funcţionării economiei sta-

tului (CNPF, ANRE, ANPC). Și-a

luat mai puţine ministere – 7,

deși trebuia 9, fi indcă avea mai

multe mandate (32) decât PD și

PL luaţi împreună (15+12).

La negocierile din 2010 parti-

cipau câte 3 reprezentanţi de la

fi ecare partid. La acel moment,

Filat negocia de unul singur

contra altor 8 indivizi, fiindcă

Tănase și Godea deja jucau după

regulile oligarhului. Funcţia de

procuror nici nu a fost negoci-

ată, trecând prin „ereditate” de

la vechea alianţă. Amintim că,

în 2009, funcţia de procuror

a revenit AMN, dar aceasta a

vândut-o, conform unor mate-

riale din mass-media, pentru

2 milioane de dolari PD-ului.

Același lucru s-a întâmplat și în

2010 cu funcţia de vicespicher

al lui Ghimpu, care a „cedat-o”

benevol domnului păpușar.

Tot Filat l-a retras pe Bodiu

din cursa pentru primar gene-

ral, susţinându-l necondiţionat

pe Dorin Chirtoacă. Și asta în pofi da faptului că PL e controlat de păpușar. E cunoscut faptul că mama lui Chirtoacă lucrează la VictoriaBank, Corneliu Ghimpu, vărul acestuia, e vicepreședinte al VB, președintele Băncii Naţi-onale, Dorin Drăguţan, înaintat de PL, e parte a aceleiași bănci, iar fi rma EUROSIM, controlată de Mihai Ghimpu, a oferit în arendă benzinării pentru Petrom, gesti-onat de domnul păpușar.

De aceea, Chirtoacă și Ghim-pu, „marii luptători cu corupţia”, tac mâlc, când e vorba de pă-pușar…

2. Cine aduce comuniştii la putere?a) Într-un fel, comuniștii și așa

sunt la putere, datorită PDM. Dar să le luăm pe rând.

Această acuzaţie a fost făcută de comunistul Nr. 2 în ierarhia PCRM, Marian Lupu. Acel Lupu, care deja a adus vechiul anturaj al echipei „businessmenilor” și „tehnocraţilor” PCRM la putere, îl acuză de acest lucru pe Filat! Mai mare cinism e greu de imaginat. Lista foștilor demnitari comuniști din PDM e impresionantă. E vorba de însuși Lupu, Lazăr (ministrul Economiei), Corman (ambasador RFG), Vrabie (ministrul Apărării), Guznac (ministrul Administrări Publice), Cărare (Agenţia Naţio-nală pentru Protecţia Concuren-ţei), Cibotaru (CNPF), Buga (Cam-pania Naţională de Asigurări în

Medicină), Borta (Casa Naţională Asigurări Sociale) și mulţi alţii. Toţi ei deţineau aceste funcţii pe timpul PCRM, executau ordine, rezolvau și creau „probleme”. Astăzi, ei sunt parte a unei alianţe „anticomuniste” – AIE! Nici nu are rost să amintim de trecerea a peste o sută de primari și câţiva președinţi de raioane din PCRM la PD, fapt ce i-a abolit de dosare penale.

PD, care a șantajat PLDM, uti-lizând drept argument alianţa cu PCRM, are tupeul astăzi să îi acuze și să îi suspecteze pe alţii de acest lucru! Culmea obrăz-niciei și fariseismului constă în faptul că „democraţii” poartă și astăzi tratative secrete cu PCRM, lucru văzut de toţi chiar la 13 octombrie, când domnul păpușar îl telefona disperat pe Voronin.

b) PCRM și PLDM nu au avut acţiuni concertate în ziua de joi. Faptul că PCRM, iniţial, nu dorea demiterea acestor demnitari, iar apoi a înaintat propunerea de-miterii lui Lupu, demonstrează clar că nu exista un plan comun PLDM-PCRM. Filat a pornit acţi-unea pe cont propriu, asumân-du-și riscurile. Dacă se dorea o alianţă, Lupu ar fi fost demis chiar în aceeași zi.

c) Filat este „omul Occiden-tului”, primind la 7 septembrie 2011, în cadrul Forului Economic de la Krynica, Premiul „Omul Anului”. Toţi care pot citi printre rânduri nuanţele geopolitice în-ţeleg că asemenea premii nu se

dau din pod. Și Joe Biden nu vine la invitaţia oricui în Moldova… Nici FMI nu deblochează miliar-de în situaţii de criză profundă.

Astfel, PLDM nu poate face alianţe cu PCRM, măcar din mo-tivul că nu are Carte blanche din partea Occidentului.

3. Filat se răfuieşte din motive politice cu profesionişti de marcă?Avem în ţară profesioniști? Și

mai ales la PG, SIS, CNPF? Lăsaţi-o, vă rog, mai moale.

a) Despre ce profesionalism putem vorbi, când funcţiile date au fost ocupate pe criterii politice? Mai mult, pe bază de rubedenie și clan. Șeful CNPF e nașul lui Lupu, șeful CCCEC este fi ul fostului președinte de raion Hâncești, fruntaș al PDM, pro-curorul general este cumnatul unui business asociat al domnu-lui păpușar. Președintele Băncii Naţionale e cumătrul lui Candu, care e fi nul păpușarului. Mai are rost să amintesc că funcţia de procuror a fost cumpărată?

b) O atenţie aparte merită analiza prejudiciilor aduse de indivizii pe care Filat, după luni de ezitări, a avut curajul să-i propună spre demisie:

- atacul raiderilor din 2010 – Red-Nord, Parcul de Troleibu-ze, MoldAsig. A fost puternic mușamalizat, presa neavând acces. Informaţii despre suma pagubelor materiale nu avem, deocamdată;

- afacerile fi rmei Parstar Petrol, care a aprovizionat întreprin-derile municipale în 2010, prin scheme dubioase, cu petrol în valoare de 266 de milioane de lei. Firma are legătură cu Eurosim, controlată de Mihai Ghimpu;

- amendamentele făcute la legea cazinourilor – 6 milioane de lei prejudicii statului. Figu-ranţi cheie – Ghimpu, Untilă (membru PL);

- majorarea preţurilor la pe-trol, medicamente, servicii co-munale în 2010. Tentativa de majorare a preţurilor la convor-birile telefonice. CCCEC, Agenţia Protecţia Concurenţei și Procu-ratura tac mâlc;

- evitarea plăţii impozitelor la întreprinderile de stat; contraban-da de stat, scheme off shore. Suma pierderilor statului se cifrează la 100 milioane dolari anual;

- afacerile cu pașapoartele. Ministerul Tehnologiilor Infor-maţionale tergiversează redu-cerea preţurilor acestora;

- atacul raider contra bănci-lor – prejudicii 100 de milioane de euro (iulie–august 2011). Atacurile au fost posibile graţie protecţiei instituţiilor de stat;

- afacerile dubioase din vara-toamna lui 2011 cu armamentul – 60 de milioane de lei. Implicat Ministerul Apărării (PL), Ministe-rul Economiei (PDM);

- tentativa din ianuarie-martie 2011 de privatizare dubioasă a SA „Franzeluţa”, Moldtelecom, Teatrul Cehov. Tentativa de fali-mentare a Băncii de Economii. Scoaterea la privatizare, în august 2011, a unor întreprinderi de stat strategice în sumă de 500 de mili-oane de lei, la preţuri derizorii;

- opunerea Ministerului Trans-portului în problema apariţiei companiilor low-cost pe piaţa aviatică, ce ar fi redus vizibil preţul călătorilor cu avionul.

- atacul raider contra Mol-delectrica – mijlocul lui octom-brie. Planifi cat în Ucraina. Final incert.

Demiterile sunt coordonate cu occidentalii? Acţiunile menţionate au fost

planifi cate de unii oligarhi, care doreau să-și sporească capitalu-rile, investite în campania elec-torală. În unele din aceste acţi-

uni observăm iresponsabilitatea și inerţia unor agenţii de stat, în altele – acţiuni premeditate. Situaţia a devenit atât de gravă, încât s-au implicat ambasadorii UE, fapt ce ne-a făcut de râs în toată Europa!

Desigur, într-un stat civilizat, și procurorul, și șeful CNPF, și directorul SIS, după scandalu-rile nominalizate, apărute și în mass-media, trebuiau în mod imperativ să demisioneze. Cum zic francezii: „Noblesse oblige”. Dar nu și în cazul Moldovei, unde funcţionarii nu au nici nobleţe, nici obligaţii.

În consecinţă, premierul, care își dă raportul pe exterior, a fost nevoit să ia atitudine. A făcut-o de mai multe ori, dar reacţiile nu au parvenit. Ţinând cont de gravitatea cazului și de faptul că de fi ecare dată când pornește acţiuni de amploare, Filat se străduiește să obţină permisiu-nea Occidentului (diplomaţia de fotbal, întâlnirea cu Smirnov din Germania, campania Antimafi e), suntem siguri că și aceste demi-teri au fost coordonate cu înalţii demnitari din Occident.

Demiterile sunt, de fapt, o tentativă a lui Filat de a soluţi-ona în mod amiabil problema. În realitate, unii funcţionari ar trebui deferiţi justiţiei. Filat din răsputeri încearcă să ofere șanse acestei alianţe puternic mafi oti-zate, prin salubrizarea ei, oferind și termene pentru Lupu, dar nu credem că îi va reuși. Totodată,

ne miră faptul că PD și PL s-au opus vehement acestui demers, trădându-și complicitatea în protecţia raiderilor și a corupţiei, care a atins proporţii îngrozitoa-re. Mai mult. La 16 octombrie, fi ind la Prime, Lupu a dat de în-ţeles că Procuratura are acumu-late materiale compromiţătoare contra PLDM și altor partide, pe care le va face publice. Asta demonstrează, o dată în plus, cu ce se ocupă procurorul, deci și justeţea demiterii acestuia. Prin acest gest, Lupu se compromite irevocabil, fi indcă demonstrează încă o dată că Procuratura e aser-vită lui personal, fi ind utilizată contra oponenţilor politici. Or, conform legii, Lupu nici nu putea ști de asemenea dosare, existând secretul anchetei…

Ajungem în situaţia stupi-dă în care oligarhii și indivizii corupţi sunt declaraţi martiri (vezi achitarea păpușarului), iar cei care luptă cu fărădelegea sunt declaraţi bandiţi (vezi S. Mocanu).

Mai sunt dubii, cine distruge alianţa?

P.S. Liderul PD, din momentul în care a ieșit în apărarea rai-derilor și oligarhilor, a pierdut dreptul de a mai fi candidat al Alianţei la președinţie. El a pierdut dreptul de a mai fi preșe-dinte al cetăţenilor RM. Ipotetic, el poate fi doar președintele „raiderilor”…

Bogdan ŢÎRDEASursa: bogdantsirdea.eu

Alianţa PD-L distruge Alianţa pentru Integrare EuropeanăAlianţa PD-L distruge Alianţa pentru Integrare Europeană

În pofi da celor anunţate anterior, în ultima duminică a lunii octombrie toată Europa – de la Atlantic la graniţa de apus a Rusiei – va trece la ora de iarnă.

Rusia, în decalaj cu EuropaPână anul acesta și Federa-

ţia Rusă a fost aliniată practicii de trecere de la ora de vară la cea de iarnă. O decizie de a renunţa la ora de iarnă a fost luată de Duma de Stat de la Moscova în luna februarie, decizie care se aplică începând din primăvara lui 2011 (GMT+4 la Moscova). Decizia se referă nu doar la teritoriul continuu al Rusiei, ci și la enclava Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania, care trec la ora de iarnă.

Kievul a renunţat la ora de iarnăLa 20 septembrie și Rada Supremă de la Kiev

a adoptat o decizie similară. Majoritatea comen-tatorilor au califi cat această hotărâre drept o dovadă în plus că Ucraina intră tot mai mult în siajul Moscovei. Deputaţii de la Kiev își motiva-seră decizia prin faptul că trecerea la ora de iarnă îi stresează pe ucraineni. Pentru a nu rămâne în urmă de Moscova și Kiev, și separatiștii de la Tiraspol au decis, la începutul lunii octombrie, să renunţe la trecerea la ora de iarnă.

Administraţiile locale, în răspăr cu KievulDecizia Radei Supreme de la Kiev nu a fost

primită cu calm peste tot în ţară. Ucrainenii s-au arătat stresaţi mai mult de hotărârea Radei Su-preme decât de trecerea la ora de iarnă. Astfel, consiliul orășenesc Ujgorod, capitala regiunii Transcarpatice, a ignorat hotărârea Radei Su-preme și, la 14 octombrie, a votat în unanimitate trecerea la ora de iarnă. Hotărârea dădea curs cererilor venite din partea unui număr important de agenţi economici din regiune, care au arătat că regiunea Transcarpatică se afl ă în al doilea fus orar (GMT+2), de aceea, alinierea pe timp de iarnă la fusul orar al Kievului sau al Moscovei nu este acceptabilă.

Kievul s-a răzgândit şi nu mai renunţă la ce a renunţatPusă în faţa acestui fapt, Rada Supremă de

la Kiev a revenit la propria decizie din 20 sep-tembrie, pe care, la 19 octombrie, a anulat-o cu voturile a 295 de deputaţi din cei 349 prezenţi

la ședinţă. Consecvenţa ucraineană nu s-a dez-minţit nici de această dată.

„În Ucraina va rămâne în vigoare dispoziţia Cabinetului de Miniștri din anul 1996. Potrivit acesteia, în ultima duminică din octombrie acele ceasornicului sunt transferate cu o oră în urmă”, a declarat președintele Radei Supreme, Vladimir Litvin. Astfel, Ucraina, ca și Republica Moldova, și România, vor avea aceeași oră pe timp de iarnă (GMT+2).

Transnistria, desincronizată, ca de obiceiMica insulă transnistreană, condusă de Smir-

nov și acoliţii săi, rămâne, deocamdată, singurul teritoriu în distonanţă cu întregul context și, pe durata întregii ierni, va urma ora de vară. Nu este însă de mirare, pentru că la Tiraspol toate sunt de-a-ndoaselea: nici iarna nu-i iarnă, nici vara nu-i vară și nici traiul nu-i trai.

Două fusuri orare pe 150 de kilometri liniariLa Tiraspol se crede că până și timpul trebuie

să curgă altfel decât în Republica Moldova. Lui Smirnov îi place să creadă că la Tiraspol și Tighina, soarele trebuie să răsară și să apună cu o oră mai devreme decât la Chișinău sau Căușeni. El vrea diferend și diferenţe cu orice preţ. Fiind el însuși o problemă, acesta are, la rândul său, probleme cu timpul și spaţiul. Cu spaţiul (constituţional) al Republicii Moldova și cu ora Chișinăului. Dacă este decalat Kaliningradul de context, de ce să nu fi e și Tiraspolul, acest Kaliningrad II?

Acoperind liniar o distanţă maximă de doar 150 de kilometri între extrema sa vestică (Criva, pe Prut – paralela 26 de grade și 40 de minute) și extrema sa estică (Palanca, pe Nistru – paralela 30 de grade și 06 minute), Republica Moldova reușește trista performanţă de a avea până la pri-măvară două fusuri orare! Ca și două alfabete, ca și două legislaţii, ca și două monede. Concluzia? A venit timpul să facem ceva cu acest bandit de Smirnov, învechit în rele!

FLUX

De când ne știm, e plin discursul public de văică-reli la adresa sorţii crude de care are parte această “biată ţhărrrișoara nhoas-trrră”. Toată lumea se taie pe burtă, încet și trist, își smul-ge metaforic părul din cap, face precum intenșii de pe vremuri, profeţind dezas-trul, catastrofa, anihilarea, neantul, apocalipsa, maică. Toate ne put, nimic nu ne convine. Trăim o stare de opărire perpetuă, continuă, neîntreruptă. Suntem per-petuu ofuscaţi.

Ne ofuscăm în fi ecare zi la adresa agriculturii, a educaţiei, a industriei, a numărului de vaci pe cap de locuitori, a moralei, a rapiţei, a clasei politice, a investiţiilor străine, a emigrării, a caracterului, a universităţilor private, a lungimii diverselor extremităţi cor-porale, a pensiilor, PIB-ului, sistemului de vot, a felului în care suntem trataţi de alte naţii.

Suntem nemulţumiţi de doctori, de asistente, de avocaţi, de judecători, de procurori, de instalatori, vameși, brutari, popi, poliţiști, notari, psihologi, sociologi, cosași, tractoriști și pădurari. Nici măcar curvele nu ne mai convin, nu mai corespund standardelor de calita-te, ah, vai, ou sont les putes d’antan? Singurii care au scăpat – deocamdată – sunt astrologii și prezentatorii de la OTV.

Nimic nu ne place. Bacalaureatul, roșiile, avioanele F-16, emisiunile TV, pădurile, drumurile și folclorul, toate sunt proaste, toate merg prost, toate se duc de râpă, toate crapă, pier, se duc dracului, se fac pulbere, nu mai sunt ce-au fost. Te și miri cum naiba de mai rezistăm. Cum dracu’ de n-am dat col-ţul până acum toţi, in corpore, o naţie care face hâc și moare cu mărul în gât, ca vaca în grădină, alergată de prostul satului, ca Albă ca Zăpada otrăvită de regina cea vrăjitoare?

O simplă comparaţie matematică la tot ce trăim monstruos și jelim groaznic zilele astea, anii ăștia, deceniile astea, secolele astea, ce mai, încă de când s-au pupat pe gură Decebal cu Traian de-a ieșit poporul român, ne-ar spune că avem de-a face cu o funcţie constant descrescătoare. Tot scade, tot scade, parcă ar fi Dunărea din această toam-nă, când seceta a transformat-o într-o amărâtă de gârlă stătută și sălcie, și murdară, și rea.

Pică-pică, scade-scade, se duce la vale, tot pică, tot scade, da’ până când, coană Joiţico, până când? Când se ter-mină coșmarul ăsta? Când ne ia naiba pe toţi? Ce face, maică, apocalipsa aia, nu mai vine odată să ne curme chinu’?

Trăim perpetuu într-un fi lm indian în care băiatul și fata aleargă unul spre altul jumătate de fi lm, cântă și aleargă, se tot apropie, camera se pune când pe el, când pe ea, se iubesc de crapă ecra-nul de pânză al căminului cultural, iar cântă, iar aleargă, au tot timpul braţele rășchirate și faţa radiind de dragoste, dar de ajuns să se îmbrăţișeze tot nu se întâmplă. Se termină punga de seminţe

și ei tot n-au ajuns să se pupe naibii odată, să se verse adrenalina și în noi, și în ei și să mergem dracu’ odată acasă, la spital, la balamuc, la groapă, nu vezi, dom’le, că tot vine sfârșitul lumii, voi ce faceţi, mai cântaţi mult acolo?

Am obosit de când tot vine sfârșitul lumii în fi ecare zi. Să vină dracu odată să ne ia pe toţi, să-l dea în direct la OTV, să votăm prin SMS dacă ne place sau nu.

Da, veţi spune, avem de-a face și cu funcţii matematice care, deși constant descrescătoare, tot nu ating zero-ul. Se târâie neputincioase în infinitul asimptotic, convergând spre vraiște total, fără să-l atingă niciodată. Parcă într-un grafic de-ăsta suntem și noi, într-o continuă rostogolire a lui unu pe

x spre infi nit, infi nitul din ce în ce mai mic, mai bicisnic, mai jegos și mai fără de speranţă.

Balta se face din ce în ce mai mică, viaţa din ce în ce mai nașpa, criza din ce în ce mai criză, apocalipsa din ce în ce mai aici, uite-o colea, la poartă, la ușă, în prag, dar n-a scos încă sabia să ne dea lovitura de graţie. Nu azi, nu acum. Mâine. Mâine cu siguranţă. Ne mai chinuie un pic, încă o zi, încă un veac. Mâine, bre, mâine…

Pe ce canal ziceţi că au mutat ăștia de la cablu OTV-ul, să votez prin SMS dacă cred că o să vină mâine sfârșitul lumii sau nu?

De Mirel PALADAcursdeguvernare.ro

Kiev: La loc comanda, daţi ceasurile înapoi!

Asimptotic şi fi erbinţi, Ne-o tot luăm zilnic în dinţi

Ienicerii oligarhilor au lansat joi, 13 octombrie, o campanie de isterizare a opiniei publice. Filat a fost acuzat de pact cu Diavolul, conform unor texte pregătite cu mult înainte în hotelul Codru. Sperând că suntem lipsiţi total de creier, ienice-rii oligarhilor ne induc ideea aberantă că Filat a distrus AIE, i-a adus pe comuniști la putere, se răfuiește din motive politice cu profesioniști de marcă.

21 OCTOMBRIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Opinii

O lume tot mai nebună Singurul lucru care cât de cât

a scos în relief acest eveniment a fost un comunicat difuzat de Serviciul de presă al Ministerului Sănătăţii. Din acesta afl ăm că, potrivit informaţiilor prezen-tate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), astăzi, în în-treaga lume, aproximativ 450 de milioane de oameni suferă de tulburări mintale și de com-portament sau din cauza pro-blemelor psihosociale, cum ar fi cele legate de abuzul de alcool și droguri. Iar peste 120 de milioa-ne de oameni din întreaga lume suferă de depresie. Specialiștii de la OMS consideră că fi ecare a patra persoană înfruntă o problemă sau tulburare mintală într-o perioadă a vieţii.

Sănătatea mintală a poporului Pe plan local, situaţia este la

fel de alarmantă, dacă nu chiar mult mai dramatică. Astfel, conform datelor statistice din 2010, în Republica Moldova prevalenţa prin maladii mintale și de comportament este de 2 764,3 la 100 de mii de popula-

ţie și se afl ă în creștere, ceea ce denotă majorarea numărului de persoane care necesită asistenţă psihiatrică. În anul 2010, din to-talul de 98 564 de persoane care necesită asistenţă psihiatrică și care au fost luate în evidenţă, 18 640 sunt copii cu vârsta de până la 18 ani (19%).

Totodată, este în creștere și numărul cazurilor noi de maladii psihice înregistrate. Din numă-rul total de pacienţi înregistraţi, 14 897 (15%) sunt pacienţi noi diagnosticaţi.

Poporul îşi iese din minţi de răul conducerii Este important să menţio-

năm că, potrivit specialiștilor de la Ministerul Sănătăţii, factorii socioeconomici nefavorabili afectează populaţia republicii, ducând la respectivele probleme de sănătate mintală. Unul dintre factorii importanţi este migraţi-unea masivă a populaţiei, fi ind destrămat modul tradiţional de trai și familia tradiţională, iar tânăra generaţie fiind lipsită de modele comportamentale funcţionale și de rolul protector al părinţilor. Astfel, tânăra gene-raţie adoptă tendinţe și practici

vicioase (consumul abuziv de alcool, de droguri, huliganism, comportament amoral și pros-tituţie ș.a.).

De fapt, cei care guvernează statul nostru se fac vinovaţi, în mod direct, de faptul că popu-laţia Republicii Moldova este afectată tot mai mult și mai mult de bolile mintale. Dacă cei care ne conduc s-ar preocupa cât de cât de majorarea numărului de locuri de muncă, de creșterea veniturilor, în general, de pro-blemele economice și sociale, și nu doar de lupta pentru putere, de partajarea sferelor de infl u-enţă și de delimitare a controlu-lui asupra afacerilor, circuitelor fi nanciare, atunci populaţia nu ar migra masiv în căutarea unei bucăţi de pâine peste hotare. Și numărul celor cu probleme de sănătate mintală ar fi , în mod sigur, mult mai mic.

Din păcate, politicienii noștri nu doar că nu-și fac datoria de a administra în mod efi cient ţara, astfel ca cetăţenii moldoveni să nu-și iasă din minţi din cauza problemelor cu care se con-fruntă și să-și ia lumea în cap, pornind în căutarea unui loc de muncă în alte ţări, ci mai rău, prin exemplul lor promovează, încetăţenesc un comportament inadecvat, deviant, idiot chiar. Spre exemplu, în acest mod s-a comportat primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, pe 11 octombrie, când în Lacul Valea Morilor a fost vărsată o tonă pe pește pentru popularea lui.

Boala primarului general de Chişinău Să vedem despre ce este

vorba. Primarul general Chirtoacă,

dorind să-și lustruiască niţel imaginea și să-i mai prosteas-că pe sărmanii chișinăuieni, amăgindu-i că el muncește din răsputeri pentru binele lor, dar și pentru a le sustrage atenţia de la creșterea vertiginoasă a tarifelor la întreţinerea locuin-ţelor, le-a cerut celor de la Aso-ciaţia Vânătorilor și Pescarilor să aducă o mașină de pește spre a popula iazul din parcul Valea Morilor. Dar ca alegătorilor să le intre în cap că, de fapt, primarul general este cel care a umplut lacul cu pești, Chirtoacă a cerut să i se mai aducă și o barcă. În ce scop? - se va întreba orice om normal. De ce ai nevoie de o barcă atunci când peștele este pompat printr-un furtun din cisterna camionului direct în lac? Exact, în mod normal, nu ai nevoie de o barcă, mai ales că locul în care a fost vărsat peștele din cisternă nu era adânc, ci doar cam până la genunchi. Din înregistrările unor posturi de televiziune se poate vedea clar că primarul stătea în barcă, în timp de muncitorii care au trans-portat și descărcat peștele în lac și care se afl au chiar alături de barca primarului stăteau direct în apă și apa le era puţin peste genunchi. Respectiv, primarul, chiar dacă a dorit atât de mult să

participe la descărcatul peștelui din cisternă, să asiste, mai bine zis, pentru că peștele nu a fost descărcat manual, ci pompat de mașină, putea să încalţe doar o pereche de cizme de cauciuc și să se plimbe vajnic prin faţa camerelor de luat vederi, fără a face și pe vâslașul harnic.

Dar ridicolul și prostia bu-fonadei primarului în bărcuţă nu s-a terminat aici. De cum a început pomparea peștelui în lac, unul dintre muncitori îi arun-ca lui Chirtoacă câte un pește, acesta îl prindea, îl cântărea în-delung în mâini, până jurnaliștii focusau camerele video și foto pe primar, după care, cu un gest teatral, primarul general arunca peștele în apă.

Gurile rele, care au fost de faţă la isprava primarului gene-ral, spun că barca în care se afl a Chirtoacă era, de fapt, spartă și lua apă, astfel că edilul se afl a cam până la glezne în apă. Vă imaginaţi tabloul: Chirtoacă a urcat în barcă, deși putea să-și ia doar niște cizme de gumă, pentru că nivelul apei nu era înalt, dar oricum și-a udat pi-cioarele, fi indcă pentru că barca lua apă.

Din imaginile prezentate de Serviciul de presă al Primăriei, ai impresia că primarul se afl a în-tr-o mare de apă, de parcă lacul din Valea Morilor ar avea zeci, dacă nu chiar sute de kilometri în lungime și lăţime, zeci de mii de hectare de luciu de apă, iar primarul ar fi un matelor neîn-fricat, care explorează această

imensitate de apă cu o simplă barcă cu vâsle.

Examinând cu atenţie acest caz putem face o singură con-cluzie: ori primarul crede că chi-șinăuienii sunt idioţi, proști, ne-buni și îi poate prosti fl uturând vâslele unei bărci afl ate într-o băltoacă de apă, ori primarul a pierdut contactul cu realitatea și diagnoza de mai sus este numai bună pentru el.

În general, observăm că tulbu-rările de discurs și comportament sunt într-o creștere dramatică la politicienii moldoveni. Spre exemplu, președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, moșul lui Dorin Chirtoacă, îl propune pe premierul Filat la funcţia de președinte al Legislativului în condiţiile în care acesta nu este deputat și nu are cum, juridic, să fi e ales președinte. Poate că este vorba de o chestiune ereditară în cazul eclipselor de luciditate pe care le acuză din când în când Ghimpu și Chirtoacă? Cine știe, sunt niște cazuri totuși compli-cate, aici specialiștii trebuie să cerceteze și să stabilească dia-gnoza și istoricul bolii.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Peştele de la cap se strică sau despre sănătatea Peştele de la cap se strică sau despre sănătatea mintală a poporului şi a conducătorilormintală a poporului şi a conducătorilor

Este adevărat, cei doi factori nu nu-mai că există, ba mai mult, e prea puţin să se spună că există, când, de fapt, ei stăpânesc în mod absolut prăpăstiosul domeniu pe care îl are zeiţa Themis în ţărișoara noastră. Nu prea găsești oameni informaţi asupra chestiunii în discuţie aici, care să nu știe că, la drept vorbind, nu se afl ă în societatea noastră un alt domeniu pe care corupţia ar fi re-ușit să-l penetreze tot atât de puternic, astfel că i-a paralizat, în mare măsură, atribuţiile ce-i revin în respectarea Legii și asigurarea ordinii de drept. Rar cine nu știe că foarte mulţi avocaţi, procurori și judecători, dacă nu chiar cei mai mulţi dintre ei, au un trai bazat pe mijloace ce depășesc de zeci și sute de ori veniturile lor legale. Unii din ei își etalează ostenta-tiv averile dobândite ilicit, fi ind convinși că niciodată nu vor fi întrebaţi de unde le au. Astfel, faptul că toţi aceștia se afl ă în confl ict acut cu Legea este atât de evident, încât, dacă ar exista cumva dorinţa de a-i trage la răspundere, ave-rile și dezmăţul în care ei se lăfăie ar fi probe mult prea sufi ciente și mult prea convingătoare pentru a fi băgaţi la zdup fără nici o judecată, de vreme ce este evident că nu ar fi niciodată în stare să și le justifi ce. Pe de altă parte, nici impactul politicului nu este de neglijat. Cine nu știe că, de ex., Curtea Constituţională, în loc să fi e o instituţie afl ată deasupra oricăror interese și pasiuni politice, o instituţie imună la orice tentative de a o

atrage în confruntările dintre facţiunile politico-mafi ote, un exemplu și un sim-bol al incoruptibilităţii, este, de fapt, un instrument eminamente politic, o sculă de reglare a conturilor între cei ce tind să stăpânească societatea, târâtă mereu în tot felul de scărmăneli dintre factorii puterii și alte grupuri de presiune ce acţionează în preajma luării deciziilor la nivelul instituţiilor de stat, inclusiv extrapolitice, dar și acestea cu impact sensibil în sfera puterii? Halul în care a ajuns CC se vede, între altele, și în faptul că proaspătul ei președinte, promovat oarecum miraculos (în speranţa că nu e vorba totuși de o afacere politico-ma-fi otă, cum se sugerează pe ici-colo) în această funcţie, nu mai obosește să tot facă declaraţii politice, mai cu seamă în paginile gazetei lui tătâne-său. Cui nu-i este cunoscut că Procuratura Generală a fost și a rămas complet aservită politic, fapt demonstrat, mai nou, de scandalul legat de atât de necesara îndepărtare din fruntea ei a unuia din umilii servi ai lui Plahotniuc, că în chestiunile cele mai sensibile (furturi de averi, șantajarea concurenţilor și a adversarilor politici etc.) aceasta acţionează la comandă politică, așa cum a spus-o pe șleau Lupu mai deunăzi, că în alte situaţii se afl ă sub presiuni mediatice, și doar pe undeva pe la urmă, cine mai știe pe unde, încearcă să mai facă și câte ceva din ceea ce-i impune Legea? Are cineva știre măcar de un caz în care vreun procuror ar fi

încercat să descâlcească ilegalităţile ce se petrec pe la partide, prin ministere și departamente, în organele autoadmi-nistrării locale, să pătrundă în mediul de afaceri al anumitor miniștri și deputaţi, este de închipuit cumva că procurorii și judecătorii din raioane ar fi în stare să aibă atâta curaj ca să se opună suges-tiilor parvenite de la șefi i locali sau de la centru?

Toate acestea, adică implicările co-rupţiei și ale politicului în actul justiţiei, sunt adevărate, desigur, dar ele ţin de efecte, nu de cauze, ele sunt probe neîndoielnice ale crizei sistemului, dar nu pot arăta cum de s-a ajuns până aici. Pentru a ajunge să vedem cum de a fost cu putinţă o astfel de evoluţie a lucruri-lor, trebuie să pătrundem măcar un pic în mediul de activitate al „făcătorilor de dreptate”, examinând unele aspecte privind specificul muncii avocaţilor, procurorilor și judecătorilor.

Unul din fenomenele cele mai intere-sante pe care le constatăm pe parcursul unui astfel de studiu, care într-un articol de ziar nu poate fi , din păcate, decât destul de sumar, este convingerea oare-cum generalizată că munca avocatului, orice părere ar avea acesta și pe oricine ar apăra, este neimputabilă din punctul de vedere al legii. În condiţiile în care singurul zeu ce domină cu adevărat și în mod absolut în societate este Banul, avocatul este oarecum îndreptăţit să vadă în meseria sa o afacere, care poate fi considerată cu atât mai reușită, mai îndreptăţită și deci mai necesară, cu cât aduce mai mulţi bani. Asta înseamnă că poate pleda pentru oricine și pentru orice cauză, dacă iese banul, de unde ar reieși că cu cât banul iese mai bine, cu atât afacerea este mai bună și meseria mai justifi cată. Evident, interesul afacerii îl îndeamnă să facă orice pentru a reuși, inclusiv răstălmăcirea legii, ignorarea sau chiar violarea ei făţișă. Iar în cazurile în care nici acestea nu dau rezultatele scontate, în acţiune intră cel mai pu-ternic argument: banul. Și atunci locul proceselor și al pledoariilor mai mult sau mai puţin profesioniste îl iau înţelegerile mutuale dintre avocat și judecător, după principiul străvechi, care de atâtea ori și-a dovedit efi cienţa: dă-mi să-ţi dau. Al doilea aspect nu mai puţin delicat al fenomenului este obiectul apărării. În mod fi resc și din punct de vedere uman, fi ecare acuzat are dreptul să fi e apărat de un avocat. Imperativul unui proces echitabil cere însă să se facă o distincţie categorică între a apăra un inculpat în eventualitatea derulării incorecte a ac-tului de justiţie și achitarea lui deliberată prin sfi darea legii. Când avocatul, și la fel ca el, procurorul sau judecătorul, ac-ţionează doar în temeiul argumentului

„banul să iasă”, nu este de așteptat ca judecata să facă dreptate. Din păcate, acest argument a fost validat de actuala noastră societate, complet debusolată de metamorfozele nici pe departe feri-cite prin care a trecut în ultimii douăzeci de ani, așa încât „justiţiarul” prosper, plin de bani, este un personaj demn de toată stima, fără să se pună în vreun fel problema provenienţei averii lui.

Mai este însă și o altă situaţie care are efecte cel puţin la fel de degradante asupra corectitudinii profesionale și a profi lului moral al avocaţilor, procuro-rilor și judecătorilor. Specifi cul meseriei lor, mai cu seamă în cazul avocaţilor și al procurorilor, este de așa natură că ei se afl ă într-un contact permanent cu lumea interlopă. Evident, doar indivizii foarte puternici, doar tipii pe care bunul-simţ și spiritul înnăscut al dreptăţii nu-i părăsesc niciodată pot rămâne imuni la tentaţiile care îi asaltează cu destulă virulenţă din acest mediu. Aceștia însă sunt foarte puţini. Toţi ceilalţi sunt câș-tigaţi de cei împotriva cărora au datora să lupte, fi e cu bani, cu variate cadouri și servicii și terminând cu angajarea în afaceri comune. Mi-aduc aminte că încă în primul Parlament, anumiţi deputaţi, care aveau sarcina expresă de a lupta împotriva criminalităţii, se plimbau braţ la braţ cu somităţi din lumea interlopă pe culoarele Legislativului; cu timpul, aceștia au ajuns mai mult decât, pur și simplu, cetăţeni onorabili, bucurându-se, pe lângă averile acumulate ilegal, de elogioase aprecieri din partea societăţii și de cele mai înalte dovezi de recunoș-tinţă din partea statului. Bineînţeles, cei douăzeci de ani trecuţi de atunci au fost un termen destul de generos pentru ca această colaborare să poată ajunge la înflorire. Acum cele două grupuri de indivizi sunt înfrăţite atât de tare încât aproape că nu se deosebesc unii de alţii: „justiţiarii” și-au însușit cu mare succes mentalitatea, comportamentul și chiar limbajul și maniera evoluării publice a aliaţilor lor de luptă împotriva legii, pe când aceștia din urmă, hoţi și bandiţi de meserie, au învăţat tot atât de reușit de la cei dintâi cum să încalce legea de așa manieră, ca să nu poată fi trași la răspundere niciodată.

Concluzia ce rezultă din aceste obser-vaţii se impune de la sine, simplu și ușor: nu vom ajunge niciodată să avem pro-cese judiciare corecte și echitabile cât timp nu este repus pe picioare și complet însănătoșit statutul social și moral al avocatului și, de asemenea, atâta vreme cât nu se va reuși eliminarea oricăror posibilităţi de contaminare a organelor de drept din partea lumii interlope.

Ion ŢURCANU

Pe 10 octombrie în toată lumea a fost mar-cată Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale. La noi, din păcate, această zi a trecut aproape neobservată, deși, trebuie să remarcăm, situaţia la acest capitol este extrem de gravă în Republica Moldova.

Imagini prezentate de Serviciul de presă al Primăriei

Două rădăcini adânci ale răului din Justiţie

Vine un moment în viaţa fi ecărei per-soane, oricât de deprimant de serioa-să și de consecventă ar fi aceasta, în care simte nevoia de incongruenţă. De ieșire din tipic, din făgaș, din nor-malitatea aia de zi cu zi și ceas cu ceas.

Și atunci persoana respectivă, la întâmplare, să zicem un aseist respectabil cu capul plin de bugete și de conturi care trebuie musai să se pupe unele cu altele, se transformă brusc. Îl vezi mergând pe stradă, prin Piaţa Romană, de exemplu, cu pas măsurat și cu capul plecat în pământ, cugetând la cele cifre, și totuși dintr-o dată se oprește, lovit de inevitabilitate, zvârle braţele în sus, într-o beatitudine bleagă, lăcrămoasă. Gata! A găsit salvarea, iluminarea, pacea. E alt om, incongru-enţa l-a năpădit și se simte bine, deși n-ar trebui. Să-l vedeţi acum cum se apucă să joace periniţa în mijlocul Pieţei Romane, printre mașinile care dau iureș în trafi c.

Așa îmi place să mi vă închipui și pe voi, dragi cititori și locuitori ai acestei ţărrișoare, Rrepublica Isterrică Rromânia, stând seara în faţa sticlei de spălat creiere, în faţa tembelizorului, a ecranului de distribuit incontinenţă verbală. Staţi domni-ile voastre acolo, vă uitaţi la lucruri normale, la topoare în cap și la talk-show-uri sclipitoare prin inteligenţă și substanţă, ce mai, chestii absolut fundamentale, ţâţe, lacrimi, șerpi, Băsescu, Dana Grecu, catastrofe și reality show, feţe încruntate și Viorel Lis, Sexy Brăileanca și accidente de circulaţie cu mortăciuni strivite între table, senzaţiioonaal!, FC Vaslui și telenovele coreene.

Vă uitaţi și în timpul ăsta ronţăiţi mecanic la cas-tronul de chipsuri sau, dacă sunteţi mai proletari, de fl oricele făcute în casă, la ceaun. Ochii vă sunt aţintiţi, presque beliţi, mintea vă este acaparată și plină de informaţie absolut esenţială. Nimic altceva nu mai este de făcut prin casă, prin viaţa voastră, cu familia, cu copiii, cu prietenii, cele mai importante lucruri din Universul ăsta sunt acolo, drept în faţa dumneavoastră, trebuie să ascultaţi ce spune, pardon, ce scrâșnește indignată Dana Grecu.

Și vă uitaţi domniile voastre la sticla cea aca-paratoare și ronţăiţi la chestii sănătoase, pline de vitamine, și ochii vă sclipesc gri metalic și apocaliptic și gol și, privind la Gigi Becali cum face declaraţia zilei – altă zi, altă declaraţie, mereu alta, mereu cea mai foarte esenţială, nu se poate dacă nu ascultaţi ce zice Jiji cu glas de bubuit de tunet, dintr-o dată vă lovește iluminarea cea violentă și trupul vă este cuprins de un spasm, ca la emisiunile alea distractiv-educative cu pastori teleevanghelici, răsturnaţi castronul cu fl oricele făcute în casă la ceaun, zvârliţi mâinile în sus, spre tavanul pătat de inundaţia vecinului de deasupra, vă apucă un tremur, un zgudurici, așa, ca și cum aţi fi băgat deștele la doi douăzeci, un fi rișor de spumă vă apare în colţul gurii (nu vă speriaţi, e de la fl oricele, aţi pus prea multă untură în ceaun) și cu vocea schimbată, împrumutând timbrul de bariton al celui de pe ecran și mișcările sale ample, ciobănesco-actoricești, mare strigare daţi, precum nașul în faţa altarului, când ţine copilul în braţe: Mă lepăd de Satana!

Ce s-a întâmplat? Simplu. Uitându-vă la Jiji, în mintea dumneavoastră s-au făcut niște asociaţii de-astea spontane de fac deliciul și substanţa pro-fesională a psihologilor și psihoterapeuţilor și al-tor psihopupu și atunci în spatele urechii interne, în lobul temporal, s-a produs declicul, cantitatea s-a transubstanţiat și s-a transformat în calitate, după cum știe orice marxist făcut la cursul scurt, o voce șoptită s-a întrupat și v-a susurat direct în creier: Te lepezi de Satana? Și atunci dumneavoas-tră n-aţi avut ce face și a trebuit să răspundeţi și mare glas aţi dat: Mă lepăd de Satana! Sigur că mă lepăd de ea! Femeie! Muiere! Unde naiba ai pus telecomanda aia, să mă lepăd de Satana?

Și nevasta atunci vă întinde speriată și sfi oasă telecomanda și dumneavoastră, cu un gest regesc, ferm, de vânător, de călău, de fi ară, apăsaţi pe botonul de Power și televizorul face clic, eventual face și punctul acela alb în mijlocul ecranului, dacă sunteţi într-atât de proletari încât să nu vă fi schimbat între timp televizorul vechi, cu tub catodic, cu o chestie de-asta nouă, pe leduri sau pe plasmă, plasma, substanţa constitutivă a fl ăcă-rilor, fl ăcările infernului, ale suferinţei eterne și ale pedepsei pentru o viaţă irosită degeaba.

Și după ce stingeţi televizorul puneţi tele-comanda la loc pe măsuţă, lângă castronul de fl oricele pe care nevasta îl culesese între timp de pe jos, și rotiţi privirea împrejur, la bibelouri, la copii, la nevastă, la fl orile din ghiveci, la cărţile din bibliotecă pe care nu le-aţi deschis niciodată, și privirea vi se limpezește încet și ochii vă dor, rău vă dor ochii, vă dor de lumina stelelor, și simţiţi așa o ușurare în coșul pieptului și lumea vă este parcă mai frumoasă și mai simplă și mai așezată, și mai nevinovată, și parcă și culorile sunt altfel, trecute printr-un fi ltru de fotograf priceput, calde și odihnitoare. Ca un scenograf priceput, ca un demiurg pus pe șotii, cineva a schimbat brusc realitatea din jurul dumneavoastră.

Și atunci vă ridicaţi de pe canapea trupul anchilozat de atâta stat în poziţia aia frântă și îl ciufuliţi pe ăla micul prin păr și îl întrebaţi cu glas răgușit, dar totuși tandru: „Gigele, tată, jucăm și noi un tabinet?”

Mirel PALADA , cursdeguvernare.ro

Te lepezi de Satana? Mă lepăd de Satana! Toată lumea este de

acord că în Justiţie, lucrurile merg foarte prost, atât de prost, încât cei mai luminaţi ori/și mai îngrijoraţi de această situaţie atenţi-onează mereu asupra faptului că Republica Moldova nu este un stat de drept și că, ceea ce e și mai rău, nu se vede nici o posibilitate ca acesta să poată fi vreodată construit. O astfel de perspectivă nu poate bucura pe nimeni – dimpotrivă,

și tocmai de aceea trebuie căutate rădăcinile acestui rău, în speranţa că într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat ar putea fi lichidat sau, în cel mai rău caz, măcar diminuat cât mai mult cu putinţă. Cel mai des se vorbește despre doi fac-tori nocivi din sfera ordinii de drept: corupţia și implicarea politicului în actul de Justiţie, de unde ar rezulta și o oareca-re criminalizare a organelor de drept.

21 OCTOMBRIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERISocial

Principalul furnizor de căldură din capi-tală, SA „Termocom”, a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Re-glementări în Energe-tică (ANRE) să aprobe o nouă scumpire la agentul termic. Furnizorul de căldu-ră a cerut majorarea tarifului la încălzire de la 898 de lei, cât este în prezent, până la 1045 de lei pentru o gigacalorie. Astfel, dacă va fi acceptat de ANRE, noul tarif va fi cu 147 de lei mai mare decât actualul. În procente, majora-rea ar constitui circa 16 la sută. Decizia ANRE cu privire la noua majorare a tarifului la căldură ur-mează să fi e adoptată astăzi, 21 octombrie.

Se pregăteşte şi falimentarea “Termocom”-ului?Cât de justifi cată este această

nouă povară pe umerii chișină-uienilor, sufocaţi și așa de o criză profundă și de o creștere fără precedent a preţurilor la mai toate serviciile și produsele? Și va reduce oare această nouă scumpire din gravele proble-me cu care se confruntă astăzi „Termocom”-ul sau, dimpotrivă, va grăbi falimentul întreprin-derii? La o privire generală, impresia care se creează este că cei care gestionează acest domeniu lovesc concomitent în două ţinte: în locuitorii munici-piului Chișinău, care, cu sau fără voia lor, sunt consumatori de energie termică centralizată și care, practic, nu mai sunt în stare să-și achite facturile, și în însuși furnizorul de căldură, al cărui faliment pare inevitabil la ora actuală, din cauza administrării defectuoase de care are parte.

Așadar, să le luam pe rând. Principalii benefi ciari ai servi-ciilor oferite de SA „Termocom” sunt, în majoritatea lor, consu-matorii casnici, la reţeaua ter-mică municipală fi ind conectate circa 250 de mii de locuinţe, și doar câteva sute de agenţi eco-nomici, potrivit unor date pre-zentate chiar de reprezentanţii „Termocom”-ului acum câţiva ani (dacă, între timp, situaţia la acest capitol s-a mai schimbat, această schimbare nu poate fi semnifi cativă). În același timp,

majoritatea aproape absolută a blocurilor care au fost construi-te în ultimii ani în capitală și în suburbii nu au fost conectate la reţeaua municipală de energie termică, acestea având sistem autonom de încălzire. Astfel, blocurile de locuit și casele la sol care mai sunt conectate la „Termocom” și depind în exclu-sivitate de principalul furnizor de căldură, sunt, în cea mai mare parte, locuinţe vechi ale căror proprietari reprezintă, în pro-porţie semnifi cativă, persoane cu venituri mici sau relativ mici, care reușesc din tot mai greu să facă faţă preţurilor din ce în ce mai sufocante.

După ultima scumpire a agentului termic de la începutul anului 2011, când preţul pentru o gigacalorie, practic, s-a dublat, a crescut semnifi cativ și numărul consumatorilor casnici care au intrat în incapacitate de a-și achita facturile la căldură, care, deja iarna trecută, depășeau, în foarte multe cazuri, suma de 1 000 de lei. Vicedirectorul SA „Termocom”, Vasile Leu, men-ţiona, cu aproximativ o lună în urmă, că întreprinderii îi vine tot mai greu să colecteze banii de la populaţie pentru consumul de căldură, creșterea numărului de „rău-platnici” fi ind cu circa 11 la sută mai mare faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit lui Leu, datoriile pe care le au consumatorii pentru agentul termic livrat de SA „Termocom” pun în pericol pregătirea pen-tru noul sezon de termofi care, întrucât, în această situaţie, în-treprinderea nu-și poate achita, la rândul său, datoriile faţă de propriii furnizori, CET 2 și CET 1, datorii care, în luna septembrie a anului curent, depășeau suma de 66 de milioane de lei.

Prin urmare, putem anticipa că, în cazul în care ANRE va accepta această nouă majora-re deloc neglijabilă a preţului pentru agentul termic furnizat de SA „Termocom”, acest lucru va determina implicit o creștere substanţială a datoriilor faţă de furnizorul de căldură, din cauză că numărul locuitorilor capitalei care nu vor avea, într-un mod pe deplin explicabil, posibili-tatea de a achita facturi mai mari decât propriile venituri, va crește și el.

Şantaj, presiune şi abuz marca „Termocom” De asemenea, metode -

le aplicate de administraţia „Termocom”-ului pentru a-i determina pe „rău-platnici” să-și achite facturile nu par a fi tocmai ortodoxe și nici efi ciente.

U n a d i n t r e m e t o d e l e „Termocom”-ului de a-și recu-pera datoriile o reprezintă de-branșarea în totalitate de la agentul termic a blocurilor care înregistrează cele mai mari da-torii. Asta în condiţiile în care o bună parte dintre locatarii blo-curilor „cu probleme” sunt clienţi exemplari, care își achită regulat facturile, iar debranșarea brutală a lor de la căldură din cauza unor vecini care, din diverse motive, acumulează datorii, este pe cât de abuzivă, pe atât de ilogică. În această situaţie, reacţia fi rească a celui care a fost debranșat pe nedrept în plină iarnă este să caute de urgenţă soluţii de alternativă, astfel încât să nu mai depindă de o întreprindere care nu doar că oferă servicii de proastă calitate, dar își permite, în mod unilateral, să întrerupă furnizarea de căldură fără ca respectivii locatari să aibă vreo vină. Astfel, „Termocom”-ul își înlătură clienţii responsabili, fără a avea garanţii că-și va recupera datoriile istorice. Vom menţiona, în context, că, potrivit aceluiași Vasile Leu, în această perioadă, SA „Termocom” urma să debran-șeze de la agentul termic 88 de blocuri locative din capitală, care au acumulat datorii faţă de furni-zor de peste 10 milioane de lei.

O altă metodă de recuperare a banilor aplicată de adminis-traţia „Termocom”-ului este deposedarea „rău-platnicilor” de bunurile personale din contul datoriilor. Nici această metodă nu pare a fi rezonabilă și, mai ales, efi cientă, întrucât reprezin-tă un proces greoi și îndelungat, depinde de mulţi factori, iar fi -nalul acestor acţiuni este destul de greu de anticipat și rareori îi permite furnizorului de căldură să-și recupereze pierderile.

O altă cale, la fel de abuzivă, a „Termocom”-ului de a-și rezol-va problemele este obligarea locatarilor care s-au debranșat

din proprie iniţiativă de la sursa municipală de căldură și și-au instalat sisteme autonome de încălzire de a achita lunar „Termocom”-ului 20 la sută din valoarea facturii la încălzire, în condiţiile în care nu benefi ciază de asemenea servicii. Juristul Mihai Corj menţiona, într-o scrisoare deschisă adresată pri-mului ministru, că decizia Gu-vernului în acest sens, adoptată pe 20 septembrie 2011, este ilegală și lezează drepturile con-sumatorilor care au optat pentru sisteme individuale de încălzire cu gaze naturale, iar această acţiune vine în contradicţie cu prevederile legii privind protec-ţia consumatorilor, Legii condo-miniului în fondul locativ, Legii privatizării fondului de locuinţe, art.1, alin.(3), art.16, art.46, art.47 și art.54 din Constituţia Republicii Moldova.

La fel de nedrept în raport cu consumatorii este și faptul includerii în tarif a pierderilor de energie termică în conducte afl ate într-un proces continuu de degradare. O analiză reali-zată de Ministerul Economiei constată că, în ultimii ani situaţia din sectorul termoenergetic a continuat să degradeze, în pofi da majorării semnifi cative a tarifelor și a unor măsuri de modernizare a instalaţiilor și re-ţelelor. Un exemplu privind creș-terea semnifi cativă a pierderilor la distribuţie îl reprezintă faptul că, dacă în 2005 circa 14,1% din căldură se risipea în drum spre consumator, în 2009 s-a ajuns la 21%, iar anul trecut pierderile au urcat la 22 la sută.

Nereguli depistate şi de Curtea de ConturiAcum jumătate de an, sesi-

zam într-un articol la aceeași temă, intitulat „Secretele Ter-mocomului”, despre o serie de ilegalităţi și abuzuri pe care le comite noua administraţie a SA „Termocom”, după ce în fruntea întreprinderii a fost ales Mihai Cernei, un apropiat al actualei guvernări și, în particular, al primarului general al munici-piului Chișinău, Dorin Chirtoacă. În articolul respectiv arătam că noul administrator al SA „Termocom” a cheltuit, într-un mod total nejustifi cat pentru o întreprindere afl ată în proces de insolvabilitate, circa 2 milioane de lei. În plus, acesta a emis și un ordin absolut nedemocratic și abuziv prin care le interzice fără drept de apel angajaţilor SA „Termocom” să facă publică, practic, orice informaţie cu pri-vire la activitatea întreprinderii, care ar interesa consumatorii și opinia publică în general.

Iată că, recent, și Curtea de Conturi a depistat, în urma unui audit realizat la SA „Termocom”, o serie de nereguli și defici-enţe la gestionarea resurselor financiare și la administrarea patrimoniului public de către administraţia întreprinderii.

Vă prezentăm concluziile la care a ajuns Curtea de Conturi privind neregulile depistate la SA „Termocom”, după evaluarea activităţii întreprinderii în peri-oada 2009-2010:

• Neasigurarea micșorării pierderilor în reţea până la 18%, ceea ce a determinat suportarea cheltuielilor suplimentare în anul 2009 în sumă de 15 510,4 mii de lei, iar în anul 2010 – de 35 281,3 mii de lei;

• Acumularea către anul 2011 a datoriilor curente (1 687 164 mii de lei), de 1,7 ori mai mare decât cele îngheţate (1 001 236,3 mii de lei);

• Majorarea neîntemeiată a cantităţii de energie termică livrată consumatorilor pentru încălzirea apei menajere, ce a dus la calcularea unor venituri suplimentare înaintate spre plată consumatorilor;

• Neasigurarea integrităţii patrimoniului prin neînregistra-rea drepturilor asupra bunurilor imobile în valoare de 139 294,9 mii de lei, precum și asupra terenurilor;

• Nedecontarea datoriilor creditoare în valoare de 928,1 milioane de lei;

• Acordarea neargumentată a unor sporuri la salariu, precum și lipsa surselor de acoperire a acestor cheltuieli în valoare de 24,6 milioane de lei;

• Acceptarea majorării ne-justifi cate a valorii lucrărilor de construcţie și reparaţie cu 4,9 milioane de lei, fără TVA;

• Lipsa reglementărilor ex-haustive privind salarizarea angajaţilor;

• Lipsa unei evidenţe conta-bile adecvate a operaţiunilor economice.

În context, reprezentanţii Curţii de Conturi au anunţat că vor adopta o hotărâre privind

aceste nereguli materiale și va monitoriza implementarea recomandărilor, iar materialele auditului vor fi remise instituţi-ilor abilitate.

În loc de concluziiNe-am obișnuit deja cu faptul

că la noi, în Republica Moldova, cei care gestionează patrimoniul și afacerile publice sunt fi e in-competenţi, fi e rău intenţionaţi sau ambele luate împreună. Toate întreprinderile de stat care oferă servicii, pe lângă faptul că sunt monopoliste, au parte de o administrare defectuoasă și ineficientă, aduc prejudicii serioase statului, iar serviciile pe care le prestează sunt de calitate proastă și extrem de scumpe.

Am asistat neputincioși, de-a lungul ultimilor 20 de ani, la ma-rele jaf numit privatizare, când o mare parte din bunurile publice au intrat în buzunarele extrem de încăpătoare ale unor funcţionari corupţi care au făcut averi de mili-arde, ca, ulterior, să se cocoţeze în vârfurile ierarhiei statale și să-și continue afacerile murdare tot pe seama sărăcirii poporului. Vedem și astăzi cum aceleași persoane corupte și nesăţioase, devenite între timp oligarhi, moguli, pre-ședinţi, miniștri etc. continuă să sfâșie ce a mai rămas din această ţară, iar avântul lor pare să nu mai aibă capăt.

Cu toate acestea, moldovenii continuă să rabde. Și, deocamdată, nimeni nu poate afi rma cu certitu-dine de ce este capabil un moldo-vean atunci când îi crapă răbdarea. Dacă putem admite așa ceva.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Este imposibilă asigurarea unui mediu de afaceri competitiv și echitabil fără reglementarea bună a concurenţei. Totuși, dat fi ind caracterul subiectiv și com-plex al conceptului de „concu-renţă loială”, este foarte greu de identifi cat spectrul de practici și situaţii inadmisibile. În această analiză vom încerca să vedem în ce măsură Proiectul de Lege a Concurenţei, publicat recent de ANPC, este capabil să asigure concurenţa loială în economia moldovenească, fără să aplice constrângeri excesive asupra mediului de afaceri.

Pe parcursul ultimului deceniu, identi-fi carea și eliminarea practicilor concuren-ţiale ilicite în Moldova a fost efectuată în conformitate cu prevederile Legii nr. 1103 cu privire la protecţia concurenţei. În 2007 a fost creată Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC) a cărei sar-cină principală constă în monitorizarea situaţiei curente și aplicarea măsurilor de prevenire, limitare și reprimare a activităţii monopoliste și concurenţei neloiale. Totuși, pe parcursul ultimilor 2-3 ani, au ieșit în evi-denţă neajunsurile legislaţiei în vigoare și care, de multe ori, nu califi cau drept „ilicite” practici cu impact negativ asupra mediului concurenţial. La această etapă a devenit absolut evidentă necesitatea de a revizui baza legislativă și, eventual, de a formula un nou act normativ capabil să identifi ce și să elimine practici concurenţiale neloiale. În 2010, ANPC, asistată de experţi din sta-tele membre UE, a început lucrul asupra Proiectului de Lege a Concurenţei (PLC). Acest proiect a fost publicat de ANPC în au-gust 2011 și va constitui subiectul acestui articol. Mai exact, vom încerca să ne axăm preponderent pe defi cienţele legislative ce pot constitui un impediment major pentru mediul de afaceri.

Penalităţile sunt fără doar și poate cea mai sensibilă verigă în șirul de inovaţii legis-lative propuse de ANPC. Astfel, mai multe iniţiative dubioase sunt concentrate în ca-pitolul VIII – ”Răspunderea pentru încălca-rea legislaţiei concurenţiale”. Printre altele, în această secţie sunt specifi cate amenzile aplicate pentru încălcarea normelor de procedură ale legislaţiei concurenţiale. În funcţie de gravitatea încălcărilor, amenzile pot varia substanţial și sunt calculate ca procent din veniturile totale înregistrate

de întreprindere în anul precedent sau, în cazul întreprinderilor nou-înfiinţate, amenzile variază între 10.000 și 1.000.000 de lei. Considerăm că amenzile sunt oa-recum exagerate, mai ales dacă luăm în

calcul categoriile de încălcări minore ce sunt penalizate (de exemplu, furnizarea de informaţii cu întârziere)

O altă prevedere ce a trezit reacţii negative în cercurile de afaceri ţine de penalităţile aplicate la încălcarea normelor materiale din legislaţia concurenţială. În această categorie de contravenţii intră: abuzul de poziţie dominantă, încheierea de acorduri concurenţiale și chiar unele acorduri ne-concurenţiale etc. Penalităţile prevăzute de PLC în asemenea cazuri pot constitui între 0.5% și 10% din veniturile totale (!) ale companiei ce a comis încăl-carea. De exemplu, dacă o companie pre-stează servicii de telefonie mobilă și fi xă, o încălcare a normelor materiale comisă pe piaţa telefoniei mobile s-ar putea solda și cu o penalizare indirectă a serviciilor de telefonie fi xă ce au fost prestate în mod consistent cu prevederile PLC. Acest exem-plu demonstrează că metoda de amendare propusă în PLC este neechitabilă și ar putea aduce prejudicii severe unor întreprinderi ce activează pe câteva pieţe.

Totuși, cea mai controversată și pericu-loasă prevedere PLC conferă un caracter imediat executoriu deciziilor emise de Consiliul Concurenței (autoritatea publică responsabilă de reglementarea și supra-vegherea respectării legii concurenţei în conformitate cu prevederile PLC).

La rândul lor, companiile cu „poziţie dominantă” deschid un alt subiect care nu putem să-l trecem cu vederea. În con-formitate cu PLC, „poziţia dominantă” se

prezumă în cazul în care o întreprindere sau un grup de întreprinderi deţin o cotă de piaţă de 50% (sau dacă două sau mai multe întreprinderi sau grupări de întreprinderi care operează pe o anumită piaţă deţin în comun 50% din piaţă).

Într-adevăr, multe din prevederile men-ţionate în PLC sunt preluate din directivele comunitare. Cu toate că, la prima vedere, sursa de inspiraţie este una bună, trebuie să ţinem cont de faptul că legislaţia UE constă din zeci de directive și regulamente ce au fost completate și reformulate pe parcursul ultimilor 20 de ani. Preluarea selectivă a unor articole și centralizarea acestora în legea concurenţei va crea o mare confuzie în rândurile agenţilor economici. Totuși, cea mai gravă consecinţă a unei legislaţii incomplete și interpretabile este libertatea excesivă ce-i va reveni autorităţii împu-ternicite să supravegheze acest aspect al activităţii agenţilor economici.

În final, putem califica această primă încercare a ANPC drept una nereușită. Este posibil ca proiectul normelor metodologice să clarifi ce unele aspecte obscure din PLC. Totuși, publicarea consecutivă a unor acte normative complementare este o practică principial greșită, deoarece detalierea din normele metodologice la legea concuren-ţei poate schimba substanţială accentele în prevederile iniţiale. În orice caz, înainte de a recurge la elaborarea unor acte nor-mative complementare, ANPC ar trebui să revadă unele prevederi abuzive și, mai cu seamă, penalităţile excesive. În cazul în care proiectul va fi adoptat în forma actuală, noua Lege a Concurenţei va avea un impact negativ asupra climatului investiţional din RM.

Elena CULIUC, Expert-Grup

S-a scumpit şi căldura! Noi tarife pentru

agentul termic în raioane

Noi tarife pentru căldură. Agenţia pentru Reglementare în Energetică a aprobat, miercuri 19 octombrie, noi tarife la încăl-zire în mai multe centre raionale. Potrivit directorului general al agenţiei, Victor Parlicov, tarifele pentru CET-urile din Capitală și pentru Termocom urmează să fi e aprobate astăzi.

Cel mai mare tarif l-a solicitat furnizorul din orașul Călărași. Preţul unei gigacalorii în această localitate a crescut cu peste 200 de lei și constituie 1766 de lei. Urmează cererile furnizorilor din Criuleni și Cahul. Aici, o gigacalorie s-a majorat cu peste 700 de lei și va fi de 1686 de lei la Criuleni și de 1355 de lei la Cahul. În Ungheni, tariful este de 1326 lei pentru o gigacalorie, iar în Bălţi - 1056 de lei, fi ind majorat cu 7 la sută. De asemenea, în Orhei preţul a crescut până la 1378 lei, iar locuitorii din Ștefan Vodă vor achita un preţ de 1386 lei.

Sursa: publika.md

Kievul virează economic spre RusiaUcraina a defi nit condiţiile aderării sale la Uniunea Vamală Eurasiatică (Rusia, Bielorusia, Kazahstan), a anunţat vineri, 14 octombrie, viceministrul ucrainean al Economiei însărcinat cu cooperarea cu Rusia, CSI și CEEA, Valeri Muntian.

„Iată scenariul pe care îl putem lua în calcul. În primul rând, ridicarea taxelor de export asupra petrolului (…) și produselor petroliere. În al doilea rând, reducerea preţului gazului. Trebuie ca preţul pentru Ucraina să fi e același cu cel practicat în interiorul Rusiei. Ceea ce ar permite evitarea absorbţiei companiilor gaziere ucrainene”, a de-clarat Muntian la Kiev, în cursul unei conferinţe intitulate „Uniunea vamală sau zona de liber schimb: Ucraina are o altă alegere?”.

Printre celelalte condiţii obligatorii, viceministrul a citat și „necesitatea de a umple complet gazoductele de trans-port ucrainene”. Potrivit lui, aceste condiţii „i-ar permite ţării să își păstreze potenţialul de tranzit”.

Autorităţile ucrainene au anunţat anterior că adera-rea la UE reprezintă un obiectiv strategic al ţării. Kievul negociază cu Bruxellesul liberalizarea regimului de vize și speră să parafeze acordul de asociere cu UE înainte de sfârșitul lui 2011. Moscova invită Kievul să adere la Uni-unea Vamală Eurasiatică. Ucraina refuză această ofertă, pentru că ar împiedica implementarea unei zone de liber schimb cu UE.

Sursa: karadeniz-press.ro

Producţia industrială în ianu-

arie-august 2011 a crescut cu

10 la sută faţă de aceeași peri-

oadă a anului trecut. Totodată,

volumul producţiei industri-

ale, raportat la aceeași lună

din anul trecut, s-a majorat cu

19,4%, anunţă Biroul Naţional

de Statistică printr-un comuni-

cat de presă.

Creșterea producţiei industriale, com-

parativ cu ianuarie-august 2010, a fost

determinată de majorarea volumului de

producţie în industria extractivă cu 16,7%

și în cea prelucrătoare – cu 12,0%.

Industria alimentară și a băuturilor în an-

samblu a înregistrat o creștere a volumului

de producţie cu 2,7%, în special, la: produc-ţia, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne – cu 11,0%; fabricarea băuturilor – cu 4,9%; fabricarea produselor lactate – cu 1,8%; fabricarea produselor de morărit – cu 1,3% etc.

Cele mai înalte creșteri s-au înregistrat în următoarele domenii: producţia de apa-ratură și instrumente medicale, de precizie, optice – cu 45,8%, urmată de fabricarea de mașini și echipamente – cu 39,4% și de cea de producţie de mașini și aparate electrice – cu 33,9%. Producţia produselor din minerale nemetalifere a crescut cu 20%; fabricarea produselor textile – 16,3%; fabricarea hârtiei și cartonului – 14,5%; fabricarea produselor de tutun – 12,6%; edituri, poligrafi e și repro-ducerea materialelor informative – 9,5%. Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte a înregistrat un indice de 9,1%, iar cea de

producţie de piei, de articole din piele și fabricarea încălţămintei de prelucrare a lemnului și fabricare a articolelor din lemn și industria chimică nu depășește indicele de 12%.

În același timp, s-au înregistrat și scăderi în activitatea industriei noastre. Producţia și distribuţia de energie electrică și termică în perioada de raport a scăzut cu 3,5%. S-a redus volumul de producţie la fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale cu 8,7%, la aprovizionarea cu aburi și apă caldă – 4,2% , la prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor – 3,6%, la producţia de mobilier – 3,6%, la cea de producţie de articole din cauciuc și din material plastic – 3,3%, la producţia și distribuţia energiei electrice – 3,1% , la industria metalurgică – cu 1,6%.

Alina JALBĂ, pentru FLUX

Căldura care ne frige… la buzunarCăldura care ne frige… la buzunar

Libertate excesivă pentru autoritatea care supraveghează concurenţa

Unele comentarii pe marginea proiectului de lege a concurenţei

În 2011, volumul producţiei industriale a crescut cu 10 la sută

Ministerul Administrației și Internelor din România a donat Ministerului de Interne din Republica Mol-dova două autovehicule de teren și două ambarcaţiuni de intervenţie, în valoare de aproximativ 100.000 de euro, transmite portalul arena.md. Potrivit sursei, contractul de donaţie a fost semnat joi, 20 octombrie, la sediul punctului de trecere a frontierei Leușeni, de ministrul de Interne, Alexei Roibu, și omologul său român, Constantin Traian Igaș.

Ministrul Traian Igaș și-a exprimat convingerea că cele patru echipamen-te de mobilitate terestră și navală vor contribui la efi cientizarea activităţilor de prevenire și combatere a criminali-tăţii transfrontaliere și, de asemenea, la întărirea relaţiilor de cooperare între cele două ministere.

La rândul său, ministrul de Interne

din R.Moldova, Alexei Roibu, și-a ex-primat recunoștinţa pentru susţinerea acordată Republicii Moldova, de către statul român. „Sunt convins că echi-pamentul donat astăzi va contribui esenţial la efi cientizarea activităţilor de control și supraveghere a frontierei de stat, inclusiv la dezvoltarea concep-tului de patrulare coordonată pe râul Prut”, a menționat Alexei Roibu.

ARENA precizează că echipamen-tele oferite de partea română constau

în: 2 autovehicule de teren, marca Nissan Terrano, precum și 2 am-barcaţiuni de inter-venţie – Harpoon 550, afl ate până în prezent în adminis-trarea Ministerului Administraţiei și Internelor, a Poliţi-ei de Frontieră.

România a donat Republcii Moldova echipamente de

mobilitate terestră şi navală

21 OCTOMBRIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Urmare din numărul anterior

Sanatoriul ”Nufărul Alb”Un obiect pe care Confede-

raţia era cât pe ce să-l piardă este Sanatoriul “Nufărul alb” din Cahul. Ani de-a rândul, Confederaţia s-a judecat cu

colectivul de muncă, condus de medicul-șef Vasile Scutelnic. După crearea, în 2001, a unui SRL în baza sanatoriului, în care sindicatele aveau 20 la sută, iar colectivul de muncă, condus de Scutelnic - 80 la sută, lucrurile par să fi scăpat de sub controlul Confederaţiei. Veniturile sana-toriului au început să nu mai ajungă la CNSM. Așa că aceasta a cerut prin judecată anularea constituirii SRL-ului. După ani buni de procese, Oleg Budza ne informează că recent, CNSM a câștigat procesul la Curtea Supremă, așa că sanatoriul urmează să fi e reînregistrat ca proprietate a sindicatelor.

Ordinul Republicii cu dosar penalPe durata litigiilor judiciare,

pe numele medicului-șef al Sa-natoriului „Nufărul Alb”, Vasile Scutelnic, au fost deschise două dosare penale, unul pentru că ar fi falsifi cat acte la constitu-irea SRL-ului, iar altul pentru

că ar fi delapidat fonduri și ar fi favorizat fi rmele feciorilor săi la achiziţiile pentru sanatoriu. Cele două dosare, unul deschis în 2008, iar altul în 2010, au fost comasate, iar urmărirea penală nu s-a încheiat, informează Procuratura Anticorupţie. Vasile Scutelnic a negat anterior că ar fi comis delapidări și falsifi care de acte. El afi rmă că unele greșeli din procesele-verbale ar fi fost comise din cauză că medicii de la sanatoriu nu au avut experienţă în întocmirea actelor. Cât priveș-te acuzaţiile de fraudă, el susţine că cineva a interpretat greșit achiziţiile făcute de el pentru sanatoriu. În pofi da urmăririi pe-nale, Vasile Scutelnic, care este și consilier raional din partea PD la Cahul, a fost decorat recent, de ziua medicului, cu Ordinul Republicii, de către șeful său de partid, Marian Lupu.

Cum s-a format şi legalizat averea sindicalăDupă destrămarea Uniunii

Sovietice, Sindicatele din Mol-dova s-au pomenit cu o avere de invidiat, estimată la peste 200 de milioane de dolari. Patrimo-niul moștenit de la fostul VŢSPS, organizaţia sindicală unională, includea imobile, staţiuni turis-tice, sanatorii, numeroase baze sportive, campinguri și tabere

de odihnă. Legea sindicatelor prevede că “Patrimoniul sindica-telor este inviolabil, indivizibil și nu poate fi naţionalizat, însușit, înstrăinat sau gestionat de alte persoane, inclusiv de autorităţi-le publice, fără acordul proprie-tarului. Sindicatele și asociaţiile lor posedă, se folosesc și dispun de patrimoniul care le aparţi-ne cu drept de proprietate și de mijloace financiare pentru asigurarea realizării scopurilor și sarcinilor statutare”. În ciuda acestui fapt, pe parcursul a 20 de ani, s-a “vândut” tot ce s-a putut din patrimoniul sindical. „Din cele peste 100 de obiecte, acum au rămas doar câteva, pe care le poţi număra pe degete. Ma-joritatea funcţionau și aduceau venituri”, spune Victor Vașciaev, fostul director al Holdingului “Moldsindbalneotur”.

Moscova neagă că ar fi transmis proprietăţi Sindicatelor din MoldovaModalitatea prin care pro-

prietăţile au fost atribuite sin-dicatelor din Moldova a fost viciată din start, de aceea în ultimele două decenii, liderii sindicali au recurs la tot felul de tertipuri pentru a legaliza imen-sul patrimoniu moștenit din perioada sovietică. După decla-rarea independenţei Moldovei, sindicatele de aici au continuat să gestioneze averea, însă nu există un act prin care aceasta să fi fost declarată ofi cial propri-etate sindicală. Liderii sindicali fac astăzi referinţă la un act de predare-primire a patrimoniului sindical, semnat la 20 ianuarie 1993, de către reprezentanţii Fe-deraţiei Generale a Sindicatelor din Moldova și președintele VKP (Confederaţia Generală a Sindi-catelor) din Moscova, Federaţia Rusă, Vladimir Șcerbakov. Unii foști lideri sindicali contestă însă legalitatea acestui document. Ei spun că, de fapt, acesta ar fi fost semnat la sfârșitul anilor 90, cu dată retroactivă. La acest lucru s-ar fi recurs la rugămintea sindi-caliștilor de aici, care au început să se teamă că vor pierde averea, întrucât Guvernul Sturza ar fi ini-ţiat un proiect de lege referitor la proprietatea sindicală.

În anul 2005, același Vladimir Șcerbakov, președintele VKP din Rusia, răspunde la solicita-rea FGSM de a oferi actele de proprietate și contabile pentru sanatoriile din Ucraina, că orga-nizaţia unională nu a transmis Moldovei nici un fel de patri-moniu, întrucât Sindicatele din Moldova nu au avut în gestiune obiective de menire uniona-lă. Statutul lor a fost de nivel republican și din acest punct de vedere VKP nu avea cum să transmită sindicatelor din Mol-dova anumite proprietăţi și, cu atât mai mult, documentele de proprietate (!).

Totuși, Sindicatele au trecut toate obiectivele sindicale în proprietatea lor prin mo-dalităţi care continuă să fie contestate. De exemplu, actul din 1993 de predare-primire a proprietăţii, negat ulterior de liderul sindicatului de la Moscova, conţine o anexă cu peste 50 de obiective, între care sanatoriile din Moldova și cele de pe teritoriul Ucrai-nei, baze turistice, hoteluri, birouri de excursii, Casa de cultură a Sindicatelor și altele. Experţii spun că un atare mod de transmitere a patrimoniului ar fi incorect, deoarece fi ecare imobil sau teren trebuia trans-mis separat în proprietatea Sindicatelor, având toate ac-tele în regulă, inclusiv balanţa comercială. Trecerea angro pe listă a peste 50 de obiective contravine legislaţiei, spun juriștii. Legislaţia prevede că atunci când proprietatea nu are stăpâni legali, dreptul de proprietate îi revine celui care în ultimii 10 ani a gestionat-o. Mai multe colective de muncă, care au muncit ani de-a rândul, sperând că vor avea și ele o părticică din SRL-urile create în baza sanatoriilor și bazelor de odihnă, s-au pomenit cu speranţele spulberate. În anul 1999, conducerea Holdingului “Moldsindbalneotur” și 14 medici-șefi ai sanatoriilor s-au opus iniţiativei Executivului Sindicatelor de a trece toate obiectivele la balanţa CNSM. Ei motivau că această trecere va perturba activitatea obiective-lor și va descuraja colectivele de muncă. Semnatarii scrisorii anunţau că vor cere Parlamen-tului crearea unei comisii care să analizeze detaliat problema proprietăţilor sindicale.

Victor Vașciaev spune că “proprietăţile sindicatelor au fost păstrate doar datorită co-lectivelor”. Ca să le ungă ochii, Sindicatele au admis crearea unor SRL-uri în baza obiectivelor sindicale. Colectivelor de muncă le revenea o cotă de 20 la sută, iar CNSM, respectiv, 80 la sută. Cota parte însă nu era din valoa-rea proprietăţii, ci din capitalul statutar al SRL-ului, care era de câteva mii de lei (!). Chiar și așa, la înstrăinarea proprietăţilor sin-dicale nu s-a mai ţinut cont că și colectivul a avut o cotă parte.

De altfel, continuă să persiste întrebarea dacă Sindicatele au dreptul, cel puţin moral, asupra proprietăţilor mari, în special asupra sanatoriilor, de vreme ce mai multe documente atestă că la construcţia lor s-au investit resurse ale întreprinderilor de stat, ale colectivelor de muncă, cota din cotizaţiile sindicale fi ind neînsemnată.

Răspunsul GuvernuluiDe-a lungul anilor, liderii sin-

dicali s-au afl at în relaţii relativ prietenoase cu reprezentanţii guvernării. Deși prin anii 2001-2003 sindicatele, în special cel din învăţământ, organizau din când în când mitinguri de protest, șefi i de la conducerea

Confederaţiilor nu se prea luau de piept cu guvernarea. Motivul – protecţia comorii sindicale. Acestora le era teamă ca nu cumva o guvernare supărată să înceapă a se interesa cum a fost dobândit patrimoniul sindical și să îl naţionalizeze. Astfel, apa-ratul central al sindicatelor ar rămâne fără sursa principală de venit. Întrebată dacă Guvernul s-a interesat sau a controlat vreodată modul în care este gestionat patrimonial sindica-telor, Cancelaria de Stat, prin semnătura secretarului general al Guvernului, Victor Bodiu, a răspuns: “Potrivit prevederi-lor Legii Sindicatelor nr. 1129 din 7 iulie 2000, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova este un centru sindical național-interramural de tip confederativ și în activitatea sa este independentă față de au-torităţile publice de toate nive-lurile, față de partidele politice ... nu este supusă controlului lor și nu se subordonează. Guvernul nu dispune de dreptul legal să intervină în procesul de activi-tate al CNSM.” Afi rmații similare găsim și în răspunsurile primite de la Procuratură, care, făcând trimitere la aceeași lege, spun că nu pot controla decât după ce s-ar fi comis o ilegalitate.

Manea: „Eu m-am retras din politică, lăsaţi-mă în pace!”O parte dintre manipulările

descrise mai sus cu banii și ave-rea sindicatelor au avut loc în ultimii ani, când președinte al CNSM a fost Leonid Manea, iar adjuncţi, Oleg Budza și Mihai Hâncu. Atât pe vremea când conducea Confederaţia “Soli-daritate”, cât și după fuzionarea acesteia cu CGSM, Leonid Manea a fost cunoscut ca un apropiat al guvernării comuniste. În pri-măvara anului 2009 însă, nu se cunoaște din ce motive Leonid Manea a intrat în dizgraţia con-ducerii comuniste, iar la scurt timp, acesta și-a dat demisia, președinte devenind Oleg Bud-za. Contactat telefonic și rugat să comenteze înstrăinarea masi-vă a averii sindicale din perioada conducerii sale, Leonid Manea a răspuns: “Eu m-am retras acum 2 ani din POLITICĂ, de la sindicate, și nu vreau să comentez”.

Legături de rudenieAm încercat în aceste zile să-l

găsim pe bussinesmanul Ilan Șor pentru a discuta despre afacerile sale cu patrimoniul sindical. Din păcate, pe perioada nunţii sale cu interpreta din Rusia, Jasmin, el a fost inaccesibil pentru presă. Oleg Budza a declarat că o parte dintre proprietăţile sindicale au fost vândute lui Ilan Șor pentru că acesta ar fi venit cu cele mai bune oferte. Când l-am întrebat pe vicepreședintele CNSM, Mi-hai Hâncu, dacă fi ul său, Dragoș Hâncu, care a fost anterior citat de presă ca fi ind vicepreședinte al clubului de fotbal „Milsami” (patronat de Ilan Șor), ar fi putut avea vreun rol în încheierea tran-zacţiilor, Mihai Hâncu s-a arătat vădit iritat. „Fiul meu, Dragoș Hâncu, nu este vicepreședinte la „Milsami”. El este vicepreședinte al consiliului de administrare al echipei ”Milsami”, într-un fel pe baze obștești. El a fost președinte la clubul „Dacia”, îi place fotbalul și eu nu îi interzic. El este șeful departamentului realizări la Elita 5”.

După această discuţie cu Mihai Hâncu, descoperim chiar

pe site-ul ofi cial al clubului de fotbal “Milsami” componenţa consiliului de tutelă al echipei. Președinte al acestuia este chiar Mihai Hâncu, iar vicepreșe-dinte – fi ul său Dragoș. Printre membrii Consiliului de Tutelă îl găsim pe Oleg Budza și Valeri Romanov (!).

Oamenii părăsesc rândurile sindicatelorÎn pofi da milioanelor care se

rotesc în jurul CNSM, situaţia membrilor de sindicat nu pare să se fi îmbunătăţit. Mai mult, oamenii par să nu mai tolere-ze lipsa de transparenţă, iar semnalele sporadice apărute în presă referitoare la afacerile cu patrimoniu erodează încrederea în sindicate. Astfel, potrivit unei

informaţii a Departamentului organizare și informare a CNSM, la 1 ianuarie 2011 uniunea sin-dicală avea 29 de organizaţii cu 484 938 de membri. Numai în 2010 numărul membrilor de sindicat a scăzut cu 19 148 de oameni. Dintre aceștia, 6187 de membri au depus cerere din proprie iniţiativă de a ieși din sindicat.

Solicitat să comenteze aceste date, Oleg Budza neagă, deși nu foarte ferm, că membrii de sin-dicat ar abandona organizațiile. În schimb, Budza confi rmă că unii bugetari, atunci când se angajează, nici nu știu că li se oprește automat 1% din salariu cotizație ca membru de sindi-cat. Fără ca să depună cerere. ”La salariu oamenii primesc recipisa unde este trecut tot pentru ce s-a oprit din salariu”, spune președintele CNSM. Re-iese că oamenii nu consimt să facă parte din sindicate, ci sunt constrânși!

Epilog despre transparenţăLa întrebarea de ce vânzarea

patrimoniului nu s-a făcut trans-parent, prin licitaţii, Oleg Budza răspunde că legea nu îi obligă la așa ceva. Când argumentăm că proprietatea sindicală este de-ţinută în devălmășie de fi ecare sindicat de ramură, iar legea prevede că ceea ce se deţine în devălmășie poate fi vândut doar cu acordul fi ecărei părţi, Oleg Budza răspunde: ”Statutul prevede, organul colegial ia decizia, ce contradicţie este? Să întrebăm pe fi ecare membru de sindicat? Atunci stăm pe loc, nu dezvoltăm nimic”.

La întrebarea de unde afl au persoanele private, conducăto-rii de fi rme, că sindicatele vând ceva, în condiţiile în care nimeni nu făcea publică lista obiectelor expuse vânzării, Budza răspun-de: „Cine se interesa se adresa la noi. Ce e rău în faptul că le vindeam prin negocieri directe, pe care le aduceam la cunoștinţa comitetului confederal?”

Mărimea salariilor liderilor sindicali este din nou o chestiu-ne strict secretă. Deja de câţiva ani Centrul de Investigaţii Jur-nalistice face demersuri ofi ciale către Oleg Budza în care solicită informaţia despre salariile și declaraţiile pe avere ale liderilor sindicali, despre bugetul organi-zaţiei, acesta însă, continuă să le ignore. „Este problema internă a sindicatelor. Deocamdată, nu discutăm despre asta”. „Este ade-vărat că Dvs. aveți un salariu de 15 mii de lei?” „Eu am spus că nu discutăm pe tema aceasta. Eu nu vreau să comentez, dar proble-mele acestea sunt din interiorul sindicatelor și noi discutăm când avem nevoie”. „Dar membrii de sindicat care vor să știe pot so-

licita această informaţie?” „Da, desigur. Voi ce, sunteţi membri de sindicat?”

Sanatoriile moldoveneşti din Ucraina încă nerecunoscuteCele mai multe sanatorii și

baze de odihnă și întremare de pe litoralul ucrainesc al Mării Negre gestionate cândva de Sindicate se află în staţiunea Sergheevca din regiunea Ode-sa. Staţiunea a fost construită în proporţie de 80 la sută cu investiţii ale întreprinderilor și cu mâinile muncitorilor din Moldova.

Astăzi Sergheevca arată ca după război. Zeci de construcţii nefi nalizate au încremenit în pe-isajul pustiit al staţiunii. Clădirile

celor câteva sanatorii înșirate pe litoral și blocurile de locuit înnegrite de vreme îţi readuc în memorie perioada sovietică. Denumirile sanatoriilor: “Patria”, “Plai”, “Serghei Lazo” “Speranţa”, “Orizont” sau cafeneaua “Tran-dafi r” scrise cu litere chirilice pe frontispiciul clădirilor amintesc de timpurile de odinioară când

orășelul era populat aproape anul împrejur de moldovenii veniţi la odihnă și întremare. Până și bazarul din Sergheevca mai păstrează denumirea de Bessarabskii rânok.

Cele mai mari sanatorii din Sergheevca au fost gestiona-te de Sindicate și după des-trămarea Uniunii Sovietice. 7 sanatorii și complexe turistice au fost incluse în Holdingul “Moldsindbalneotur” printr-o decizie a FNSM în anul 1992. Autorităţile ucrainene însă nu au recunoscut dreptul sindi-catelor moldovenești asupra lor, astfel că statutul juridic al acestor proprietăţi continuă să fi e incert. Dacă autorităţile statale, care au creat mai multe comisii guvernamentale pentru negocieri cu Ucraina, au reușit să obţină recunoașterea unor obiective, în cazul proprietăţilor sindicatelor, lucrurile bat pasul pe loc. “Fondul proprietăţi de stat al Ucrainei nu recunoaște dreptul nostru de proprietate, argumentând că tot ce a fost pe teritoriul URSS, chiar dacă a aparţinut cândva din punct de vedere al surselor investite republicilor unionale, acest patrimoniu se consideră al Ucrainei”, spune vicepreședin-tele Confederaţiei naţionale a Sindicatelor, Mihail Hâncu.

„Din 1992 și până acum sun-tem în procese de judecată cu partea ucraineană”, precizează el. Totuși, unii foști lideri sindi-cali susţin că Sindicatele nu au făcut sufi ciente eforturi pentru a legaliza sanatoriile de pe lito-ralul ucrainesc. „Sindicatele nu au vrut să meargă împreună cu reprezentanţii Guvernului la ne-gocieri și astfel proprietăţile ar fi fost recunoscute mai ușor. Ei nu au mers pentru că nu puteau dovedi că acestea aparţineau Sindicatelor, pentru că majori-tatea lor au fost construite din fonduri publice, alocări de la diferite întreprinderi, ministere, colective de muncă și nicidecum din cotizaţii sindicale”, susţine Vasile Goţonoagă, care până acum doi ani a exercitat funcţia de inginer-șef al Holdingului „Moldsindbalneotur”.

„Moldova ne-a trădat și ne-a vândut”, spune un fost condu-cător al unui sanatoriu din Ser-gheevca. Deși au refuzat să facă declaraţii oficiale, unii medici ne-au spus că Moldova a vândut unele sanatorii și a lăsat de izbe-liște colectivele. Oamenii care s-au stabilit cu traiul acolo pe timpul când staţiunea înfl orea și activa practic anul împrejur, acum, că au familii, nu mai pot reveni în Moldova. Unii au rămas fără locuri de muncă, pentru că sanatoriile funcţionează doar câteva luni pe an – din mai până în octombrie, în cel mai bun caz. Iar Sergheevca nu oferă alte posibilităţi de angajare.

SRL-uri 50 la 50 şi cedări unilateraleLa sfârșitul anilor ‘90, liderii

Confederaţiei Sindicatelor au considerat că soluţia pentru patrimoniul moldovenesc din ţara vecină ar fi crearea între-prinderilor mixte moldo-ucrai-nene cu un capital de 50 la 50. Aceste mișcări însă nu au făcut decât să dea apă la moara părţii ucrainești, care și-a sporit active-le prin metode nu întotdeauna legale și, practic, a preluat ges-tionarea sanatoriilor.

Dacă în cazul sanatoriilor și al bazelor de odihnă se mai duc uneori tratative, construcţiile nefi nalizate au fost trecute, prin-tr-o hotărâre din 27 octombrie 1999 a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei, în proprietatea autori-tăţilor locale pe teritoriul cărora se afl au. La Sergheevca, Sindica-tele aveau printre construcţiile nefi nalizate o policlinică, o casă de cultură, o bază de depozitare care urma să deservească toate obiectivele sindicatelor din regi-une și un bloc de locuit cu 63 de apartamente. Toate construite în proporţie de 50-70 la sută.

În august 2000, administraţia locală din Sergheevca a trecut în proprietatea sa și obiectivele care funcţionau: sanatoriile “Patria”, “Serghei Lazo”, “Plai”, “Speranţa”, “Orizont”, “Zolotaia Niva” și complexul hotelier “Iuj-nii”. Aceasta le-a permis să dea în arendă majoritatea sanatoriilor, iar o parte din imobile - să le vândă chiar. Oleg Budza afi rmă că hotărârea arbitrară a admi-nistraţiei locale Sergheevca a fost anulată, iar darea în arendă a sanatoriilor moldovenești s-a făcut cu procură de la CNSM. La faţa locului lucrurile însă arată altfel. Sanatoriile moldovenești sunt date în arendă unor fi rme de către administraţia locală, majoritatea până în 2014 și în nici un document nu este menţionată CNSM. Sanatoriul “Patria”, de exemplu, evaluat în 2007 de către o companie de audit locală la suma de 3,4 mln de dolari, este dat în arendă din 2004 pe un termen de 10 ani Companiei ucrainești “Piv-deni-Kurort-service” la fel ca și sanatoriul “Orizont”.

„Speranţa” a spulberat şi ultimele speranţeO încercare nereușită a Sin-

dicatelor de a vinde câte ceva din proprietăţile de pe litoral a fost în cazul Sanatoriului pentru copii „Speranţa”, construit în 1986, cu o capacitate de 300 de locuri. Renumit pentru baza de tratament și întremare pe care o avea, sanatoriul activa fără întrerupere și, după cum spun medicii care au lucrat acolo, era profi tabil. Acum câţiva ani, Sindicatele au decis să-l vândă. Colectivul s-a destrămat. Tran-zacţia însă nu a mers, întrucât procurorii ucraineni au solicitat rezilierea contractului. Președin-tele CNSM, Oleg Budza, spune că, de fapt, s-a vândut întreprin-derea care gestiona sanatoriul, adică SRL-ul „Speranţa” sau, mai bine zis, cota parte de 75 la sută pe care o aveau Sindicatele, care era de 11 mii de grivne (17 mii de lei). „A venit procuratura

din Ucraina și ne-a întrebat – cum aţi vândut patrimoniul, de exemplu, „Speranţa”. Dar nu s-a vândut patrimoniul. Era SRL 75 la 25. Și noi am vrut măcar cât de cât să scoatem problema aceasta, am vândut 75 de pro-cente pentru o sumă destul de bună, care urma să fi e achitată Moldovei. Ei nu au achitat. Noi am reziliat contractul și acum practic stă pe linia zero, nici nu e vândut, nici...” ne-a declarat Oleg Budza. Vândut sau nu, sa-natoriul „Speranţa” nici nu mai fi gurează acum printre obiec-tivele pentru care mai luptă acum Sindicatele. Între timp, autorităţile din Ucraina au mai vândut și din proprietăţile care aparţineau sanatoriilor, între care 5 blocuri cu câte 2 nivele ale sanatoriului „Zolotaia Niva” și 11 blocuri a câte 2 și 3 nivele din campingul „Iujnii”.

În litigii şi în paraginăClădirea hotelului cu 16 etaje

„Iujnaia” a fost gajată și, ulterior, pierdută pentru datoriile Consi-liului local la energie electrică. Sindicatele, care nu prea au depus efort să păstreze hotelul, au angajat o fi rmă ucraineană care să-l revendice în instanţă. Procesul durează mai mult de șase ani și nu se vede capătul, iar clădirea, afl ată în litigiu, stă pus-tie și împărăginită. Prejudiciul cauzat Holdingului “Moldsind-balneotur” ca urmare a tranzac-ţiilor făcute unilateral de partea ucraineană a fost estimat la 5,7 milioane de grivne (14 milioane de lei), se remarcă într-o notă informativă a holdingului tri-misă în 2003 Departamentului Privatizării al R.Moldova.

Cine şi cum a investitDovadă a faptului că sanato-

riile și bazele de odihnă moldo-venești din staţiunea Serghee-vca au fost ridicate cu investiţii din Moldova servesc mai multe documente, care arată lista instituţiilor și contribuţiile în bani. De exemplu, cel mai mare sanatoriu, „Zolotaia Niva”, con-struit în anii 1965-1972, cu o capacitate de 510 locuri, având săli de tratament și agrement, bazin, cinematograf, a fost ri-dicat din contribuţiile a 120 de întreprinderi, ministere, colecti-ve de muncă din fosta republică moldovenească. Printre acestea se numără Uzina de pompe “Moldhidromașina”, Uzina de fi zică aplicată a AȘM, Uniunea Compozitorilor din Moldova, Fabrica “Zorile”, “Moldova fi lm”, Uzina “Signal”, Uzina de trac-toare, Combinatul de panifi caţie din Bălţi, Fabrica de covoare din Orhei, combinatele de carne din Bender și Chișinău, sovhozurile “Călărași”și “Prutul sovietic” din Vulcănești, Combinatul de vinuri si coniacuri din Bălţi, Fa-brica “Ionel” și altele.

La Sanatoriul pentru copii “Speranţa” investiţiile au venit de la Societatea orbilor din Moldova, “Moldglavenergo”, “Agromașina”, “Chișinău elec-tromaș”, ministerele Finanţelor, Învăţământului, Economiei, Uzina “Etalon”, Combinatul de Tutun din Chișinău, Combinatul de blănuri din Bălţi, Televiziunea de Stat, Concernul “Moldova fi lm” - în total 31 de instituţii și întreprinderi.

Sanatoriul “Orizont” - o clă-dire impunătoare cu 9 etaje, construit după un proiect indi-vidual al Institutului “Ukrkurort-proiekt” în anii 1986-1991, are o capacitate de 500 de locuri. În construcţia sanatoriului au investit 44 de întreprinderi și instituţii, între care Camera de Comerţ și Industrie, Societatea Surzilor, Fabrica de Tricotaje din Bălţi, ministerele Econo-miei, Finanţelor, Construcţiei locative, Fondul Teatral, Fabrica de încălţăminte “Floare” din Bender, Uzina metalurgică de la Râbniţa, Asociaţia pescarilor “Prut” și altele.

Contracte tot mai puţine din MoldovaStaţiunile balneare de pe

malul Mării Negre din Serghe-evka funcţionează la capacităţi reduse. Din an în an este tot mai greu să obţinem contracte

din Moldova, spune Sergiu Mo-vilă, medicul-șef al sanatoriului „Serghei Lazo” din Sergheevca: „Participăm la concursurile organizate de Casa Naţiona-lă de Asigurări Sociale de la Chișinău, însă foile sunt mai scumpe pentru că în Ucraina se plătește și TVA. Cele mai multe contracte vin din Ucraina și Belarusi”.

Totuși, moldovenii dau prefe-rinţă staţiunilor din Ucraina mai mult din tradiţie, dar și pentru că sunt destinaţii relativ ieftine și pe potriva veniturilor majo-rităţii salariaţilor. Cei mai mulţi moldoveni, pe care i-am întâlnit la staţiunile din Sergheevca, au ajuns acolo pe cont propriu.

La Sergheevca, din tradiţieLilia Istrati din Criuleni, deși a

lucrat 30 de ani, acum, când are nevoie, nu a putut obţine un bi-let de tratament fi nanţat parţial de sindicate. La Sergheevca a ajuns împreună cu soţul pentru 10 zile să-și întremeze sănătatea, graţie celor doi feciori care le-au plătit biletele de tratament. „Tre-buie să stai la rând cel puţin trei ani. Dacă ai lucrat 35 de ani și ai stagiu de muncă ţi se dă o foaie de odihnă, dacă ai mai puţin, nu ţi se dă deloc. Feciorii au văzut că nu-i chip și ne-au plătit ei bi-letele. Noi nu avem posibilitate, eu am o pensie de 535 de lei, iar soţul – de 800 de lei”.

Nici salariaţilor nu le vine mai ușor când ajung să aibă nevoie de refacerea sănătăţii, șubrezită, de cele mai multe ori, la locul de muncă. Soţii Grigore și Eudochia Spoială din Nisporeni, pe care i-am întâlnit la aceeași staţiune balneară, adună banii și, o dată în patru ani, vin la tratament. Deși cunosc prea bine că ar avea dreptul să obţină bilete de trata-ment de la locul de muncă, ei nu pun nici o speranţă în ceea ce li se cuvine: „Acum, când avem nevoie mai tare de tratament, nu putem obţine foi la sanatorii. Plătim lunar cotizaţia la sindica-te, și ne așteptăm măcar o dată la trei ani să primim vreo foaie de tratament. Dar, din păcate, nimic. Strângem și noi bănuţ cu bănuţ măcar să ne tratăm măcar puţin”, povestesc soţii Spoială.

Proprietăţile Moldovei în UcrainaRepublica Moldova reven-

dică dreptul asupra a peste 150 de obiective, în particu-lar sanatorii, case de odihnă, complexe hoteliere, fabrici de vinuri, alte proprietăţi, ampla-sate pe teritoriul ucrainean încă în perioada sovietică, între care și cele șapte sanatorii ale Sin-dicatelor. Până acum Ucraina a recunoscut dreptul de propri-etate al Moldovei asupra a 47 de obiective. Totuși, negocierile privind reglementarea raportu-rilor de proprietate au intrat în impas în 2006. Discuţiile au fost reluate în mai 2011, însă tără-gănarea ratifi cării protocolului între guvernele celor două ţări privind modifi carea Acordului interguvernamental cu privire la recunoașterea reciprocă a drepturilor și reglementarea raporturilor de proprietate, semnat la 1 februarie 2010, îm-piedică avansarea negocierilor. La 29 iulie, Parlamentul Moldo-vei a ratifi cat acest document. Urmează să-l ratifice și Rada Ucrainei. Oficialii moldoveni își pun speranţa că intrarea în vigoare a Protocolului va crea premise pentru recunoașterea de către Ucraina a obiectivelor, proprietate a Republicii Moldo-va. Acordul interguvernamental a fost semnat la 11 august 1994, însă a fost ratificat de Rada Supremă abia în iunie 2001. Autorităţile se arată optimiste și cred că există premise reale pentru reluarea negocierilor. Aceeași stare de spirit domnea și acum doi ani, dar lucrurile s-au schimbat prea puţin de atunci.

Cornelia COZONAC, Viorica MANOLE,

Alina MOLDOVEANU

Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Investigaţia a fost realizată cu suportul fi nanciar al Asociaţiei

Jurnaliştilor de Investigaţie din Danemarca FUJ/SCOOP.

Investiga\ii

MILIOANELE SINDICATELORMILIOANELE SINDICATELOR

21 OCTOMBRIE 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERICultur=

„Ca puricii sar gândurile

de la om la om. Dar nu îi pişcă

pe toţi.”Stanislaw Jerzy Lec

G`ndul s=pt=m`nii

ANATOL RĂCILĂ: ANATOL RĂCILĂ: CALEIDOSCOP

21 octombrie EvenimenteEvenimente1520: Ferdinand Magellan descoperă strâm-

toarea care-i va purta numele.1754: Au fost inaugurate primele școli din Blaj,

nucleul viitorului seminar și gimnaziu. Din acest moment, Blajul a devenit centrul învățământului românesc din Transilvania.

1805: Bătălia de la Trafalgar, în care fl ota brita-nică a obținut o strălucită victorie împo-triva forțelor navale franco-spaniole.

1854: Florence Nightingale călătorește cu 38 de surori medicale spre Scutari, penin-sula Crimeea, ca să îngrijească soldații din Războiul Crimeii.

1860: În urma unei convenții naționale a fost proclamată o nouă Constituție a Repu-blicii Argentina, ale cărei baze au fost puse în 1853.

1866: A avut loc premiera operei “Viața parizi-ană”, de Jacques Off enbach.

1879: Thomas Alva Edison a demonstrat cu succes obținerea primului bec electric durabil și practic din punct de vedere comercial, la laboratorul lui din Menlo Park, New Jersey.

1915: Compania americană de telefonie și telegrafi e a realizat primul discurs direct transatlantic din Arlington (Virginia), cu destinația Paris, transmis prin sistemul de radiotelefonie.

1925: Pictorul Paul Klee expune la Paris singura sa lucrare.

1940: Începe “Proiectul Manhattan”, având ca obiectiv bomba atomică americană.

1945: În Franța, femeile au câștigat dreptul la vot.

1951: Gottfried Benn obține premiul Georg Büchner. (Premiu, care în 1960 va fi decernat lui Paul Celan.)

1957: Apare fi lmul „Jailhouse Rock” cu Elvis Presley în rol principal.

1959: La New York se deschide Muzeul Guggenheim, conceput de Frank Lloyd Wright.

1960: Primul submarin nuclear britanic, HMS Dreadnought, a fost lansat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

NașteriNașteri1581: Domenico Zampieri, pictor italian (d.

1641)1650: Jean Bart, amiral francez (d. 1702)1687: Nicolaus Bernoulli, matematician

elvețian (d. 1759)1760: Katsushika Hokusai, pictor japonez (d.

1849)1772: Samuel Taylor Coleridge, poet și esteti-

cian literar englez (d. 1834)1790: Alphonse de Lamartine, poet francez,

orator și om de stat (d. 1869)1813: Prințesa Josephine de Baden, mama

regelui Carol I al României (d. 1900)1833: Alfred Nobel, chimist și industriaș

suedez, inventatorul dinamitei și fonda-torul Premiului Nobel (d. 1896)

1891: Perpessicius (Dimitrie S. Panaitescu), critic și istoric literar, poet român (d. 1971)

1917: Dizzy Gillespie (John Birks Gillespie), trompetist, compozitor și bandleader american de jazz (d. 1993)

1920: Vladimir Hanga, jurist și scriitor român1923: Mihai Gafi ța, critic literar român (d. 1977)1925: Virginia Zeani, soprană româncă1925: Celia Cruz, cântăreață cubaneză, supra-

numită Regina muzicii salsa (d. 2003)1930: Ivan Silaev, politician rus1931: Silvia Kerim, scriitoare româncă1936: Vartan Arachelian, ziarist și scriitor

român de etnie armeană1940: Dumitru Tinu, ziarist român (d. 2003)1945: Nikita Mihalkov, actor și regizor rus1954: Marcel Răducanu, fotbalist român stabi-

lit în Germania1957: Wolfgang Ketterle, fi zician german1974: Costel Busuioc, tenor român1976: Lavinia Miloșovici, gimnastă româncă de

etnie sârbă

DeceseDecese310: Papa Eusebiu1422: Regele Carol al VI-lea al Franței (n. 1368)1805: Horatio Nelson, amiral britanic (n. 1758)1915: Virgil Onițiu, scriitor, publicist român,

membru al Academiei Române (n. 1864)1921: Tudor Pamfi le, folclorist și scriitor român

(n. 1883)1980: Pamfi l Șeicaru, ziarist și prozator român

(n. 1894)1984: Ion Finteșteanu, actor român de teatru și

fi lm (n. 1899)1996: Oleg Danovski, balerin și coregraf român

(n. 1917).

„Teatrul este teatru oriunde am merge”„Teatrul este teatru oriunde am merge”

- Săptămâna asta, la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi a demarat cea de-a 55-a stagiune. Cu ce eforturi se face teatru azi la Bălţi? Ce planuri aveţi pentru această stagiune jubiliară?- Teatrul tot timpul s-a făcut prin

sacrificii. Eu sunt de părerea că

atunci când într-un teatru totul este

bine și sunt bani de ajuns... ceva

nu merge bine. Teatrul se naște în

confl ict, în alt gen de confl ict decât

cel care distruge colective. Suntem

în cea de-a 55-a stagiune, pe 16 mai

2012 vom împlini 55 de ani de când

a fost fondat acest teatru și misiu-

nea noastră rămâne în continuare neschimbată – să montăm cât mai multe spectacole, în special specta-cole din dramaturgia naţională.

- Aveţi deja stabilite montările pe care vreţi să le puneţi în rea-lizare în această stagiune?- Stabilim trimestrial planurile de

creaţie ale teatrului. Pentru stagiu-nea asta ne-am propus să montăm spectacolele „Piatra din casă” de Vasile Alecsandri, care a avut deja premiera la deschiderea stagiunii. De asemenea, săptămâna asta am prezentat și premiera spectacolului „Orchestra” de Jean Anouilh. În lucru este musicalul „Bugetul” de

Nicolae Rusu și „Principesa Lear”,

în montarea maestrului Mihai Vo-

lontir. În paralel, acordăm o atenţie

sporită spectacolelor pentru copii,

în această stagiune avem deja trei:

„Prinţesa cea vrăjită”, „Stan Păţitu”

(„Omul și dracul”, în varianta noas-

tră) și „Vulpiţa cea șireată”, pentru

că noi ne propunem să ne educăm

spectatorul de la vârste fragede.

Astăzi spectatorii vin mai puţin

la teatru și cred că, în mare parte,

vina este a televiziunii – având la

dispoziţie peste o sută de posturi

tv, stând comod pe canapea, îţi mai

vine a ieși seara din casă? Care este

replica cea mai utilizată de moldo-

veni? „Lasă-mă să mă hodinesc!”

Iaca și buba noastră. Nu vreau să

folosesc cuvinte mari, dar totul

pornește de la patriotism: faţă de

teatru, faţă de noi, faţă de limbă,

faţă de tradiţiile noastre.

- Sunteţi în acest teatru de peste 30 de ani. Aveţi colegi tineri, tru-pa a fost completată recent cu absolvenţii facultăţii de Teatru. Cum reușiţi să evitaţi confl ictele dintre generaţii?

- Eu sunt în acest teatru de 35 de ani. Maestrul este aici de 55 de ani. Și să știţi că Mihai Volontir este omul care nu are pretenţii faţă de tânăra generaţie, îi primește pe toţi la pieptul lui, mă rog, cu mai multe sau mai puţine rezerve, în funcţie de talentul lor. Dar, chiar de pe băncile universităţii, tinerii încep să apară în scene de masă, fi guraţie, în roluri mici în specta-colele noastre și atunci când ajung la anul patru, ei deja sunt integraţi în colectivul nostru. Adică, cei mai în vârstă, cu experienţă, pot ierta greșelile celor tineri, dar cei tineri se lasă educaţi de noi, cu toate că, de multe ori, noi, vârstnicii, nu avem dreptate, dar cred că, până la urmă, practica bate totuși gramatica. Noi am găsit limbă comună, nu există divergenţe. Cu noi este Maestrul și puișorii ăștia noi-veniţi, care cresc pe zi ce trece.

- Bălţiul, supranumit capitala de nord a republicii, este consi-derat un oraș rusifi cat. Totuși, în acest oraș nu există un teatru rusesc, ci un teatru naţional, care poartă numele lui Vasile Alecsandri și care nu duce lipsă de spectatori. Cum vă reușește să existaţi într-un mediu cu o populaţie mai mult vorbitoare de limbă rusă decât de limbă română?- De la apariţia lui, teatrul a fost

rus, apoi rus-moldovenesc muzi-cal-dramatic, ca pe urmă să devină Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”. Adică, el, de la fondare, a fost pre-dispus pentru populaţia băștinașă. Eu sunt fericit să activez la Bălţi și știţi de ce? Pentru că populaţia vorbitoare de limbă rusă vine la spectacolele noastre, mai des decât vorbitorii de limbă română, care preferă să stea seara la un bar. Au fost și probleme, au venit aici cu proteste să ne spună că ei vor tea-tru rus, că ei nu vor veni la teatrul nostru, dar a trecut, am aplanat confl ictele. Le-am spus: ”Nu e mai bine să vii aici și să mai cunoști o limbă sau vrei să rămâi așa cum ai fost?” Cei care au înţeles vin și acum la noi, la teatru, care nu – pe ei nu o să-i schimbi niciodată. Dar azi noi existăm datorită spectatorului băl-ţean și celor din împrejurimi.

- Sunteţi totuși departe de Chi-șinău. Simţiţi distanţa între dvs. și colegi, dvs. și critica de speci-alitate, de exemplu? Vă simţiţi poate neglijaţi?- Simt distanţa. Nu cred că sun-

tem neglijaţi. Totul pornește și de

la situaţia politică din ţară. Dacă

s-ar mai aplana situaţia și am avea,

în sfârșit, președinte, s-ar așeza lu-

crurile și în alte domenii. Noi avem

foarte multe spectacole și ele nu

sunt văzute în afara Bălţiului. Cen-

trul nu vine la premierele noastre,

la sărbători, dar pentru mine este

costisitor să duc trupa și spectaco-

lele în centru. Nu, nu ne-am simţit

neglijaţi, pentru că facem un lucru

comun – teatrul și teatrul este tea-

tru oriunde am merge.

- Dar critica de teatru nu vă ne-glijează?- Dacă o avem, pentru că eu nu

sunt de acord cum se face critică

de teatru la noi și am fost criticat

pentru câteva spectacole. Dar până

azi nu înţeleg criticii care se ridică

și-ţi desfi inţează spectacolul: „Așa

nu e bine, trebuie să faci altfel!” Asta

deja nu mai e critică, critica tot nu

se face așa. Eu am avut norocul să-l cunosc și să fi u prieten cu marele critic de teatru Valentin Silvestru. Omul acela putea să vorbească ore întregi despre un spectacol și nu te insulta nici cu un cuvânt, el avea trei criterii: ce-i place, ce nu-i place și ce propunea. Și eu sunt de acord cu el, orice lucrare de artă trebuie discutată prin aceste trei prisme. Pentru că ce înseamnă un specta-col? Este o variantă, o viziune a unui regizor. E normal să-ţi placă sau să nu-ţi placă și dacă ai ce propune în folosul spectacolului, neinsultând pe nimeni, fără să distrugi pe ni-meni, fă-o! La noi critica își spune punctul de vedere negând tot ce a văzut în scenă sau aplaudând și lăudând ceea ce este în scenă. Îmi doresc o critică constructivă, care să ne fi e alături, care să discute cu regizorul, cu actorii.

- Noi vă mulţumim că aţi accep-tat invitaţia noastră și vă dorim să aveţi parte în continuare de mulţi spectatori și de o stagiune rodnică.- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi și-a deschis săptămâna aceasta larg ușile pentru a 55-a stagiune. Artiștii bălţeni au decis să lanseze această stagiune jubiliară cu premiera spectacolului „Piatra din casă” de Vasile Alecsandri, în montarea lui Con-stantin Stavrat, Artist al Poporului. Despre aniver-sare, dar și despre condiţiile în care se face astăzi teatru la Bălţi, discutăm cu Anatol Răcilă, directorul teatrului, Artist al Poporului, cavaler al Ordinului Republicii.

În perioada 19-21 octombrie 2001 se desfășoară, la Vadul Rașcov, în Repu-blica Moldova, ediţia I a Festivalului internaţional de poezie și cântec „Du-mitru Matcovschi”, eveniment organi-zat de „Metropolitan Media”. Printre partenerii Festivalului se mai numără Primăria Comunei Vadul-Rașcov, Consiliul raional Șoldănești, Ministe-rul Tineretului de la Chișinău, Editura „Lumina”, Zona Economică Liberă Bălţi, Uniunea Scriitorilor, Primăria municipiului Chișinău, Fundaţia „Vio-rica Nagacevschi”, Compania Telera-dio-Moldova, CassaRecords. În cadrul festivalului va avea loc un concurs de poezie și cântece pe versurile poetului Dumitru Matcovschi, la care partici-pă persoane din Republica Moldova, România și Ucraina.

Concursul este organizat pentru 4 categorii de vârstă: de la 5 la 12 ani, de la 13 ani până la 18 ani, de la 19 ani până la 35 ani și peste 36 de ani. Așa cum ne-a informat Alina Ciobanu, directorul festivalului, concursul se desfășoară în două etape. Prima preselecţie a avut loc până pe data de 10 octombrie, etapa a doua fi ind concursul propriu-zis, organizat în perioada 20-21 octombrie, și la care participă câștigătorii preselecţiei.

Pentru participarea la preselecţie, fiecare participant a transmis juriului, în format elec-tronic, la adresa de e-mail: festivaldumitru-matcovschi@yahoo.com, înregistrarea audio sau video (realizată cu dictafon, aparat foto, telefon sau cameră video) a unei poezii recitate pe versurile poetului Dumitru Matcovschi; înre-gistrarea audio sau video a unei piese vocale, cu aranjament instrumental, pe versurile poetului Dumitru Matcovschi; formularul de participare la festival completat. Au fost încurajate creaţiile muzicale proprii pe versurile poetului. Formula-rul de participare și lista cu piesele pe versurile poetului Dumitru Matcovschi au fost disponibile pe blogul festivalului: www.festivaldumitrumat-covschi.wordpress.com.

Matcovschi revine la baştină„Ediţia I, în numele marelui poet naţional,

scriitor, jurnalist și publicist Dumitru Matcov-schi, se desfășoară în satul de baștină, Vadul-Rașcov, raionul Șoldănești. Membrii juriului au anunţat prin e-mail și la telefon persoanele care au trecut în următoarea etapă a concursului. Câștigătorii locurilor I, II și III din fi ecare catego-rie de vârstă vor fi premiaţi cu trofee, diplome, cărţi ale poetului și premii bănești. Tuturor par-ticipanţilor la festivalul-concurs li se vor înmâna diplome și cărţi ale poetului. Participanţilor le

este asigurată cazarea și masa pe parcursul a două zile”, a declarat Alina Ciobanu, directorul festivalului.

Concurenţii sunt apreciaţi de un juriu format din personalităţi din domeniul literaturii și al muzicii, cum ar fi Oleg Volontir – director artistic la Centrul Naţional de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial; Daria Radu – compozitoare, maestru în arte; Liviu Știrbu – compozitor, maestru în arte, artist al poporului; Nicolae Popa – scriitor; Ion Ilie – directorul Cen-trul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Botoșani (România); Iurie Sadovnic – artist al poporului; Theodor Codrea-nu – scriitor, critic literar (România).

Programul festivalului a inclus, pe 19 octom-brie, simpozionul știinţifi c „Destinul Basarabiei în creaţia lui Dumitru Matcovschi”, desfășurat la Uniunea Scriitorilor din Chișinău, cu participa-rea unor poeţi, scriitori și oameni de artă din R. Moldova și România. Invitaţi din România sunt Theodor Codreanu (Huși), Adrian Dinu Rachieru (Timișoara), Dan Mănucă și Horia Zilieru (Iași).

„Mesajul poetului Dumitru Matcovschi”Pe 20 octombrie, după întâmpinarea invi-

taţilor și a participanţilor la Casa de Cultură din Vadul-Rașcov, a avut loc vizitarea casei părintești a poetului, a clopotniţei de piatră din secolul XVII – monument istoric, vizita-rea Liceului Teoretic „Dumitru Matcovschi”, vizitarea muzeului satului, expoziţiei de carte „Dumitru Matcovschi”, târgului meșterilor po-

pulari, după care a fost organizat un concert de buciume. După-amiază, după cuvântul de bun venit al gazdelor, Alina Ciobanu și Viorica Oprea, și binecuvântarea preotului din sat, cei prezenţi au ascultat „Mesajul poetului Dumitru Matcovschi” și discursurile ofi cialităţilor și ale oamenilor de cultură din Republica Moldova. A urmat un spectacol prezentat de comuna Vadul Rașcov (cu tradiţii, poezie, cântec, dans, toate legate de opera și viaţa poetului), un recital de muzică pe versurile poetului cu participarea formaţiei Catharsis și a soliștilor Ion Surucea-nu, Daria Radu, surorile Ciorici, Radu Dolgan, Lidia Botezatu, Cristian Aldea-Teodorovici, Alexandru Lozanciuc. Seara s-a încheiat cu un fragment din piesa de teatru „Vine apa”, pre-zentat de Teatrul „Vasile Alecsandri” din Bălţi, un spectacol cu Mihai Chiriac, cu Ansamblul de dansuri populare „Busuiocul” și „Hora de la Vadul Rașcov”.

Pe 21 octombrie – Concursul de poezie și cântec „Dumitru Matcovschi”, în cadrul căruia vor fi prezentate două fi lme despre Dumitru Matcovschi. După-amiază va avea loc premie-rea. În încheierea festivalului va răsuna piesa „Să trăiască”, pe versurile lui Dumitru Matcovschi. “Festivalul Internaţional de poezie și cântec „Dumitru Matcovschi” va contribui la promo-varea valorilor și a culturii noastre naţionale în amalgamul culturilor europene, înscrise pe fi la istorică unde și-a lăsat amprenta poetul și omul de creaţie Dumitru Matcovschi”, a mai precizat Alina Ciobanu, directorul festivalului.

Sursa: Karadeniz-press.ro

Festivalul internaţional de poezie şi cântec „Dumitru Matcovschi”,

inaugurat pe malul Nistrului

PERFORMANŢE

Un violonist moldovean la concursul

internaţional „Pablo Sarasate”

Pentru prima oară un violonist moldovean a trecut preselecția la Concursul Internațional de Vioară „Pablo Sarasate”. Evenimentul a avut loc în perioada 14-21 septembrie și a fă-cut parte din a XI-a ediție a acestui prestigios concurs.

Participarea lui Ilian Gârneţ la acest festival a fost susţinută de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău.

Concursul „Pablo Sarasate” are ca obiectiv să descopere și să promoveze cele mai deosebite talente în rândul vioriștilor. În cadrul lui au fost înscriși 94 de candidați, din 33 de țări, dintre care doar 39 violoniști, din 18 țări au fost selectați.

Acest concurs este inclus în lista Federației Mondiale a Concur-surilor Internaționale de Muzică și este dedicat marelui violonist spaniol Pablo Sarasate.

Ilian Gârneţ s-a născut la 23 noiembrie 1983 în Sankt-Pe-tersburg, în familia cunoscutului maestru de balet Eugen Gârneţ și a pianistei Margareta Cuciuc. Ilian a studiat vioara de la vârsta de 5 ani la Liceul Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu“,

în clasa profesoarei Galina Buinovschi. Primul său premiu (pre-miul III la Concursul naţional de muzică clasică) Ilian l-a câștigat la vârsta de 9 ani, iar la vârsta de 10 ani a devenit câștigătorul premiului I la Concursul internaţional “Jeunesses musicales” din București. Cariera violonistului a cunoscut o ascensiune fulmi-nantă, el obţinând nenumărate premii la concursuri naţionale și internaţionale, iar în 2009 a câștigat premiul III la Concursul Internaţional de Interpretare „Regina Elisabeta” de la Bruxelles.

Concursul Regina Elisabeta a fost creat în 1937, dar abia după război își câștigă celebritatea. Premiul oferit lui Ilian Gârneţ este patronat de contele de Launoit.

Concursul este consacrat instrumentului muzical favorit al reginei Elisabeta și urmărește descoperirea tinerelor talente. În 2009, când Gârneţ a fost premiat, 24 de violoniști din întreaga lume au fost selectaţi pentru semifi nalele în care au interpretat compoziţii de Mozart, cu Orchestra Regală Wallona de Camera. Pentru proba fi nală, juriul a selectat partituri inedite, care să demonstreze talentul, dar și stilul fi ecărui participant.

Ilian Gârneţ este cunoscut publicului din Germania, Austria, Olanda, Franţa, Spania, Finlanda, Polonia, Belarus, România, Bulgaria, Rusia, Ucraina etc.

21 OCTOMBRIE 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Fericitul Filotei Zervakos, sfântul ucenic al Sf. Nectarie de Eghina, vorbește despre unul din semnele apropierii sfârșitului despre care… se vorbește mai puţin, despre o anormalitate intrată, din păcate, în obișnuit, în fi resc.

Și în altă parte Fericitul a descoperit ce a primit de la Dumnezeu ca viziune, că una din cele două mari rele pentru care Dumnezeu bate lumea astăzi este, pe lângă avort, și „go-liciunea femeilor”, fenomen de proporţii fără precedent în istorie:

„Umblă acum goale, – deși bărbaţii nu sunt mai prejos, – însă mai mult femeile, iar aceas-ta nu este cu putinţă s-o rabde Dumnezeu. A răbdat pe păcătoșii din vremea lui Noe, pe cei din Sodoma și Gomora, dar parcă nu ajunse-seră la acest stadiu, să umble goi pe stradă și să-și arate trupurile lor goale la bărbaţi, ca să-i atragă spre păcat”.

Prilej de a ne aminti că mărturisirea lui Hristos sau a închinării la idolul trup se face și prin cele „exterioare” – dar reprezentative – ale noastre și pentru a conștientiza că des-frânarea sau curăţia sunt cel mai lesne „pro-povăduite” nu prin cuvinte, ci prin exemplul nostru:

Îmbrăcămintea necuviincioasă a femeilor„Despre femei ce să mai spun? Nu au în

minte altceva decât cum să se împodobească. Se întrec una pe alta în veșminte. Ce să spun și despre îmbrăcămintea necuviincioasă pe care le îndeamnă să o poarte născocitorul răutăţii, diavolul. Vai și amar! Cum de nu le e rușine femeilor creștine? Ţigăncile și mu-sulmanele se îmbracă decent, pentru a nu-i sminti pe bărbaţi, pe când femeile creștine, care au tradiţie de la Hristos, de la apostoli, de la Sfi nţii Părinţi să se îmbrace decent, au ajuns la nebunie desăvârșită prin felul în care se îmbracă!

Taţii și mamele să fi e pilde bune și să nu-și lase copiii – povăţuindu-i cu iubire de Dum-nezeu – să se îmbrace necuvios. Iar bărbaţii să le ferească pe femeile lor de îmbrăcămin-tea indecentă, căci vor da socoteală în ziua Judecăţii.

Femeile ce intră în Biserica lui Dumnezeu îmbrăcate necuviincios și fără de rușine, fac voia diavolului. Mai bine să nu calce pe la biserică, fi indcă în afară de faptul că nu au nici un fo-los din asta, îi vatămă și îi smintesc și pe ceilalţi credincioși din biserică.

Îmi pare rău că sunt nevoit să cer-cetez și să mustru. Nu vreau acest lucru și poate că-i întristez pe cei răspunzători de asta. Dacă nu v-aș iubi, nu v-aș cerceta. Îndreptaţi-vă și atunci voi înceta și eu să cercetez. Vai mie dacă voi tăcea, văzând asemenea fărădelegi!

Când ruşinea femeilor va dispăreaÎntr-o carte veche pe care am gă-

sit-o cu mulţi ani în urmă, am citit, printre altele, că, atunci când uceni-cii L-au întrebat pe Domnul nostru Iisus Hristos când se vor întâmpla în lume semnele înfricoșătoare ale celei de-a Doua Veniri, când dragostea multora se va răci și credinţa va pieri, Domnul le-a spus, printre altele: „atunci când femeile vor deveni bărbaţi și bărbaţii femei“.

Și Sfântul Ioan Gură de Aur, atunci când niște creștini l-au întrebat când va fi a Doua Venire, le-a răspuns: „Când rușinea femeilor va dispărea, atunci ziua Judecăţii va fi aproa-pe”. Aceste profeţii ale Domnului nostru Iisus Hristos și ale Sfântului Ioan Gură de Aur și ale altor proroci, apostoli, Sfi nţi Părinţi, despre care am vorbit mai devreme, se împlinesc as-tăzi cu precizie.

De aici încolo încetează să te mai vopseştiCa părinte duhovnicesc, am îndatorirea și

responsabilitatea să-i povăţuiesc pe fi ii mei. Te povăţuiesc deci ca de aici încolo să înce-tezi a-ţi mai vopsi buzele, unghiile și faţa și să rămâi cum te-a zidit Dumnezeu. Nu-ţi dori să devii mai presus de Dumnezeu; fi indcă, atunci când te vopsești cu culori roșii, Îl hu-lești pe Dumnezeu.

E ca și cum ai spune: “Dumnezeu n-a știut sau n-a putut să mă facă cu buze sau unghii roșii; și ceea ce n-a putut să facă Dumnezeu,

o voi face eu, ca să par mai frumoasă să mă admire și preţuiască bărbaţii și femeile fără minte și să-mi spună că sunt „modernă, nu înapoiată”. Însă în felul acesta, îl întristezi pe Dumnezeu și pe mine, părintele tău duhovni-cesc, și pe toţi oamenii cuminţi și cu frică de Dumnezeu, și-l bucuri pe diavol și pe oamenii neînţelepţi, bărbaţi și femei.

Așadar, dacă Îl iubești pe Dumnezeu și ţi-e frică de Dânsul, dacă mă respecţi și pe mine, părintele tău duhovnicesc, din clipa aceasta în care primești scrisoarea mea, să încetezi a te mai vopsi.

Și să-ţi împodobești de aici încolo sufl etul cu smerenie, cuvioșenie și virtuţi. Atunci se va bucura și Dumnezeu, și îngerii, și Maica Dom-nului, și sfi nţii, și te vor ocroti și învrednici să intri în Împărăţia Cerurilor.

Însă dacă vei urma moda și te vei lua după femeile moderne, ca acuma, când le imiţi vopsindu-te, le vei imita și la fumat, și la jucat cărţi, și la altele, care sunt scârboase chiar și când le amintește cineva”.

(„Ne vorbeşte Părintele Filotei Zervakos”, Ed. Cartea Ortodoxa-Egumenita, 2007,

cap. „Îmbrăcăminte“)

Sursa: razbointrucuvant.ro

FiatLUX

Dintre propunerile pe care Daly le-a înaintat Băncii Mon-diale, cea de-a patra mi-a atras atenţia în mod deosebit. O voi cita aproape în întregime:

„Renunţaţi la ideologia in-tegrării economice globale prin comerţul liber, mobilita-tea capitalului liber și creștere bazată pe export și favorizaţi o orientare mai naţionalistă, care caută să dezvolte produc-ţia domestică pentru pieţele interne ca primă opţiune, re-curgând la comerţul internaţi-onal doar atunci când acesta se dovedește a fi în mod clar mai efi cient. În prezent, interdepen-denţa globală este glorifi cată drept un bine axiomatic. Calea regală spre dezvoltare, pace și armonie este considerată a fi cea prin care fi ecare ţară urmărește să cucerească neîncetat pieţe-le celorlalte naţiuni. Cuvântul “globalist” are conotaţii politi-ce corecte, în vreme ce “naţio-nalist” a ajuns să fi e peiorativ. S-a ajuns atât de departe încât consider necesar să ne reamin-tim că Banca Mondială există pentru a servi interesele mem-brilor ei, care sunt state naţiuni, comunităţi naţionale – nicide-cum indivizi, corporaţii sau chiar ONG-uri. Nu are o cartă care să servească o singură lume fără frontiere, viziunea cosmopolită a integrării globale…

Modelul comunităţii interna-ţionale, de la baza instituţiilor sistemului Bretton Woods (FMI și Banca Mondială, nota trad.), este cel al “comunităţii comunităţi-lor”, o federaţie internaţională de comunităţi naţionale care co-operează pentru a rezolva pro-blemele globale conform prin-cipiului subsidiarităţii. Nu este modelul cosmopolit al cetăţeni-ei globale directe într-o singură comunitate mondială integrată fără intermedierea statelor naţi-onale.

A globaliza economia prin ștergerea frontierelor economi-ce naţionale prin comerţ liber, mobilitatea liberă a capitalului sau cel puţin prin migraţiile ne-controlate înseamnă să rănești în mod fatal unitatea majoră a comunităţii (statul naţiune, nota trad.) care este capabilă să ducă la îndeplinire politicile dedicate binelui comun…

Globalismul cosmopolit slă-bește graniţele naţionale și pu-

terea comunităţilor naţionale și subnaţionale, în timp ce întăreș-te puterea relativă a corporaţii-lor transnaţionale. Din moment ce nu există guvern mondial capabil să reglementeze capi-talul global în interes global, și din moment ce atât necesitatea și posibilitatea unui astfel de guvern nu sunt de dorit, va fi necesar să facem capitalul mai puţin global și mai naţional. Știu că acum (1994, nota trad.) acest lucru este de neînchipuit, dar luaţi-l drept o prezicere – peste zece ani cuvintele și conceptele cele mai în vogă vor fi “renaţio-nalizarea capitalului” și “înrădăci-narea în comunitate a capitalului pentru dezvoltarea economiilor naţionale și locale”, nicidecum truismele actuale legate de creș-tere generată de exporturi și sti-mulată prin orice fel de ajustări necesare pentru a crește compe-titivitatea globală.

“Competitivitatea globală”, de obicei un slogan menit să amorţească gândirea, refl ectă nu atât o productivitate cres-cută a proceselor de valorifi ca-re a resurselor ci o competiţie bazată pe micșorarea standar-delor menită să reducă salari-ile, să externalizeze costurile ambientale și sociale și să ex-porte capital natural la preţuri mici în chip de “venit”.

Cu ocazia celebrării celor cincizeci de ani de activitate, Banca Mondială ar trebui să re-fl ecte în mod profund la cuvin-tele, date uitării, ale unuia dintre fondatorii ei, John Maynard Key-nes: “Simpatia mea se îndreaptă spre cei care minimizează, mai degrabă decât spre cei care ac-centuează la maxim încrengătu-ra economică între naţiuni. Ideile, cunoștinţele, arta, ospitalitatea, călătoriile – acestea sunt lucruri care trebuie să fi e internaţionale prin natura lor. Dar bunurile să fi e produse acasă ori de câte ori este posibil și convenabil și, mai presus de toate, fi nanţele să ră-mână în primul rând naţionale”.

Nu știu în ce măsură a aplicat Banca Mondială propunerile lui Herman E. Daly. Așa după cum a prevăzut acesta, între timp „dez-voltarea sustenabilă“ a devenit, cel puţin în teorie, fundamentul politicilor de dezvoltare naţiona-lă. Astăzi asistăm la un confl ict, încă mocnit, între susţinătorii dezvoltării durabile și cei ai

globalizării fi nanciare și cor-poratiste. Pe de o parte, apa-ratul propagandistic al globa-lismului continuă să slăbească prin toate mijloacele sale sta-tul naţional, să denigreze pe faţă sau pe ascuns ideologiile și politicile care susţin intere-sele comunităţilor naţionale. Pe de altă parte, în ultimul timp, globalismul s-a vopsit în verde, se vrea „eco“, se arată prietenos faţă de „local“ și „etic“.

Campania de „înverzire“ a globalizării galopante nu este decât o operaţiune de inducere în eroare a opiniei publice și de slăbire a vigilenţei organismelor democratice din statele naţiona-le. Întrebarea pe care și-o punea Herman E. Daly în 1999, în discur-sul său la primirea premiului So-phie – „dacă Banca Mondială și Fondul Monetar Internaţional nu mai vor să servească intere-sele ţărilor membre, atunci că-ror interese servesc ele?“ – este mai actuală ca oricând. Ne-o pu-nem mai ales noi, românii, când constatăm cu groază cum suve-ranitatea României se evaporă pe zi ce trece cu concursul FMI-ului și al servitorilor acestuia, cla-sa politică autohtonă. La rândul nostru, îi întrebăm pe cei care au parafat acordul cu FMI-ul: Ce câștigă statul român obligat să vândă pachetul majoritar de control la aproximativ 150 de întreprinderi publice, inclusiv strategice, cum ar fi cele din domeniul energetic? Ce câști-gă romanul de rând obligat să muncească în condiţii de scla-vagism salarial după noul cod al muncii, mai „fl exibil“, impus de FMI și acceptat fără crâc-neală de guvernanţi? Știm că FMI-ul, prin creditarea României, își bagă în buzunar peste 150 de milioane de euro. Ne sunt necu-noscute însă sumele imense pe care le vor câștiga fondurile spe-culative, corporaţiile transnaţio-nale și oligarhii locali de pe urma spolierii în continuare a capitalu-lui natural și uman al României.

Dar oare cât va mai dura jaful? Va dura atâta timp cât în Româ-nia nu vor exista forţe politice, civice și spirituale hotărâte să-l oprească. Oameni competenţi, înarmaţi cu o ideologie naţiona-listă care să spună: „Stop! Pe aici nu se mai trece!“

Dar astăzi naţionalismul mai este oare o ideologie credibilă? Se mai poate construi în baza lui o argumentaţie solidă care să dezamorseze sofi sticăria corpo-ratistă și globalistă care ne este servită în chip de evidenţă irefu-tabilă?

Nu numai că naţionalismul rămâne o ideologie viabilă, dar ea este singura capabilă să promoveze atât interesul na-ţional cât și pe cel al omenirii în condiţiile mileniului III. Noul naţionalism, pe care noi îl nu-mim naţionalismul verde, este însă bazat pe alte valori, urmă-

rește alte scopuri și se desfășoa-ră în circumstanţe istorice com-plet diferite de cele ale perioadei interbelice. Dacă vrem să vorbim de „afi nităţi“, atunci va trebui să le căutăm acolo unde ne aștep-tăm mai puţin.

Există o continuitate evidentă între vechiul naţionalism, impe-rialismul militarist și globalis-mul de astăzi. Cele trei ideologii aparţin vechii paradigme în care voinţele individuale (a insului monadic sau a statului naţio-nalist/imperialist) intrau într-o competiţie acerbă pentru domi-naţie. Printr-o pervertire a crești-nismului, puterea lui Dumnezeu, conceput ca „voinţă“ și „raţiune“, se transferă individului și statului naţional (agregatul centralizator al voinţelor individuale).

Globalismul urmează ve-chea logică a darwinismului social. Companiile transnaţi-onale, fondurile speculative, „statele globale“ puternice și slujbașii lor, oligarhii și poli-ticienii locali nu sunt animaţi decât de voinţa individuală de putere tradusă în voinţa de a maximiza profi tul pe spinarea jucătorilor mai slabi din „noua ordine mondială“. „Privatiza-rea și globalizarea“ – scrie Ilie Șerbănescu – „sunt simple ba-liverne vânturate de cei puter-nici spre a-i supune și subjuga pe cei slabi… S-a văzut de la o poștă ce minciună gogonată este asta cu “globalizarea”! Fie-care jucător important a uitat de “globalizare” și s-a concentrat pe capitalul propriu: mari compa-nii proprii din sectorul fi nanci-ar-bancar sau chiar din sectorul industrial… Problema este că «naţionalismul economic» s-a manifestat și se manifestă în-tre “globalizatori”… Aceștia au putut fi naţionaliști pentru că mai au pe ce și cu ce! Dar cei deja “globalizaţi” nu mai dis-pun de nimic altceva”.

Timp de douăzeci de ani, România a jucat după cum i-au cântat neocomuniștii și „gloca-liștii“ (globaliștii, plus politrucii și oligarhii locali). Am fost „inte-graţi“ pentru a fi dezintegraţi. A fost dezintegrată economia na-ţională și odată cu ea coeziunea socială și spirituală a unui întreg popor. Nu mai dispunem de ni-mic altceva decât de credinţa în Dumnezeu și de puterea refuzu-lui.

Dar ce-ar trebui oare să refu-zăm? În primul rând, să refuzăm să gândim și să trăim în termenii vechii paradigme, așa după cum ni s-a dictat în ultimii șaizeci de ani. Dacă vom continua să ne globalizăm, să urmăm aceeași logică dezastruoasă, sfârșitul României este aproape.

Glocalizaţi, vom asista ne-putincioși la completa distru-gere a:

1) capitalului natural (pă-duri, resurse minerale, biodiver-sitatea fl orei și faunei etc. Aface-

rea Roșia Montană și acceptarea cu braţele deschise a culturilor de plante modifi cate genetic nu sunt decât avanpremiera a ceea ce va urma);

2) capitalului uman printr-un învăţământ neperformant și imbecilizare mediatică (Româ-nia va fi furnizorul european de sclavi pentru muncile de jos și pentru implanturile românești ale transnaţionalelor);

3) identităţii naţionale și spirituale. Distrugerea identită-ţii naţionale va fi pasul premer-gător dezintegrării teritoriului naţional. O populaţie amorfă căreia i s-au extirpat instinctele identitare nu va opune nici un fel de rezistenţă.

Ni se va reproșa că un astfel de scenariu este prea pesimist. Iar ca argument suprem, vom primi asigurarea că „nu ne vor lăsa ei să murim“. Ei fi ind cei care ne sapă în prezent mormântul…!

România nu este însă o ţară de hoţi, lași și oligofreni. A înce-put deja marea evadare, fi zică și mentală din Matrixul „glocalist“. Românii se trezesc la realitate. Neîncrederea, apatia și indife-renţa cetăţenilor noștri nu sunt stări congenitale. Ele sunt cauza-te de un sistem care i-a făcut ne-putincioși și le-a răpit una câte una speranţele.

Printre evadaţii din Matrix se numără și naţionaliștii verzi, oa-menii care înţeleg că România a urmat un model nesustenabil de dezvoltare. În loc de ciorovăieli sterile, ei propun măsuri hotă-râte pentru a contracara atât entropia resurselor economi-ce și sociale cât și epuizarea ultimelor rezerve de energie și speranţă.

Să nu-i confundăm cu ecolo-giștii, cu extremiștii de dreapta sau de stânga, cu socialiștii, cu neoliberalii și cu adepţii altor „isme“”! Nu sunt o elită ocultă, nici populiști „salvatori ai nea-mului“ și nici „băieţi deștepţi“ care vor s-o mai pună de un PJ (partid al jefuitorilor). Sunt oa-meni normali, îi întâlnim în toate domeniile de activitate. Ceea ce-i unește în primul rând este noua viziune asupra dezvoltării vii-toare a României. Ei văd renaș-terea României prin trecerea hotărâtă la economia civică, răspândirea largă a micii pro-prietăţi productive, dezvolta-re durabilă, profesionalism și întrajutorare.

Promovează un model româ-nesc de economie civică diferit atât de neoliberalism/neocon-servatorism, cât și de ideologiile neomarxiste (diviziunea dintre neoconservatorism și neolibera-lism este o farsă, căci încearcă să stabilească diferenţe acolo unde ele nu există). Economia civică a naţionalismului verde crede în dezvoltarea durabilă și în lucru-rile sustenabile fi indcă acestea sunt pornite și organizate de la nivel local și construite la scară

umană. Neoliberalismul predică subsidiaritatea, dar sfârșește ca și socialismul: reduce pluralitatea, centralizează și concentrează la vârf capitalul, oportunităţile, deciziile și benefi ciile. Economia civică promovează vecinătatea; legată prin multiple relaţii orga-nice de comunitate, este realistă, chibzuită și internaţionalistă în sensul pe care Daly îl dă acestui termen („internaţional înseam-nă, desigur, “între naţiuni”. Uni-tatea de bază rămâne naţiunea, chiar dacă relaţiile între naţiuni devin din ce în ce mai importan-te și necesare“). Precum marxis-mul, neoliberalismul este utopic și milenarist, idolatrizează o fi cţi-une transcendentă, așa-numita „piaţă liberă globală“, menită să amalgameze toate particularită-ţile regionale și naţionale în spa-ţii fl uide și omogene.

Naţionalismul verde aplică în toate domeniile principiul antro-pologic fundamental al omului ca persoană. El urmărește res-pectarea demnităţii și autono-miei cetăţenilor în toate laturile vieţii sociale, de la alocaţia pen-tru nou-născuţi până la asigu-rarea unui venit drept. Neolibe-ralismul se adresează „omului nou“, acel homo oeconomicus care l-a înlocuit pe homo sovie-ticus. Acesta este individul frag-mentat și izolat ce-și urmărește doar propriile interese. Obţinut prin inginerie economică și so-cială, el este exploatat ca marfă sau ca sursă de profi t.

Combinând spiritul troţkist al „revoluţiei permanente“ cu individualismul exacerbat, neoliberalismul/neoconser-vatorismul și ideologiile neo-marxiste promovează mereu „distrugerea creatoare“ în via-ţa economică și socială. („Dis-trugerea creatoare este celălalt nume al nostru, pe care îl folosim atât în plan intern, cât și în afara graniţelor. Dărâmăm vechea or-dine în fi ecare zi, din lumea afa-cerilor și până în cea a știinţei, literaturii, artei, arhitecturii, din domeniul cinematografi ei până în cel al politicii și justiţiei“, de-clara neoconservatorul Michael Ledeen.) „Distrugerea creatoa-re” decimează tradiţiile, co-

munităţile organice, asocierile locale – There is no such thing as society (Societatea nu există), spunea Margaret Thatcher – și creează o societate atomizată și instabilă, dominată de tensiuni sociale și de relaţii confl ictuale.

Naţionaliștii verzi înlocuiesc „distrugerea creatoare“ a neo-liberalilor, pusă în scopul unui progres nesustenabil, care nu ţine cont de realităţile concrete, cu dezvoltarea durabilă; relaţiile violente și confl ictuale cu cele de cooperare și întrajutorare, individualismul exacerbat, care absolutizează drepturile indivi-duale și pornirile egoiste, prin personalism, în care interesul personal este urmărit cu respon-sabilitate și armonizat cu cel al comunităţii.

Neoliberalismul este o „eco-nomie utopică“ (John Cassidy). În schimb, în forme mai mult sau mai puţin asemănătoare, eco-nomia civică a funcţionat în trecutul nostru, cooperativele interbelice ale ţărăniștilor lui Ion Mihalache, și funcţionea-ză, înfl oritoare, în diferite col-ţuri ale lumii ca Ţara Bascilor, regiunea italiană Emilia-Ro-magna, Quebec. În planul idei-lor, modelul economiei civice al naţionalismului verde poate să înfrunte cu succes cele mai bune teorii pe care le oferă neoliberalii și socialiștii. În planul realităţii, neoliberalismul a mers din eșec în eșec, în timp ce economia ci-vică și dezvoltarea durabilă sunt apanajul viitorului.

Agricultura sustenabilă, cu focalizare pe agricultura ecolo-gică, și industriile verzi trebuie să fi e locomotiva dezvoltării durabile a României în acest mi-leniu. Naţionaliștii de viţă nouă militează pentru ca sămânţa in-dustriei verzi din România să se dezvolte pe solul fertil al econo-miei civice. Ei vor veghea să nu se încalce și să fi e aplicate prin-cipiile generale ale dezvoltării durabile, cum ar fi : o producţie nesustenabilă nu poate conta drept „capital“; alocarea optimă a resurselor umane și naturale trebuie să fi e în concordanţă cu scara optimă la care trebuie să se desfășoare activităţile economi-

ce – „small is beautiful“; diver-sitatea este parte integrantă a unei societăţi sustenabile; perspectiva intergeneraţională: generaţiile prezente au obligaţii faţă de cele viitoare; respect faţă de limite; sustenabilitatea ca principiu organizator refl ectând interconectivitatea stabilită între problemele și preocupările eco-logice, economice și sociale.

Mai presus de toate, naţi-onaliștii verzi susţin o amplă reformă morală. În acest con-text este foarte important ca economia civică să fi e îmbră-ţișată de Biserica Ortodox, iar principiile sustenabilităţii să fi e traduse în termenii eticii crești-ne și asociate valorilor creștine de smerenie, înfrânare, jertfi re, modestie, cumpănire, dăruire. Sunt de evidenţiat paralelele și echivalențele dintre economia civică și „economia dăruirii“ sus-ţinută de Biserica Ortodoxă. Nu există nici o incompatibilitate în-tre cele două economii, ambele sunt teocentrice. Suntem creaţii ale lui Dumnezeu, care ne-a dat în DAR persoana noastră, familia din care facem parte și această ţară – și de toate acestea trebuie să avem grijă pentru a răspunde dragostei Sale nemărginite. Tre-buie să restaurăm acest „circuit al dăruirii“ – „economia daru-lui“ este cea mai veche, potrivit antropologului Marcel Mauss – fără de care „circuitul capitalu-lui“ reduce realitatea la profi t și relaţiile interumane la tranzacţii comerciale între „străini“.

Odată ce va fi fost înrădăci-nată economia civică, societatea românească va redeveni o simfo-nie pluripersonală în care fi ecare persoană va interpreta partitura sa, fi ecare aducând o contribuţie concretă, fi ecare profi tând de pe urma acţiunii semenilor săi. În-ţelegând că economia civică și naţionalismul verde acţionea-ză spre binele său și al ţării, ro-mânul își va sufl eca mânecile și va trece la treabă. Vom fi uimiţi de entuziasmul ce-l va însufl eţi, cât de repede și de bine va fi re-staurată din temelii România – în sfârșit, România noastră.

Ovidiu HURDUZEUviitorulesteverde.wordpress.com

Pledoarie pentru naţionalismul verde Pledoarie pentru naţionalismul verde Pe 14 ianuarie 1994, Herman E. Daly, „senior economist” al Băncii Mondiale, a propus patru „remedii” radicale pentru reformarea venerabi-lei instituţii. Discursul, care a însoţit cererea sa de demisie, a lansat o viziune inovatoare asupra globalizării și trecerii la o economie sustenabi-lă. La acea vreme, ideile lui Daly au fost primi-te cu suspiciune. Acum însă, cuvintele sale se dovedesc profetice. Puţini mai pun la îndoială justeţea soluţiilor celui care este considerat în prezent „unul dintre cei o sută de vizionari care ne pot schimba viaţa”.

Filotei Zervakos: „Când ruşinea femeilor va dispărea, atunci ziua Judecăţii va fi aproape“

La 16 octombrie, Înaltprea-sfi nţitul Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiu-rilor, a ofi ciat, împreună cu un sobor de preoţi și diaconi, Sfânta și Dumnezeiasca Li-turghie la mănăstirea „Sfi nţii Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Rămăzan, raionul Râșcani (stareţ, părintele arhimandrit Irineu Timofte). Peste 90% dintre locuitorii satului Rămăzan sunt etnici ucraineni.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfi nţitului Petru, părintele Irineu a rostit un cuvânt ziditor de sufl et.

Înaltpreasfi nţitul Mitropolit și Exarh Pe-tru, în predica rostită după Sfânta Slujbă, s-a referit la virtutea dragostei, virtute de temelie a credinţei ortodoxe. Întâistătă-torul Mitropoliei Basarabiei, între altele, a spus: „Evanghelia ne învaţă să iubim pe toţi și să nu-i diferenţiem pe semeni după provenienţa etnică, vârstă sau starea lor socială. Iubirea ne aseamănă cu Dumne-zeu, pentru că Dumnezeu este iubire, așa cum ne spune Sfântul Evanghelist Ioan. Iu-birea creștină este o iubire dezinteresată, care nu așteaptă să fi e răsplătită. Iubirea care caută răsplată este o iubire egoistă, păcătoasă și nu aduce nici o mulţumire sufl etească. „Iubiţi pe vrăjmașii voștri și faceţi bine și daţi cu împrumut fără să nă-dăjduiţi nimic în schimb”, este sfatul Mân-tuitorului. Dacă urmăm acest sfat, atunci vom deveni „fi ii Celui Preaînalt”, adevăr pe care îl afl ăm din Evanghelia de astăzi. „Iubiţi pe vrăjmașii voștri” este un alt în-demn din Evanghelia de astăzi. Să iubim pe vrăjmași și să-i iertăm pentru cele ce ne-au greșit. Și modelul de iubire și de ier-tare ni-l arată Mântuitorul pe Cruce, când se adresează lui Dumnezeu Tatăl: „Părinte, iartă-le lor că nu știu ce fac”.

„Creștinul este chemat să iubească pe aproapele, iar iubirea să fi e arătată prin fapte concrete. „Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le și voi asemenea”, este un alt îndemn adresat nouă de Mân-tuitorul. Să urmăm sfaturile Mântuitorului nostru Iisus Hristos pentru ca viaţa noastră să fi e o adunare de lumină sfântă în inimi-le noastre, lumină care este din Împărăţia lui Dumnezeu”, a spus ÎPS Petru.

Înaltpreasfi nţitul Petru a apreciat acti-vitatea organizatorică și gospodărească a părintelui arhimandrit Irineu, subliniind că: „Hărnicia de care dă dovadă părintele Irineu este exemplară. Ce a reușit să facă părintele, timp de doi ani, în acest loc uitat de guvernanţi, uimește pe cei care trec pe aici. Știm că părintele este apreciat mult pentru munca depusă aici, dar și pentru calităţile sale de bun îndrumător de su-fl ete, de bun duhovnic. Acolo unde este credinţă, se vede lucrarea lui Dumnezeu. Cunoaștem din istorie că acolo unde vine un om al lui Dumnezeu, pustia se transfor-mă în grădină roditoare. Așa au luat naște-re mari lavre de pustnici și mari rugători la

Dumnezeu. Se așeza un pustnic într-un loc retras, lângă care se așezau alţi doritori de viaţă sfântă și curată. Numărul lor creștea și, totodată, creștea și numărul sfi nţilor. Dorim părintelui Irineu să sporească ob-ștea și cât mai multă lume să se folosească de sfaturile sale pline de înţelepciune”.

Pentru contribuţii semnifi cative și spri-jin constant acordat mănăstirii din Rămă-zan, Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei a acordat „Crucea Mitropoliei Basarabiei pentru mireni” bunilor creștini: Nina Leti, Tamara Ţurcanu și Anatolie Isac.

Rugat să se refere la vizita arhiereas-că și la activitatea Sfi nţiei Sale, părinte-le arhimandrit Irineu a subliniat: „Vizita Înaltpreasfi nţitului Petru este de mult așteptată. Este o bucurie pentru noi că Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei a venit să ne binecuvânteze. Rămăzan este o localitate mică, unde circa 90 % sunt ucraineni. Locul pentru mănăstire a fost acordat de domnul Anatolie Isac. Părinţii domnului Isac, atunci când erau în viaţă, pentru că în prezent sunt trecuţi la cele veșnice, nu o singură dată și-au exprimat dorinţa ca terenul și casa, după trecerea lor din viaţă, să fi e donate Bisericii. Fiul a îndeplinit doleanţele părinţilor și ast-fel a fost posibil ca aici să ia fi inţă acest sfânt așezământ. Visul unor buni creștini a devenit realitate și, cu siguranţă, ei se bucură, acolo, în ceruri. Timp de doi ani am construit ceea ce se vede. Mulţumim Bunului Dumnezeu și sfi nţilor arhangheli, ocrotitorii acestui așezământ monahal, pentru ajutor. Avem și alte proiecte. Avem credinţa că, având ajutorul Domnului și fi -ind sprijiniţi de creștini, vom merge mai departe. Credincioșii care frecventează biserica sunt din satele și raioanele din împrejurimi. Odată cu amenajarea unor spaţii pentru locuit, sperăm ca numărul vieţuitorilor să crească”.

Părintele Irineu i-a mulţumit Întâistă-tătorului Mitropoliei Basarabiei pentru vizită și l-a invitat pe ÎPS Petru să viziteze mănăstirea și cu alte ocazii.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Mitropolitul Basarabiei printre credincioşii ucraineni din Episcopia de Bălţi

21 OCTOMBRIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Cartofi i sunt de neînlocuit pe mesele noastre. Pot fi serviţi atât în calitate de mâncare separată, cât și ca garnitură. O gospodină modernă nu-și poate imagina bucătăria fără acest produs. De aceea, în această ediţie vă propunem câteva reţete delicioase cu cartofi . Pofta bună!

Salată caldă de cartofi cu şuncă şi brânză

Ingrediente: 500g de cartofi , înjumătă-ţiţi, 2 linguri de ulei de măsline extravir-gin, 2 cepe roșii, tăiate în 6 bucăţi fi eca-re, 4 felii de șuncă afumată, tăiată bucăţi mari, 140g de ciuperci, feliate, o lingură de muștar boabe, o lingură de oţet din vin roșu, 100g de amestec măcriș (năs-turel) și frunze de spanac, 85g de brânză cremoasă

Mod de preparare: Se încinge cupto-rul la 220ºC. Se așază cartofi i într-o tavă și se freacă cu o lingură de ulei și puţină sare. Se coc 30 de minute, apoi se adau-gă bucăţile de ceapă și se amestecă bine. Se mai lasă la cuptor încă 20 de minute până ce cartofi i capătă o culoare aurie, iar ceapa se înmoaie și se caramelizează. Se scot și se lasă să se răcorească. Se încinge o tigaie și se sotează șunca până devine crocantă. Se adaugă feliile de ciuperci și se lasă aprox. 5 minute până se înmoaie. Între timp, se prepară sosul. Se ameste-că un strop de apă cu muștarul, oţetul și lingura de ulei rămasă. Se pun într-un bol mare cartofi i, ceapa, șunca și ciupercile împreună cu verdeţurile, se toarnă sosul și se amestecă. Se împarte întreaga can-titate la 4 farfurii și se presară deasupra bucăţele de brânză.

Salată de cartofi , ton, fasole şi boabe de soia Ingrediente: 300g de cartofi , tăiaţi bu-

căţi, 175g de fasole verde, curăţată și tăiată pe jumătate, 175g boabe de soia, congelate, 160g de ton bucăţi, la conser-vă, scurs bine, o mână bună de frunze de rucola sau năsturel

Pentru sos: 2 linguriţe de pastă harissa, 1 lingură de oţet din vin roșu, 2 linguri ulei de măsline

Mod de preparare: Se așază cartofi i într-un vas cu apă clocotită și se fi erb 10 minu-te până sunt aproape moi. Se adaugă fa-solea și soia, după care se mai lasă pe foc încă 5 minute, până ce toate ingrediente-le sunt fi erte. Între timp, se prepară sosul. Se amestecă într-un bol mic pasta harissa și oţetul, împreună cu un strop de condi-mente. Se adaugă treptat uleiul, până ce sosul se îngroașă. Se scurg bine cartofi i, se amestecă cu jumătate din cantitatea de sos și se lasă la răcorit. Se desfac bucăţile de ton pe straturi și se adaugă peste car-tofi . Se amestecă încet cu restul de sos. Se

împarte toată cantitatea în patru boluri și se servește fi ecare porţie împreună cu o mână de rucola sau năsturel deasupra. Se poate servi atât caldă, cât și rece.

Cartofi umpluţi cu carne de porc Ingrediente: 1 kg carne tocată de porc,

12 cartofi potriviţi, 1 ceapă mică, 2 căţei de usturoi, 400 ml suc de roșii, pătrunjel, sare, piper

Mod de preparare: Se călește ceapa și us-turoiul în 2 linguri de ulei apoi se adaugă carnea. Se condimentează cu sare și piper și se lasă pe foc vreo 20 min. Cartofi i se curăţă de coajă și se scobesc întregi (dacă

sunt mai mari îi puteţi tăia în jumătăţi). Apoi se prăjesc în ulei încins și se scot pe un prosop de hârtie pentru a scurge ex-cesul de ulei. Se așază cartofi i într-o tavă și se umple cu amestecul de carne tocată. Se toarnă pe lângă ei sucul de roșii condi-mentat cu sare și piper și se completează cu apă până pe la jumătatea cartofi lor. Se bagă la cuptor și se lasă 30-40 min.

Gulaş de porc cu cartofi şi varză Ingrediente: 2 linguri ulei de măsline

extravirgin, 1 bucată de 1,5kg-2kg pulpă de porc, dezosată și rulată, 2 cepe, tăiate felii, 2 linguri boia de ardei, 1 linguriţă se-minţe de chimen, 1 ardei iute roșu, tocat mărunt, 400g de roșii tocate din conser-vă, 1 ardei roșu, curăţat de seminţe și tă-iat fâșii, 1,5kg de cartofi , tăiaţi în sferturi, 1 varză albă, tăiată fi n, smântână, pentru servit

Mod de preparare: Se încălzește cupto-rul la 160º C. Se încălzește o lingură de ulei într-o cratiţă adâncă, care să aibă capac. Se adaugă porcul și se prăjește pe toate părţile (aproximativ 10 minute), până devine maroniu. Se lasă deoparte puţin; se elimină excesul de grăsime din cratiţă. Se adaugă ceapa și se lasă pe foc 5 minute, până se înmoaie. Se adaugă, amestecând, boiaua, chimenul și ardeiul iute și se lasă pe foc 30 de secunde. Se toarnă deasupra roșiile și ardeiul, apoi se adaugă 400ml de apă. Se închide bine cu capacul și se lasă pe foc 3 ore. Se scoate capacul și se mai lasă 30 de minute fără capac, până carnea devine fragedă. Se fi erb cartofi i 15 minute, până se înmoaie. Apoi se adaugă în cratiţă și se lasă pe foc 5 minute. Dacă sosul este prea apos, se scoate carnea din el și se fi erbe 5 minute, să se îngroașe. Se încălzește 1 lingură de ulei într-o tigaie mare. Se adaugă varza și

se lasă pe foc 1 minut. Se toarnă deasupra

3 linguri de apă, se acoperă cu capacul și

se lasă pe foc 10 minute, până se înmoaie

varza. Se taie carnea felii, se servește cu

sos, cartofi , varză și cu smântână pe dea-

supra.

Tortilla cu brânză, praz şi cartofi Ingrediente: unt, pentru prăjit, 1 fi r de

praz, tăiat fi n, 220g cartofi gătiţi și răciţi,

6 ouă, 85g brânză cheddar, 1 lingură sal-

vie tăiată fi n sau 1 linguriţă salvie uscată

(opţional)

Mod de preparare: Se topește un cub de

unt într-o tigaie de tefl on de mărime me-

die și se călește prazul timp de 5 minute,

până se înmoaie. Între timp, se taie carto-

fi i în jumătate, apoi în felii de ½cm grosi-

me. Se bat ouăle, se asezonează, apoi se

adaugă brânza și salvia. Se mai adaugă

puţin unt în tigaie, dacă este nevoie, se

adaugă cartofi i, apoi oul bătut. Se reduce

intensitatea focului și se prăjește timp de

10 minute, până este aproape gata, apoi

se bagă la cuptor și se lasă câteva minu-

te, până se rumenește. Se taie în felii și se

servește cu salată verde.

Plăcintă crocantă cu cartofi Ingrediente: 1.3 kg cartofi de mărime

medie, 85 g unt, topit, 1 lingură de frunze de cimbru, plus 1 rămurică, 1 vârf de cuţit de nucșoară, 2 linguri de ulei de măsline, sare de mare, la servire

Mod de preparare: Se încălzește cupto-rul la 220ºC. Se curăţă cartofi i și se pun într-un vas cu apă rece, sărată. Se dau în clocot, se fi erb timp de 3 minute și se scurg. Când s-au răcit sufi cient pentru a fi mânuiţi, se taie câţiva în felii. Se învelește baza unui vas termorezistent, rotund, cu unt, apoi se pune o rămurică de cimbru în mijloc. Se acoperă cu o felie de cartof, apoi se aranjează restul feliilor de jur împrejur. Se feliază restul cartofi lor și se pun într-un bol, peste care se toarnă un-tul rămas, nucșoara, frunzele de cimbru, sare și piper. Se amestecă totul, apoi car-tofi i se pun peste feliile aranjate și se pre-sează ușor pentru a aplatiza. Plăcinta de cartofi poate fi preparată cu o zi înainte și păstrată acoperită la frigider. Se coace plăcinta la cuptor, sub mușchiul de vită. Din când în când se scoate, se presează cu o spatulă și se stropește suprafaţa cu ulei de măsline. Se coace timp de 1 oră – 1 oră și 15 minute, până când marginile devin aurii și crocante. Se scoate cu grijă pe un platou, se presară cu sare de mare și se servește tăiată în felii.

Mâncăruri cu cartofi Mâncăruri cu cartofi

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELOR

Laptele Laptele de caprăde caprăLaptele de ca-pră are com-poziţia cea mai apropiată de laptele de mamă. Deși mulţi presu-pun că laptele de capră are gustul puter-nic după care este recunos-cută brânza de capră, în realitate, acesta are un gust fi n, delicios, ușor dulceag și, totoda-tă, ușor sărat. Cura cu lapte de capră are efecte imediate: redă vioiciunea și opti-mismul, sănătatea generală, capacitatea de a lupta cu bolile, inclusiv cu cancerul. Din necesarul zilnic al organismului, o cană de lapte de capră – de aproximativ 250 g acoperă 35% din cantitatea de triptofan, 33% din cantitatea de calciu, 25% din cantitatea de fosfor, 20% din cantitatea de vitamina B2, 20% din nece-sarul de proteine, 15% din necesarul din potasiu – și toate acestea cu doar 170 de calorii.

Benefi cii:* Triptofanul din lapte ajută la sănătatea sis-

temului central nervos, prevenind și amelio-rând anxietatea și depresia.

* Calciul (cel din lapte este mai bine absorbit de organism decât calciul din alte alimente) ajută la prevenirea:

- osteoporozei; - hipertensiunii arteriale; - cancerului de colon prin protejarea împotri-

va substanţelor chimice ce pot provoca boala; - migrenelor; - sindromului premenstrual;* Potasiul protejează sistemul cardiovascular,

ajutând la scăderea tensiunii arteriale atunci când este cazul.

* Efi cient în dietele de slăbire prin conţinutul scăzut de calorii coroborat cu un conţinut ridi-cat de proteine, minerale și vitamine necesare organismului.

* Benefi c pentru persoanele cu intoleranţă la lactoză. Deși laptele de capră conţine (ca și cel de vacă) lactoză, este mai ușor digerabil datori-tă proteinelor diferite din componenţă.

Alte benefi cii: Laptele de capră fortifi că orga-nismul și întărește imunitatea naturală în TBC (în special cu localizare pulmonară), anemii, dezechilibre hormonale cu pierdere în greuta-te, cancere în forme incipiente, convalescenţe, afecţiuni paratiroidiene care generează spas-mofi lii rebele la tratamente clasice, atrofi i mus-culare, astenie de primăvară. Specialiștii spun că laptele de capră previne, prin aportul de mi-nerale, anemia și demineralizarea osoasă. Acţi-onează ca un medicament, înlăturând slăbiciu-nea, redând vigoarea și optimismul și ajutând organismul să lupte cu boala. Administrarea preventivă îi face pe cei bolnăvicioși din fi re să devină mai rezistenţi la virozele de sezon sau să suporte mai ușor eventualele îmbolnăviri con-tagioase, îi ferește pe adolescenţi de epuizare fi zică și îi ajută pe copiii distrofi ci să se dezvolte normal.

SĂNĂTATE

Şofranul poate distruge cancerul

Medica-mentul cu extract de șofran poa-te nimici tumorile chiar dintr-o singură ședinţă, iar efectele ad-verse sunt minime, scrie daily-mail.

Oamenii de știinţă au descoperit produsul chimic din șofran care se poate transforma într-o bombă deșteaptă pentru contracararea cancerului. Ţesutul sănătos este nevătămat, astfel se reduc șansele efectelor secundare.

Primele teste pe oameni ar putea începe în mai puţin de 18 luni. Dacă va avea succes, me-dicamentul pe bază de șofran ar putea ajunge pe piaţă în șase-șapte ani.

Și, spre deosebire de alte medicamente de acest gen, șofranul poate distruge cancerul de sân, de prostată, cancerul pulmonar și cel al in-testinului.

Se presupune că toate tumorile ar fi vulne-rabile la medicamentul dezvoltat din această plantă, ceea ce înseamnă că șofranul ar putea deveni în curând medicamentul universal con-tra cancerului. Cu toate acestea, cea mai scum-pă plantă din lume nu poate nimici și cancerul sângelui (leucemia).

În testele efectuate până acum, jumătate dintre tumori au dispărut complet după o sin-gură injecţie. Medicamentul pe bază de col-chicină, un extract din șofranul tomnatic, este, deocamdată, într-un stadiu incipient și a fost testat până acum doar pe șoareci. Cu toate acestea, cercetătorii de la Universitatea Brad-ford sunt optimiști cu privire la acest medica-ment și efectele sale în contracararea celei mai groaznice boli din lume.

Profesorul Laurence Patterson a declarat că acest medicament este efectiv o „bombă inteli-gentă” care poate fi administrată în mod direct oricărei tumori solide, fără să dăuneze ţesutu-lui sănătos.

„Dacă totul merge bine, sperăm să vedem aceste medicamente utilizate ca parte dintr-o combinaţie de terapii pentru tratarea canceru-lui”, mai adaugă Laurence Patterson.

Colchicina este cunoscută de mult timp pen-tru proprietăţile ei anticancer, dar a fost consi-derată prea toxică pentru corpul uman. Pentru a dezactiva particula toxică, cercetătorii au anexat „coada” unui produs chimic la colchici-nă, obţinând astfel efectul dorit. Odată ancora-tă, coada se combină cu o enzima numită MMP, care se găsește și în tumori.

Scoaterea enzimei activează medicamentul, care apoi atacă și distruge vasele de sânge care furnizează tumorilor oxigen și hrană. Cancerul utilizează vasele de sânge pentru alimentare și răspândirea în tot corpul. Se crede că trata-mentul, numit ICT2588, va combate și meca-nismul de răspândire a tumorilor.

„Aceasta este o descoperire foarte interesan-tă, dar e încă prea devreme să ne bucurăm, nu a fost încă testat pe pacienţii cu cancer”, consi-deră Henry Scowcroft, de la Centrul de Cerce-tare a Cancerului din Marea Britanie.

CASA TAIdei pentru

reîmprospătarea bucătărieiAplicând una din ideile de mai jos veţi vedea rapid o schimbare pozitivă în bucătăria voastră.

În primul rând, cea mai mare diferenţă o va face schimbarea imaginii mobilierului de bucă-tărie.

O soluţie ieftină reprezintă autocolantul. Investiţia este minimă atât din punct de ve-dere al timpului, cât și al bani-lor, iar efi cienţa maximă. Într-o zi bucătăria o să arate ca nouă.

O altă variantă, la fel de efi cientă, de a transforma bucătăria este să reîmprospătaţi culoarea pereţilor. Aceștia, împreună cu textilele asortate, vor crea o atmosferă proaspătă.

Acea senzaţie fresh o va căpăta și prin intermediul fl orilor na-turale. Fie că vorbim de buchete colorate în vaze, de ghivece sau mirodenii crescute în casa.

Cea care nu va da niciodată greș este curăţenia, ordinea. Chiar dacă bucătăria ta nu seamănă cu un model dintr-un cata-log, aspectul impecabil, organizat, o vă scăpa de monotonie. În plus, chiar dacă ai de-a face cu un spaţiu redus, ordinea va face insesizabil acest dezavantaj. Soluţii pentru organizarea spaţiu-lui mic sunt numeroase. Trebuie s-o găsești pe cea mai potrivită pentru tine.

Frumuseţea constă în detalii, așadar, nu-ţi rămâne decât să aduci câteva mici accesorii, pete de culoare. Găsește obiecte simple care împreună vor crea un ambient plăcut.

Prosoape noi, pahare colorate, un ceas de perete haios, covo-rașe care să încălzească pardoseala sunt doar o parte din obiec-tele pe care le poţi insera în acest spaţiu.

Pentru că trăim în secolul tehnologiei, gadgeturile nu trebuie să lipsească nici din bucătărie, iar lumina este esenţială, atât cea naturală, cât și cea artifi cială. Montează corpuri de iluminat în zonele în care activitatea este intensă. Vei vedea diferenţa și îi vei înţelege utilitatea la momentul oportun.

Casamea.ro

V-aţi gândit sau nu până acum, mobilele vă pot pune viaţa în pericol. Oamenii de știinţă avertizează că pes-te 90% dintre celulare sunt împânzite cu peste 1.000 de tipuri de microbi, cele mai frecvente fi ind bacteriile E-coli și MRSA, responsabile de bolile gastrointestinale. Pentru a preveni astfel de probleme, medicii vă sfătu-iesc să faceţi un lucru simplu: să vă spălaţi pe mâini, mai ales înainte și după ce mergeţi la toaletă.

Un studiu al experţilor de la Școala de Igi-enă și Medicină Tropicală din Londra a arătat că 92% din telefoanele mobile conţin bacte-rii care se regăsesc în proporţie de 82% și pe mâinile celor care le deţin.

Medicii au luat probe de pe telefoanele mobile, dar și de pe mâinile a 390 de persoane din 12 orașe și au descoperit astfel că unul din șase tele-foane era purtător de E.coli, scrie Daily Mail. Experţii susţin că acești microbi ar putea fi cauza zecilor de intoxicaţii alimentare, dar și a unui deces în Europa, din această vară.

Bacteria E.coli se transmite foarte ușor, rezistă peri-

oade îndelungate, în special la temeperaturi ridicate.

E.coli poate fi luată printr-o simplă atingere a mâne-

relor ușilor din toalete. Dacă puneţi apoi mâna pe

telefonul mobil bacteria s-a așezat și pe acest aparat.

E.coli își are originea în materiile fecale, de aceea

medicii avertizează asupra necesităţii de a ne spăla

pe mâini cu săpun, de cât mai multe ori în timpul zi-

lei, mai ales după și înainte de a merge la toa-letă. Bacteria E.coli este responsabilă de bolile gastrointestinale, la care cei mai vulnerabili sunt copiii și vârstnicii.

Același studiu a relevat că un sfert din tele-foane conţineau bacterii Staphylococcus aure-us, care se găsește în mod natural în nas, gură și piele, dar care poate suferi mutaţii în spital. Medicii au avertizat astfel asupra necesităţii ca atunci când vizităm, de pildă, pe cineva în spital să ne spălăm neapărat pe mâini.

“Acest studiu ne arată că unii oameni încă nu se spală pe mâini în mod corespunzător, mai ales după ce merg la toaletă. Sper că gândul că pot avea E. coli pe mâini și telefoane îi va încuraja să aibă mai multă grijă. Un lucru atât de simplu precum spălarea mâinilor cu săpun ne poate salva viaţa”, spune Dr. Val Curtis.

Astfel, spălarea pe mâini poate reduce con-taminarea cu viruși. În fi ecare an, la nivel mondial 3,5 milioane de copii sunt uciși de pneumonie și boli dia-reice, care ar putea fi prevenite prin spălarea mâinilor cu săpun. De asemenea, un studiu din 2008 a arătat că tastaturile calculatoarelor de birou conţin de cinci ori mai mulţi microbi decât un scaun de toaletă.

Romanialibera.ro

Consumate în exces, unele gră-simi duc la apariţia unor boli cardiovasculare sau a diabetului. Uleiurile vegetale însă, obţinute din seminţe și sâmburi, au efecte benefi ce asupra organismului.

Unele tipuri de grăsimi care se găsesc în ule-iurile vegetale sunt inofensive, ba chiar bene-fi ce pentru sănătate. Acestea îţi oferă energie și reduc riscul apariţiei cancerului sau a bolilor cardiovasculare. Majoritatea uleiurilor vegetale sunt considerate grăsimi nesaturate, deoare-ce conţin acizi grași mononesaturaţi, uleiul de măsline fi ind unul dintre aceste sortimente. La fel de sănătoase sunt și alte sortimente de ulei vegetal, precum uleiul din germeni de porumb, uleiul de palmier, uleiul de fl oarea-soarelui pre-sat la rece, cel din nucă cocos, de rapiţă, din soia, din susan sau din seminţe de dovleac.

Uleiul de măslineEste cel mai cunoscut sortiment de ulei ve-

getal care poate fi consumat ca atare, fi ind o componentă a dietei mediteraneene. Consumul de ulei de măsline oferă protecţie împotriva bo-lilor cardiovasculare, dar are efecte benefi ce și pentru bolnavii care suferă de gastrită sau ulcer. Includerea uleiului de măsline în dietă poate să prevină și apariţia cancerului de colon. Studiile au demonstrat că femeile care consumă ulei de măsline prezintă un risc mai mic de a face can-cer la sân. Totodată, uleiul de măsline are efecte benefi ce și în tratamentul unor forme de diabet și ajută la menţinerea densităţii osoase, redu-când riscul apariţiei osteoporozei.

Uleiul de palmierBogat în vitaminele A și E, acest ulei este re-

comandat de nutriţioniști în diete pentru pre-venirea cancerului sau a bolii Alzheimer. Pentru

că nu conţine colesterol este indicat în regimul alimentar al diabeticilor și al cardiacilor. Prin-cipalul atu al acestui ulei este rezistenţa lui la prăjit: nu se degradează în timpul prăjirii și nu formează substanţe toxice, așa cum se întâmplă în cazul altor sortimente.

Uleiul de porumbAcest ulei este cel mai indicat pentru salate.

Nu conţine colesterol și sodiu, în schimb este foarte bogat în vitaminele B, C, D și E, dar conţi-ne și caroten, și minerale, precum fi er, mangan, aluminiu, cupru și crom. Uleiul de porumb creș-te imunitatea organismului la bolile infecţioase și favorizează eliminarea din organism a excesu-lui de colesterol.

Uleiul de soiaȘi uleiul de soia este recomandat pentru pre-

pararea marinatelor și vinegretelor. Având un nivel scăzut de acizi grași saturaţi, uleiul de soia este indicat pentru scăderea nivelului de coles-terol din sânge.

Uleiul de rapiţăFoarte bogat în Omega 3, uleiul de rapiţă este

un aliment de bază în prevenirea bolilor car-diovasculare. Specialiștii susţin că dacă acest ulei este introdus în dieta zilnică, scade riscul de apariţe a cancerului de sân sau de prostată. Poate fi folosit cu succes la prepararea mâncă-rurilor sau a prăjiturilor. Astfel, după doar cinci luni de consum, uleiul de rapiţă poate reduce nivelul colesterolului și al trigliceridelor cu până la 29%.

Uleiul din seminţe de dovleacFoarte bogat în vitamina E, acest ulei este ob-

ţinut prin presarea la rece a seminţelor de do-vleac decojite. Are o culoare verde-brun închis și are un gust foarte aromat. Este indicat în diver-

se boli, precum litiaza renală sau infecţiile geni-

tale. Ajută la o mai bună funcţionare a rinichilor,

atât la femei, cât și la bărbaţi, are efect benefi c

asupra vezicii urinare iritate și ameliorează in-

continenţa urinară. Poate fi folosit la prepararea

salatelor, câte două linguriţe amestecate cu suc

proaspăt de lămâie.

Uleiul de susanUșor aromat, uleiul de susan este o sursă sigu-

ră de vitamine, nutrienţi și minerale. Acesta dă

o savoare aparte preparatelor și se poate folosi

pentru a prăji legumele sau carnea. Este foarte

gustos și poate fi folosit și la prepararea sosuri-

lor sau salatelor. Consumul acestui ulei reduce

nivelul colesterolului „rău” din sânge și crește, în

același timp, nivelul colesterolului „bun”. Dacă

este folosit cu regularitate, uleiul de susan ajută

și la normalizarea tensiunii arteriale, dar și la re-

ducerea riscului de apariţie a cancerului.

Uleiul de arahideFoarte sănătos, cu o aromă specială, uleiul de

arahide poate fi folosit la prepararea mâncăru-

rilor sau poate constitui baza dressing-urilor

pentru salate. Consumat frecvent, dar cu mă-

sură, uleiul de arahide poate îmbunătăţi starea

de sănătate. Așadar, acest ulei previne apariţia

bolilor de inimă, reduce nivelul colesterolului

rău, scade apetitul, previne cancerul și comba-

te constipaţia. Atenţie! Uleiul este contraindicat

persoanelor care au alergie la arahide.

STUDIU

Atenţie la telefonul mobil! Vezi cum te poate îmbolnăvi

Uleiurile vegetale, o variantă sănătoasă pentru gătit

21 OCTOMBRIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00 ȘTIRI. 6.10 Docu-mentar. “Descoperirile antichităţii”. 7.00 Respiro.

7.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 8.00 Campania anticorupţie la TRM. Telemaraton. 9.00, 4.40 La datorie. 9.20 Evantai folcloric. 10.05 Videoteca copiilor. 10.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.00 Cam-pania anticorupţie la TRM. Telemaraton. 14.00, 2.15 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Respiro. 14.55 Fotbal. Campionatul Republicii Moldova. “FC Zimbru” - “Sheriff ” (Tiraspol). Transmisiune în direct. Repriza a II-a. 15.45 Campania antico-rupţie la TRM. Telemaraton. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 Campania anticorupţie la TRM. Tele-maraton. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 Vedete la bis! 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Săptămâna sportivă. 22.00, 23.15 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia). Episodul 2. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 4.10 Natura în obiectiv. 5.00 Vitalie Rusu la 70 de ani. 5.50 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 12.30 Plasa de stele. Re-luare 13.40 Concert 15.00 Serial.

Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.28 - 32 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 În puii mei. Relu-are 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert

05:45 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (roman-ce) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30

Teleshopping 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva săptămânii 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste - emisiune prezentata de Olivia Steer 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (două episoade) (AP) (romance) 00:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:00 Film se-rial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 03:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva săptămâ-nii (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Te-leshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Uriașul meu

13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Aventura prieteniei 15:45 Teleshopping 16:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.13, 14 22:30 Serviciul Roman de Comedie 23:30 Film: Aurul nebunilor 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 După 20 de ani (r) 02:30 Apropo Tv (r) 03:15 Film: Aurul nebunilor (r) 05:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и з л о д е и ” 6 . 4 0 П е т р В е л ья м и н о в в ф и л ь м е

“Фиктивный брак” 7.45 “Смак” 8.25 “Служу Отчизне!” 8.55 “Куда идет Слоненок?”, “А вдруг получится..!”, “Завтра будет завтра”. М у л ьт и п л и к а ц и о н н ы е ф и л ь м ы 9 . 2 0 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Премьера. Александр Михайлов в многосерийном фильме “Круиз” 15.40 “Брюнетки против блондинок” 16.35 Юрий Степанов, Владимир Ильин, Евгений Стычкин в лирической комедии “Не надо печалиться” 18.10 “Минута славы. Мечты сбываются!” 19.50 Премьера сезона. “Специальное задание” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 Дмитрий Харатьян в комедии “Частный детектив, или Операция “Кооперация” 0.35 Тим Рот в многосерийном фильме “Обмани меня” 3.20 Сериал “Врата” 4.05 “Пока все дома”

7 . 0 0 F i i părinte, fii d e ș t e p t !

7.25 Profesorul trăsnit. 8.10 Bebe magia. 8.35 În grădina Danei. 9.00-14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 14.30 Festivalul Internaţional de Film Comedy, Cluj 2011. 15.00 Tezaur folcloric. 16.00, 6.15 TVR 55. 17.00, 0.35 Dănutz S.R.L. 19.00 Teleen-ciclopedia. 19.45 Sport. 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 21.00 Distractis Show. 21.35 O dată’n viaţă. 23.35 Garantat 100%. 2.20 Ne vedem la TVR. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:35 LE TEMPS, L’ESPACE ET LES AU-TRES 6:30 À BON ENTENDEUR 7:01 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:57 REFLETS SUD 8:59 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 STARS PARADE 10:03 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi-5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - TARA DUN-CAN 11:06 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HO-UBA HOUBA HOP 11:32 TiVi5MONDE - TACTIK 11:56 PAROLES DE CLIP 12:03 LE CODE CHAS-TENAY 12:30 LES GARDIENS DE LA FORÊT 13:02 JOUR DE RUGBY 13:47 SUR MESURES 14:04 L’ÉPICERIE FINE 14:31 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 18:59 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:32 INTERNATIONALES 19:51 GRANDEURS NATURE 20:45 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:38 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:10 LA FEMME DU COSMONAUTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 SIMON KONIANSKI 2:33 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE

6.00, 7.00, 8.00 - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.55 Res-piro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Sărbătoarea “Sfânta Cuvioasa Parascheva”. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.20 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.45 Respiro. Program muzical. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O sea-ră în familie. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.15 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 13.35 Natura în obiectiv. 14.05 Portrete în timp. Nicolae Esinencu, scriitor, cineast și poet. 14.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 16.15 Erudit-cafe. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.40 Videoteca copiilor. 18.00, 1.15 Vector european. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10, 5.05 Reporterul de gardă. 22.35, 5.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Film. “LUMINA TRECUTULUI” (SUA, 2005). 1.05 Des-coperă Moldova. 1.45 Moldova la “Eurovision”. Selecţiuni. 3.20 Respiro. Gheorghe Vrabie. 3.40 La curţile dorului. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu

11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.31 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

05:45 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (roman-ce) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30

Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teles-hopping 09:45 Film serial: Împreună pentru tot-deauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se în-tâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Film: Dovleacul

salvator (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Fantomas 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4105 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Fotbal Cupa României: Poli Timișoara - Steaua 22:45 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:15 Serial: Fringe, ep.13, anul III 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Fotbal Cupa României (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Serial: Fringe (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение

9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «Модный приговор» 12.00 Новости 12.20 «ЖКХ» 13.20 «Участковый детектив» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «Черные волки». Многосерийный фильм. Заключительная серия 22.25 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости *** «Городские пижоны» 23.40 «Подпольная империя». Новый сезон *** 0.35 Киану Ривз, Морган Фримен в остросюжетном фильме «Цепная реакция» 2.15 Любовь Орлова в комедии «Русский сувенир» 3.00 Новости 3.05 Комедия «Русский сувенир». Продолжение 4.05 «Давай поженимся!»

7.00 Telejur-nal matinal. 8.00, 0.00,

4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.15 Presă și putere. 12.20, 17.50, 2.55 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂN-TURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin in-formaţional. 19.45 Sport. 1.15 ÎnTrecerea anilor. 5.25 Omul și timpul. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:01 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 MEDITER-RANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:31 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:04 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MAGAZINE 13:33 TOUT QUITTER PAR AMOUR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:51 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE VERNIS CRAQUE 20:33 LE VERNIS CRAQUE 21:31 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SIMON KONIANSKI 23:40 LA DAME AU CHIEN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:47 MA CITÉ AU MUSÉE 2:41 LE DÉBAT TSR 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Respiro. Program mu-

zical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 9.55 Respiro. 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.20 Respiro. Program muzical. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 ENTER. Videojurnal. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.15 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 13.35 Medalion muzical. Larisa Arseni. 14.00 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 15.35 Documentar. “Arts 21”. 16.00, 5.20 Dor. Ricu Vodă. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.40 Respiro. Program muzical. 17.50 Russkii mir. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Portrete în timp. Paulina Zavtoni. 22.35 Respiro. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Muzic Mania. 5.10 Lucrări picturale. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu

11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 22.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.30 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert

05:45 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (roman-ce) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30

Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teles-hopping 09:45 Film serial: Împreună pentru tot-deauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se în-tâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Film: Fereastra spre

Infern (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoEx-pert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Dovleacul salvator 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4104 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Fotbal Cupa României: Dinamo - Gaz Metan Severin 22:45 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:15 Serial: Fringe, ep.12, anul III 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Fotbal Cupa României (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Serial: Fringe (r) 04:30 Ce se întâmplă, doc-tore? (r) 04:45 Omul care aduce cartea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение

9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «Модный приговор» 12.00 Новости 12.20 «ЖКХ» 13.20 «Участковый детектив» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «Черные волки». Многосерийный фильм 22.25 Среда обитания. «Враги-невидимки» 23.20 Ночные новости *** «Городские пижоны» 23.40 «Убийство» *** 0.40 Кевин Костнер в приключенческом фильме «Водный мир» 2.45 Маргарита Терехова, Юрий Назаров в фильме «Давай поженимся» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Давай поженимся». Продолжение 4.15 Сериал «Врата»

7.00 Telejur-nal matinal. 8.00, 0.00,

4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Judecă tu! 12.20, 17.50, 3.00 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGEN-DELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.10 Sport. 1.50 Interes general. 2.15 La vie en rose. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:32 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:02 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:03 EN PAYS DE... 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN VOYAGE ! 13:34 DES CA-MIONS ET DES HOMMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 MILOU EN MAI 16:45 FLASH INFO 16:48 DORMIR DEBOUT 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAM-PION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE DÉBAT TSR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:24 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANETE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 NICOLAS LE FLOCH 2:34 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45 Respiro.

Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună diminea-ţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). Episodul 1. 10.20 Respiro. 10.30 Documentar. “25 de zile în Europa”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Magazinele UEFA. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.15 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 13.40 Respiro. Program muzical. 13.55 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 15.30 Docu-mentar. “Euromaxx”. 16.00 Ring Star. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.40 Videoteca copiilor. 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Cultura azi. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.10 Respiro. 1.20 Templul muzicii. 3.50 La obiect. 5.10 Muzic Mania. 5.20 Știinţă și inovare. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fi ul meu 11.40 Serial. Maddie și

David. SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Să te prezint părinților 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Serial. Maddie și David. SUA 1985 23.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.29 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinților. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

05:45 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (roman-ce) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30

Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Te-leshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dra-gostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noap-te - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Ce se întâmplă,

doctore? (r) 10:45 România, te iubesc! (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Fereastra spre Infern 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4103 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Fringe, ep.11, anul III 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Vocea României (r) 03:00 Serial: Fringe (r) 04:00 Serviciul Român de Co-medie (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Т е л е к а н а л « Д о б р о е

утро». Продолжение 9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «Модный приговор» 12.00 Новости 12.20 «ЖКХ» 13.20 «Участковый детектив» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «Черные волки». Многосерийный фильм 22.25 «Супертело, супермозг» 23.20 Ночные новости 23.40 «На ночь глядя» 0.30 Стивен Сигал в остросюжетном фильме «Помеченный смертью» 2.00 Комедия «Кокон: Возвращение» 3.00 Новости 3.05 Комедия «Кокон: Возвращение». Продолжение 4.00 «Давай поженимся!»

7.00 Telejur-nal matinal. 8.00, 0.00,

4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Se-rial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Prim plan. 12.20, 17.50, 2.50 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (SUA-Co-lumbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport. 1.40 Replay. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉ-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:03 MAGAZINE 10:32 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETI-TRENAUD 13:30 TOUS UNIS POUR L’ARCTIQUE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 NICOLAS LE FLOCH 16:34 FLASH INFO 17:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA MAISON ASSASSINÉE 21:22 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE VERNIS CRAQUE 22:57 LE VERNIS CRAQUE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 THALASSA 2:45 LE POINT 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE

6.00 ȘTIRI. 6.10 Film. “UN MIC DEJUN LA TIFFANY” (SUA, 1961). 8.05 Vede-

te la bis. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 1.15 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Documentar. “Euromaxx”. 11.30, 4.10 Dor. Program muzical. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Balada “Badiul”. Interpretează Suzana Popescu. 13.40 Cinemateca universală. 14.00 Vitalie Rusu la 70 de ani. 14.45 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 15.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Studio “Art plus” (rus.) 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.45, 1.45 ENTER. Videojurnal. 18.00 Erudit-cafe. 18.45 Respiro. Program muzical. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 O seară în familie. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25, 4.40 Judo. Campionatul Republicii Moldova. 22.00, 23.15 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia). Episodul 1. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 0.10, 5.10 Fii tânăr! 1.00 Descoperă Moldova. 2.15 La casa sufl etelor noastre. Program muzical. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fi ul meu 11.50 Next Top Model

by Cătălin Botezatu. Reluare 13.00 Serial 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Fără măști. Re-luare 17.00 Mireasă pentru fi ul meu 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Mireasă pentru fi ul meu 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

05:45 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (ro-mance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance)

07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (ro-mance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (doua episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Po-veștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teles-hopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu

Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Legenda Căutătorului, ep.3, anul II 14:00 Teleshopping 14:15 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: 300 Eroii de la Termopile 23:00 Film: Jaful de pe Baker Street 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: 300 Eroii de la Ter-mopile (r) 02:30 Film: Jaful de pe Baker Street (r) 04:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Михаил Глузский в детективе “Всего

одна ночь” 8.05 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 11.00 “Александр Михайлов. Надо оставаться мужиком” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.20 Премьера. Александр Михайлов в многосерийном фильме “Круиз” 15.45 Никита Михалков, Галина Польских, Евгений Стеблов в комедии “Я шагаю по Москве” 17.05 Премьера. “Александр Зацепин. “В огнедышащей лаве любви...” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Розыгрыш” 19.25 “Большие гонки” 21.00 “Время” 21.15 “Призрак оперы”. Финал 22.40 “Прожекторперисхилтон” 23.15 “Что? Где? Когда?” Финал 0.20 Майкл Дуглас, Дэнни Де Вито в комедии “Война Роз” 2.15 Фильм “Опека” 3.40 Дмитрий Щербина, Евгения Крюкова в фильме “Три дня вне закона”

7.00, 18.45 Teleenciclo-pedia. 8.10

Bebe magia. 9.00-14.00 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 14.00, 20.00, 2.45 Telejurnal. 14.30, 6.15 TVR 55. 14.45 O dată’n viaţă. 17.00 Ne ve-dem la TVR. 19.45, 2.30 Sport. 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 21.00 ÎnTrecerea anilor. 23.00 Profesioniștii. 0.10 Dănutz S.R.L. 3.45 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:32 LE TEMPS, L’ESPACE ET LES AUTRES 6:33 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉ-MATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COM-PRISES 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi-5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:10 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:36 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:29 36,9° 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:52 LES BOYS 16:14 LES BOYS 16:37 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:22 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 CHABADA 1:43 NOUVO 1:59 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE MUSICAL 2:56 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:29 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Cu-vintele Credinţei. 7.10,

8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘAN-SĂ” (Franţa, 2008). 10.25 Respiro. 10.30 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00, 1.20 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.15 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 13.35 Adrian Graur. “Un sufl et pentru o păpușă”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 14.20 Film. “LUMINA TRECUTULUI” (SUA, 2005). 16.00 F.Liszt. 200 de ani de la naștere. Orchestra Naţională de Cameră. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.40 “La poale de codru...” Festival naţional al formaţiilor folclorice. 18.30 Se-rial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Fii tânăr! 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Film. “UN MIC DEJUN LA TIFFANY” (SUA, 1961). 1.15 Descoperă Moldova. 3.50 La obiect. 5.10 Music Mania. 5.20 Portrete în timp. Nicolae Esinencu, scriitor, cineast și poet. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fi ul meu

11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Next Top Model by Cătălin Botezatu 23.00 Fără măști 23.40 Film artistic 01.50 Serial. Maddie și David. SUA 1985 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert

05:45 Film serial: Cea-laltă faţă a Analiei (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP)

(romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (ro-mance) (primul episod) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu po-vești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste (r) 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Te-lenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se în-tâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Film: Fantomas (r)

12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Bebe-luși geniali 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4106 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Explore Midnight, emisiune de life-style cu Laura Co-soi 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л « Д о б р о е

утро». Продолжение 9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «Модный приговор» 12.00 Новости 12.20 «ЖКХ» 13.20 «Участковый детектив» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Жди меня» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 «Поле чудес» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «Клуб Веселых и Находчивых». Высшая лига 23.30 Кэмерон Диас, Джуд Лоу в комедии «Отпуск по обмену» 1.40 Мэрилин Монро в комедии «Автобусная остановка» 3.15 Александр Збруев в фильме «Победитель» 4.50 Сериал «Врата»

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00,

0.00, 4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Fără frontiere. 12.20, 17.50, 2.45 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂ-RÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 0.55 Profesioniștii. 1.55 Judecă tu! 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:27 PRENEZ L’AIR 6:02 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMA-TIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:32 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN PAYS DE... 13:30 GRANDEURS NATURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LE VERNIS CRAQUE 16:02 LE VERNIS CRAQUE 16:58 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 COMPLÉ-MENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYE SPECI-AL / DOCUMENTAIRE 21:08 FLASH INFO 21:13 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 NICOLAS LE FLOCH 23:33 PHÔTOS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 1:39 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 2:34 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Baș-tina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Documentar. “Drumeţii”. 10.30 Reporterul de gardă. 10.55 Focus TV. 11.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 12.00 Vedete la bis. 13.00 ȘTIRI. 13.15, 5.20 Săptămâna sportivă. 13.45, 1.15 Cultura azi. 14.30 Film. “TROIŢA”. (“Telefi lm-Chișinău”, 1990). 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Maga-zinele UEFA. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.15 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Petalo romano. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). Episodul 1. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Templul muzicii. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 Descoperă Moldova. 3.50 La obiect. 5.10 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare

14.00 Film artistic 17.00 X Factor. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 22.30 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep. 28 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert

05:45 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (ro-mance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance)

07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film seri-al: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (ro-mance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (ro-mance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (“Perro Amor”), primul episod (AP) (romance) 23:30 Telenovela românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Film serial: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Film: Avionul

buclucaș II (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.11, 12 16:00 Teleshop-ping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4102 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.10, anul III 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Pariu cu viaţa ep.11, 12 (r) 03:00 Serial: Fringe (r) 04:00 Apro-po Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е

утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Черные волки”. Многосерийный фильм 22.25 “Познер” 23.20 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.40 “Форс-мажоры” *** 0.30 “Мы - инопланетяне” 1.20 Комедия “Сдохни, Джон Такер!” 2.45 Армен Джигарханян, Наталья Гундарева, Сергей Шакуров, Николай Караченцов в комедии “Две стрелы. Детектив каменного века” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Две стрелы. Детектив каменного века”. Продолжение 4.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00,

4.20, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Așteaptă-mă... 12.40 Serial. “LEGENDELE PA-LATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. Ultimul episod. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.50 TVR-55. 19.45, 3.10 Sport. 21.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (SUA-Columbia, 2005). Episodul 1. 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). Episodul 1. 0.00 Teleenciclopedia. 0.30 Nocturne. 1.30 Prim plan. 2.20 Garantat 100%. 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:31 TÉLÉTOURISME 5:58 INTERNATIONALES 6:47 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:04 EN VOYAGE ! 10:30 ÇA DÉMÉNAGE 11:00 FLASH INFO 11:02 PRENEZ L’AIR 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COL-LECTION 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 MIXE-UR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:31 LES DERNIERS JOURS D’UNE ICÔNE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN OEIL SUR LA PLANETE 16:43 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUES-TIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 NICOLAS LE FLOCH 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 22:59 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 AU REVOIR LES ENFANTS 2:36 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 28 OCTOMBRIE 29 OCTOMBRIE 30 OCTOMBRIE 27 OCTOMBRIE 24 OCTOMBRIE 25 OCTOMBRIE Luni 26 OCTOMBRIE

Miercuri

MICA PUBLICITATEICS Industrial Acces angajează Director comercial. ICS Industrial Acces angajează Director comercial.

Expediaţi CV pe adresa: offi ce@popa.mdExpediaţi CV pe adresa: offi ce@popa.md

21 OCTOMBRIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Pe data de 3 de-cembrie 2011 va avea loc fi nala ce-lei de-a IX-a ediţii a Concursului Mu-zical Eurovision Junior 2011, care se va desfășura la Erevan, Armenia, în Complexul Ka-ren Demirchyan.

Este pentru prima dată când concursul Eurovision Junior se ţine în ţara care anul precedent a câștigat. În acest an, două ţări au renunţat să participe la concurs (Malta și Serbia), iar una a revenit (Bulgaria). Republica Moldova parti-cipă pentru a doua oară la acest concurs. În 2010, Ștefănel Roșcovan a reprezentat pentru prima dată Republica Moldova la Eurovision Junior Song Contest și s-a clasat pe locul 8.

De această dată, Moldova va fi reprezentată la Erevan de o interpretă de 13 ani, Valeria Engalâceva din Bălţi, cunoscută cu numele de scenă Lerica.

14 tineri interpreţi au manifestat dorinţă de a ne reprezenta ţara în acest an la Eurovision Junior Song Contest. În urma primei preselecţii au fost aleși 5 con-curenţi, iar pe data de 5 octombrie aceștia au cântat live în faţa unui public compus din Geta Burlacu, Aura, Vitalie Rotaru, Sandu Gorgos și Vladimir Beleaev, care i-au dat prioritate Lericăi și piesei interpretate de ea – „No-no”.

Conform rezultatelor turului de preselecţie, Lerica

a ocupat primul loc, Diana Sturza s-a clasat pe locul doi, iar Paula Paraschiv – pe locul trei. În acest an, piesa și interpreta au fost selectate prin votarea mem-brilor juriului, nu și televoting. În total, anul acesta în concurs intră 13 concurenţi din 13 ţări.

Valeria Engalâceva este solistă a teatrului de es-tradă „Menestrelli” din Bălţi, sub conducerea Irinei Morari. Printre cele mai prestigioase concursuri la care a participat Lerica se numără: ”Slaveanski Bazar 2007”, în Vitebsk; ”Orfeu 2008”, în Italia (locul 1), și ”New Wave Junior 2009”. Lerica este membră a societăţii ”Republica Kids”.

Îi dorim succes Valeriei și sperăm că vor reuși cât mai mulţi telespectatori să voteze pentru piesa ei și pentru Republica Moldova.

L. P., FLUX

Siesta

La cea de-a IV-a ediţie s-au

reunit actori din România și

Republica Moldova, programul

cuprinzând patru producţii

realizate în România și cinci

ale creatorilor de teatru din

Basarabia.

Programul festivalului a fost

unul suficient de solicitant,

fi ind prezentate câte trei spec-

tacole pe zi, după ora 18.00, și

o întâlnire cu critici și oameni

de teatru în fiecare zi de fes-

tival, dimineaţa, la ora 11.00.

La aceste discuţii au participat

regizorul Alexandru Dabija, cri-

ticul de teatru Andreea Dumi-

tru, regizorul și actorul Anatol

Durbală, dramaturgul Nicoleta

Esinencu, actorul Marcel Iureș,

poetul, jurnalistul, redactorul,

traducătorul și criticul de teatru

Doru Mareș, autorul dramatic

Alina Nelega, dramaturgul,

scenaristul și criticul de teatru

Angelina Roșca, actriţa, regizo-

rul și pedagogul Luminiţa Ţâcu

și alţii. Una dintre principalele

teme abordate în cadrul aces-

tor întâlniri a fost cea despre

soarta și importanţa teatrului

independent în societatea ro-

mânească.

Publicul a avut ocazia să

vadă cinci reprezentaţii fan-

tastice realizate de regizori și

actori români. Este vorba de

“Absolut”, spectacol regizat de

cunoscutul regizor român Ale-

xandru Dabija după textul “Ivan

Turbincă” de Ion Creangă, cu

Marcel Iureș; “9 grade la Paris”

de Peter Kerek, cu actriţa Alina

Berzunţeanu; “Amalia respiră

adânc” de Alina Nelega, regia

Mariana Cămărășan, cu Cristi-

na Cassian – toate aceste trei

spectacole fi ind producţii ale

Teatrului Act. Cel de-a patrulea

este de la Arad – “Efi cienţă” cu

Giorgiana Elena Popan.

Alături de aceștia, publicul

i-a admirat pe actorii basara-

beni în creaţiile scenice realiza-

te pe texte “autohtone”: Andrei

Sochircă, cu un text de Eugen

Cioclea; Doriana Talmazan, cu un performance de Nicoleta Esinencu, Alexandru Pleșca, cu un spectacol după textul lui Mi-tos Micleușanu și Florin Braghis; Mihai Fusu, cu un spectacol după poezia din Transnistria. Iuri Andriuscenko, de la Teatrul Rus Dramatic “A.P. Cehov”, a participat la festival nu cu “o piesă naţională”, dar a spus is-toria cântăreţului rus Aleksandr Vertinski, care s-a stabilit, după revoluţia rusă, pentru un timp, în România.

Fără a încerca să facem o comparaţie între monospec-tacolele prezentate în cadrul festivalului, menţionăm totuși că punctul culminant al eve-nimentului a fost spectacolul „Absolut”, în regia lui Alexandru Dabija, cu actorul total Marcel Iureș. De altfel, „Absolut” a în-cheiat festivalul.

Pe data de 16 octombrie, după închiderea festivalului, Marcel Iureș și Alexandru Dabija au avut o întâlnire cu studenţi, masteranzi, oameni de teatru, în sala de studiu de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plasti-ce din Chișinău.

Marcel Iureș este un actor de teatru și fi lm care, după Re-voluţie, a devenit primul actor român cu o impresionantă bio-grafi e internaţională, fi lmându-se, alături de nume grele de la Hollywood. Până în prezent, el a jucat cu: Brad Pitt și Tom Cruise în “Interviu cu un vampir”, Bruce Willis și Colin Farell în “Războiul lui Tom Hart”, “Misiune Imposi-bilă”, alături de Tom Cruise, și împreună cu George Clooney

în “Pacifi catorul”. Seria de fi lme în care actorul român a jucat continuă cu “Piraţii din Carai-be: La Capătul Lumii”, unde îi are ca parteneri de platou pe Johnny Depp, Orlando Bloom și Keira Knightley. Printre ultimele proiecte realizate la Hollywo-od a bifat filmul “Goal”, unde joacă alături de Zidane, Raul și Beckam.

Marcel Iureş: „Fac numai ce vreau eu. E îngrozitor de greu”Din 1995, Marcel Iureș este

președinte al Fundaţiei Cultural Artistice Teatrul ACT, punând bazele celei de-a doua scene independente de teatru din România. Referindu-se la acti-vitatea sa, artistul, căruia i s-a decernat de două ori titlul de Cel mai bun actor din România, a declarat la întâlnirea cu oa-menii de teatru: „Fac numai ce vreau eu. E îngrozitor de greu”. De altfel, Marcel Iureș a povestit celor prezenţi cum a luat naș-tere Compania de Teatru ACT. Prin 1994, când, atât el, cât și bunul său prieten, regizorul Alexandru Dabija, rămăseseră fără lucru, fi ind concediaţi de la Teatrul „Odeon”, Dabija l-a cules pe Iureș „de pe pod” și l-a întrebat dacă vrea de lucru. „Cu o singură condiţie: să faci ce vrei tu!”, i-a spus acesta. Așa a început povestea Teatrului ACT, pentru care a cotizat, la început, Tom Cruise, care este unul dintre directorii de onoare ai Companiei.

Alexandru Dabija: „Legenda spune că toţi actorii mor într-un rol”Referindu-se la metodele

sale de lucru, marele actor a recunoscut că cel mai impor-tant lucru pe care trebuie să-l facă un actor de teatru e să rămână prezent și să fi e mereu proaspăt. „Eu ajung la teatru de fi ecare dată cu două, două ore și jumătate înainte de spectacol, ca să intru în stare”. Întrebat cum reușește să fi e cu fi ecare rol altfel decât în rolul precedent, Marcel Iureș a recunoscut: „Nu pot scăpa de rolurile jucate. Ele rămân în mintea mea, în mine, parcă am personalităţi multiple. E îngrozitor. Parcă trăiești într-o cameră cu o sută de fantome”, iar regizorul Alexandru Dabija a continuat: „Legenda spune că toţi actorii mor într-un rol, nu mor... în civil”.

Întrebat de cei prezenţi des-

pre teatrul de astăzi, în special

despre școala de teatru care se

face în prezent, cunoscutul re-

gizor Alexandru Dabija a spus:

„Nu cred în școala de teatru

care durează câţiva ani. Acto-

rul se formează după un curs

de 6 luni. În România avem un

număr imens de actori care nu

joacă pe scenă. E un paradox:

tânărul se pregătește de o me-

serie pe care nu o va practica.

Nu înţeleg astfel de lucruri”.

De asemenea, Alexandru

Dabija a subliniat că, în concep-

ţia lui: „un spectacol bun este

acela care nu plictisește, are

mesaj, spune ceva clar, arată o

coeziune a trupei”. Regizorul a

mai menţionat că este pasionat

de textele lui Cehov, dar nu a

urmărit niciodată un proiect

teatral anume: „am făcut de

toate: am făcut spectacole tv,

spectacole de dans și, de vreo

zece ani, de când a început

Marcel Iureș povestea asta cu

Teatrul ACT, facem împreună

spectacole. Mie îmi place să

lucrez cu actorii, eu sunt, mai

degrabă, un regizor de lucru cu

actorii decât un regizor de ima-

gine. Iubesc foarte mult actorii,

sunt în stare să sacrifi c chiar o

idee de spectacol pentru lucrul

cu actorii, ador improvizaţia.

Textele pe care le montez, mi

le aleg după actori. Îmi permit

să fac texte diferite, pentru că și

actorii sunt atât de diferiţi. Îmi

plac actorii cu personalitate,

dar, în același timp, cred că baza

colaborării între actor și regizor

este performanţa”.

Prietenia dintre Marcel Iureș

și Alexandru Dabija durează

de 30 de ani și s-a format din

anii studenţiei. Iar datorită

proiectelor teatrale pe care le-

au realizat împreună, această

prietenie continuă să dureze în

timp. Marcel Iureș le-a împăr-

tășit celor prezenţi la întâlnire

că în curând, tot în tandem, vor

realiza la teatrul ACT o trilogie

după Ion Creangă, în afară de

spectacolul după textul „Ivan

Turbincă” vor mai monta și

„Punguţa cu doi bani” și „Capra

cu trei iezi”.

Alexandru Dabija a confir-

mat: „Noi avem de mai mulţi ani,

la ACT, un proiect de montare

a basmelor vechi românești în

combinaţie cu teatrul contem-

poran. Mă ocup de Creangă

de mai demult, e un scriitor

foarte popular, dar nebăgat în

seamă”.

Sperăm că vom avea ocazia

să urmărim la Chișinău și rea-

lizările următoare ale acestor

doi mari artiști români. Și asta

în pofi da faptului că Alexandru

Dabija s-a arătat dispus să cola-

boreze cu teatre și actori de la

Chișinău, dar, deocamdată, ni-

meni nu s-a încumetat să-i facă

vreo propunere în acest sens.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Cursuri particulare de tobeBaterist profesion-

ist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea aces-tui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559Contacte: 022566791; 079007559

BerbecNesiguranţa vă poate domina săptămâna, de la cele mai simple intenţii, până la cele mai impor-tante treburi pe care le aveţi de rezolvat. Rădă-cina acestei probleme se afl ă undeva în trecutul nerezolvat.

TaurAnturajul vă interesează în mod deosebit acum, fără să aveţi intenţia de a vă implica în proble-mele celor din jur. Este un vechi obicei de-al vostru de a culege informaţii din gesturile lor.

GemeniChestiunile bănești vă cam întunecă gândurile, deși v-aţi propus să fi ţi mai curajoși și mai opti-miști. Poate că nu v-ar preocupa atât de mult, dacă nu ar apărea solicitări din partea celor dragi.

RacPlanurile voastre nu mai arată la fel de bine ca acum câteva zile, dar e o stare trecătoare și ar fi bine să acceptaţi ideea că oricând se pot schim-ba. V-aţi fi xat atenţia pe carieră și pe familie.

LeuO perioadă pe care ar fi bine să o rezervaţi preo-cupărilor. Vă veţi simţi mai stăpâni pe domeniul în care activaţi profesional sau pentru orice altă formă de studiu care vă atrage.

FecioarăO perioadă tensionată, mai ales dacă v-aţi obiș-nuit să credeţi că e de ajuns că cereţi ceva și să primiţi imediat, măcar parţial, dacă nu în totali-tate. Dacă veţi adopta o atitudine mai fl exibilă, va fi mai ușor.

BalanţăMult zbucium provocat de nesiguranţa prezen-tă în domeniile care vă interesează. Această ne-liniște vine și din impresia greșită că trebuie să controlaţi orice situaţie, oricât de greu ar fi .

ScorpionCheful de vorbă e undeva aproape de zero, chiar dacă cei din jur vă tot cer să vă exprimaţi părerile. Vă vedeţi de treburile voastre, în liniște, și vă face plăcere faptul că îi puneţi pe gânduri pe apropiaţi.

SăgetătorVă cucerește ideea de a face pași importanţi înainte pe un drum personal, care are și o com-ponentă importantă legată de dezvoltarea pro-fesională. Unii se simt constrânși să caute astfel de căi de progres.

CapricornEste nevoie de ordine în viaţa voastră, însă mai aveţi unele reţineri, pentru că nu vreţi să puneţi piciorul în prag și să așezaţi pe fi ecare dintre cei apropiaţi la locul lui. Sunt probleme și cu aceas-tă atitudine.

VărsătorFuncţionaţi cu economie de resurse din cauza unor mici tulburări de sănătate, pe fond diges-tiv, sau pentru că ceea ce aveţi de făcut nu vă atrage. E o perioadă în care se vede clar cât de motivaţi sunteţi.

PeştiSimţiţi o oarecare protecţie, pe care v-o asigură cineva drag. Transferaţi nemulţumirile din alte domenii din viaţa voastră în plan sentimental și puneţi pe umerii persoanei iubite o povară prea grea.

21-28 octombrie21-28 octombrie

EVENIMENT

Poduri şi lecţii de teatru cu Alexandru Dabija şi Poduri şi lecţii de teatru cu Alexandru Dabija şi Marcel Iureş la ChişinăuMarcel Iureş la Chişinău

În perioada 12-15 octombrie, la Chișinău s-a desfășurat a IV-a ediţie a Festivalului „Poduri de Teatru”, cunoscut în prealabil drept One Man Show, festivalul interna-ţional de monodrame. Festivalul a fost iniţiat de actorul Dumitru Fusu (care este în prezent grav bolnav), în 1999, drept bienal și a revenit peste o pauză de 8 ani sub direcţia lui Mihai Fusu și Boris Creme-ne. Ediţia din acest an s-a desfășurat sub genericul „Poduri de teatru”, ca o parafra-zare a „Podului de fl ori”, care a fost orga-nizat acum 20 de ani peste râul Prut.

LILIANE BETTENCOURT, CEA MAI BOGATĂ FEMEIE DIN EUROPA

Nu mai are acces la propria avere

EUROVISIONUL JUNIORILOR NE DĂ EMOŢII

Lerica va reprezenta Republica Moldova în acest an

STUDIU

S-a demonstrat ştiinţifi c: dragostea vindecă

Cercetătorii de la Universitatea din California au demonstrat știinţifi c că dragostea învinge suferinţa: cu ajutorul unui tomograf de ultimă genera-ţie, au scanat creierele a 17 femei care au fost supuse unor stimuli neplăcuţi (ex.: înţepături). În ace-lași timp, o parte din grup a privit imagini romantice cu iubiţii lor, iar restul fetelor au privit imagini cu străini sau cu obiecte străine.

Rezultatul? Femeile care au privit pozele cu partenerii au raportat un disconfort mai mic faţă de cele care s-au uitat la lucruri străine, lucru confi rmat și cu ajutorul tomografului.

Acest rezultat se aplică și în cazul bărbaţilor, deoarece responsabilă cu ameliorarea durerii este o zonă prefrontală a cortexului cerebral ce reacţionează la fel în cazul ambelor sexe.

De acum înainte, știţi ce aveţi de făcut când vă doare ceva, priviţi poze cu iubitele sau cu iubiţii.

Moștenitoarea imperiului L’Oreal nu mai are dreptul de a-și gestiona averea, în urma unei decizii a judecătorilor francezi. Liliane Bettenco-urt, în vârstă de 88 de ani, suferă de o formă de “demenţă mixtă” și prezintă simptome ale bolii Alzheimer”. Considerată cea mai bogată femeie din Europa, Bettencourt are o avere estimată la 16 miliarde de euro, informează BBC News.

Decizia judecătorilor s-a bazat pe un raport medical solicitat chiar de fi ica miliardarei, care, începând de acum, va gestiona averea mamei sale, precum și cele 30 de procente din acţiunile care dau drept de vot în consiliul de administra-ţie al companiei L`Oreal.

Avocatul lui Liliane Bettencourt a clasifi cat decizia judecătorilor drept una ”dezamăgitoare”

și „discutabilă”. Într-un interviu acordat în timpul procesului, Bettencourt a ameninţat că va pleca din Franţa dacă judecătorii vor hotărî să o pla-seze sub autoritatea fi icei sale Françoise. „Fiica mea mă va sufoca, dacă se va ocupa de mine”, spunea miliardara.

Cearta dintre miliardară și fiica ei a atins apogeul anul trecut, când Bettencourt și-a dat fi ica în judecată pentru „hărţuire psihică”. În plus, moștenitoarea imperiului L`Oreal și-a atacat de nenumărate ori fi ica în presă, spunând că este „singuratică” și „plictisitoare”.

În urmă cu un an, Liliane Bettencourt a fost protagonista unui scandal politico-financiar, în care a fost implicat și președintele francez Nicolas Sarkozy.