Conţinutul
DESPRE ACEASTĂ CARTE
NOTIŢELE PROFESORULUI
1. Ce este educaţia pentru drepturile omului?
2. Metodologii participative şi educaţia pentru drepturile omului
3. Promovarea unei clase şi a unei şcoli prietene drepturilor omului
4. Activităţi de suport care vor fi utilizate pe durata acestui program.
TEMELE
1. Identitatea
2. Eu şi tu
3. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
4. Responsabilitatea
5. Genul
6. Punerea în valoare a diferenţelor
7. Studiu de Caz: Munca Copiilor
8. Conflict şi Dialog
9. Promotorii şi apărătorii drepturilor copilului
10. Acţionăm!
Anexe
Fişe de Lucru
Sumarul Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului.
Sumatul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.
Notiţe adiţionale pentru profesori cu referire la Istoria Drepturilor Omului.
Timp pentru reflectare
Activităţi de relaxare
Evaluarea Cunoştinţelor
Idei pentru utilizarea acestei resurse.
DESPRE ACEASTĂ CARTE
Această carte este parte componentă a unui program educaţional în domeniul drepturilor
omului, elaborat de iniţiativa LIFT OFF, care are ca scop promovarea educaţiei pentru
drepturile omului în clasele primare şi gimnaziale.
Proiectul este administrat de Amnesty International (Secţia din Irlanda) şi Amnesty
International (UK), Organizaţia Naţională a Profesorilor din Irlanda, Organizaţia
Profesorilor Ulster şi Education International. Programul a fost susținut financiar de
Departamentul Educație a Republicii Irlanda şi Irlanda de Nord, inclusiv Departamentul
Afacerilor Externe (RoI) prin intermediul Irish Aid. Programul integral include trei
resurse şi au fost elaborate de profesori din Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, ghidaţi
şi susţinuţi de experţi în educația pentru drepturile omului şi în materie de curriculum
din ambele regiuni. Materialele au fost pilotate în mai multe şcoli de pe tot teritoriul
Irlandei de Nord şi în Republica Irlanda, pentru a asigura o perspectivă diversă.
Resursele pot fi utilizate de sine stătător sau integrate în mai multe domenii curriculare.
Eu, Tu, Fiecare: Drepturi şi responsabilităţi.
Această carte este concepută ca o continuare a cărţii LIFT OFF, dar poate fi utilizată şi
ca un modul de sine stătător. Acest modul poate fi adaptat şi predat în orice clasă şi în
orice şcoală. Pentru ca această resursă fă fie cât mai accesibilă, la finalul cărţii, au fost
incluse o serie de anexe. Nu este obligatoriu ca profesorii să realizeze, împreună cu
elevii, toate activităţile unei teme sau a cărţii în totalitate. Deşi cartea este structurată în
aşa fel încât o temă consolidează cunoştinţele abilităţile şi atitudinile achiziţionate de
elevi în lecţia precedentă, ea poate fi adaptată de profesori pentru a fi utilizată în funcţie
de necesitate. De asemenea, la finele fiecărei lecţii sunt incluse o serie de activităţi
opţionale, care oferă oportunităţi pentru abordarea unor teme, care prezintă un interes
sporit.
Pe parcursul acestui modul, elevii vor explora aşa concepte precum identitatea, relaţiile,
interdependenţa, egalitatea, perspectivele. Dacă elevii vor înţelege aceste concepte,
aceasta îi va ajuta să înţeleagă drepturile omului. Elevii vor afla despre Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului, şi vor explora drepturile prevăzute de aceasta, dar şi
responsabilităţile aferente. Ei, de asemenea, vor explora aşa noţiuni din domeniul
drepturilor omului precum inegalitatea de gen, discriminarea şi munca copiilor. De
asemenea, copiii vor face cunoştinţă cu apărători ai drepturilor omului şi vor explora
unele proiecte de potenţiale acţiuni. Mai mult, pe parcursul acestui curs, elevii vor fi
încurajaţi să evalueze şi să contribuie pozitiv în anumite situaţii ce ţin de drepturile
omului, la nivel personal, şcoală şi comunitate, şi în activităţi care au ca scop
consolidarea ideii de solidaritate internaţională. Este recomandabil, că aceste resurse să
fie utilizate ca parte componentă a unui program complex de educaţie pentru drepturile
omului, cu scopul de a promova o abordare a drepturilor omului în toate domeniile
şcolare.
Înainte de a utiliza această carte, este recomandabil să analizaţi secţiunile ce urmează.
Ele oferă informaţie cu referire la educaţia pentru drepturile omului şi beneficiile
acesteia. Secţiunea 5 include o listă de idei întru susţinerea utilizării acestui program.
Pentru a afla anumite modele inovative de utilizare de către şcoli a acestora, accesaţi
www.liftoffschools.com.
NOTIŢELE PROFESORILOR
1. Ce este Educaţia pentru Drepturile Omului
Educația pentru Drepturile Omului este definită ca un proces de învățare care are ca
scop:
să asigurare copiilor o înțelegere corectă a propriilor drepturi şi
responsabilităților aferente;
să dezvolte o atitudine de respect și apreciere a unicității fiecărui individ;
să promoveze competențe în rândul copiilor, care le vor permite copiilor să
acţioneze pentru apărarea și promovarea drepturilor omului.
2. Metodologii Participative şi Educaţia pentru Drepturile Omului.
În educaţia pentru drepturile omului este important de accentuat atât limbajul şi mediu
de predare, cât şi conţinutul. Acest modul are la bază premisa că copiii nu sunt simpli
recipienţi ai unor mesaje, dar şi participanţi ai procesului de învăţare.
Ideea de bază în acest modul este că vocea copilului este pusă în valoare, iar abilitățile
necesare pentru promovarea și protecția drepturilor omului sunt dezvoltate prin învățare
activă și participativă. Modul promovează echilibrul între învățarea individuală,
învățarea colaborativă și învățarea împreună cu întreaga clasă. Aici sunt utilizate o
varietate de metodologii de susţinere.
3. Promovarea ideii unei clase și a unei școli prietenoase drepturilor copilului
Mediul în care predăm este fundamental pentru a ne asigura că elevii vor
înțelege corect drepturile omului și responsabilitățile aferente acestor drepturi. Cel mai
important este de a crea un mediu în care copiilor le sunt respectate drepturile , doar aşa
elevii vor înţelege că drepturile omului şi responsabilităţile nu sunt nişte concepte
teoretice, ci sunt un mod de viață.
Este important de a crea un mediu care ar veni întru susținerea educaţiei pentru
drepturile omului. După cum a fost menţionat anterior, este foarte important ca elevii să
fie respectaţi în sala de clasă şi în şcoală, nu doar să înveţe ce este respectul. Copiii
trebuie să exerseze responsabilităţile, în viaţa de zi cu zi, la şcoală, nu doar să înveţe ce
este o responsabilitate. De asemenea, este important, ca elevii să fie martorii aprecierii
diversităţii, nu doar să înveţe ce este toleranţa. Este important ca mediul din sala de
clasă şi din şcoală să pună în valoare contribuția fiecărui copil, să fie un mediu unde
este respectat dreptul la libertatea de exprimare şi este încurajată participarea activă și
democratică.
Un astfel de mediu este creat de profesori, copii şi părinţi, care lucrează împreună,
pentru a se asigura că mediul din sala de clasă să reflecte acele valori și atitudini care
susțin drepturile omului.
Un set de reguli sau principii directoare, care sunt utilizate în sala de clasă, pot susţine și
consolida ideea Drepturilor Omului și responsabilităților aferente, dar este vital ca
aceste principii să fie dezvoltate într-o manieră respectuoasă de colaborare.
Există e serie impunătoare de activităţi care pot fi realizate în cadrul şcolii, în scopul
promovării educaţiei pentru drepturile omului, în mai multe domenii şcolare. Iată câteva
exemple de asemenea activităţi:
Crearea unui consiliu şcolar;
Crearea unei CARTE şcolare;
Consultarea copiilor, părinţilor, profesorilor cu referire la modele de îmbunătăţire
a comunităţii şcolare;
Organizarea unui Târg al Drepturilor Omului;
Organizarea unei Săptămâni a Drepturilor Omului;
Prezentări despre un anumit drept, realizate de fiecare clasă în parte, prin diverse
abordări, metode, pentru ceilalți colegi de şcoală.
O listă mai mare de proiecte de acţiuni, în care s-ar putea implica copiii, poate fi găsită
în Tema 10: Acţionează! Aceste activităţi pot fi adaptate, pentru a fi transformate într-
un proiect şcolar, în care s-ar implica întreaga comunitate şcolară, în cazul în care este
adecvat pentru şcoala respectivă.
5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui program.
Iată câteva idei, care pot fi utilizate pentru a susţine efortul de învăţare a elevilor, pe
durata acestui curs:
Mapa Drepturilor omului și paginile
Fiecare copil şi-ar putea crea o mapă, în care pot păstra fişele de lucru lor și toate
materialele elaborate pe parcursul acestui modul. Fiecare dosar trebuie să conțină un
număr de foi albe și un număr de foi cu linii. Fiecare copil poate personaliza mapa,
semnând-o şi plasând un semn pe copertă. Această mapă poate deveni ulterior un dosar
al activităţii elevului şi poate ajuta profesorul să evalueze munca elevului.
O Agendă pentru Reflectare
Pe durata acestui curs, elevii vor avea diverse oportunităţi de a reflecta critic asupra
celor învăţate. La dorinţă, elevii pot vorbi, discuta despre cele învăţate în cadrul unei
activităţi. Elevii şi-ar putea crea o agendă, pentru a-şi nota unele idei. Alternativ, O Fişă
pentru Reflectare este inclusă în secţiunea anexe.
Activităţi de Relaxare/Meditaţie
Este o activitate similară precedentei. În secţiunea Anexe, este inclusă o fişă, care îi va
ghida pe copii să realizeze activităţi de relaxare, pentru a-şi valorifica sentimentele şi
emoţiile. Aceste activităţi pot fi realizate atât la începutul lecţiei, cât şi pe final.
Cuvinte-cheie din domeniul Drepturilor Omului
Utilizarea cuvintelor-cheie din domeniul drepturilor omului, pe toată durata modului,
contribuie la focusarea atenției copiilor asupra noţiunilor din domeniul drepturilor
omului și îi familiarizează cu limbajul drepturilor omului. De asemenea, cuvântul cheie
poate fi utilizat și ca instrument de reflectare și evaluare. Profesorii pot încuraja copiii
să explice cuvinte-cheie, prin cuvinte proprii, să scrie o istorioară despre acesta, să-l
ilustreze sau să elaboreze un scenariu, joc de rol, utilizându-l. De asemenea, permite
profesorilor să revizuiască temele pe parcursul și la sfârșitul a modulului. Este
recomandabil ca profesorii să susţină elevii în completarea propriilor dicţionare cu
cuvinte din domeniul drepturilor omului. Alternativ, ar putea fi elaborat un dicţionar
comun al clasei, pe durata cursului, care poate fi expus într-un loc vizibil.
Colțişorul Drepturilor Omului
Crearea unui colțişor al drepturilor omului în sala de clasă poate da viaţă acestui modul.
Profesorii, împreună cu elevii, pot expune acolo o copie a Convenției privind drepturile
copilului, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de asemenea, acolo pot fi plasate
lucrările elevilor şi alte materiale elaborate pe durata modulului. Acest colțișor ar putea
fi siguranţa faptului că elevii vor fi conştienţi de importanța drepturilor omului, şi după
finalizarea modulului.
13
TEMA 1. IDENTITATEA Notes
Identitatea unei persoane este ceea ce reprezintă o persoană şi ceea ce-l face să
fie aşa cum este. O persoană are propria identitate şi identitatea bazată pe
apartenenţa la un anumit grup. Unele componente ale identităţii sunt înnăscute ,
altele – persoana le decide. Identitatea, de asemenea, poate fi definită ca nişte
caracteristici, tradiţii, credinţe, care definesc/caracterizează un individ sau grup,
ca fiind asemănător sau diferit de alţi indivizi sau grupuri. Felul în care ne
definim şi ne caracterizăm, are un impact direct asupra relaţiilor noastre cu alţi
indivizi şi asupra felului cum trăim valorile inerente drepturilor omului. Şi
deoarece importanţa aprecierii diversităţii şi drepturilor omului au o legătură
directă, focusarea pe ideea identităţii este fundamentulă acestei resurse. Este
important de remarcat că identitatea nu este o noţiune neutră. Conceptul
identităţii poate fi interpretat diferit şi are atât dimensiuni pozitive cât şi
dimensiuni negative. Cunoaştem că identitatea de grup poate crea un sens
pozitiv de apartenenţă sau solidaritate. Totuşi divizările în baza identităţii de
grup au avut ca şi consecinţă polarizarea, stigmatizarea şi abuzurile drepturilor
omului. În această lecţie copiii vor avea posibilitatea de a analiza propria
identitate, explorând sensul propriilor nume („Avem dreptul la un nume”; art. 7
şi16 a Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului). Copiii vor
remarca similitudinile şi diferenţele dintre diferite persoane. Aceste activități au
ca scop dezvoltarea autoevaluării şi aprecierii unicităţii fiecărui individ şi
celebrarea diversităţii.
OBIECTIVE În această lecţie copiii:
• vor explora conceptul identităţii şi practicile de auto-definire şi numire;
• vor investiga identitatea în contextul drepturilor și se vor familiariza cu Convenţia
ONU privind Drepturile Copilului;
• vor reflecta asupra practicilor de a face schimb de informație şi de a respecta
intimitatea altor persoane;
• vor dezvolta sentimentul de auto-evaluare şi apreciere a unicităţii fiecărui individ;
• vor practica şi dezvolta abilităţi de cercetare (colectare de informaţie), analiză,
comunicare şi de luare a deciziilor, intervievare, învăţare colaborativă şi exprimare
creativă.
RESURSE
• Un poster care conține Convenţia privind Drepturile Copilului.
• Fişa de Lucru nr. 1.1 şi n. 1.2, Paşaportul, în funcţie de necesităţile/abilităţile copiilor,
pentru Activitatea B.
• Sumarul Convenţiei privind Drepturile Copilului, pentru Activitatea B.
A. CE ESTE NUMELE?
Timp de câteva minute copiii se gândesc cum ar răspunde la întrebarea "Cine sunt eu?",
În unul sau două cuvinte. Copiii pronunță cuvintele la care s-au gândit și argumentează
de ce au ales anume aceste cuvinte. Ați putea sugera copiilor că cele mai multe persoane
ar răspunde la întrebarea, ”Cine sunt eu?”, spunându-și numele. Întrebați copiii ce ar
putea sugera următoarele nume:
NUME ACEST NUME
SUGEREAZĂ CĂ
ESTE…
DECI, ACEST NUME
NE SUGEREAZĂ ….
Sarah Byrne FATĂ SAU FEMEIE … că persoana este de
genul feminin sau
masculin
François Truffaut Francez … naționalitatea
persoanei sau locul ei de
baștină.
Seán Óg tânăr + numele tatălui … vârsta persoanei sau/și
faptul că are același
nume de familie cu tatăl
său.
Melanie Klein scund („klein‟) … înălțimea persoanei
Aonghus MacDiarmuid Fiul lui Diarmuid … relația cu un anumit
membru al familiei și
numele acestuia
Peter Baker brutar … profesia persoanei sau
profesia predecesorilor
Robert Kindness Bunăvoință … o trăsătură de caracter
a unei persoane
Propuneți copiilor un exemplu sau două de nume sau sisteme de nume din alte părți ale
lumii (vezi tabelul de mai jos). De asemenea, copii ar putea și ei propune propriile
exemple.
NUME ACEST NUME
SUGEREAZĂ …
DECI, ACEST NUME
NE SUGEREAZĂ CĂ
….
Sukhvinder Kaur „Kaur‟ înseamnă
prințesă.
… persoana este fată sau
femeie. În sistemul de
nume, Sikh, numele de
familie nu este
întotdeauna utilizat în
scopuri religioase. O
persoană va primi un
nume și al doilea nume,
iar al doilea nume va fi
sau „Kaur‟ (prințesă)
pentru fete, sau „Singh‟
(leu) pentru băieți.
Kwadwo Băiat + născut într-o zi
de luni
…persoana este băiat sau
bărbat și ziua săptămânii
în care s-a născut.
Oamenii din tribul
Ashanti, din Ghana,
Africa își numesc copiii
conform zilei săptămânii
în care s-au născut. Iar
toate zilele
săptămânii poartă numele
zeilor și au formă de
feminin și masculin.
Exemplele sunt luate din
Jill Rutter, Refugiații: O
carte pentru clasele
primare (1998: Consiliul
refugiaților, UK,
Londra), pp. 129.
Citiți-le copiilor articolul 7, din Convenția privind Drepturile Copilului, care prevede că
fiecare copil are dreptul la un nume. Explicați că, în acest context, o "convenție" este
un acord care stabilește reguli sau legi, pe care guvernele sunt de acord să le
protejeze și să le respecte. În funcție de cunoștințele copiilor despre drepturile omului,
adresați-le următoarele întrebări:
• Încercați să vă amintiți ce este un DREPT?
• Cum credeți, ce este un DREPT?
Fără a subestima ideile copiilor, sugerați-le că cele mai multe persoane percep
drepturile ca fiind necesitățile de bază ale oamenilor. Drepturile omului au fost create
pentru a ne asigura realizarea necesităților noastre de bază - de exemplu, toti avem
dreptul la hrană și apă potabilă pentru că avem nevoie de ele, pentru că acestea sunt
unele dintre necesitățile noastre de bază. Și deoarece fiecare ființă umană are aceleași
necesități bază, fiecare ființă umană are și aceleași drepturi.
Pe final, adresați-le copiilor următoarele întrebări:
• Este o surpriză pentru voi faptul că toate guvernele lumii consideră că a avea un nume
este într-atât de important, încât au stabilit că fiecare persoană din lume are dreptul la un
nume?
• Considerați că este important pentru ființele umane să aibă un nume? De ce? De ce
nu?
B. PAȘAPORTUL DREPTURILOR OMULUI
Începeți această activitate cu o discuție despre pașapoarte/buletine de identitate și
necesitatea/importanța acestora .
• Ce este un pașaport?
• Cine știe cum arată un pașaport?
• Îl puteți descrie?
• Când avem nevoie de pașaport?
• Aveți pașaport?
Fiecare copil primește câte o copie a FIȘEI DE LUCRU despre pașaport.
(În funcție de abilitățile/necesitățile copiilor, puteți utiliza sau Fișa de Lucru 1.1
sau1.2).
Explicați-le copiilor că vor realiza un pașaport, în mod individual sau în grup. În
cazul lucrului în pereche/în grup, copiii se pot intervieva reciproc și completa
pașaportul reciproc.
Înainte ca elevii să înceapă să lucreze la pașapoartele lor, reveniți la posterul
Convenției privind Drepturile Copilului și punctați articolul 16, care prevede că
fiecare copil are dreptul la viață privată. Spuneți-le că ei au dreptul să nu
răspundă la una sau mai multe dintre întrebări, în cazul în care nu doresc. După
completarea Fișei de Lucru, distribuiți copiilor câte copie a rezumatului
Convenției privind Drepturile Copilului.
Solicitați copiilor să identifice drepturile care corespund fiecărei dintre
întrebările din pașaport, marcate cu asterisc (*).
Ulterior, fiecare grup prezintă tuturor colegilor drepturile identificate, pe care ei
le consideră că ar corespune întrebărilor marcate.
Notițele profesorului pentru realizarea Activității Pașaportul Drepturilor Omului
Pentru Activitatea ”Pașaportul Drepturilor Omului” vor fi utilizate următoarele
articole din Convenția privind Drepturile Copilului:
Articolul 7 și Articolul 16 – Dreptul la un nume și dreptul ca acest nume să fie
protejat.
Articolul 6 – Dreptul la viață
Articolul 7 – Dreptul la naționalitate
Articolul 18 și Articolul 20 – Dreptul de a fi îngrijit de părinți sau tutore.
Articolul 27 – Dreptul la o locuință.
Articolul 28 – Dreptul la educație.
Articolul 27 – Dreptul la îngrijire medicală, mâncare sănătoasă și apă potabilă.
Article 14 – Libertatea de a gândi, a conștiinței și religiei.
Articolul 30 – Dreptul copiilor de a aparține comunităților minoritare, de a avea
propria cultură de a practica propria religie și limbă.
Articolul 31 – Drepturile copiilor la timp liber, joc, la participarea la activități
de recreare, culturale și artistice.
Articolul 13 și Articolul 17 – Dreptul de a obține și difuza informație (inclusiv
prin intermediul mass media), în măsura în care această informație nu este
dăunătoare pentru copil și pentru cei care-l înconjoară.
C. IMAGINEA DE SINE POZITIVĂ
Citiți textul ”Eu sunt unic” și adresați copiilor următoarele întrebări, pentru a facilita o
discuție în grup:
• Cum credeți, faptul că oamenii sunt foarte diferiți unii față de alții, ne face pe fiecare
dintre noi să fim unici?
• Considerați că este adevărată afirmația precum că toți oamenii sunt diferiți și în același
timp sunt egali?
„ Sunt unic, nu este altul ca mine în această lume. De la începutul timpurilor, nu
a existat o altă persoană ca mine. Nimeni nu are un zâmbet ca al meu. Nimeni
nu are ochi ca ai mei, nas, mâini, voce similare. Nimeni nu are un scris ca al
meu. Nimeni în lume nu are preferinţe similare cu ale mele - în materie de
muzică, pictură sau mîncare. Nimeni nu vede lucrurile aşa cum le văd eu.
Nimeni niciodată nu a zâmbit şi nu a plâns ca mine. În toată istoria omenirii,
nimeni, niciodată nu va arăta ca mine, nu va vorbi, merge, gândi sau face
anumite lucruri aşa cum fac eu. Sunt special. Sunt unic şi în această unicitate
este o valoare enormă. Datorită valorii mele, nu trebuie să imit pe nimeni. Voi
accepta mereu diferenţele.”
sura: Școala de Abilități Practice de Îngrijire a Copiilor.
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
1. CUVINTE CHEIE.
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.
Identitate
Unicitate
Drepturile Omului
Convenție
Egalitate
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL
DREPTURILOR OMULUI. Identificați, din fiecare cuvânt, și alte cuvinte mai mici.
Lucrul cu Dicționarul:
Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefașa manualului,
compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui
program.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteye ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea
ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
3. JOCUL ÎN CERC
Copii se aranjează în cerc. Punctați, încă o dată, că în această lecție copiii au învățat că
fiecare persoană are dreptul la un nume (Art.7 CNC). Nu doar că au dreptul la un nume,
dar, fiecare persoană are dreptul ca numele, viața privată să-i fie respectate și protejate
(Art. 16, CNC). Explicați-le că vor juca un ”Joc al Numelor”.
Fiecare elev se gândește la un cuvânt respectuos, care l-ar caracteriza pozitiv pe colegul
din partea stângă. Cuvântul ar trebui să înceapă cu aceeași literă ca și prima literă a
numelui persoanei respective - de exemplu, "Dina este drăguță". Fiecare copil pronunță
cuvântul la care s-a gândit.
Întrebați-i pe copii cum s-au simțit atunci când li s-a adresat un compliment. Întrebați
elevii dacă sunt de acord că fiecărui copil/coleg trebuie să i se adreseze, pronunțându-i
numele corect, sau să i se adreseze cu un nume, care acestuia îi place și dacă este bine să
se ajute reciproc în a-și proteja și respecta dreptul la un nume și dreptul ca acest nume
să fie respectat și protejat, atât înincinta școlii, cât și în afara școlii.
4. DISCUȚIE:UTILIZAREA CORECTĂ A NUMELUI
În cazul în care fenomenul utilizării poreclelor este o problemă în școala DVS,
puteți folosi această oportunitate pentru a discuta despre consecințele negative ale
utilizii poreclelor și cum acest fenomen afectează copiii.
Discuția se poate baza pe articolul 16 CNC, care prevede că fiecare copil are
dreptul la un nume, și ca acest nume să fie protejat și respectat. De asemenea,
puteți explora și tematica ”diminutivelor” / „nicknam-urilor‟/ cu copiii. (Ai un
nickname/ un diminutiv? Iți place acesta?).
Discutați despre sentimentele negative, provocate atunci când sunt folosite
poreclele.
Copiii pot face o comparație cu sentimentele trăite atunci când le este pronunțat
numele corect sau când alte persoane le adresează cuvinte/adresări pozitive.
5. COLAJUL AMPRENTELOR
Pentru a consolida conceptul de identitate unică și identite de grup, elevii ar putea
realiza un colaj din amprente lor. Dă fiecare copil prinește o bucată de bandă adezivă.
Elevii colorează un degent cu cerneală neagră, de exemplu, sau altceva și îți pune
amprenta pe partea "lipicioasă" a benzii adezive. Toate amprentele sunt lipite pe o
singură coală de hârtie, pentru a se obține colajul amprentelor.
6. EXPLORAREA IDENTITĂȚII : PROPRIA IDENTITATE/ INDIVIDUALĂ ȘI
IDENTITATEA DE GRUP. SolicitaȚi copiilor să scrie cinci lucruri despre dânșii, pe bilețele cu o parte lipicioasă.
Aceste cuvinte se pot referi la caracteristicile lor individuale (culoarea părului, ochilor,
etc.), hobby-uri, preferințe / antipatii, echipe / grupuri din care fac parte, interese, etc.
Explicați-le că toate acestea sunt aspecte ce se referă la identitate. Odată ce au scris
aceste cinci lucruri, elevii le lipesc pe haină. Apoi se deplaseayă prin clasă și caută
bilețele care conțin cuvinte similare, lipite pe hainele colegilor. Ei formează grupuri cu
copiii care au scris cuvinte similare. În aceste grupuri, ei decid ce aspecte
ale identitatății lor sunt comune și care astecte nu sunt comune pentru toți copiii din
grup. Profesorul poate adresa următoarele întrebări pentru a începe discuția
Pe ce aspecte ale identității v-ași concentrat atenția?
A fost simplu/dificil de a identifica persoane care au aceleași caracteristici?
Care aspecte ale identitășii sunt înnăscute și care astecte le achiyiționăm pe
parcursul vieții?
7. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ – ABORDAREA FENOMENULUI DE BULLING
Discuția privind dreptul la un nume și sentimentele negative, reyultate din pronunțarea
poreclelor, poate fi dezvoltată. Elevii ar putea elabora un cod anti-bulling. Activitățile
din această temă pot fi utilizate ca și parte din activitățile unei Zile Anti-Bulling. De
asemenea, ar putea fi analizate și alte forme de comportament ale copiilor, prin care ei
și-ar putea ofensa colegii, uneori, poate nerealizând acest lucru. Ca și rezultat, ar putea,
de asemenea, să fie elaborat un motto al școlii, care ar accentua necesitatea respectului
reciproc.
8. CONEXIUNI ȘCOLARE
Copiii ar putea elabora o broșură tip pașaport, care va include informații din pașaportul
drepturilor omului și pot face acest schimb de informație cu un copil din clasa / școala
cu care clasă / școală dumneavoastră este înfrățită. După cum este menționat în Fișa de
Lucru 1, acest exercițiu conține și întrebări potențial sensibile, de aceea ar trebui să fie
adaptate contextului, atunci când sunt utilizate ca activitate de interconectare. De
asemenea, le-ați putea sugera elevilor să elaboreze o identitate fictivă, transformând
această activitate într-un exercițiu de creație/scriere creativa.
Alte idei alternative ar fi să le solicitați elevilor să afle mai multă informație despre
prenumele lor, numele lor de familie și să discute această informație cu un coleg,
posibil din altă școală. În cazul în care clasă / școală dumneavoastră este înfrățită cu o
altă clasă / școală și ambele au acces la e-mail sau posibilitate de a realza o conferință
video, ați putea folosi aceste tehnologii pentru a oferi copiilor posibilitatea să se
prezinte și să intervieveze colegii, adresând întrebări și oferind răspunsuri care se conțin
în pașaportul drepturilor omului .
TEMA 2. EU ȘI TU
Teeeecv,.bvg,bm
Notiţele profesorului
Relațiile noastre cu alte persoane au un rol important în viața noastră. Explorînd
unele dintre aceste relatii, copiii vor începe să înțeleagă importanța lor. Prin
explorarea auto-definirii în raport cu alții, copiii vor explora, de asemenea,
conceptele corespunzătoare de perspectivă și interdependență.
Prin discuții privind impactul și consecințele acțiunilor noastre asupra acestor
relații, copiii vor conştientiza şi responsabilitatea lor de a-i trata cu respect pe
ceilalți, precum și ca pe ei înșiși.
Multe dintre activitățile din această lecție se axează pe conceptul de perspectivă.
Este deseori dificil pentru noi să vedem lucrurile dintr-un alt punct de vedere și
această abilitate trebuie să fie dezvoltată. Într-adevăr, în cadrul fiecărei teme,
copiii sunt încurajați în permanenţă să examineze situații și scenarii din diferite
puncte de vedere. Copilul va ajunge să înțeleagă mai profund, vor respecta și
aprecia diferite puncte de vedere, deşi nu va fi necesar să fie de acord cu acestea.
Scopul este de a promova relații sănătoase, de respect și responsabilitate cu alte
persoane.
OBIECTIVE – În această lecșie, copiii vor avea posibilitatea să:
• studieze relațiile lor cu alte persoane, și semnificația interdependenței;
• practice și dezvolte capacitatea de a privi anumite lucruridintr-un alt punct de vedere
(în perspectivă);
• dezvolte abilități de investigație, ascultarea activă, empatie, comunicare, prezentare
orală,
învățare colaborativă și exprimare creativă;
• identifice responsabilitățile care marchează relațiile copiilor cu alte persoane.
RESURSE
Foi de hârtie
Marchere/carioce
Fişa de Lucru pentru Activitaea Suplimentară 4.
A. OAMENII NU SUNT CA O INSULĂ
Obiectivul acestui exercițiu este de a ajuta copiii să înţeleagă că viața noastră este
marcată de relații cudiferite persoane. Copiii sunt întrebaţi dacă au auzit vreodată
expresia "Nimeni nu este o insulă". Intrebaţi-i cum înţeleg sensul acestei expresii.
Discutați şi alte expresii care au sens similar, pentru a înţelege semnificaţia
interdependenței și relațiilor.Întrebaţi care este opinia lor cu referire la semnificația
unor expresii uzuale, cum ar fi "unirea face puterea", "Două minţi sunt mai bune decât
una", "Unde-s mulţi – puterea creşte”. Ar putea să-şi amintească extresii
similare?Explicați copiilor că defini explora unele relații cualte persoane.Divizaţi tabla
în două părţi. Scrieți în partea stângă de sus "Cine sunt eu?". Copiii vor explica ce roluri
Explicați copiilor că vor să se gândească la diferitele roluri pe care le au în viața lor de
zi cu zi (fiu, elev, prieten, etc). Pentru început, oferiţi-le ca exemplu primele două roluri:
Cine sunt eu?
Eu sunt elev.
Eu sunt fiică/fiu.
Solicitaţi copiilor să completeze lista cu încă 5 roluri ( prieten, căpitan de echipă, nepot,
lider etc.). Sugeraţi-le că acestea ar putea fi roluri pe care le au în relaţiile cu membrii
familiee, în școala lor sau în comunitățile lor. În funcție de clasa, copiii ar putea lucra
individual sau aceasta ar putea fi o activitate de brainstorming. Numiţi coloana din
dreapta, de pe tablă "În relaţie cu…?". Copiii se vor gândi la persoanele cu care sunt în
relaţia menţionată. Exerciţiul poate fi realizat individual sau în comun.
Cine sunt eu? În relaţie cu … ?
Sunt elev …..profesorul.
Sunt fiică/fiu ….. mama mea/tatăl meu.
B. CE CRED ALTE PERSOANE DESPRE MINE
Citiţi aceast poem. Când finalizaţi de citit, întrebaţi copiii despre ce cred ei că este
poezioara.
CE CRED ALTE PERSOANE DESPRE MINE
Pentru părinţii mei, eu sunt un neîngrijit şi o persoană care întârzie la masă
Pentru frații și surorile mele, eu sunt o MARE pacoste!
Pentru vecinii mei, eu sunt băiatul bun, care le servește ca și curier
Pentru prietenii mei, eu sunt amuzant și un băiat din gaşcă,
Profesorul meu crede că am luat-o cam razna,
Dar, pentru mine eu sunt , pur şi simplu, EU!
In English Alive, Level 3 (1991: London, HarperCollins), p. 7.
PUNCTE DE VEDERE
Copii urmează să selecteze două persoane, cu care sunt într-o anumită relaţie (pot
selecta din rubrica "În relaţie cu…”) și să-şi imagineze cum i-ar descrie aceste
persoane. Această activitate ar fi destul de interesntă dacă ei ar alege un prieten. După
această activitate, ar putea solicita părerea acelui prieten despre dânşii, ca să compare
punctele de vedere. Pot proceda similar şi cu părinţii sau profesorul (revelațiile ar putea
fi interesante!). Este util ca elevii să scrie 3 modalităţi prin care alte persoane i-ar putea
descrie și să se gândească la motivele pentru care i-ar caracteriza în acest mod.
Activitatea opţională 4: Copiii completează interviul de pe Fişa de lucru 2 .
RESPONSABILITĂȚI
Bazandu-se pe conceptele de interdependență, relații și de perspectivă, întrebările ce
urmează, despre responsabilitate / responsabilități,au scopul de a spori gradul de
conștientizare de către copii a impactului pe care îl au viețile oamenilor unele asupra
altora, atât în mod negativ, cât şi în mod pozitiv.
Ce responsabilitati crezi să ai faţă în relaţie cu cele 2 persoane despre care te-ai
gândit?
Ce responsabilitati credeți că au cele două persoane faţă de tine?
RELAȚII „IMPORTANTE‟
Din relațiile identificate în prima activitate, care este cea mai importantă pentru
tine?
De ce?
Toate relatiile sunt importante, dar unele relații sunt deosebit de importante pentru
copiii în creştere.
Acest lucru este recunoscut în Convenția privind Drepturile Copilului.
Studiaţi, împreună cu elevii, versiunea simplificată a drepturilor copilului cu copiii
(aceasta ar putea fi o revizuire care ar preceda studierea Declarației Universale a
Drepturilor Omului (Tema 3), în cazul în care copiii au studiat deja materialele din
manualul Lift Off. Identificaţi, împreună cu elevii, sau elevii, individual, identifică
drepturile care se referă la relațiile noastre cu alte persoane.
Notiţele profesorului pentru discuţia de mai sus, despre importanţa relaţiilor.
Sugerăm, PENTRU ACEASTĂ LECȚIE, Articolele din Convenţia privind
Drepturile Copilului, care se referă la relaţiile dintre oameni:
Articolul 18 şi Articolul 20 – Dreptul de a fi îngrijit de părinţi sau tutore (
Dreptrul la familie).
Articolul 28 – Dreptul la educaţie.
Articolul 30 – Dreptul copiilor din rândul minorităţilor de a se bucura de limba
nativă, propria cultură şi religie.
Articolul 31 – Dreptul la joacă (incluyiunea în activităţi, împărţirea jucăriilor şi
echipamenului, accesoriilor sportive).
C. POEZIA: EXPLORÂND PUNCTELE DE VEDERE/OPINIILE
Poemul ce urmează, Elephanţii sunt diferiţi, pentru diferite persoane, de Carl
Sandburg, este o resursă utilă pentru a explora ce înseamnă opiniile/punctele de vedere,
împreună cu toată clasa. Acesta poate fi deosebit de util pentru a încuraja copiii să își
creeze propriile opinii, şi nu doar să să fie de acord cu opiniile, punctele de vedere ale
prietenilor lor sau ale altor persoane, pe care le consideră importante. Citiți poemul
copiilor. După ce ați finalizat de citit, ați putea discuta cu elevii despre mesajul și ideile
ce se conțin în acest poem.
Elephanţii sunt diferiţi, pentru diferite persoane
by Carl Sandburg
Wilson și Pilcher și Snack stăteau în faţa unui elefant de la zoo.
Wilson a spus, "Cum îl cheamă? Este din Asia sau Africa? Cine îl hrănește?
Este „un el” sau „o ea”? Ce vârstă are? Are un frate geamăn? Cât costă hrana
lui? Cât cântărește? Dacă moare, cât va costa să fie adus altul în loc? Dacă
moare, pentru ce vor fi folosite oasele lui, dar grăsimea și pielea? Care este
utilitatea lui, în afară de faptul că oamenii îi privesc? "
Pilcher nu are întrebări: el a murmurat pentru sine, "Este cât o casă, cu pereţi şi
ferestre, urechile sunt cât nişte lanuride porumb inalt, o Doamne; stă ca un pod
peste o apă adâncă; faţa lui este tristă și ochii sunt blânzi; Știu că elefanți sunt
buni cu copiii. "
Snack s-a uitat în sus și în jos și a spus în sinea lui, "Este un dur şi pun pariu că
are o inimă puternică. Pun pariu că e puternic ca oţelul. "
Ei nu au adus argumente.
Ei nu au discutat.
Trei bărbați au privit elefantul cu ochi diferiţi și au lăsat lucrurile la voia
întâmplării.
Ei nu au dorit să-şi complice o după-aiază de duminică însorită;
„Duminica este doar o dată pe săptămână‟, şi-au spus unul altuia.
DISCUȚIE:
Utilizaţi acest text ca punct de pornire pentru o discuşie cu elevii despre cât este de
simpu/dificil să:
• accepţi că alte persoane au opinii diferite sau văd lucrurile sau situaţiile diferit
Ulterior, solicitaţi copiilor să se gândească la importanţa opiniei elefantului despre sine
şi cae ar fi aceasta. Copiii ar putea scrie despre sau desena modul în care elefantul se
vede pe sine dar şi cum ar dori ca oamenii să-l privească.
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
1. CUVINTE-CHEIE
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimirarea și utilizarea
corectă de către copii a cuvintelor-cheie din această temă.
Opinii/Puncre de vedere
Interdependență
Relații
Respect
UNIT TWO
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL
DREPTURILOR OMULUI. Identificați, din fiecare cuvânt și alte cuvinte mai mici.
Lucrul cu Dicționarul:
Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefașa manualului,
compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui
program.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea
ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
3.CE CRED ALTE PERSOANE DESPRE MINE
Reveniți, împreună cu elevii, la poemul Ce cred alte persoane despre mine. Copii ar
putea lucra în mod individual, în perechi sau în grup, pentru a:
• scrie propria versiune a poemului Ce cred alte persoane despre mine.
• ar putea realiza un colaj de imagini/desene, prezentând opinia altor pesroane despre
dânșii, cum sunt percepuți de alte persoane.
4. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ –– INTERVIURI
Înainte de a întreprinde această activitate, adresați-vă tuturor membrilor personalului
dacă ar fi dispuți să ia parte la realiyarea unei lecții despre relații, oferindu-le interviuri
copiilor din această clasă.
În cazul în care sunt de acord, în funcție de numărul și varietatea personalului din
școală, divizați clasa în perechi sau în grupuri mici.
Fiecare pereche / grup își va asuma responsabilitatea de a intervieva un membru al
personalului școlii.
Persoanele care participă la interviuri trebuie să aibă funcții diverse. ( cu alte cuvinte,
persoanele care vor participa la interviuri, trebuie să aibă roluri diverse în viața școlară,
de exemplu, profesori, personal auxiliar, profesori de suport, asistenți, etc. și inclusiv,
directorul școlii, vice directorul, alte persoane din cadrul managementului instituției
etc.)
Fiecare pereche / grup primește cîte o copie de Fișei de Lucru 2. Înainte de realizarea
interviului, copiii ar putea completa fișa, încercând să preyică unele răspunsuri pe care
le vor primi de la persoanele intervievate.
Amintiți-le copiilor că fiecare persoană are dreptul la viață privată și că ei vor respecta
acest drept prin a le spune persoanelor că el / ea nu este obligat să răspundă la o
întrebare sau alta, dacă nu dorește.
un membru al perechii/grupului își asumă responsabilitatea de a nota
răspunsurile.
când finalizează interviul, anunță despre aceasta ceilalți colegi.
fiecare pereche / grup plasează Fișa care conține interviul pe perete, astfel încât
să formeze un afiș.
copiii privesc afișul acum și să-și amintească ce răspunsuri au primit de la
persoanele intervievate la întrebarea cum i-ar putea ajuta copiii să-și realizeze
sarcina lor mai simplu și mai plăcut.
Această activitate poate fi utilizată ca punct de pornire pentru un proiect mai profund
cu privire la drepturile omului. Ați putea utiliya unele idei descrise în Tema 10.
Notiţele Profesorului
În cayul în care numărul personalului este foarte mic pentru a realiya această
activitate eficient, ați putea adapta sarcinile respective.
• elevii ar putea selecta un număr de colegi care ar îndeplini rolurile membrilor
personalului. În baza răspunsurilor primite, elevii ar putea elabora o listă de
propuneri care ar face mai eficietă activitatea membrilor comunității școlare.
• această activitate ar putea fi realiyată implicând în interviuri membrii
comunității locale.
• alternativ, copiii ar putea realiza interviurile prin email sau scrisori.
• de asemenea elevii ar putea scrie un eseu sau o piesă, folosind acest exercițiu
ca punct de pornire. Pentru a diversifica exercițiul, eleviii și-ar putea asuma un
rol al unei persoane din comunitate, de exemplu rolul polițistului sau medicului.
5. CONEXIUNI ȘCOLARE – Compararea Responsabilităților.
Copiii identifică un rol pe îl au în comun (de exemplu, elev). Ați putea susține elevii în
realizarea unui proiect de clasă, în care să compare responsabilitățile și așteptările din
experiența lor în acest rol cu rolurile cele deținute de copii:
A. într-o perioadă istorică, pe care o studiază la lecția de istorie.
sau
B. într-o altă țară sau/și cultură despre care au aflat la una din lecții.
sau
C. În cazul în care clasa / școala dumneavoastră colaborează cu altă clasă / școală,
ai putea utiliza acest proiect ca oportunitate pentru a compara viața școlară în
cele două comunități școlare.
Alternativ, projectele A și B ar putea fi comasate într-un proiect comun, în cazul în care
clasa/școala colaborează cu altă clasă/școală. Copiii ar putea să discute, împreună cu
elevi din alte clase/școli punctele de vedere și cunoștințele acumulate.
TEMA 3. DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI .
ONE
NOTIȚELE PROFESORULUI
În manualul, Lift Off, care precede această resursă, copiii au făcut cunoștință cu
Convenția privind Drepturile copilului (CRC). Deși nu este ușor de definit
drepturile omului, una din definiții ar fi că drepturile omului sunt drepturile pe
care le au persoanele din simplul motiv că sunt ființe umane, indiferent de rasă ,
sex, etnie, limbă, cetățenie, naționalitate sau abilitati.
În mai simplu, într-un limbaj mai accesibil pentru copii, vă recomandăm să
definiți drepturile omului ca ceea de ce au nevoie toți oamenii pentru a trăi o
viață lungă și fericită, pentru a fi sănătoși și a se simți în siguranță. Acestea sunt
necesitășile umane de bază și standardele minime de trai. În cadrul acestei lecții,
copiii se vor familiariza cu drepturile (și responsabilitățile aferente), prevăzute
în Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO). Ei vor studia contextul
istoric, care a marcat elaborarea DUDO și evoluția drepturilor omului în general.
În plus, scopul acestei lecții este de a-i informa pe copii că toți oamenii au
drepturi egale, deoarece toți oamenii au demnitate. La această lecție copiii vor
avea posibilitatea de a fi în pielea Hanei Brady, o fată în vârstă de 13 ani, care a
murit în lagărul Auschwitz. Scopul acestui exercițiu este de a-i face pe copii să
înțeleagă că toți oamenii au drepturi egale deoarece toți suntem ființe uname și
avem demnitate.
DECLA
i INFORMAȚIE UTILĂ
Declarație: în contextul Națiunilor Unite, o declarație (i.e. Declarația Universală
a Drepturilor Omului) este exprimarea opinei și intenției guvernelor, dar nu este
o lege.
Convenție: Acest tip de documente , în comparație cu declarația, au putere
juridică și obligă guvernele care le-au semnat să respecte toate prevederile, de
exemplu Convenția privind Drepturile Copilului (CDC). (CDC este documentul
existent care a fost ratificat de cele mai multe țări din lume. Doar 2 țări din lume
nu au ratificat CDC – SUA și Somalia.)
RA
OBIECTIVE. În această lecţie:
ȚI • copiii vor fi informați despre declarația Universală a Drepturilor Omului. (DUDO);
• copii vor afla cum a fost elaborată declarația și despre relevanța istorică și potențialul
viitor al DUDO și CNC.
• copiii își vor dezvolta atitudini precum empatia, abilități de investigație, reflectare, de
luare a deciyiilor de comun acord, lucru colaborativ, audiere activă și imaginație.
RESURSE
Pentru Activitatea A:
• Posterul ce conține Convenția privind Drepturile Copilului.
• Posterul ce conține Declarația Universală a Drepturilor Omului
• Fișa de Lucru 3.1.
Pentru Activitatea B:
• Fișa de Lucru 3.2.
Pentru Activitățile Opționale 6 și 7:
• Posterul cu Axa Drepturilor Omului
• Fișa de Lucru 3.3.
A. ABC-ul Declarației Universale a Drepturilor Omului.
Întrebați elevii dacă își amintesc definiția drepturilor omului (drepturile omului
sunt necesitățile de bază).
Înainte de a prezenta Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO),
propuneți copiilor să-și amintească unele drepturi ale omului din Convenția
privind Drepturile Copilului (CDC).Copiii au aflat despre despre CDC în
manualul Lift Off, resursa care precede acest manual.
După ce elevii și-au amintit unele informații, ați putea studia posterul CDC,
pentru a vedea dacă au omis vreun drept.
După această ați putea face referire la posterul DUDO. Copiii vor compara
drepturile prevăzute de DUDO și CDC, care drepturi sunt prezente într-un
document și nu sunt prezente în alt document.
Punctați că DUDO recunoaște că toate ființele umane au aceleași nevoi de bază
și, prin urmare, fiecare ființă umană are aceleași drepturi și aceste drepturi sunt
egale pentru fiecare.
NOTIȚELE PROFESORULUI
”Dreptul la căsătorie” este prevăzut de DUDO (Articolul 16), dar nu este
prevăzut de CDC;
”Dreptul la vot” este prevăzut de DUDO (Articolul 21), dar nu este prevăzut
de CDC;
”Dreptul la timp liber și joacă” este prevăyut de CDC (Articolul 31). În
DUDO este menționat dreptul la odihnă și recreare (Articolul 24);
”Dreptul copiluilui de a-i fi asigurată supraviețuirea și dezvoltarea”, este
prevăzut de CDC (Articolul 7).
Fiecare copil primește o copie a Alfaberului Declarației Universale a Drepturilor
Omului”. Aici Drepturile Omului sunt numite printr-un cuvânt sau mai multe.
Asigurați-vă că elevii înțeleg toate cuvintele sau susțineți elevii ca să elaboreze propriul
Alfabet al Drepturilor Omului.
O idee alternativă ar fi ca elevii, utilizănd inițialele DUDO, CDC, DREPTURI, sau alte
cuvinte cheie pe care le-au învățat în lecțiile precedente, să creeze poiezioare despre
drepturile omului,în contextul exercițiului despre alfabet.
De asemenea, copiii ar putea realiza jocuri gen CUVINTE ÎNCRUCIȘATE sau SE
CAUTĂ UN CUVÂNT, pentru a se familiariza cu anumite concepte din domeniu
drepturilor omului.
În funcție de aptitudinile copiilor și / sau reacția clasei la tema lecției, profesorul poate
solicita elevilor să scrie sau să deseneze anumite indicii pentru asemenea activități.
Activitatea Opțională 5: Lucrul Media oferă oportunitatea de a studia drepturile ce se
conțin în DUDO.
B. CONTEXTUL ISTORIC AL ELABORĂRII DECLARAȚIEI UNIVERSALE A
DREPTURILOR OMULUI.
Această activitate are ca scop informarea despre contextul istoric în care a apărut
DUDO.
Ați putea începe activitatea prin a spune copiilor istoricul apariţiei ONU.
Notiţele profesorului includ informaţie despre istoricul ONU. Mai multe informații
despre istoria ONU și evoluția drepturilor omului, pe parcursul istoriei, sunt incluse în
anexele de final.
Dacă doriți să accentuaţi faptul că drepturile omului nu sunt ceva ce a apărut în
Occident, în secolul 20, vă sugerăm că realizaţi Activităţile Opționale 6 și /sau
7,despre istoria drepturilor omului ".
Alternativ, aceste activități pot fi realizate şi la finele cursului, pentru a conslida
cunştinţele elevilor şi a le dezvolta în continuare abilitățile lor de gândire critică.
NOTIȚELE PROFESORULUI
Organizația Națiunilor Unite a fost înființată în urmă după cele două războaie
mondiale, de la începutul secolului 20.
Scopul acesteia este de consolida toate națiunile pentru a lucra pentru pace și
dezvoltare. Ideile ONU sunt incluse în Declarația Universală a Drepturilor
Omului, elabrată de ONU în 1948. În Introducerea acestei Declarații se
menţionează:
• indignarea popoarelor faţă de "actele barbare", cum ar fi cel de-al doilea război
mondial;
• aspirațiilepopoarelor de a trăi într-o lume "în care ființele umane se bucură de
libertatea de exprimare și
credință ";
• demnitatea fiecărei ființe umane și importanța drepturilor omului;
• promisiunea ONU de a promova respectarea drepturilor și libertăților omului
în toată lumea.
UNIT THREE
După ce copiii studiază drepturile omului, cuprinse în DUDO, pe care fiecare elev ar
trbui s-o aibă în mapă, întrebaţi copiii dacă-şi amintesc de vreun caz din istorie, când
drepturile vreunui grup au fost încălcate.
Explicați copiilor că intenţinaţi să le citiţi o istorioarădespre Hana, o fată de 13 ani, de
origine evreică, care a trăit în Cehoslovacia în timpul al doilea război mondial.
Propuneţi copiilor să închidă ochii și /sau să pună capul pe banca lor pentru a asculta
foarte atent povestirea. Explicați-le că atunci când veţi termina de citit, le veţi sugera să
închidă ochii, dacă doresc, pentru a reflecta în liniște asupra modului în care se simt,
după ce au ascultat textul pe care urmează să-l citiţi.
Citiţi textul „Valiza Hanei” (Fişa de Lucru 3.2).
După ce copiii au reflectat câteva minute, le prpuneţi să se gândească la un cuvânt și /
sau o culoare și / sau o imagine, care ar comunica ceea ce simt ei după ce au ascultat
povestirea. Împreună cu elevii, căutaţi răspuns la întrebarea "Cât de importante sunt
drepturile omului?", axându-vă pe informaţia învăţată şi pe ceea ce au simţit copiii în
urma lecturii.
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
CUVINTE CHEIE.
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.
• Universal
• Declaration
• Convention
• Dignity
• Equality
• Freedom
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL
DREPTURILOR OMULUI. Identificați, din fiecare cuvânt, și alte cuvinte mai mici.
Lucrul cu Dicționarul:
Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefața manualului,
compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui
program.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea
ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
3. ACTIVITATE GRAFICĂ
Copiii ar pute-o desena pe hana, aşa cum şi- imaginează ei. Le puteţi recomanda
copiilor să caute pe internet imagini Hana.
4. COPIII ȘI RĂZBOIUL
Dacă doriți să studiaţi, împreună cu elevii, genocidul din războiul doi mondial, aţi putea
oferi copiilor mai multă infrmaţie despre Ziua Internațională de Comemorare a
Victimelor Holocaustului , marcată în fiecare an la data de 27 ianuarie, când lagărul de
concentrare Auschwitz a fost eliberat, în 1945. Alternativ, ați putea aborda tema copiilor
soldaţi, prin tema de copiii pe timp de război.
5. ACTIVITATE MEDIA
Divizaţi clasa în perechi și propuneţi ca fiecare pereche să lucreze împreună, în
decurs,de circa la o lună:
Să selecteze informații, din surse mass-media care ilustrează sensul unui drept
stipulat în DUDO, referindu-se la situaţia actuală a acestui drept în lume (de
exemplu, informații și imagini despre modul cum acesta este protejat și / sau
încălcat).
Este bine să ajutaţi elevii cu idei de organizare şi prezentare a informaţiei în clasă,
pentru colegi (de exemplu, discuţie, un colaj, un album, un joc de rol sau
spectacol).
NOTIŢELE PROFESRULUI
1. Vă recomandăm să utilizați, la discreţia dvs, să prpuneţi elevilor o listă de
drepturi pentru acest priect, în funcţie de complexitatea drepturilor în cauză sau
de vârsta copiilor.
2. Folosiți alfabetul DUDO ca un punct de plecare pentru acest proiect. Solicitaţi
ca fiecare pereche să selecteze un cuvânt / un dreapt din alfabetul, pentru a-şi
fcusa proiectul.
3. În modul ideal, fiecare pereche va cerceta un drept diferit. Cu toate acestea, în
cazul în care mai multe perechi doresc să cercetezeacelași drept, le puteți sugera
să studieze diferite aspecte aleacestui drept (de exemplu, să abordeze relevanța
acestui dreptpentru un anumit grup de persoane sau problemele cu care se
confruntă acest drept, într-o anumită țară).
Activităţile 6 şi 7 pot fi realizate şi la finalizarea acestui curs, pentru a consolida
cunoştinţele copiilor şi pentru a le dezvolta gândirea critică.
Teachers‟ Notes
6. ZARURILE
Pentru ca elevii să înţeleagă mai bile istria şi evoluţia drepturilr mului, pot juca jocul cu
zarurile „Axa Drepturilor Omului”, de pe posterul din anexă. Ei vr avea nevie de zaruri.
Instrucţiunile le găsiţi pe poster.
7. ISTORIA DREPTURILOR OMULUI
Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine istoria drepturilor omului aţi putea discuta
următoarele aspecte din istoria drepturilor omului.
Întrebați-i pe copii când, în pinia lr,au apărut drepturile omului şi să-şi
argumenteze răspunsurile.
Plasaţi afișul într-un loc vizibil. Utilizaţi "negura timpului", ca un punct de
pornire, explicaţi-le că ideea drepturilor omului a apărut cu mii de ani în urmă.
Doar că acestea, la diferite etape din istorie, aveau denumiri diferite.
Distribuiţifiecărui elev Fişa de Lucru 3.3, “Axa Drepturilr Omului”.
Divizaţi copiii în perechi, pentru a realiza următoarele sarcini:
- Subliniază cuvântul „drepturi” de pe Axă;
- Încercuiesc cuvinte sau fraze, pe care ei le cnsideră că ar avea acelaşi sens cu ceea
ce numim ni astăzi „drepturile omului”
- Prezintă informaţia colegilor. Copiii identifică locul cuvintelor pe Axă.
Explicați copiilor că nu numai limbajul, dar şi sensul drepturilor omului a evoluat în
timp. Aceste modificări de sens sunt marcate de evenimentele care s-au întâmplat în
anumite locuri, în anumite periade istrice. Pentru a studia aceste schimbări, adresaţi
următoarele întrebări:
- Cine are drepturi?
- Aparţin drepturile fiecărei persoane?
- Ar trebui ca toţi oameniii să aibă aceleaşi drepturi?
- Ar trebui ca toţi oameniii să aibă drepturi egale?
- Sunt drepturi mai importante şi mai puţin importante?
Utilizaţi tabelul de mai jos pentru a oferi copiilor câteva exemple de de schimbări de
accente, pe axa timpului. Este bine ca mai întâi elevii să sugereze schimbările
percepute.
Timeline Item Emphasis on …
Anul Accentul
1200s
Magna Carta
… drepturile unui grup specific.
Feudalii care deţineau proprietăţi şi
putere.
1700
Constituţiile Americii şi Franţei
….un principiu cheie a drepturilor
omului: egalitatea
… un grup specific de drepturi:
drepturile civileşi politice
1800s
Karl Marx
Abilirea Sclaviei
Noua Zeilandă
… drepturile unui grup specific:
muncitorii
…Americanii de origine africană
… un drpt specific pentru un grup
specific: dreptul femeilor la vot.
1900s
DUDO, CDC
Amnesty International
India, South Africa, Iran
… Documente internaţionale pentru
drepturile omului.
… Campanii pentru drepturile omului.
8. DISCUȚIE – “Dacă nu înțelegem trecutul, suntem condamnaţi să-l repetăm”.
Aţi putea utiliza povestirea Valiza Hanei ca punct de pornire pentru o discuţie comună:
• Învăţăm despre istorie pentru a învâţa din istorie?
• Ce putem învăţa din istorie?
• Cît este de important să ne amintim şi să comemorăm evenimentele din trecut?
9. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ – Aducem drepturile omului acasă.
Flosind ca punct de pornire povestirea „Valiza Hanei”, aţi putea întreba copiii dacă ei
cunsc vreo persoană/grup de persoane din comunitatea lor, din ţara lor sau din altă ţară a
lumii ale căror drepturi nu sunt respectate. Această abordare poate rezulta într-un
proiect de clasă. În cazul în care se pune accent pe nivelul comunitar sau național, elevii
ar putea reliza un interiu sau ar putea merge în vizită la o persoană care aparţine unui
grup care este discriminat sau care afost discriminați în trecut.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, clasa ar putea cerceta situația drepturilor
omului cu referire la un anumit grup, utilizând internetul. Rezultatele acestui proiect ar
putea fi proiectate pe un ecran sau afişate pe un perete din clasă sau într-un spaţiu
şcolar, la care ar avea acces întreaga școală. Alternativ, clasa ar putea face o prezentare
pentru toată şcoala.
10. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ – Integrarea conceptului drepturilor omului în viaţa întregii şcoli
Selectați unele principii de bază ale drepturilor omului, care sunt consacrate în DUDO
(de exemplu, demnitate, egalitate, universalitate, respect, libertate, dreptate, pace).
Prezentaţi elevilor una dintre aceste valori. Le puteţi propune ca timp două săptămâni
sau o lunăsă lucreze pentru a integra această valoare în procesul de învățare, activitățile
în clasă și / sau viața de zi cu zi a școlii. Acest lucru ar putea fi realizat prin mai multe
metode:
Realizarea unei conferinţe, cu abordarea principiului respectiv
În grupuri, elevii pot merge în alte clase, pentru a discuta despre drepturile
omului.
Integrarea principiului în viaţa de zi cu zi a şcolii.
Realizarea unui colaj care abrdează principiul în cauză, şi apoi şi alte clase sunt
invitate pentru a contribui la completarea colajului.
TEMA 4. RESPONSABILITATEA
NOTIȚELE PROFESORULUI
Un judecător celebru a explicat cândva relația dintre drepturi și responsabilități în
felul următor: "dreptul meu de a-mi flutura pumnul se termină acolo unde începe
vârful nasul tău". Cu alte cuvinte, drepturile omului nu sunt fără limite. În timp ce
avem drepturi, avem, de asemenea și anumite responsabilități pentru a asigura că
drepturile celorlalte persoane de asemenea sunt respectate și nu sunt încălcate. În
această lecție, copiii vor studia conceptul de responsabilitate, cu referire, în mod
special, la drepturi și responsabilități în domeniul educației. Drepturile și
responsabilitățile sunt ca două fețe ale aceleiași monede. Ele au o legătură directă-
– te poţi avea una fără cealaltă. Pe lângă faptul că avem drepturi, avem şi datoria de
a respecta drepturile altora. De exemplu, deşi am dreptul să-mi exprim părerea, am,
de asemenea, şi responsabilitatea de a nu despre alte persoane lucruri care
jignitoare, calomnioase, neadevărate. Sau, de exemplu atunci când vorbim despre
"dreptul la joacă" – fiecare copil are acest drept, doar că în cazul în care există doar
singură minge, copiii au responabilitarea de a se juca pe rând cu aceasta.
De asemenea, în cazul în care copiii se întâmplă să observe în curte un copil care
nu are cu cine se juca, este responsabilitatea lor de a-l integra în cercul lor.
După cum arată acest ultim exemplu, a avea o responsabilitate nu înseamnă doar că
ai datoria de a nu încălca drepturile altei persoane. Ea implică, de asemenea, şi
obligația de a face ceva, dacă este în puterea voastră, pentru a ajuta o persoană care
are nevoie de ajutor. Abordarea responsabilităţii în acest fel este văzută ca ceva
pozitiv, care îi face pe copii mai puternici.
Obiective – În această temă elevii:
• vor studia conceptul de „responsabilitate” şi vr reflecta asupra responsabilităților de zi
cu zi
• vor studia relația dintre drepturi și responsabilități
• vor reflecta asupra importanței educației și vor învăţa despre drepturi și
responsabilități în domeniul educației
• se vor informa despre sistemul lor educaţional și responsabilitățile diferitor actori
educaţionali.
• vor practica şi dezvolta abilități, cum ar fi empatia, analiza și gândirea critică, discuții
de grup și de învățare colaborativă.
Resurse
Pentru Activitatea B: Fişa de Lucru 4.1
Pentru Activitatea C: Fişa de Lucru 4.2
Pentru Activitatea D: Posterul Convenţiei privind Drepturile Copilului şi/sau posterul
Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.
A. În mâinile noastre
Citiţi fragmentul de mai jos, prin care elevilor le este prezentat conceptul de
responsabilitate. În 1993, scriitoarea afro-americană Toni Morrison, a obţinut premiul
Nobel pentru Literatură. Acesta este un fragment din cuvântarea ei, din 7 decembrie
1993, când a mers să-şi ridice premiul, în Suedia.
În mâinile noastre
„Trăia odată o bătrână. Era oarbă şi era foarte deşteaptă. Faima despre
deşteptăciunea ei trecuse hotarele localităţii sale. Într-o zi la ea au venit câţiva
tineri, care au acuzat-o de minciună. Unul din ei i-as spus: „Bătrâno, am în
mână o pasăre. Spune-mi dacă e vie sau moartă”. Ea nu a răspuns, deşi tinerii
au repetat întrebarea de câteva ori. Ea nu-i putea vedea pe cei care stăteau în
faţa ei – care este culoarea pielii, de ce gen sunt, de ce rasă, naţionalitate. Într-
un moment ea le-a răspuns: „Nu ştiu. Nu ştiu dacă pasărea pe care o ţii în
mână este vie sau moartă, dar ceea ce ştiu cu siguranţă este că pasărea este în
mâinile tale. Dacă pasărea este moartă, înseamnă că ai găsit-o moartă sau ai
ucis-o. Dacă pasărea este vie, ai putea s-o ucizi. Este decizia şi
responsabilitatea ta dacă pasărea va trăi. În orice situaţie – este
responsabilitatea ta”.
NOTIȚELE PROFESORULUI
Pentru demonstrarea puterii lor și neajutorării ei, tinerii sunt mustraţi şi li se
spune că sunt responsabil nu numai pentru înscenare, dar și pentru boţul mic, în
viaţă, pe care ar putea să-l sacrifice pentru a-şi atinge scopul. Femeia orbă
schimbă accentele – de la demonstaţia de putere la instrumentele prin
care este exercitată această putere.
După lectura textului, provocaţi elevii la o discuţie, adresându-le următoarele întrebări:
De ce tinerii au mers la bătrâna și i-au adresat întrebări?
(Ei au dorit so ia în derâdere/ eu considerau că este o fraudă).
De ce credeţi că bătrâna răspunde tinerii în modul în care o face?
(Nu-i place comportamentul lor. Ea consideră că sunt iresponsabili).
Sunteți de acord cu ceea ce spune ea? Credeţi că e înțeleaptă precum consideră toată
lumea din cartier?
De ce / de ce nu? Cine este mai înțelept? Femeia în vârstă sau tinerii care încearcă să
se dea mai deștepţi?
Cum explică scriitoarea răspunsul bătrânei pentru tineri? Ce vrea sa spuna?
Ce părere aveţi despre comportamentul tinerilor?
Ce sentimente îţi provoacă explicaţia bătrânei în ceea ce priveşte ideea de a avea
responsabilități?(De exemplu, este oare responsabilitatea o oportunitate, o onoare, o
provocare, o descurajare, o limitare, e ceva corect sau incorect? Depinde această idee de
genul responsabilităţii?)
Acest exerciţiu poate servi ca şi punct de pornire pentru scrierea unui eseu, sau pentru o
piesă de teatru. Ei ar putea continua povestirea.
Şi-au cerut scuze tinerii?
Au realizat că s-au comportat urât?
A discutat bătrîna cu dânşi şi în continuare despre responsabilităţi sau ce vor face
tinerii în continuare?
B. Abrdarea responsabilităţii în detaliu
Explicați copiilor că vom studia mai în detaliu ideea de "responsabilitate". Ai putea
începe această activitate prin a solicita elevilor să caute explicaţia acestui cuvânt în
dicţionar. Definiţia ar putea fi citită, transcrisă în caietele de clasă, sau într-o agendă a
drepturilor omului, dacă elevii şi-au creat. De asemenea, elevii ar putea reda printr-o
imagine această definiţie, care i-ar ajuta să-şi reamintească definiţia şi să înţeleagă mai
bine această noţiune.
Prezintaţi-le Fişa de Lucru 4.1 și spuneți-le că doriți ca ei să se gândească la
responsabilitate. În cazul în care elevii nu reuşesc să completeze toate rândurile, pot să
le lase necompletate pe cele care prezintă dificultate. După ce elevi finalizează de
cmpletat, discutaţi împreună ideile copiilor despre responsabilitate.
Această activitate poate fi realizată şi în comun, cu întreaga clasă, în cazul în care
sunteţi limitat în timp sau în funcţie de nivelul de cunştinşe a elevilr în domeniu.
Profesorul ar putea adresa întrebările întregii clase. O listă de posibile răspunsuri le ăsiţi
în NOTIŢELE PROFESORULUI de mai jos.
C. Drepturile şi Responsabilităţile noastre
Această activitate se poate fi realizată cu toată clasa împreună sau ca activitate de grup
sau în perechi:
Scrieţi șablonul pe tablă sau distribuiţi fiecărui copil câte o copie a fişei de lucru
4.2 pentru ca ei să poată lucra în grupuri sau în perechi.
În orice format, începeţi activitatea cu primul drept din listă, „dreptul la un nume
şi ca acest nume să fie respectat”.
Întrebați copii ce responsabilități au sau ce trebuie să facă pentru a se asigura că şi
alte persoane se bucură de acelaşi drept. Notiţele Profesorului, care însoțesc
această activitate, includ o listă de posibile răspunsuri.
În cazul în care elevii lucrează în perechi / grup, după ce finalizează lucrul,
fiecare pereche/grup prezintă feedback-ul săuideile discutate.
Finalizaţi această activitate, solicitând copiilor să identifice legăturile dintre
drepturi şi responsabilităţi. De exemplu, elevii ar putea ajunge la cnclizia că:
• Drepturile și responsabilitățile merg împreună, ca două fețe ale aceleiaşi monede;
• Cu toții avem responsabilitatea de a respecta şi recunoaşte că fiecare ființă umană are
aceleași drepturi;
• De asemenea, avem responsabilitatea de a ne exercita drepturile astfel încât să nu
încălcăm drepturile altora.
D. Abordarea drepturilor şi responsabilităţilor noastre în educaţie
În această secțiune vor fi abordate drepturile care au relevanță directă pentru viața
școală. Elevii vor discuta despre responsabilități aferente acestor drepturi. Întrebaţi
copiii care articole sunt relevante în viaţa lor şcolară.
Ei pot selecta aceste articole din posterul CDC și / sau DUDO. Elevii urmează să-şi
argumenteye selecţia şi să identifice care sunt responsabilităţile aferente fiecărui drept
numit.
NOTIȚELE PROFESORULUI
Exemple:
Dreptul la educație. Responsabilitățile aferente acestui drept includ: să nu
distrag atentia altor copii de la lecţie, nu fac activităţi care ar perturba mediul de
învățare în clasă, nu vorbesc în timp ceprofesorul încearcă să explicetema, etc.
Dreptul de a fi în siguranță și a nu fie rănit. Responsabilitățile aferente
acestui drept includ: să nu fac nimic
care ar pune în pericol siguranța propriei persoane dar şi siguranţa altor
persoane, ( de exemplu, aruncarea avioane de hârtie, aducerea obiectelor
periculoase la școală, etc.) Această discuţie ar putea avea ca rezultat ideea
elaborării unor reguli ale clasei sau ale şcolii.
Dreptul la libertatea de exprimare şi a opiniei. Responsabilitățile aferente
acestui drept includ: să asculte, să nu spună lucruri care i-ar putea răni pe alții,
sau care ar putea fi neadevărate sau calomnioase.
Dreptul la un nume.Responsabilitățile aferente acestui drept includ: să înveţe
numele tuturor colegilor pentru a le pronunţa corect , în mod special, a colegilor
noi, numele cărora uneri este complicat de memorat sau pronunţat. De
asemenea, avem responsabilitatea de a proteja bunul nume al altor persoane şi să
evităm poreclele.
Dreptul la confidențialitate. Responsabilitățile aferente acestui drept
includ:respectarea vieții private a altor persoane, (să nu căutare în genţile
colegilor, fără permisiunea acestora, să nu le ia obiectele fără permisiunea lor
etc.).
Dreptul la joc. Responsabilitățile aferente acestui drept includ: să împartă
jucăriile/obiectele de joc, să se joace cu rândul, să se joace corect şi să includă în
joc toţi copiii. responsabilități corespunzătoare includ obligația de a împărtăși
jucării, pe rînd, joacă în mod corect și includ toți.
Discuţia poate fi continuată până vor fi analizate toate drepturile, relevante în viaţa lor
şcolară,şi responsabilităţile aferente.
În Activitatea Opţională 3 găsiţi întrebări pentru dezbateri ulterioare.
NOTIȚELE PROFESORULUI PENTRU ACTIVITATEA B: TAKING A
CLOSER LOOK AT RESPONSABILITY
Completaţi propoziţiile de mai jos cu ideile voastre referitoare la
responsabilitate.
Eu sunt responsabil….
ACASĂ LA ȘCOALĂ
…să-mi fac temele
…să am grijă de câinele meu, să-l
…să ascult profesrul
…să includ şi alţi copii în
hrănesc.
…să fac ordine în camera mea.
activităţile mele
…să nu-mi distrag colegii de la
teme
Atunci când îmi asum o responsabilitate să simt…..
Răspunsuri posibile: Enervat, adult, încrezut, bine, important, mândru, egal și
respectat.
Aceste răspunsuri pot fi folosite de către profesori ca punct de pornire pentru o
discuţie despre felul în care ne simţim atunci când ne asumăm responsabilităţi.
Ulterior, copiii sunt rugați să se gândească la exemple despre modul în care
diferite responsabilități îi
fac să se simtă. De exemplu, le place, în general, să aibă grijă de fratele lor mai
mic sau soră,
dar s-ar putea ca această responsabilitate să devină povară atunci când aceasta
nu le permite să se joace cu prietenii.
Răspunsurile copiilor din exerciţiul 1 ar putea fi utilizate ca punct de pornire
pentru această activitate.
Cunosc o persoană responsabilă. Eu cred că
……………………………………………… (numele) este responsabil
deoarece:
Copiii pot vorbi despre o persoană din familie, din comunitate sau un coleg de
şcoală.
Exemple de posibile răspunsuri: Eu cred că mama mea este o persoană
responsabilă deoarece…. Ea întotdeauna duce lucrul la bun sfârşit.Chiar şi
atunci când este bolnavă, ea se scoală şi merge la lucru, şi are grijă de mine. Ea
plăteşte facturile.
Eu cred că o persoană este responsabilă dacă…
Are grijă de alte persoane.
Face curăţenie în camera sa.
Nu acuză alte persoane.
Dacă ajută alte persoane să rezolve situaţiile dificile.
Dacă este drăguţă şi respectă alte persoane.
NOTIȚELE PROFESORULUI PENTRU ACTIVITATEA C:
DREPTURILE MELE RESPONSABILITĂȚILE MELE
Am dreptul la un nume şi ca acest
nume să-mi fie respectat
Am responsabilitatea de a respecta
numele altor persoane.
Am responsabilitatea să nu fac glume
pe seama altor nume şi să nuporeclesc
alte persoane.
I have a right to life I have a responsibility not to take a
life or injure others.
I have a right to nationality I have a responsibility to respect other
peoples‟ and
a nationality recognise that we all
have a nationality and that no
nationality is
superior.
I have a right to be looked after by my
parents or guardians
I have a responsibility to listen to my
parents or guardians/to be helpful.
I have a right to a home I have a responsibility to respect the
rights of others to live in their
home and the rights of my
neighbours.
I have a right to education I have a responsibility not to interfere
with the rights of others by
not being disruptive in class.
I also have a responsibility not to
leave others out of groupwork.
I have a personal responsibility to try
my best
I have a right to good health care food
and clean water
I have a responsibility to protect the
environment and not to waste, healthy
food or water.
I have right to think freely and to have
and practice a religion
I have a responsibility, to respect all
religions and beliefs.
I have a right to rest and play and to
take part in
artistic activities
I have a responsibility to include all
children in games, to play by the rules
and to share or take turns when there
is a shortage of resources.
I have the right to get and share
information as long as the
rumoursinformation does not harm
me or anyone else
I have a responsibility to respect
others‟ privacy, to not gossip/spread,
to share a computer, to bring books
back to the library, to listen and give
people information.
I have a right to know
what my rights are
I have a responsibility to know my
responsibilities in relation to those
rights and act accordingly. I also have
a responsibility to make sure others
know about their rights.
EXERCIŢII OPŢIONALE
1. Keyword
Choose from a number of the suggested activities below to develop the children‟s
understanding and
usage of the following keywords from the Unit.
• Dreptri
• Responsibilităţi
• Datorie
• Respect
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL
DREPTURILOR OMULUI. Identificați, din fiecare cuvânt, și alte cuvinte mai mici.
Lucrul cu Dicționarul: Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea
ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
3. DISCUȚIE
Facilitaţi o dezbatere despre:
• responsablităţile pe care le consideră adecvate vârstei lor, acasă şi la şcoală.
• condieră că copiii de vârsta lor au pre multe sau prea puţine responsabilităţi.
Notiţele profesorului
În acestă discuţie profesorul trebuie să fie foarte discret, pentru a nu aborda
subiecte sensibile pentru elevi.
3. Activitate pentru întreaga COMUNITATE ȘCOLARĂ – Carta Drepturilor şi
Responsabilităţilor.
În urma discuțiilor, cu privire la drepturile și responsabilitățile în viața noastră de
zi cu zi sau în educație.
Sugeraţi elevilor să scrie o Cartă a drepturilor și responsabilităților, care ar putea
fi un punct de referinţă pentru toată clasa, mai ales atunci când drepturile sau
persoane intră în conflict.
Discutaţi cu clasa despre ceea ce are nevoie fiecare persoană pentru a fi fericită și
capabili să învețe în clasă.
Întrebați clasa ce trebuie să facem pentru a se asigura că fiecare persoană să se
bucure de drepturile
stabilite în Cartă.
Dacă este posibil, ar fi bine ca elevii să discute această Cartă în consiliul școalar
și / sau cu directorul şcolii și poate fi propusă pentru a fi utilizată în calitate de
cartă şcolară, care articuleaza angajamentul școlii de a asigura ca fiecare copil din
școală să simtă că diferenţele sunt apreciate în mod egal.
TEMA 5. STEREOTIPURI ÎN BAZĂ DE GEN
NOTIŢELE PROFESORULUI
Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) se referă la " demnitate
tuturor fiinţelor umane "și „drepturi egale pentur toţi membrii familiei umane ".
Din păcate, în viaţa de zi cu zi, anumite persoane nu se pot bucura de drepturile
lor, pentru că posedă anumite caracteristici sau aparțin unei anumit grup.
Bazându-se pe ceea ce copiii au învățat despre persecuția evreilor în Germania
nazistă şi în Europa cotropită, în TEMA 3, ei vor afla despre faptul că
guvernele, societățile, comunitățile și persoanele fizice nu recunosc întotdeauna
sau tratează orice ființă umană în mod egal. Activitățile din această lecție le
permit copiilor să conteste ideile preconcepute despre atitudini deferite marcate
de diverse caracteristici ale omenilor, cum ar fi genul, etnia, religia, statutul lor
socio-economic sau nevoile speciale. Ei vor fi încurajaţi să discute despre
prejudecăţi, abordând stereotipurile care cauzează aceste prejudecăți.
În această temă copiii vor studia unele dintre drepturile femeilor (precum și ale
altor grupuri din societate), care au fost încălcare și continuă să fie încălcate în
unele părți ale lumii. Această temă pune un accent special pe dreptul la educație.
Tot aivi elevii vor studia despre interdependența drepturilor și cum toate
drepturi sunt indisolubil legate între ele. De exemplu, dacă femeile nu
beneficiază de educație, acest lucru poate afecta capacitatea lor de a lucra în
viitor, de a-şi procura produse alimentare, apă și haine, și acest fapt le
face şi mai vulnerabile.
DEFINIŢII
Sex și Gen: Oamenii se nasc de sex feminin sau masculin (sex), dar înveță să fie
fete și băieți care cresc în femei și bărbați (gen). Ei sunt învăţaţi care este
comportamentul "corect" și atitudinea „corectă”, care roluri și activități sunt
pentru ei, și modul în care trebuie să se comporte cu alte persoane. Acest
comportament învățat este ceea ce constituie identitatea de gen, și determină
rolurile de gen.
Sexismul: Discriminarea pentru că ești bărbat sau femeie (sexul) este numit
sexism.
Prejudecata: Discriminarea se întâmplă de multe ori atunci când oamenii iau
decizii cu privire la alte persoane care nu au la bază motive reale, adică în baza
unor prejudecăţi. Deseori ei consideră că cealaltă persoană este inferioară din
cauza rasei, sexului, etniei, religiei etc. acesteia.
Stereotipurile: Luarea unei decizii care nu se bazează pe un veritabil motiv.De
exemplu, dacă ați întâlnit o persoană cu părul de culoarea roşie, care avea un
temperament sangvinic, şi, în consecnţă vei presupune că toți oamenii cu părul
roșu au acest temperament, această atitudine este una stereotipică.
Objective – În această lecţie copiii:
vor studia semnificaţia identităţii de grup şi vor investiga stereotipurile în bază de
gen;
vor analiza măsura în care apartenența la un anumit grup poate contribui la
includerea unei persoane sau excluderea din societate în general;
vor investiga stereotipurile de gen și vor studia impactul apartenenţei de gen în
educație, astfel încât copiii să poată înțelege cum drepturile noastre de a participa
sunt adesea influențate de rolurile de gen;
vor practica și dezvolta abilități, cum ar, fi reflecția, învățarea colaborativă,
discuții de grup, investigareași comunicarea.
Resurse
Pentru Activitatea A:
• O copie a Fişei de Lucru 5.1 şi 5.2, şi câte o pereche de foarfece pentru fiecare grup.
• Posterul cu DUDO.
• Posterul cu CDC.
Pentru Activitatea Opţinală 4:
• Fişa de Lucru 5.3.
• Harta Lumii
• Foi cu lipici sa foi de hârtie şi adeziv reutilizabil/gen plastilină/ blu-tak
• (Carton, cuie, o funie pot fi utilizat pentru acestă actiivtate)
A. Apartenenţa de Gen şi Activităţile
Divizaţi clasa în grupuri mici. Fiecare grup primeşte câte o copie a Fişei de Lucru 5.1,
"ActivităţileînCuvinte ". Un copil în fiecare grup taie Fişa de lucru în bucăţile marcate.
Copiii sortează ocupațiile în două grupuri, în funcție de categoriile în care ei se
identifică.
Grupurile desemnează un purtător de cuvânt ca să prezinte raportul. Fiecare grup
raportează în faţa clasei cum au divizat ei cardurile în două grupuri şi care sunt
activităţiledin fiecare grup.
Fiecare grup primeşte câte o copie a Fişei de Lucru 5.2, "Activităţile din Imagini".Un alt
membru din fiecare grup taie această fişă de lucru în bucăţi. Copiii combină cardurile
din grupul "Actiivtăţile în cuvintele" cu cardurile din grupul "Activităţile în Imagini".
Fiecare grup argumentează deciziile.
Facilitaţi discuţie pentru ca elevii să expoloreze combinaţiile cuvinte/imagini, sub
aspectul apartenenţei de gen. În acest scp, adresaţi următarele întrebări:
• Sunteţi surprinţi de vreo combinaţie cuvânt-imagine? Dacă da, de ce?
• Vă surprinde faptul că mecanicul este femeie? Dacă da, de ce?
• Vă surprinde faptul că frizerul este un bărbat? De ce?
• Care sunt calităţile importante pentru fiecare dintre profesiile prezente în carduri?
Contează dacă persoana este bărbat sau femeie?
Utilizând posterele DUDO şi CDC, atrageţi atenţia copiilor la articolul 2 din ambele
documente şi menţionaţi că ambele documente stipulează că:
• Fiecarefiinţă umană este egală în drepturi,
• Fiecare fiinţă umană este are aceleaşi drepturi,
• Fiecare fiinţă umană are dreptul de a fi tratată în mod egal.
În continuare, copiii ar putea să vorbească despre propria percepţie a egalităţii.
B. Apartenenţa de gen şi educaţia
Explicaţi copiilor că următoarea activitate le va oferi oportunitatea să mediteze dacă
faptul că sunt parte a unei categorii de gen, adică sunt băieţi sau fete, ar putea afecta
şansele lor de a avea acces la educaţia precum şi posibilitatea de a face alegerea dorită.
1. Dezbateri cu privire la Dreptul la educaţie.
DUDO (Articlul 26) şi CDC (Articolul 28) recunosc educaţia ca un drept uman de bază
şi stipulează că fiecare persoană adre dreptul la educaţie.
Utilizaţi următoarele citate pentru a provoca o discuţie despre educaţie ca şi drept
fundamental al omului.
„Educaţia este un drept uman de bază şi este fundamental pentru lupta pentru
demnitate şi libertate”
– Campanie Globală pentru Educaţie.
„Milioane de părnţi, profesori şi copii din tată lumea cer guverneloe lor să le
ofere educaţie de bază gratuită, de calitate copiilor din toată lumea … noi
susţinem,cu vocea noastră, această solicitare”,
Nelson Mandela şi Graca Machel (aprilie 2002)
„În cel puţin 25 de ţări ale lumii nu există… educaţie obligatrie”Angela
Melchiorre,
La ce vârstă? (Dreptul la educaţie, 2004)
Utilizaţi următoarele întrebări de discuţie:
• Întrebaţi copiii ce înseamnă educaţia pentru dânşii.
Cât de importantă este pentru viitorul lor?
• Întrebaţi copiii care este semnificaţia citatelor din boxă.
Sunt ei de acord cu acestea sau nu?
Consideră ei că educaţia este importantă sau nu? De ce/De ce nu?
Care sunt avantajele/ posibilele dezavantaje de a avea acces la educaţie?
Care sunt (posibilele) consecinţe pentur cei care nu au acces la educaţie?
Cum ar fi vieţile lor dacă ei nu ar avea acces la educaţie?
Alte posibilităţi de a extinde această actiivtate, pot fi găsite în secţiunea Activităţi
Opţionale.
2. Fetele şi Educaţia Girls and Education Citiţi următoarele informaţii sau afişaţi-le pe tablă:
În 2000 …
• … fetele aveau cu 20% mai puţine şanse de a merge la şcoală decât băieţii, în
11 ţări ale lumii.
• … 104 milioane de copii nu frecventau şcoala. Un număr semnificatin din ei
(57%) erau fete.
• … aproape 2/3 din cei 860 milioane de persoane analfabete din lume sunt
femei.
6 UNESCO Publishing, Gender and Education for All. The Leap To Equality
(2003: UNESCO, Paris), p.2 and p.6.
Copiii sunt invitaţi la discuţie, adresânduli-se următoarele întrebări:
• Ce cred ei despre aceste cifre?
• Sunt surprinzătoare?
• Credeţi că situaţia este corectă/incorectă faţă de fete/băieţi?
• Care sunt cauzele acestei situaţii?
Menţionaţi că cele trei informaţii din boxă indică problema accesului inegal la educaţie.
Dezbateri:
Selectați una sau două diferenţe /de ex.de şanse/ şi discutaţi despre atitudinea
socială faţă de fete sau băieţi, care ar fi putut crea aceste diferențe.
SAU
Propuneţi fiecărui grup câte un punct / diferenţă/ pentru a discuta în grup şi apoi
prezenta ideile colegilor.
În cele din urmă, întrebaţi copiii:
Aceste diferenţe de şanse vă deranjează? De ce / de ce nu?
De ce credeţi că apar aceste atitudini?
Credeţi că fetele și băieții trebuie să aibă aceleași șanse în educație, aceleaşi
opţiuni?
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
1. CUVINTE CHEIE.
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.
• Gender
• Egalitate
• Stereotip
• Prejudecată
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL
DREPTURILOR OMULUI. Identificați, din fiecare cuvânt, și alte cuvinte mai mici.
Lucrul cu Dicționarul: Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefața manualului,
compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui
program.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea
ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
3. Dezbateri Educative
Propuneţi copiilor să răspundă și să pună în discuţie una sau mai multe dintre
următoarele întrebări:
1. Declarația Universală a Drepturilor Omului (articolul 26), spune că toată lumea
are dreptul la educație. Este educația într-adevăr atât de importantă încât ar trebui
să fiepclamată ca un drept uman de bază, la fel ca dreptul la alimentaţie
suficientă, apă potabilă și adăpost?
2. Convenția privind Drepturile Copilului (articolul 28), spune că învățământul
primar trebuie să fie obligatoriu și gratuit pentru fiecare copil. Sunteți de acord cu
asta? De ce / de ce nu?
3. Accesul la educație aduce beneficii pentru a) o persoana individuală, b)
comunitatea în care persoana trăieşte, c) societatea sau țara în care locuiește
persoana? Dacă da, care crezi că sunt beneficiile în fiecare dintre cazuri?
4. Drepturile Omului şi Femeile
Această activitate își propune să încurajeze studenții să studieze inegalitatea în drepturi
dintre femei și bărbaţi și efectele acestei inegalităţi. Plasaţi pe perete o hartă a lumii.
Divizaţi clasa în echipe: A, B, C, și așa mai departe; fiecare echipă primeşte foiţe cu
lipici sau foiţe simple și Blu-tac-uri/lipici. Aveţi opţiunile: să citiţi declarațiile (dar nu
şi datele Statistice) din Boxa „Femeile şi Drepturile Omului” sau să distribuiţi Fişa
de Lucru 5.3 care omite statisticile.
Citiți afirmaţiile din Boxa „Femeile şi Drepturile Omului”, dar nu și statisticile
corespunzătoare.
Fiecare echipă, va scrie cifra echipei, numărul fiecărei afirmaţii și procentul pe care ei
cred că ar corespunde respectivei afirmaţii. Când au fost citite tate afirmaţiile şi au fost
completate foile, profesorul mai citeşte o dată afirmaţiile, iar un reprezentant al fiecărui
grup se va apropia de harta lumii, va citi cifra decisă de echipă, va lipi foiţa pe care este
scrisă cifra, litera echipei şi numărul întrebării pepartea laterală a hărții (în cazul
afirmațiilor generale) sau pe țara în cauză.
NOTIŢELE PROFESORULUI
Femeile şi Drepturile Omului
1. Procentul femeilor sărace din lume 70
2. Procentul venitului, la nivel mondial, câştigat de femei 10
3. Procentul femeilor analfabete 66
4. Procentul femeilor-conducătoare de parlament din lume 10.7
India
5. Numărul de minute, pe zi, pe care le au femeile pentru odihnă (bărbaţii au 2
ore) 5
Nigeria
6. Procentul de fete care frecventează şcoala primară 23
7. Procentul de fete care sunt analfabete 92
Argentina
8. Procentul femeilor-proprietare de terenuri 14
Afghanistan
9. Procentul femeilor căsătorite la vârsta de15-19 anu 40+
Când toate foiţele au fost lipite pe hartă, citiţi încă o dată afirmaţiile, citind şi
răspunsurile echipelor, dar şi cifra corectă. De fiecare dată, atribuiţi câte un punct pentru
echipa, care a indicat cea mai apropiată cifră.
Discutați următoarele întrebări cu copiii:
• Care statistică i-a surprins cel mai mult?
• De ce există aceste inegalități?
• Ce legături există între fapte? Inegalitățile din anumite regiuni duc oare la
inegalități în regiuni?
• Care sunt efectele acestor inegalități?
Imaginaţi-vă…
Acum, distribuiţi fiecărui elev, fie o bucată de hârtie tăiată în formă de nor și un cui; sau
un lipici. Pe partea de sus a bucăţii de hârtie elevii scriu: Imaginați-vă o lume în care
bărbații și femeile au drepturi egale ...Sub acest rând, fiecare copil scrie câte o
propoziţie despre modul în care lumea, sau viața lor, ar fi diferită dacă bărbații și
femeile ar avea putere egală. Dacă folosiți decupaje, elevii ar putea să le plaseze într-o
linie, de-a lungul sălii de clasă. Ar fi bine să le oferiţi ceva timp elevilor pentru a citi
toate afirmaţiile şi a medita asupra acestora.
5. Proiect cu referire la Educaţie:
Realizaţi unproiect de clasă privind dreptul la educație în Moldova și / sau în alte
țări.Proiectul s-ar putea focusa pe probleme de gen și / sau pe alte probleme care pot
afecta dreptul copiilor la educație - de exemplu, statutul lor socio-economic, grupul
etnic din care fac parte, convingerile culturale și religioase de familie, necesităţile lor
educaţinale speciale, care pot reieşi din probleme de sănătate sau dificultăţi de învățare.
NOTIŢELE PROFESORULUI
Puteţi găsi informaţie despre accesul la educaţie pe mai multe site-uri, ca de
exemplu:
• Global Campaign for Education, www.campaignforeducation.org. Pe acest site
puteţi găsi sugestii de activităţi pe care le puteţi realiza în sala de clasă la acest
subiect.
• UNICEF, Girls‟ Education, www.unicef.org/girlsed
• http://www.genderequity.org/book/contents.html. Pentru idei de dezbateri
despre egalitatea de gen.
TEMA 6. APRECIEREA DIFERENŢELOR
NOTIŢELE PRFESORILOR
Având deja ca punct de pornire activitățile din tema precedentă, despre
prejudecăţi şi stereotipuri, în această temă copiiivor fi încurajaţi să abordeze
modul în care judecă alte persoane și cum decid pe cine să-i trateze bine sau
rău. Activitățile din această temă îi vor încuraja pe copiii să aprecieze și să
respecte toate formele de diversitate, inclusiv diversitatea culturală, etnică și
religioasă, precum și diferențele de capacităţi şi interese. Pentru a consolida
ceea ce copiii au învățat despre faptul că fiecare fiinţă umană are drepturi
egale, dar, în acelaşi timp, există persoane care sunt discriminate din cauză că
aparţin unui grup identitar, această temă are ca scop sensibilizarea copiilor cu
privire la faptul că toți au dreptul de a fi
diferiţi și că aceste diferențe adun un mare potențial de îmbogățire a vieţii
noastre de zi cu zi.
Objectives – În această temă copiii vor învăţa să :
Analizeze ceea ce apreciază şi ceea ce apreciază la alte persoane.
Săaprecieze asemănările și deosebirile dintre oamenilor
Să exploreze experienţa de a fi sau a nu fi apreciat
Să-şi dezvolte sentimentele de empatie, respect și toleranță
Să practice aşa abilităţi precum reflecția, discuțiile de grup, învățarea colabrativă
și exprimarea creativă
Resurse
Pentru Activitatea A:
• Fişa de Lucru 6
Pentru Activitatea B:
• Sumarul Convenţiei privind Drepturile Copilului
• Sumarul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.
A: Judecând persoanele – Prisonierul şi Judecătorul
Această activitate are ca scop sensibilizarea copiilor despre faptul cum aşteptările
noastre precum şi prejudecăţile marchează felul în care judecăm despre alte persoane şi
despre anumite situaţii.
Cititi elevilor poemul Prizonierul și judecătorul și / sau distribuiţi fiecărui copil câte o
copie a Fişei de Lucru 6 pentru a o citi în mod individual. Copiii se străduie să
identifice şi să discute temele abordate de acest poem, iar pentru a facilita această
activitate profesorul poate adresa următoarele întrebări:
• Care sunt diferențele în ceea ce priveşte înbrăcămintea celor doi bărbați, trăsăturile
feţii şi mediul?
• Ce opinii şi-au creat oamenii despre cei doi bărbați?
• Credeți că aceste opinii sunt bazate pe realitate?
• Credeți că impresiile altor oameni sunt întotdeauna corecte?
Întrebați copiii, dacă oamenii, în general, pot fi la fel ca oamenii din poem: Îşi crează
opinii şi judecă despre oameni pe care nu-i cunsc în funcţie de înfăţişarea acestora, de
felul cum aceştia se îmbracă, cu ce se ocupă, unde locuiesc, etc. Înainte de a acreda
copiilor întrebările de mai jos, spuneţi-le că fiecare dintre noi am putea judeca greşit alte
persoane uneori.
Explicați copiilor că ar fi bine să amediteze în linişte asupra următoarelor
întrebări:
• Îţi aminteşti de vreo persoană despre care ţi-ai creat o impresie, într-un fel, iar mai
târziu ai realizat că ai făcut o
greșeală?
• Cum crezi, din ce cauză ai judecat greşit această persoană?
• Ce te-a făcut să te răzgândești?
• Cum te-ai simțit când ai realizat că ţi-ai creat o idee greșită despre o persoană?
B. Aprecierea/Preţuirea Diferenţelor
Aţi putea începe această activitate prin a solicita elevilor să lucreze cu dicționarul.
Elevii caută în dicţionar sensul cuvîntului „a aprecia”. Definiția poate fi cititî, scrisă pe
tablă, scrisă în
agenda drepturilor omului, dacă elevii au aşa ceva. La sfârșitul lecției, elevii ar putea
desena simbolul acestui cuvând, pentru a-l memora şi a-l înţelege mai bine.
Discutaşi cu elevii despe sensul cuvântului "valoare". Ce inseamna? Există cuvinte care
au sens similar? (a preţui, a respecta, importante etc.). Cum apreciază ei anumite
lucruri? Dacă apreciezi pe cineva/ceva, cum îl tratezi?
Pentru a discuta despre sentimentele asociate cu apecirea, puteţi adresa următoarele
întrebări:
• Cine sunt oamenii din viata ta pe care îi prețuieşti? De ce?
• Ce calitati preţuieşti în oameni - de exemplu, în membrii familiei, prieteni, oamenii cu
care
te întâlnești în fiecare zi la școală sau în comunitate, oamenii faimoşi pe care îi
apreciezi?
• Enumeraţi calitățile prietenul tău / profesorului / părintelui.
• Sunt calitățile pe care le preţuieşti la o persoană mereu același sau depind de relația ta
cu
această persoană sau ceea ce face această persoană (de exemplu, există diferențe în ceea
ce preţuieşti tu la un profesor sau la un prieten)?
• Ce cuvinte, acțiuni sau gesturi utilizeyi pentru a face pe cineva să înţeleagă că îl
apreciezi?
• Ce cuvinte, acțiuni sau gesturi te face să crezi că cineva te apreciază?
• Cum te simti atunci când stii ca eşti apreciat de către alte persoane?
Utilizândsumarele DUDO și CDC, solicitaşi copiilor să lucreze în perechi / grupuri
mici, pentru a identifica drepturile, care se conţin în ambele tratate, care ,în mod direct
sau indirect, prevăd că:
• noi trebuie să apreciem diversitatea
• că suntemdiferiţi, dar suntem cu toţii egali.
Cu toată clasa împreună, discutaţi drepturile ientificate.
Dacă timpul vă permite, continuaţi cu o discuţie care ar avea punct de pornire
întrebarea "Ar trebui să prețuim diferențele între oameni?"
NOTIȚELE PROFESORULUI
Exemplele ce urmează de articole din DUDO şi CDC relevă importanţa
respectării egalităţii şi diversităţii.
DUDO CDC
Articolele 2 și 7: Fiecare persoană are
aceleași
drepturi. Cu toții avem dreptul de a fi
trataţi
în mod egal și dreptul de a fi protejaţi
de
discriminare.
Articolul 19: Orice persoana are
Articolul 2: Fiecare copil are drepturi
egale și
trebuie să fie protejat de toate formele
de
discriminare.
Articolul 12 și 13: Fiecare copil are
dreptul
de a se exprima și de a fi ascultat. Toți
dreptul de a-și exprima propria opinie.
Articolul 18: Orice persoana are
dreptul de a gândi
liber și de a practica propria religie.
Articolul 27: Orice persoana are
dreptul de a lua
parte la viața culturală a comunității
lor.
copii
au dreptul de a se exprima liber.
Articolul 14: Fiecare copil are
dreptul de a gândi
în mod liber și de a practica propria
religie.
Articolul 30: Fiecare copil are dreptul
de a învăța
despre și de a se bucura de propria
cultură, tradiţii şi
limbă.
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
1. CUVINTE CHEIE.
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.
Apreciere
Diversitate
Discriminare
Prejudecată
LUCRUL CU DICȚIONARUL
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL
DREPTURILOR OMULUI. Identificați, din fiecare cuvânt, și alte cuvinte mai mici.
Lucrul cu Dicționarul:
Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefața manualului,
compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui
program.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea
ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
3. Media Work
Realizaţi un proiect media la nivel de clasă, care le-ar permite copiilor să abordeze
măsura în care comunitatea, societatea şi/sau media apreciază diferenţele şi diversităţii.
Clasa ar putea vota un anumit aspect al diversităţii, care ar corespunde categoriei lor de
vârstă, etniei, genului, limbii, etc.
Copiii ar putea analiza imagin, tirluri de articole, articole din ziare și reviste care
reprezintă diversitatea, acolo unde aceasta este apreciapă sau nu. Aceste bucăţi ar putea
fi compilate într-un colaj. Profesorul ar putea facilita o discuţie de clasă despre măsura
în care societatea noastră și mass-media apreciază diversitatea, adresând următoarele
întrebări:
• Care persoane sunt / nu sunt apreciate?
• De ce ai selectat o amuntă imagi,e titlu, articol? Prin ce aceasta şi-a sugerat că o
persoană sau mai multe persoane sunt / nu sunt apreciate?
• Ce anume nu este apreciat în cazul acestor persoane?
• Credeți aceste persoane sunt prezentate corecte?
• Cum ați schimba imaginea sau articolul, pentru ca aceste persoane să fie prezentate
mai corect?
4. Beneficiile Diferenţelor
Toată clasa împreună reflectaţi despre cum diferenţele într-un anumit grup pot face
acest grup mai puternic. Elevii ar putea reveni la poemul lui Carl Sandburg poem
“Elefanţii sunt diferiţi pentru diferite persoane”, studiat în Tema 3. Întrebaţi elevii care
sunt avantajele că cei 3 bărbaţi au viziuni diferite referindu-se la acelaşi elefant.
Solicitaţi copiii să lucreze, analizând cum diferențele poate fi un punct forte - de
exemplu, beneficiile de a avea competențe diferite în cadrul unei echipe de fotbal sau o
mulțime de ingrediente diferite şi foafrte gustoase într-un tort. Întrebați clasa care este
secretul unei echipe de fotbal puternice sau a unui tort gustos? (Oare pentru că totul
funcționează împreună?). Încurajați-i să se gândească la moduri diferite la mesajul prin
diversitate sunt mai puternici. În grupuri, elevii pot crea un poster focusându-l pe idea
identificată. În mod ideal, aceste postere ar putea fi apoi afișate într-un loc vizibil, în
incinta școlii.
5. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ –– Carta Aprecierii Diferenţelor.
În grupuri sau în perechi, copiii realizează o listă de cuvinte, gesturi și acțiuni, pe care
le-au identificat în activitatea B, care le permit oamenilor să înţeleagă să sunt apreviaţi,
preţuiţi, dar şi cuvinte şi gesturi care indică contrariul.
În urma unei discuții cu privire la impactul care îl are felul nostru de a trata oamenii
asupra lor, elevii explorează modul în care putem răni anumite persoane, fără măcar a
intenţiona, dar nerealizând consecințele acțiunilor noastre.
Această activitate poate fi folosit ca punct de pornire pentru realizarea unei Carte a
Clasei care ar prezinta modul în care copiii vor demonstra angajamentul față de
respectarea egalității și valorificarea diferitor perspective, experiențe și tradiții
reprezentate în clasa lor și în comunitatea școlară în general.
Dacă este posibil, clasa ar putea prezenta Carta consiliului școlar/ sau directorului şcolii
şi pot prpune pentru a fi a utilizată sa ca un șablon pentru Carta Şcolii, care articulează
angajamentul elevilor din școală de a asigura că tţi colegii se simp apreciaţi.
6. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ –– Moto-ul Şcolii
Sugeraţi elevilor ca să elaboreze un moto al şcolii, care ar reprezenta angajamentul
școlii de a respecta egalitatea și diversitatea. Acesta ar putea fi prezentat la o adunare
școală și mesajul ar putea fi explicat.
TEMA 7. STUDIU DE CAZ. MUNCA COPIILOR.
NOTIŢELE PROFESORULUI
Provocările care apar atunci când drepturilor omului sunt puse în aplicare, sunt
studiate prin prisma temei munca copiilor. Importanța educației, jocului și grija
faţă de copii (toate acestea fiind drepturile
Prevăzute de CDC) sunt studiate, împreună cu dificultăţile cu care se confruntă
familiile care trăiesc în ţările
în curs de dezvoltare. Această temă se va axa pe complexitatea problemei și va
permite copiilor să studieze modul în care trebuie abordată o astfel de problemă.
În această temî sunt explorate aptitudini, cum ar fi analiza punctului de vedere
aaltei persoane și găsirea compromisuluipentru a găsi o soluție, care se convine
tuturor.
Prin creșterea gradului de conștientizare a complexității unui anumit aspect al
drepturilor omului, această temă are scopul de a încuraja copiii să aplice această
înțelegere a complexității drepturilor omului în relaţie cu problemele din propria
țară sau comunitate. Prin concentrarea pe problema comerțului echitabil, copii
vor vedea că pot avea un impact real asupra vietii altor copii, care sunt la fel ca
ei, în atât de multe feluri, dar care nu se pot bucura de aceeași libertate.
Objective– În această temă elevii vor:
• reflecta asupra diferenţelor dintre noţiunile „copilărie” şi Reflect on the differences
between „childhood‟ and „maturitate‟;
• studia despre munca copiilor;
• înţelege că realizarea drepturilor omului poate fi o adevărată provocare;
• practica şi dezvolta aşa abilităţi precum reflectarea, analiza, empatia şi de rezolvare a
problemelor.
Resurse
Activitatea B: Pentru fiecare dintre cele 4 grupuri, sunt distribuite carduri de pe Fişa de
Lucru 7, care conţin cardurile „Puncte de vedere cu referire la Munca Copiilor” / un
card diferit pentru fiecare dintre grupuri/ şi o copie a sumarului Convenţiei privind
Drepturile Cpilului.
A. Ce este copilăria?
Scopul acestei activități este de a sensibiliza copiii despre diferite experiențe, în special
între generații. Pe lângă crearea unor punţi de comunicare dintre generaţii, prin metoda
interviului, această temă are drept scop de a permite copiilor să exploreze diferențele
dintre "copilărie" și "maturitate". Copiii vor intervieva o persoană dintr-o altă generație,
din familie sau comunitate. Aceste interviuri pot fi realizate individual, în perechi sau
grupuri.
Posibile întrebări:
Aţi putea să-mi povestiţi despre copilăria dvs?
Care este cel mai fericit moment pe care vi-l amintiţi?
Care este diferența dintre a fi copil și a fi adult?
Ai vrea sa fii copil acum? De ce / de ce nu?
De ce mai bine să fii copil acum?
De ce era mai bine să fii copil pe vreamea dvs?
Formulaţi şi alte întrebări posibile, împreună cu copiii. După ce ua fost realizate
interviurile, profesorul facilitează o discuție de grup cu privire la constatările elevilor.
Au primit răspunsuri mai mult sau mai puțin similare de la diferite persoane
intervievate? Au aflat ceva de ce au fost surprinsi? Au bucurLe-a plăcut să realizeze
interviuri? Sunt solicitaţi să-şi spună opinia despre diferențele dintre noţiunile
"copilarie" și "maturitate" se baza informaţiilor din interviuri. Profesorii încurajează
copiii să vină cu propriile opinii.
Elevii vorbesc despre diferenţele dintre copiii şi adulţi. Pe final, faceţi o comparaţie
dintre DUDO şi CDC. Copiii analzează diferenţa dintre Drepturile Cpilului şi
Drepturiiel Tuturor Fiinţelor Umane şi de ce există această diferenţă.
NOTIŢLE PROFESORILOR
Multe drepturi din CDC se referă la dreptul copilului la portecţie.
„Dreptul de a trăi împreună cu părinţii sau cu cei în grija cărora se află”.
„Dreptul de a nu vi rănit sau neglijat‟
„Dreptul de a nu fi utilizaţi ca forţă de muncă ieftină‟
„Dreptul de a nu fi utilizaţi ca soldaţi în război‟
C. Puncte de vedere cu referire la munca copiilor
Faceţi copii ale cardurilor „Puncre de vedere cu referire la munca copiilor” de pe Fişa
de lucru 7. Divizaţi clasa în patru grupuri. Fiecare grup primeşte unul dintre cele patru
carduri. Copiii ar trebui, de asemenea, să aibă copia CDC. Fiecare dintre grupuri citeşte
cardul și lucrează împreună pentru a identifica problemele în ceea ce priveşte
respectarea drepturilor copilului, care sunt abordate în fiecare dintre carduri. Fiecare
grup desemnează o persoană care va citi scenariul de pe card cu vceul de la restul clasei
șio persoană care va spune restului clasei despre problemele cu referire la drepturile
omului identificate. Împreună, citiţi toate situaţiile şi analizaţi toate listele de drepturi .
Notaţi-le pe tablă sau flipchart.
Discuţie:
Urmează o discuţie care le permite copiilor să răspundă la următoarele întrebări:
• Care drepturi al copiilor sunt protejate?
• Care drepturi ale copiilor nu sunt respectate?
• Care drepturi ale copiilor intră în conflict?
În caz de necesitate, exemplificaţi conflictul dintre drepturi din următorul exemplu:
• Dreptul copiilor de a se exprima şi de a fi auziţi atunci când sunt luate decizii care
se referă la dânşii (Jai doreşte să lucreze) vs. Dreptul copilului de a se juca şi de a
se odihni (lucrătorul social spune că Jai nu are timp pentru joc şi dihnă)
• Atunci când sunt protejate drepturile lui Jai, trebuie să se ţină cont şi de drepturile
părinților lui? Dacă da, care
drepturi? (Copiii s-ar putea referi la posterul DUDO, pentur a răspunde la această
întrebare).
• Există drepturi menţionate în scenariu care sunt foarte dificil de soluţionat? De ce?
Notați răspunsurile copiilor pe tablă sau flipchart.
Jocuri de rol:
Patru voluntari își asumă roluri reprezentând puncrele de vedere a părinţilor lui Jai,
asistentului social și a lui Jai. Ceilalţi copii din clasă vor juca rolul "tribunalul pentru
munca copiilor". Ei vor asculta punctele de vedere formulate de părinții lui Jai,
asistentul social și Jai. Ca membri ai instanței, ei pot "re-examina" sau pune întrebări
fiecărei persoane după ce el / ea a prezentatcazul, pentru a se asigura că au înțeles pe
deplin punctul de vedere a persoanei.După ce au ascultat toate punctele de vedere, clasa
va lucra împreună pentru a identifica uncompromis sau o soluție la dilema prezentată.
Această soluție ar trebui să fie acceptabilă pentru fiecare dintre persoanele implicate și
una care protejează drepturile lor. Pentru a se asigura că s-a ajuns la un compromis
acceptabil, cei patru copii care joacărolurile, vor spune dacă sunt sau nu de acord cu
recomandarea care le-a fost făcută. Dacă timpul nu permite organizarea jocului de rol,
profesorul ar putea facilita o discuție cu toţi elevii pentru a identifica un compromis sau
o soluție la dilema prezentatăîn scenariu.
Activităţi opţionale
1. Keywords
Choose from a number of the suggested activities below to develop the children‟s
understanding and
usage of the following keywords from the Unit.
Copilărie
Maturitate
Puncte de vedere
Compromis
Soluţie
Decorate the words on „brick‟ templates and add to the Classroom/Assembly Hall
human rights wall.
Dictionary work:
Match the word with the definition the teacher calls out (See glossary at page 111 of this
resource).
The teacher could also call out a number of definitions for a particular word and the
children have to choose the correct one. Alternatively, the children could make up
definitions of the word and include these in their human rights dictionaries. (See
Supporting Activities for Use Throughout this Programme at
page 12 of this resource).
2. Reflection Diary Work
Give the children an opportunity to write down their feelings in their reflection diaries.
They can record what they learned, how they feel, something that they are concerned
about, etc.
Imaginează-ţi…
Copiii reflectă asupra vieţii lor, cum ar fi aceasta dacă ei s-ar fi născut în altă parte a
lumii. Ar fi aceeaşi persoană? Le-ar plăcea să se distreze împreună cu prietenii în
continuare? Ce ar fi diferit? In cazul în acre timpul permite, câţiva cpii ar putea
răspunde în faţa clasei.
3. Discuţie
După realizarea activităţilor A şi B, întrebaţi copiii dacă ar putea formula alte definiţii
pentru noţiunile „copilărie” şi „maturitate” .
Posibile întrebări pentru discuţie:
Ai dori să faci unele modificări la definițiile noţiunilor de „copilărie” și „maturitate”?
• Credeți că copilăriaare acelaşi sens pentru fiecare copil, indiferent de țara în care
trăieşte copilul, obiceiurile și tradițiile comunității sale, circumstanțele din familia
copilului, etc.?
• Credeți că copilărie ar trebui să fie o experiență similară pentru fiecare copil?
Profesrul ar putea preceda această întrebare evidențiind un punct de vedere pronunţat
de unul din părinți lui Jai: "În plus, cred că copiii ar trebui să contribuie la susținerea
familiilor lor, așa cum au făcut întotdeauna în societatea noastră. "
• Dacă, împreună cu colegii, aţi avea responsabilitatea de a crea o copilărie ideală pentru
fiecare copil, cum ar fi aceasta?
4. Exerciţiu de creaţie
Cpiii ar putea reprezenta noţiunea „copilărie ideală” prin mai multe forme de exprimare
– cuvinte, desene/ftografii, joc de rol, sunete/muzică, culori/texturi, etc.)
5. Proiect
Cu susţinerea profesorului, elevii vor cerceta prin intermediul internetului sau altor
resurse problema muncii copilului în profunzime. Ar putea realiza o expoziţie, cu
elementele identificate, într-un loc vizibil pentru ca elevii din şcoală să aibă
oportunitatea de a învăţa dspre drepturile omului.
NOTIŢELE PROFESORULUI
Informaţie cu referire la munca copilului poate fi găsită aici:
www.schoolisthebestplacetowork.org
www.globalmarch.org
www.ilo.org/public/english/standards/ipec
6. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ –– Comerț Corect:
Activittea B, Puncte de vedere cu privire la Munca Copiilor poate fi un punct de pornire
pentru studierea unei aşa teme ca comerţul.
Exploraţi :
• Realizaţi o activitate cu implicarea tuturr elevilor din şcoală, cu scopul de a promova
ideea comerţului corect între membrii comunităţii şclare, comunităţii.
NOTIŢELE PROFESORULUI
Informaţie despre comerţul corect poate fi găsită aici:
www.fairtrade.org.uk/dowloads/pdf/fairtradeinyourschool.pdf
www.fairtrade.ie/cspe
7. CONEXIUNI ȘCOLARE – schimb de opinii:
Dacă colaboraţi cu altă şcoală, elevii, prin intermediul email-ului sau altei forme de
comunicare ar putea face schimb de puncte de vedere despre ceea ce înseamnă pentru ei
copilăria și / sau o copilărie ideală.
TEMA 8. CONFLICT ŞI DIALOG
NOTIŢELE PROFESORULUI
Pornind de la cele studiate de copiii în temele 2 și 7 din această carte, această
temă își propune să abordeze în profunzime ce înseamnă a avea o opinie şi
dreptul de a exprima această opinie.
Tema incepe prin a studia dreptul copilului de a avea o opinie în prbleme care se
referă l îl afectează (articolul 12, CDC) și își propune să exploreze cu copiii
problemele cu referire la care copiii trebuie să-şi formuleze opinii și modul în
care acest drept poate fi exercitat.
Alte activități le permit copiilor să își exercite dreptul la opinie în mod
responsabil, abordând în discuţie modul în care sunt opiniile sunt formate și
dezvoltarea abilităților, cum ar fi dialogul, negocierea și capacitatea de
rezolvare a problemelor care sunt necesare pentru a rezolva cu succes un
conflict.
Această temăajută profesorii, care doresc să implice în activități toată
comunitatea şcolară. Activitatea "O şcoală care te ascultă" este un model
practic, prin care copiii pot contribuți pozitivla politicile și practicile de școala
lor. "coownership"-ul copiilor în procesul de luare a deciziilor s-a dovedit a
avea un efect pozitiv asupra comportamentului și un impact real asupra mediului
școlar.
Obiective – În această temă elevii vor:
• Reflecta asupra formării opiniilor şi asupra factorilor care le pot influenţa.
• Explora dreptul copilului de a avea opinie şi de a fi auzit.
• Investiga de ce apar conflictele şi modele de rezolvare a conflictelor.
• Practica şi dezvolta abilităţi precum cele de a participa la o dezbatere, la dialog, la
negocieri şi la rezolvarea conflictelor.
Resursele
• Posterul Convenţiei privind Drepturile Copilului.
• O copie a Fişei de Lucru 8 pentru ficare copil pentru Activităţile A şi C.
A. Copii au dreptul la exprimare
Profesorul scrie pe tablă afirmaţia: "Copiii ar trebui văzuţi și nu auziţi" .Copiii discută
despre această afirmaţie.Profesorul îi ajută să noteze pe tablă sau pe un afiş punctele
"pro" și "contra". Dacă profesorul decide să realizeze activitatatea C cu clasa, veți avea
nevoie de aceste puncte pentru mai târziu.Fiecare copil primeşte o copie a Fişei de
Lucru 8. Copiii o contrapun cu lista de „pro” şi „contra”, realizată în clasă. Această
activitate poate fi realizată în grupuri, perechi sau individual. Dacă vor identifica noi
puncte de vedere, le formuleazăşi le notează pe tablă. În final, referindu-se la posterul
CDC, întrebați copiii dacă găsesc o afirmaţie în Convenţie elemente care ar susţine sau
care ar contrazice vechea zicala: "Copiii ar trebui să fie văzut și nu a auzit".
NOTIŢELE PROFESORULUI
Articolul 12, CDC
1. Statele părţi vor garanta copilului capabil de discernământ dreptul de a-şi
exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îi priveşte, opiniile copilului
4 urmând să fie luate în considerare ţinându-se seama de vârsta sa şi de gradul
său de maturitate.
2. În acest scop copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat în
orice procedură judiciară sau administrativă care îl priveşte, fie direct, fie printr-
un reprezentant sau un organism competent, în conformitate cu regulile de
procedură din legislaţia naţională.
B: De unde vin opiniile mele?
Copiii definesc, în propriile cuvinte, ce înţeleg ei printr-o "opinie". După aceasta
profesorul ar putea solicita studenţilor să găsească explicaţia cuvântului în dicționar și
să facă o comparaţie cu definiţia frmulată anterior. În urma acestei activităţi, profesorul
facilitează o discuție despre originea opiniilor.
Întrebări pentru discuție:
• Opiniile îi aparţin din momentul naşterii?
• Sunt opiniile tale modelate de alte persoane? Dacă da, cine influenteaza cel mai mult
opiniile tale și de ce?
• Ce altceva te-ar putea ajuta la modelarea opiniilor? Sunt opiniile diferite în fucnţie de
ţara în care trăieşti şi/sau creşti? Dar în funcţie de experiențele tale de zi cu zi - ceea ce
faci, ceea ce vezi? Sau în funcţie de ce ai învățat la școală? Sau în funcţie de ce ai citit
în cărți sau reviste? Sau ai privit la TV?
• Cine / ce credeți că are cea mai mare influență asupra a ceea ce crezi tu despre anumite
lucruri?
Discutaţi cu copiii despre conţinutul posterului ce conţine CDC şi DUDO. Elevii
identifică pasajele care se referă la opinie, exprimare. După ce copiii au identificat
"dreptul de a avea idei și spune ceea ce cred" , care se conţine în tema aceasta, copiii
identifică responsabilitățile corespunzătoare (de a asculta, de a respecta punctele de
vedere a altor persoane etc ....). Dacă elevii au studiat tema 4, abordaţi din nu Fişa de
Lucru 4.2.
NOTIŢELE PRFESORILOR
Dreptul la libertatea de conştiinţă şi religie. Aricolul 14, CDC, Articolul 18,
DUDO.
Dreptul la libertatea de exprimare. Articolul 13, CDC, Articolul 19, DUDO.
C: Rezolvarea Problemelor
Discuţie:
Reveniţi împreună cu copiii la lista de puncte „pro” și „contra” afirmaţiei "Copiii ar
trebui să fie văzuţi și nu auziţi ", care au realizat-o în cadrul activităţii A. Copiii se
gândesc la un cuvânt sau o frază scurtă pentru a caracteriza relația dintre cele două
seturi de declarații în Fişa de Lucru 8. Scrieţi aceste cuvinte / fraze pe tablă sau
flipchart. Dacă este necesar, sugeraţi copiilor că afirmaţiile reprezintă două puncte de
vedere, care sunt opuse sau în conflict unul cu altul.
Discutaţi cu copiii despre faptul că există multe motive din care pot apărea conflicte.
Reveniţi la activitatea B, "Puncte de vedere cu referire la munca copiilor" din tema 7,
întrebați copiii de unde apar conflictele, în opinia lor. (puncte de vedere diferite,
experiențe, interese, nevoi, speranțe și obiective).
Scrieţi răspunsurile pe tablă sau flipchart.
Copiii discută despre modurile în care oamenii abordează şi rezolvă conflictele. Pentru a
facilita discuţia, elevii ar putea să-şi amintească despre anumite situaţii de cnflict despre
care au auzit sau citit, sau privit la televizor. Din nou, profesorul scrie răspunsurile pe
tablă sau flipchart.
Când ați realizat acest lucru, copiii ar încerca să identifice care dintre aceste metode cel
mai probabil ar:
• ajuta la rezolvarea unei probleme;
• s-ar dovedi inutile;
• ar înrăutăţi situaţia.
Joc de Rol:
Reveniţi la afirmaţiile "pro" și "contra", divizaţi clasa în două grupuri: un grup
reprezintă afirmaţia"pro" și cealălat grup reprezintă afirmaţia "contra".
Grupurile vor realiza un joc de rol: fiecare grup trebuie să reprezinte "partea" lor și,
prin urmare opiniile acestei părţi, chiar dacă nu sunt de acord cu aceste opinii.
Explicaţi copiilor că veţi aborda trei provocări şi ei vor decide cum vor realiza
acest lucru:
În primul rând, ambele grupuri trebuie să convină asupra metodei pe care o vor folosi
pentru a aborda conflictul, din perspectiva "pro" sau "contra" (ex. dezbatere / discuție la
care particită toţi elevii, vorbind pe rând).
• În al doilea rând, ei trebuie să urmeze metoda selectată , care ar permite ambelor părţi
să participe la discuţie în md egal.
• În al treilea rând, ei trebuie să ajungă la un compromis sau la o soluție care este
acceptabilă pentru ambele părți.
Profesorul faciliteazădiscuţia, pentru ca elevii să abordeze fiecare dintre
provocările pe rând, intervenind în funcție de necesități:
a) pentru a le reaminti că răspunsul lor la fiecare dintre provocări trebuie să fie
agreat atât de grupul "pro" cât şi de grupul "contra" și
b) pentru a-i ajuta dacă răspunsul lor la una sau mai multe dintre provocări nu
funcționează - de exemplu, în cazul în care copiii decid să utilizeze dialogul ca
metodă și dialogul eşuiază, profesorul îi ajută pe copii să înţeleagă de ce nu a fost
util dialogul (de exemplu una sau ambele grupuri vorbesc în acelaşi timp şi
nimeni nu asucltă) și îi ajută să identifice o alternativă.
Când copiii au discutat toate provocările, discutaţi împreună pentru a:
• identifica reguli care ar trebui utilizate pentru rezolvarea conflictelor
a) pașnic și
b) într-un mod care este acceptabil pentru toate părțile;
• împărtăși opiniile dacă sunt sau nu de acord cu afirmaţia "copii ar trebui să fie văzuţi
și nu a auziţi";
• formula problemele din școală și / sau comunitatea lor asupra cărora a dori să se
pronunţe.
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
Ar putea fi studiate conflictele și cauzele acestora. Aici ar putea fi inclus și exercițiul
despre exprimarea punctelor de vedere.
CUVINTE CHEIE.
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.
Opinie
Conflict
Dialog
Negociere
CUVINTE CHEIE.
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.
LUCRUL CU DICȚIONARUL
Dicționarul propriu al drepturilor omului.
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL
DREPTURILOR OMULUI. Identificați, din fiecare cuvânt, și alte cuvinte mai mici.
Lucrul cu Dicționarul:
Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefața manualului,
compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui
program.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea
ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
3. Teatru sau Joc de Rol: A fi ascultat
Această activitate invită copiii să studieze măsura în care oportunitarea de " a avea o
opinie" este o oportunitate care permite unei persoane să se exprime și să fie auzit.
Divizaţi clasa în perechi. Deoarece copiii au deja copii ale Fişei de Lucru 8, le-ar putea
folosi ca
un "script". Fiecare pereche studiază importanța de a fi auzit pentru a pune în valoare
dreptul la opinie, pentru a juca unul din scenariile de mai jos:
SCENARII
Un copil citește afirmaţiile "pro", iar ceilalţi copii citesc afirmaţiile "contra "
simultan.
Un copil citește sau afirmaţiile "pro" sau afirmaţiile „contra”, în timp ce ceilalţi
copii îşi acoperă urechile.
Un copil citește afirmaţiile "pro" şi afirmaţiile „contra”, în timp ce ceilalţi copii
pretind că vorbeşte cu
altcineva şi nu se uită în direcţia celui care citeşte.
• Un copil citește sau afirmaţiile "pro" sau afirmaţiile „contra”, în timp ce
celalţi doar se prefac că
ascultă cu atenție, dar când sunt întrebaţi ulterior, este clar că nu sunt interesați.
Când copiii finalizează repetiţiile pentru înscenări, prfesorul invită unele perechi să
joace scenariile pentru restul clasei.Ulterior copiii sunt solicitaţi să formuleze scenarii
alternative unde persoanele ar avea oportunitatea de a-şi exprima punctul de vedere şi a
fi auzit.
În final, copiii formulează o listă scurtă de "Da" și "Nu", care încadreză
opinii cu privire la modul în care oamenii pot comunica într-un mod pe care toată lumea
are șansă de a-şi exprima opiniile și de a fi auziţi.
Dacă dispuneţi de timp şi dacă elevii doresc acest lucru, aceste opinii pot pi plasate pe
un care este afișat în clasa și, eventual, în alte locuri relevante din școală.
4. Diferite voci sunt auzite:
Copiii sunt solicitaţi să interpreteze scenariile exerciţiul anterior din anterior ca o
prefață care le-ar permite să înţeleagă problema vocii "majorităţii" și "minorităţii", și
anume că unii oameni vorbesc mai tare și / sau este posibil ca să fie auziţi mai bine
decât alţii.
Aţi putea începe să studiaţi această prblemă revenind la temele 5 și 6, solicitându-le să
se gândească la diferențele dintre oameni, şi anume, diferenşele care fac o persoană să
fie mai bine auzită şi să-şi poată exprima mai bine opinia.
Dacă este necesar, puteți să-i ajutaţi, adresându-le următoarele întrebări:
• Vârsta face diferenţa?
• Contează dacă o persoană este bărbat sau femeie, fată sau băiat?
• Contează dacă o persoană are dificultati cu citirea și scrierea?
• Contează dacă o persoană are o dizabilitate?
• Contează dacă o persoană locuiește într-un sat mic, la țară, sau într-un oraş mare?
NOTIŢELE PROFESORULUI
Dacă decideți să adresaţi copiilor aceste întrebări, luaţi în calcul circumstanţele
lor, pentru a vă asigura că întrebările pe care le adresaţi, şi modul în care le
formulaţi, se referă la societatea în care trăiţi şi ei nu sunt etichetaţi în nici un
fel. Copiii sunt solicitaţi să explice punctele de vedere și să spună dacă ei cred că
status quo-ul este corect sau nu.
S-ar putea dezvolta această activitate în continuare prin sprijinirea copiilor
pentru a scrie unei autrităţi în domeniul drepturilor omului ce au învăţat şi să
solicite mai multă informaţie despre ceea ce se face, pentru a se asigura că
oamenii au șanse egale de a-şi spune opinia și de a fi auziţi la nivel local /
național.
5.ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ –– „O şcoală care ascultă”
Dezvoltaţi Activitatea C „O discuţie de rezolvare a problemei”, prin care elevii
abordează dreptul la opinie cu referire la o problemă din propria şcoală:
Întrebări pentru Discuţie:
• Te interesează să-şi spui opinia despre anumite astecte ale vieții școlare?
• Asupra căror aspecte din viata ta de zi cu zi la școală ai dori să te expui? (Pentru a
ajuta elevii să răspundă la această întrebare, puteți selecta exemple din lista de mai jos
sau din propria şcoală).
Clasa selectează cinci probleme / domenii asupra cărora ar dori să se pronunţe. Apoi
copii vr răspunde la următoarele întrebări:
• Ce metode te-ar ajuta să-şi exprimi cel mai bine opiniile / ideile asupra acestor aspecte
din
viata de scolară? (Le-aşi putea ofer câteva exemple din lista de mai jos pentru a stimula
analiza acestei întrebări
• Când și cât de des doriți să vă exprimaţi opinia?
• Cui aşi dori să-i spuneţi opinia sau ai dori s-o comunici anonim?
• Ai dori să comunici opinia individual sau în cu întreaga clasă?
După ce copiii au explorat aceste întrebări, ei ar putea:
• Consulta alți copii din școală la această temă, elaborând un scurt chestionar, bazat pe
întrebările pe care le-au explorat și vor centraliza rezultatelor. (Va trebui să-i ajutaţi să
selecteze o categorie de vârstă a copiilor pe care intenţionează să-i consulte și să
elaboreze un scurt chestionar care să fie pe înțelesul altor elevi, eventual mai mici, din
școală. Ajutaţi-i să elaboreze un chestionar care le va permite să analizeze mai simplu
răspunsurile, adică să folosească întrebări care ar cere răspunsuri de DA sau NU,
precum și întrebări cu variante multiple de răspuns, astfel încât rezultatele să fie
prezentate numeric).
& / SAU
• prezenta rezultatele discuțiilor și / sau a chestionarelor administraţiei şcolii, şi
solicitaopinia lui/ei cu privire la concluziile lor și a le comunica, de exemplu, măsura în
care rezultatele lor ar putea constitui bază pentru consolidarea statutului școlii ca
"Școală care ascultă".
NOTIŢELE PROFESORULUI
Fezabilitatea activității de mai sus va depinde de o varietate de factori, inclusiv
nivelul de interes ale elevilor, circumstanțele școlare și în măsura în care are
experiență anterioară în domeniul implicării elevilor în planificarea și deciziile
referitoare la problemele școlii. Activitatea poate fi adaptată pentru a încorpora
și alți factori. Dacă copiii sunt interesați de această problemă și școala
dumneavoastră nu are experiență anterioară de implicarea elevilor în procesul de
luarea deciziilor pe probleme școlare, clasa ar putea fi încurajați să facă un
proiect de cercetare scurt pentru a colecta informații care ar putea fi oferite
manageruluica și propuneride dezvoltare a practicilor care i-ar oferi statutulde
"Școală care ascultă". Alternativ, ați putea realiza o activitate echivalentă -care
permite copiilor să se gândească și să găsească mai multe oportunități să se
implice în luarea deciziilor la nivel comunitar.
9. Inter-School Linking – Inter School Discussion
În cazul în acre clasa/școala are conexiuni cu altă clasă/școală, acestea pot face schimb
de informații cu referire la următoarele probleme:
• Care este experiența lor de implicare în procesul de luare a deciziilor în cadrul școlii și
în ec domenii ar dori să se implice?
• Ce metode au utilizat sau ar dori să utilizeze și de ce?
• Care sunt reyultatele chestionarelor școlare, în cazul în care au realizat un sondaj?
• Ce au învățat despre această problemă și cred că ar fi util pentru copiii din clasele cu
care claborează?
INFORMAŢIE PENTRU PROFESORII CARE DORESC SĂ IMPLICE
ELEVII ÎN PRCESUL DE LUARE A DECIZIILOR
Implicarea copiilor în procese de luare a deciziilor. Metode model.
• Alegerea elevilor în consiliul elevilor.
• Alegerea reprezentanților în diverse comitete școlare sau grupuri de lucru.
• Grupuri de discuție
• Interviuri
• Sondaje
• Recenzii/opinii scrise Icomentarii, sugestii, plânderi)
• Activități creative (pictură, desen, nodelare, sculptură, colaje, etc)
• Jocuri
• Teatru, jocuri de rol.
• Boxe pentru sugestii
• Perete cu Graffiti
INFORMAŢIE PENTRU PROFESORII CARE DORESC SĂ
REALIZEZE ACTIVITATEA OPŢIONALĂ
Exemple de activități cu implicarea întregii comunități școlare.
Etosul școlar, mediu și atmosferă.
• Principii cheie
• Strategii pentru realizarea acestr principii.
Egalitate
• Elaborarea și implementarea politicilor cu referire la egalitate, incluziune și
diversitate.
Sănătatea și siguranța
• Elaborarea și implementarea politicilor cu referire la protecția copilului și, anti-
bullying, utiliyarea substanțelor narcotice, codul de comportament.
• Promovarea /marketingul produselor comerciale.
Produse alimentare
• Schemele alimentare școlare.
• Promovarea alimentației sănătoase (prânzul sănătos, etc.).
Uniforma școlară
• Politica cu privire la uniforma șclară.
• Politica cu privire la accesorii și bijuterii.
Activități curriculare și extra-curriculare
• Tema pentru acasă.
• Utilizarea inetrnetului.
• Legăturile dintre arrile curriculare și alte activități școlare.
• Evaluarea și autoevaluarea.
• Contacte cu alte școli (link-uri educaționale, etc.).
• Activități extra-curriculare.
Mediu
• Respect pentru proprietatea șclară și individuală.
• Promovarea mentenanței.
• Protecția mediului școlar.
• Păstrarea curășeniei.
• Scheme de reciclare.
Informație
• Acces la infrmație(transparență și responsabilitate).
• Politici de confidențialitate (respect pentru confidențialitate; confidentialitatea
cu referire la solicitarea și oferirea infrmației)
• Protejarea de informație periculoasă (internet, telefoane mobile, etc.)
Participare
• Metode de identificare, planificare, implementare, evaluare cu scopul
implicării membrilor comunității școlare (inclusiv elevii) în procesul de luare a
deciziilor școlare.
TEMA 9. PROMOTORII ȘI APĂRĂTORII DREPTURILOR COPILULUI
NOTIȚELE PROFESORULUI
În continuarea temei în care elevii su studiat despre dreptul lor de a avea o
opinie în probleme care-i afectează (articolul 12, CDC), și dreptului lor de a fi
protejați (aceasta fiind elementul principal al CDC. A se vedea, de exemplu,
articolul 3), în tema 7, această temă se va focusa pe prezentarea persoanelor care
promovează și apără drepturile copiilor. Profesorul ar putea discuta cu copiii
despre Avocatul Copilului. Pe lângă preyentarea institușiilr de protecție a
drepturilor copilului, și serviciilor oferite de către acestea, această temă va ajuta
copiii să-și dezvolte abilități necesare pentru a promova și proteja drepturile. În
plus, având ca punct de pornire cele învățate în temele 1, 2 și 4, această temă
are drept scop de a ajuta copiii să ia măsuri concrete de îmbunătățire a situației
drepturilor omului în școală, precum și întreaga comunitate.
Obiective– În acestă lecție copiii vor :
• afla de activitatea Avocatului Copilului.
• reflecta asupta sensului noțiunilor „promovare‟ și „apărare‟ a drepturilor omului și
diferențelor dintre aceste 2 activități.
• identifica probleme din cadrul societăii care sunt de un interes major pentru copii.
• practica și dezvolta abilități cum ar fi abilitatea de a realiza investigații, de a desfășura
discuții în grup, de soluționare a problemelor și învățare colaborativă.
Resurse
Activitatea A: Fiecare copil va primi foi de hârtie și stilouri/creioane , fiecare grup va
primi câte o copie a Fișei de Lucru 9.
Activitatea B: Fiecare pereche/grup va primi foi de hârtie și stilouri/creioane; foi de
hârtie A4 pentru o pereche de copii și materiale creative pentru restul clasei.
A. Campioni și ”câini de pază” pentru copii
Profesorul scrie cuvântul "Avocatul Copilului/Ombudsman" pe tablă sau flipchart. Timp
de trei minute copiii formulează, dn literele cuvântului, cât mai multe cuvinte diferite.
Scrieși unele cuvinte pe tablă.
Întrebați copiii dacă au auzit vreodată cuvântul "Avocatul copilului" / "Ombudsman" .
În caz afirmativ, unde și cand?
Întrebați-i pe copii dacă au auzit că există un avocat al copilului la ei în țară.
Care este opinia lor despre persoana care deșine acest post?
Divizați clasa în perechi sau grupuri mici. Fiecare pereche / grup va primi o copie a
Fișei de Lucru 9.
Copiii îl citesc împreună și subliniază cuvintele pe care nu le înțeleg. Profesorii
facilitează o discuție explicând cuvintele pe care elevii nu le înțeleg. Adresați copilului
un număr de întrebări pentru a vă asigura că au înțeles punctele cheie – de exemplu:
Întrebări cheie
Este rolul ombudsmanului prevăzut de lege? Dacă da, cum se numește legea?
De ce crezi că această lege este importantă?
• Care este numele actualului avocat al copilului/ombudsman?
• Care sunt principalele lui / ei preocupări?
• În care dintre aceste roluri Ombudsmanul /Avocatul Copilului acționează ca un
"campion pentru copii" (de exemplu, promovează drepturile copilului) sau un
"câine de pază pentru copii "(adică apără drepturile copilului)?
B. Lucrul ”câinelui de pază”
Imaginați-vă că Ombudsmanul / Avocatul Copilului caută un copil pentru a-l ajuta sa-și
facă lucrul mai bine, ajutând copiii. Fiecare copil are dreptul de a aplica pentru aces
locde muncă. Tu decizi să aplici pentru această funcție, deoarece te gândești că ai fi un
candidat foarte bun și ai idei foarte bune.
Copii încearcă să răspundă la următoarele întrebări:
• De ce crezi ca ai fi un candidat bun?
• Ați ajutat vreodată un copil? Cum?
• Cum ai ajuta Ombudsmanul?
Divizați copiii în perechi / grupuri mici, astfel încât acestea să poată discuta aceste idei.
Fiecărui grup prezintă apoi câteva argumente pe care le-ar include în formularul de
aplicare.
Sugerați copiilor să includă în formularele de alicare următoarele informații:
• Ceea ce au realiyat ei pentru a-și ajuta colegii de șcală, de clasă sau din
comunitatea în care trăiesc (inclusiv orice exemple de comportament care a avut
un efect pozitiv asupra copiilor și adulților pe care îi cunosc);
• Talentele au care le au și are ar fi utile pentru rolul lor de asistent al
Ombudsmanul-ui;
• Exemple de activități efectuate pentru schimbări pozitive;
• Exemple de activități pe care cred ar putea să le realizeze pentru a imbunătăți
viața copiilor din comunitatea lor.
Când fiecare pereche / grup realiyează o listă de activități, sugerași-le să selecteze trei
puncte cheie din această listă. Apoi fiecare grup citește cele trei puncte cheie
identificate. Profesorul le scrie pe tablă sau flipchart. Atunci când fiecare grup a
prezentat punctele cheie, întrebați elevii dacă nu ar mai avea ceva de adăugat.
Spuneți-le copiilor că unul dintre rolurile Ombudsmanului este de a afla ce cred copiii
că este important și de a asculta ce au de spus. Propune ca clasa să utilizeze lista
alcătuită ca punct de pornire pentru o scrisoare ce o pot adresa Ombudsmanului.
Sugerați-le modele de prezentare a punctelor de vedere în această scrisoare. De
exemplu, elevii ar putea:
• Spune că au aflat despre activitatea Ombudsmanului în clasă;
• să dea câteva exemple de activități pe care le-au realizat pentru a ajuta copiii /
tinerii din școala lor / comunitatea lor;
• să identifice ceea ce ei consideră a fi principalele probleme pentru copiii în
regiunea în care trăiesc și să sugereze acțiuni pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi
pentru copii în această regiune;
• Să solicite informație despre actiivtățile Ombudsmanului la momentul actual
pentru copii sau ce intenționează să facă în viitorul apropiat;
• să întrebe Ombudsmanul dacă există modalități prin care copiii și tinerii ar putea
sprijini activitatea / Ombudsmanului;
• să solicite opinia Ombudsmanului cu privire la sugestiile despre contribuția lor
pentru promovarea/apărarea drepturilor copiilor din regiunea în care trăiesc.
Profesorul va ajuta elevii în formularea unei scrisori oficiale din partea unui drup de
elevi. Scrisoarea este scrisă pe tablă / flipchart, în timp ce copiii își spun punctele de
vedere. Elevii nominalizează doi colegi care vor scrie scrisoarea. În timp ce cei doi elevi
scriu scrisoarea, restul clasei pot pregăti ilustrații pentru fiecare dintre punctele din
scrisoare. Fiecare copil care dorește semnează scrisoarea și aceasta este transmisă,
împreună
cu ilustrațiile, Ombudsmanului.
• În caz de necesitate, profesorl ar putea telefna la oficiul Ombudsmanului pentru a afla
când ar putea primi un răspuns la scrisoare.
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
CUVINTE CHEIE.
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.
Ombudsman
Avocatul copilului
A promova
A proteja
LUCRUL CU DICȚIONARUL
Dicționarul propriu al drepturilor omului.
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL
DREPTURILOR OMULUI. Identificați, din fiecare cuvânt, și alte cuvinte mai mici.
Lucrul cu Dicționarul:
Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefața manualului,
compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui
program.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea
ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
3. Promvarea și Apărarea Drepturilor Omului în lume.
Există multe țări în lume, care au instituții similare cu cea a Avocatului
Copilului/Ombudsmanului.
Informații despre aceste instituții pot fi găsite pe următoarele site-uri web,
www.niccy.org și / sau www.oco.ie. De asemenea, informație similară poate fi găsită pe
rețeaua europeană a ombudsmanilor pentru Copii: www.ombudsnet.org.
Utilizînd acest site, faceți o listă a țărilor care au un Avocat al Cpilului/ Ombudsman
pentru copii și Tineri. Solicitai copiilor să găsească țările în cauză pe o hartă a lumii.
4. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ –– Copiii promovează drepturile omului.
Utiliyând feedback-ul primit de la Ombudsman ca punct de pornire, copiii identifică
oportunități adecvate vârstei pe care le-ar realiza în scopul apărării drpeturilor omului la
dânșii în școală sau comunitate.
U
Probleme pe care le-ați putea aborda:
• scheme de protecție a mediului (reciclare; scheme cmunitare de grădinărit
sau pentru parcuri; gestionarea gunoiului; etc.)
• sisteme de promovare a sănătății (creșterea gradului de conștientizare și
furnizarea de informații copiilor și
• Părinților / tutorilor despre alimentația sănătoasa pentru copii; riscurile
fumatului; etc.)
• Participarea copiilor la viața școlară și comunitară (folositi infrmația din
temele 8 și 9ca punct de pornire pentru susținerea implicării copiilor în
activități prin care arcontribui la procesul de luare a deciziilor în școală și
/ sau comunitatea locală)
• activități de promovare a egalităii și diversității (folositi infrmația din
temele 2, 5 și 6 pentru a sprijini implicarea copiiilor în activități, adecvate
vârstei,de promovare a egalității și diversității în școală
și / sau comunitatea locală).
N
5. Conexiuni școlare. Dezbateri.
Dacă școala dumneavoastră / clasă este înfrățită cu o școală / clasă din altă regiune,
ambele clase ar purea realiya simultan această lecție și apoi, prin intermediul
mijloacelor de comunicare on-line ar putea:
• realiza un schimb de informații despre ce au învățat despre Avocatul pporului;
• împărtăși opiniile cu privire la ceea ce ar trebui făcut pentru a îmbunătăți viața copiilor
în regiunea în care trăiesc.
NI
TEMA 10.ACȚIONĂM.
NOTIȚELE PROFESRULUI
După cum a fost menționat deja, educația pentru drepturile omului înseamnă
învățate prin prisam dreptrilor omului, precum și despre drepturile
omului.Această temă oferă copiilor posibilitatea de a pune în practică
cunoștințele, aptitudinile și abilitățile obținute prin intermediul acestui program.
În cadrul lecției elevii ar punea propune idei concrete de proiecte în care ar dori
să se implice. Astfel tema are ca scop sensibilizarea copiilor despre faptul că
drepturile omuluinu sunt numai problemele ale unor adulți sau persoane din altă
parte a lumii. Acest modul oferă un model prin intermediul căruia copiii pot
alege, dezvolta și implementa sau implicaîntr-un proiect în cadrul școlii,
comunității, la nivel național sau internațional. Activitățile cuprinse în acest
modul au ca scop de a-i motiva pe copii să-și consolideze abilitățile de lucru în
echipă, care au fost studiate în această carte, cum ar fi negocierea și capacitatea
de a asculta alte opinii. În plus, există șanse ca prin participarea într-un astfel de
proiect, copiii vor înțelege mai eficient cum se desfășoară procesele de advocacy
și plerdarepentru drepturile lor și drepturile altora.
Obiective – elevii vor avea posibilitatea să:
• înțeleagă importanța oricăror acțiuni pentru drepturile omului (oricât de minuscule) pe
care le vor realiza.
• pună în practică ceea ce au învățat în lecțiile precedente;
• practice și dezvlte abilități cum ar fi ascultarea activă, comunicare și de luare a
deciziilor , atunci când aleg și planifică un proiect în domeniul drepturilor omului.
Resurse
Posterul Cnvenției privind Drepturile Copilului
Fișa de Lucru 10.1 pentru jumătate dintre elevi și Fișa de Lucru 10.2 pentru cealaltă
jumătate.
A. Copii, Drepturile Omului și Acțiunea
Profesorul scrie următoarea afirmație pe tablă:
"Drepturile omului sunt, în esență, problemele adulților. În timp ce copiii ar trebui să
învețe despre ele în sala de clasă, doar adulți pot acționa pentru drepturile omului ".
Întrebați-i pe copii ce cred despre această afirmație și dacă sunt de acord sau nu cu
aceasta. Divizați tabla în 2 părți PRO ȘI CONTRA și înregistrați opiniile lor .
Pentru a încuraja copiii să acțineze pentru drepturile omului, prezentați-le citatul Anitei
Roddick: "Dacă
crezi că ești prea mic pentru a avea impact, mergi la culcare cu un pahat de mosquito. "
Alternativ, prezentați-le o listă de citate de mai jos și discutațicare le place cel mai mult.
Care înseamnă citatul lor preferat?
Inspiring Quotes
“ O călătorie de 1000 de kilometri întotdeauna începe cu un singur pas”.
Lao-Tse
“Tinerii nu sunt dar viitorul … noi suntem prezentul.”
Sesiunea Specială cu privire la Drepturile Copilului. Budapesta 2001
“Cît este de minunat că nimeni nu trebuie să aștepte nici un moment pentru a
începe să schimbe lumea.”
Anne Frank
“Dacă dorim să aducempace în lume, trebuie să începem cu copiii noştri.”
Mahatma Ghandhi
"Dacă crezi că ești prea mic pentru a avea impact, mergi la culcare cu un pahat
de mosquito. "
Anita Roddick
NOTIȚELE PRFESORILOR
Posibile Răspunsuri:
De acord contra
Copiii ar putea numi drepturile
menționate în CDC.
Copiii sunt viitorul.
Copiii pot avea impact asupra
respectării drepturilor omului la ei în
școală.
Copiii trebuie să facă ceea ce le spun
părinții.
Copiii nu fac legi și nu votează.
Adulții fac legi și votează.
Finalizați această activitate prin referirea la posterul CDC și solicitați copiii să identifice
drepturile care se referă atunci când realizează acțiuni pentru drepturile omului.
NOTIȚELE PROFESORULUI
Drepturile care le permit copiilor să acționeze pentru dreptrile omului:
Articolul 12, CDC–Dreptul la libertatea de exprimare și de a fi auziți atunci
când se iau decizii care-i vizează.
Articolul 14 și Articolul 13 CDC–Dreptul de a avea idei și de a spune ce
gândesc.
Articolul 15–Dreptul de a se întâlni cu alți copii.
Articolul 13–Dreptul de a fi informat.
B. De la spectatori la actori: A juca un rol activ într-un proiect în domeniul
drepturilor omului:
Înainte de a începe un proiect în domeniul drepturilor omului cu copiii, discutați cu
dânșii despre cât de mult va depinde tipul de acțiune care doresc s-o realizeze, în plus
față de impactul potențial al acțiunii lor, de amploarea problemei pe care și-o propun s-o
rezolve.
De exemplu, făcând un efort de a respecta carta drepturilor omului din șcală și a
asigura că nimeni nu este lăsat în afara actiivtăților extracurriculare în școală, ei ar putea
avea un impact semnificativ asupra situației drepturilor omului în școala lor. Pe de altă
parte, pentru a avea un impact asupra unei probleme ce ține de drepturile omului, la
nivel național, de exemplu, cum ar fi lipsa unui adăpost , sau o problemă la nivel
internațional, cum ar fi muncă a copiilor, ei vor trebui să se claboreze cu alte persoane
din afara comunității lor școlare.
La această etapă, distribuiți Fișa de Lucru 10.1 și10.2, care prezintă câteva acțiuni
pentru drepturile omului realizate de diferite școli.
Distribuiți Fișa de Lucru 10.1 pentru jumătaet de elevi din clasă și Fișa de Lucru 10.2
celeilalte jumătăți.
Divizați clasa în grupuri. Elevii citescfișele primite și pregătesc un rezumat al acțiunii
întreprinse de grupurile școlare, descrisă în Fișele primite. O persoană din prima
jumătate de clasă prezintă rezumatul acestui grup, iar copiii din celălalt grup ar putea
veni cu infrmații suplimentare. După ce copiii au ascultat cele 2 rezumate, identifică
diferențe în tipul de acțiuni întreprinse de cele două grupuri școlare.
Notițele profesorului
Posibile Răspunsuri
Grupul de la Termoncanice PS au decis să promoveze și să sporească cultura
drepturilor omului la ei în școală.
Grupul de la St. Vincent de Paul GNS a decis să sensibilizare membrii
comunității școlare cu privire la drepturile omului în lume și activitatea Amnesty
International. De asemenea, au colectat bani, care au fost donațimișcării
Amnesty International.
Ambele proiecte au implicat colectare de informații și de creativitate.
C. Organizarea unui Proiect în domeniul Drepturilor Omului.
Propuneți copiilor să ralizeze un proiec în domeniul drepturilor omului. Explicați
copiilor că trebuie să cadă de acord asupra unui subiect dar trebuie să decidă și modul
de abordare a acestuia.
NOTIȚELE PROFESORILOR
Ghid pentru copiii care decid să întreprindă acțiuni pentru drepturile omului
Când cineva decide să realizeze acțiuni pentru drepturile, trebuie să aibă grijă
deosebită ca să respecte drepturile omului, de exemplu, trebuie să se asigure că
fiecare persoană din grup să-și spună opinia despre ceea ce se planifică. De
asemenea, trebuie să se afigure că acțiunile întreprinse nu încalcă drepturile altor
persoane.
Utilizați argumentele din Fișele de Lucri 10.1 și 10.2 ca punct de pornire pentru o
discuție cu referire la tipul proiectului ce urmează să-l realizați.
NOTIȚELE PROFESORILOR
Punct de pornire
În cazul în care copiii decid să acționeze pentru drepturile omului în cadrul
școlii
Auditul Drepturilor Omului, realizat de Termoncanice PS, a avut ca punct de
pornire Activitatea Opțională 4, din Tema 2.
Activitatea cu implicarea întregii comunități șclare, care este prezentă în fiecare
temă, feră puncte de pornire pentru începerea unui proiect școlar.
În ultimul tabel din Tema 8 este prezentată o listă de idei care ar ajuta în
ghidarea acestui proces.
În cazul în care copiii decid să abordeze o problemă internațională în
domeniul drepturilor omului.
Pentru a ajuta copiii să abordeze probleme din domeniul drepturilor omului la
nivel național și internațional, solicitați-le să aducă poze din ziare și să discute
istoria din spatele acestor fotografii.
Alternativ, vă puteți referi la CDC și DUDO . Elevii identifică drepturi ale
omului pe care ar dori să le abordeze.
Posibile întrebări:
Care drepturi ale mului le considerați cele mai importante?
Care drept al omului crezi că ai putea să-l abordezi prin acțiuni de
campanie la nivel local sau școlar, pentru a asigura respectarea acestuia?
TEMA 1. IDENTITATEA
FIȘA DE LUCRU 1.1.
NUMELE……………………………………………………………………….
DATA………………………………………………..
PAȘAPORTUL DREPTURILOR OMULUI
1. NUMELE
COMPLET……………………………………………………………………
2. CÂND TE-AI
NĂSCUT?…………………………………………………………………………
…
3. UNDE TE-AI NĂSCUT ȘI CARE ESTE NAȚIONALITATEA TA?
LOCUL NAȘTERII………………………………………….
NAȚIONALITATEA……………………………….
4. CARE ESTE NUMELE PĂRINȚILOR SAU A
BUNEILOR…………………………………………
5. UNDE
TRĂIEȘTI?...............................................................................................................
6. CE ȘCOALĂ FRECVENTEZI? ÎN CE CLASĂ EȘTI?
ȘCOALA……………………………………………………….
CLASA…………………………………………………….
CUM AJUNGI LA
ȘCOALĂ?.................................................................................................
7. CARE ESTE CEL MAI APROPIAT
SPITAL?............................................................................
8. APARȚII UNEI RELIGII? DACĂ DA, CARE ESTE
ACEASTA?..................................................
9. CE LIMBĂ VORBEȘTI ÎN FAMILIE?
CE LIMBĂ VORBEȘTI LA ȘCOALĂ?
10. CARE SUNT ACTIVITĂȚILE TALE PREFERATE ÎN TIMPUL
LIBER?............................................
CARE ESTE SPORTUL TĂUPREFERAT? ACTIVITATEA PREFERATĂ?
HOBBY?...................................................................................................................
..............
CARE ESTE LOCUL TĂU PREFERAT PENTRU
JOC?..................................................................
CARE ESTE MUZICA/CÂNTECUL TĂU PREFERAT?
CARE ESRE CARTEA TA PREFERATĂ?
CARE ESTE PROGRAMUL TV PREFERAT?
11. UNDE AI AUZIT PRIMA DATĂ DESPRE DREPTURI ȘI
RESPONSABILITĂȚI?...............................
12. SEMNEAZĂ
AICI………………………………………………………………………………
…………………………………
13. PLASEAZĂ AICI FOROGRAFIA TA, AMPRENTA
(ELE)…………………………………………………………….
SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI…………………………………………
TEMA 1. IDENTITATEA.
FIȘA DE LUCRU 1.2.
NUMELE……………………………………………………………………….
DATA………………………………………………..
COMPLETAȚI CU LITERE DE TIPAR
PAȘAPORTUL DREPTURILOR OMULUI
1. NUMELE
COMPLET……………………………………………………………………
2. DATA NAȘTERII
……….(z)……………(l)…………(a)……………………………..
3. LOCUL
NAȘTERII………………………NAȚIONALITATEA………………………
4. NUMELE PĂRINȚILOR/BUNEILOR…………………………………………
5. LOCUL DE TRAI..................................................................................................
6. ȘCOALA………………………CLASA…………………………………
7. TRANSPORTUL LA ȘCOALĂ...........................................................................
8. CEL MAI APROPIAT SPITAL............................................................................
9. APARȚII UNEI RELIGII? …… DA……NU
DACĂ DA, CARE……………………………….
10. LIMBA MATERNĂ /VORBITĂ ÎN FAMILIE/…………….
LIMBA VORBITĂ LA ȘCOALĂ……………………………
11. ACTIVITĂȚI ÎN TIMPUL LIBER.........................................
SPORT, HOBBY………………………..
LOCUL PREFERAT PENTRU JOC.................................
MELODIA/CÂNTECUL PREFERAT………………………..
CARTEA PREFERATĂ…………………………………
PROGRAMUL TV PREFERAT…………………….
12. CÎND AI AUZIT PRIMA DATĂ DESPRE DREPTURI ȘI
RESPONSABILITĂȚI...........................................................................................
..............................
13. SEMNĂTURA……………………………………………………………………
……………………
14. ALTERNATIV, PLASEAZĂ AICI FOROGRAFIA TA, AMPRENTA
(ELE) ÎN BOXĂ
SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI
……………………………………………………..
TEMA 2.TU ȘI EU
FIȘA DE LUCRU 2.
NUME……………………………………………………………….
DATA………………………………..
INTERVIUL
1. CUM TE NUMEȘTI?
..........................................................................................................................
2. CE ROL ÎNDEPLINEȘTI ÎN ȘCOALĂ?
.............................................................................................................................................
.........................
3. DE CE ÎȚI PLACE LUCRUL PE CARE ÎL FACI? CE NU-ȚI PLACE?
CEL MAI MULT:
.............................................................................................................................................
.................
.............................................................................................................................................
...............
CEL MAI PUȚIN: .............................................................................................................................................
.................
.............................................................................................................................................
..............
4. CUM EȘTI PRIVIT DE CELELALTE PERSOANE DIN COMUNITATEA
ȘCOLARĂ?
.............................................................................................................................................
.........................
.............................................................................................................................................
.........................
5. CE CREZI CĂ AȘTEAPTĂ EI DE LA TINE?
.............................................................................................................................................
.........................
.............................................................................................................................................
.........................
6. CE AM PUTEA FACE NI SAU ALÂI COPII DIN ȘCOALĂ PENTRU A-ȚI
FACE MUNCA MAI UȘOARĂ ȘI MAI PLĂCUTĂ?
.............................................................................................................................................
.........................
.............................................................................................................................................
.........................
NUMELE
INTERVIEVATULUI.......................................................................................................
.........
SEMNĂTURAPERSOANEI CARE REALIZEAZĂ
INTERVIUL:..........................................................
DATA:.................................................................................................................................
..............................
SEMNĂTURA
PĂRINTELUI/TUTORELUI.............................................................................
TEMA 3. DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI
FIȘA DE LUCRU 3.1.
NUMELE………………………………………
DATA………………………………………
AFFABETUL DECLARAȚIEI UNIVERSALE A DREPTURILOR OMULUI
AFFABETUL DECLARAȚIEI UNIVERSALE A DREPTURILOR OMULUI
A /Ă, Â/ ARESTAT, ARBITRAR (ARTICOLUL 9)
ACUZARE (ARTICOLUL 10)
APĂRARE (ARTICOLUL 11)
AZIL (ARTICOLUL 14)
B BUNĂSTARE (ARTICOLUL 25)
C CONȘTIINȚĂ (art.1)
CULTURĂ (ARTICOLUL 27)
D DEMNITATE
DIFERENȚE (ARTICOLUL 2)
E EGALITATE (ARTICOLELE 1 ȘI 2)
F FIINȚE UMANE, FRATERNITATE
(ARTICOLUL 1)
G GUVERN (ART.21)
H HRANĂ (ARTICOLUL 25)
I/Î/ ÎNTREBARE (ARTICOLUL19)
J JUSTIȚIE (ARTICOLELE 6 ȘI 7)
/K/
L LIBERTĂȚI (ARTICOLUL 2)
LEGAL (ARTICOLUL 16)
LOCUINȚĂ (ARTICOLUL 25)
M MEMBRU (ARTICOLUL 22)
MUNCĂ (ARTICOLUL 23)
MORAL, MATERIAL (ARTICOLUL 27)
N NAȚIONALITATE (ARTICOLUL 15)
O OPINIE (ARTICOLUL19)
P (A) PROCLAMA, POLITIC
(ARTICOLUL 2)
PEDEAPSĂ (ARTICOLUL 5)
PROTECȚIE (ARTICOLUL 7)
/Q/
R RELIGIE (ARTICOLUL 18)
S SCLAVIE (ARTICOLUL 4)
SUFRAGIU (ARTICOLUL 21)
SECURITATE (ARTICOLUL 22)
SINDICATE (ARTICOLUL 23)
Ş ȘCOALĂ (ARTICOLUL 26)
T TORTURĂ (ARTICOLUL 5)
TRIBUNAL (ARTICOLUL 10)
Ţ ȚARĂ (ARTICOLUL 13)
U UNIVERSAL (PREAMBUL)
V VOT (ARTICOLUL 21)
VIAȚĂ (ARTICOLUL 3)
/W, X, Y/
Z ZI (de muncă) (ARTICOLUL 24)
SEMNĂTURA
PĂRINTELUI/TUTORELUI.............................................................................
TEMA 3. DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI
FIȘA DE LUCRU 3.2.
NUMELE………………………………………
DATA………………………………………
VALIZA HANEI
În martie 2000, o valiză a ajuns la Centul de Educație despre Holocaust din
Tokyo, Japonia. Pe valiză, cu vopsea albă, erau scrise aceste cuvinte: Hana
Brady, 16 mai 1931, și Waisenkind, din germană ”orfan”. Copiii care au văzut
această valiză aveau o mulțime de întrebări. Cine a fost Hana Brady? Ce s-a
întâmplat cu ea? Eu l-au rugat pe Fumiko Ishioka, conducătorul centrului, să-i
ajute să găsească răspunsuri.
Copiii Centrului Holocaustului, care sunt numiți "Aripile mici", au scris acest
poem și i l-au citit lui
George Brady, când acesta a vizitat Centrul în martie 2001.
Hana Brady, treisprezece ani, a fost proprietaral acestei valize.
Cincizeci și cinci de ani în urmă, 18 mai, 1942, la două zile după ce Hana a
împlinit vârsta de 11 ani–
ea a fost la Terezin, in Cehoslovacia.
23 octombrie 1944, tixită într-un marfar, ea a fost trimisă la Auschwitz.
Ea a fost dusă imediatîn camera de gazare.
Oamenilor li s-a permis să ia cu dânșii o singură valiză.
Mă întreb ce a puns Hana în valiza ei.
Hana ar fi împlinit șaizeci și nouă de ani astăzi, dar viața ei s-a oprit atunci când
a împlinit treisprezece ani.
Mă întreb cum era Hana.
Câteva desene făcute la Terezin, acestea sunt singurele lucruri pe care ni le-a
lăsat.
Ce ne spun aceste desene?
Amintiri fericite ale familia ei?
Vise și speranțe pentru viitor?
De ce a fost ucisă?
A fost un singur motiv.
Sa născut evreu.
Nume: Hana Brady. Data nașterii: 16 mai 1931. orfană.
Noi, AripeleMici, le vom spune fiecărui copil din Japonia ce i s-a întâmplat
Hanei.
Noi, AripileMici, nu vom uita niciodată ce li s-a întâmplat celor un milion și
jumătate copii evrei.
Noi copiii pot face oschimbare și aduce pacea în lume
Astfel încît Holocaustul să nu se mai întâmple.
CU PERMISIUNEA LUI George Brady and David Brady.
SEMNĂTURA
PĂRINTELUI/TUTORELUI.............................................................................
TEMA 3. DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI
FIȘA DE LUCRU 3.3.
NUMELE………………………………………
DATA………………………………………
AXA DREPTURILR OMULU
Când? Unde? Cine şi Ce?
2200
î.e.n.
Imperiul
Persan
Împăratul Persiei a creat primul cod legal scris, numit
Codul Hammurabi. Acesta promitea că justiţia va
prevala în regat şi va fi promovat binele oamenilor.
1300
î.e.n.
Egipt Moise, liderul şi profetul evreilor, primeşte şi
propovăduieşte cele 10 porunci la muntele Sinai.
600
î.e.n.
India Buddha propovăduieşte moralitatea, respectul pentru
viaţa omului, non-violenţa şi conduită corectă.
500
î.e.n.
Grecia Grecii Antici utilizează cuvintele ISOGORIA ceea ce
înseamnă “libertatea de exprimare” şi cuvântul
ISONOMIA ceea ce înseamnă “egalitatea în faţa
legii”
400
î.e.n.
China Mozi, filosoful, călătoreşte prin China în încercarea de
a stopa liderii care intenţionau să pornească războaie.
1 e.n Palestina Isus Hristos propovăduieşte egalitatea, toleranţa,
iertarea şi dragostea printre oameni.
500 Arabia Muhammad Ibh Abdullah, fondatorul Islamului,
propovăduieşte că unicul dumnezeu adevărat, Allah,
e.n. Saudită este plin de compasiune, pacifist şi just. Învăţăturile
sale sunt înscrise în sfântul Coran.
1215
e.n.
Anglia Regele John a Angliei semnează Magna Carta. Aceasta
oferă drepturi, în principal, baronilor feudali. Carta, de
asemenea, prevede că o persoană poate fi întemniţată
sau exilată doar dacă legea prevede acest lucru.
1787;
1789
SUA
Franţa
Constituţia Americană apără libertatea de exprimate,
libertatea religiei şi a întrunirilor paşnice. În acelaşi an,
în Franţa Adunarea generală aprobă Declaraţia
Drepturilor Omului şi ale cetăţeanului. Aceasta declară
că “toţi oamenii se nasc liberi, rămân liberi şi egali în
drepturi”.
1848 Karl
Marx
În 1848 Karl Marx publică Manifestul Partidului
Comunist. În această lucrare el solicită respectarea
drepturilor muncitorilor şi eradicarea sărăciei.
1863 SUA Ca urmare a Războiului Civil din SUA, a fost abolită
sclavia.
1893 Noua
Zeelandă
Noua Zeelandă devine prima ţară din lume care oferă
femeilor dreptul la vot.
1916-
1945
India Gandhi propovăduieşte nonviolenţa. El promovează
idea egalităţii şi înţelegerii dintre locuitorii Indiei.
1945 După Războiul II Mondial (1939-1945), este creată
Organizaţia Naţiunilor Unite cu scopul de a “reafirma
încrederea în drepturile fundamentale ale omului, în
demnitatea şi valoarea persoanei umane”. Este
elaborată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,
care este acceptată de ONU în 1948.
1961 Este fondată Amnesty International, una din cele mai
mari mişcări globale, care promovează drepturile
omului în lume.
1989 Naţiunile Unite adoptă Convenţia pentru Drepturile
Copilului.
1994. Africa
de Sud
În Africa de Sud sunt organizate primele alegeri libere,
după ce a fost abolit apartheidul, sistem care prevedea
segregarea persoanelor de culoare, aceştia fiind
consideraţi o clasă inferioară.
2003 Iran Shirin Ebadi primeşte Premiul Nobel pentru Pace,
pentru munca sa în domeniul protecţiei drepturilor
femeilor şi copiilor.
TEMA 4. RESPONSABILITATEA
FIȘA DE LUCRU 4.1.
NUMELE………………………………………
DATA………………………………………
TOTUL DESPRE ”RESPONSABILITATE”
EXPLICĂ CUM ÎNȚELEGI NOȚIUNEA DE ”RESPONSABILITATE”,
COMPLETÂND SPAȚIILE LIBERE.
EU SUNT RESPONSABIL DE
FAPTUL CĂ AM ACESTE RESPONSABILITĂȚI MĂ FACE SĂ MĂ
SIMT
CUNSC PERSANĂ RESPONSABILĂ. CRED
CĂ………………………………ESTE RESPONSABIL(Ă) DEOARECE
CRED CĂ CINEVA ESTE RESPONSABIL DACĂ
SEMNĂTURA
PĂRINTELUI/TUTORELUI.............................................................................
TEMA 4. RESPONSABILITATE
NUME…………………… DATA……………………….
DREPTURILE ȘI RESPONSABILITĂȚILE MELE
DREPTURILE MELE RESPONSABILITĂȚILE MELE
AM DREPTUL LA UN NUME ȘI
CA NUMELE MEU SĂ FIE
RESPECTAT
AM DREPTUL LA VIAȚĂ
AM DREPTUL LA
NAȚIONALITATE
AM DREPTUL LA ÎNGRIJIRE ȘI
SUPRAVEGHERE
AM DREPTUL LA O LOCUINȚĂ
AM DREPTUL LA EDUCAȚIE
AM DREPTUL LA ÎNGRIJIRE
MEDICALĂ, ALIMENTAȚIE,
APĂ POTABILĂ
AM DREPTUL DE A GÂNDI
LIBER, AM DRPETUL LA
RELIGIE
AM DREPTUL LA ODIHNĂ, JOC
ȘI SĂ PARTICIP ÎN ACTIVITĂȚI
ARTISTICE ȘI RECREATIVE
AM DREPTUL DE A PRIMI ȘI
DISSEMINA INFORMAȚIE,
ATÂTA TIMP CÂT ACEASTĂ
INFORMAȚIE NU AFECTEAZĂ
ALTE PERSOANE
AM DREPTUL SĂ-MI CUNOSC
DREPTURILE
SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI……………………………….
TEMA 5. STEREOTIPURI ÎN BAZĂ DE GEN
PROFESII în CUVINTE
ASISTENT(Ă MEDICALĂ)
MECANIC (Ă)
AVOCAT (Ă)
FRIZER /FRIZERIȚĂ/
EDUCATOR (E)
DOCTOR/DOCTORIȚĂ
AGRICULTOR (E)
RECEPȚIONIST/
RECEPȚIONISTĂ
TEMA 5. STEREOTIPURI ÎN BAZĂ DE GEN
FIȘA DE LUCRU 5.2.
PROFESIILE ÎN IMAGINI
TEMA 5. STEREOTIPURI ÎN BAZĂ DE GEN
FIȘA DE LUCRU 5.3. Versiune de echipă
NUMELE……………………………… DATA……………………….
Pe o bucată de hârtie fiecare echipă scrie:
1. Litera echipei
2. Numărul fiecărei afirmații
3. Procentajul care se referă la fiecare dintre afirmații
1. Procentajul persoanelor sărace din lume de gen feminin
2. Procentajul venitului mondial câștigat de femei
3. Procentajul analfabeților de gen feminin
4. Procentajul parlamentarilor de gen feminin
INDIA
5. Câte minute pe zi se odihnesc femeile? (bărbații se odihnesc 2 ore pe zi)
NIGERIA
6. Câte procente de fete urmează școala primară?
7. Câte procente de fere sunt analfabete?
ARGENTINA
8. Câte procente de femei sunt proprietare de terenuri agricole?
AFGANISTAN
9. Cîte procente de femei sunt deja căsătorite la vârsta de 15-19 ani?
Semnătura părintelui/tutorelui…………………………………………
TEMA 6. APRECIEREA DIFERENŢELOR
FIȘA DE LUCRU 6.
NUME………………………….. DATA……………......
DEȚINUTUL ȘI JUDECĂTORIL
IAN SERAILLER. /cu permisiunea lui Jane Serailler/
Deținutul se plimba, în cercuri, prin curtea închisorii.
El avea frunte încruntată si cruzime în ochi:
Nu ai putea avea încredere în el în nici o situație.
El s-a îmbrăcat în straie de judecător; și-a pus peruca și roba
Și s-a așezat în jilțul judecătorului.
Și toată lumea a spus:
"Ce frunte profundă are, ce ochi înțelepți!
Cât de deștept arată!
Ai putea avea încredere în el în orice situație!”
Judecătorul s-a așezat în jilțul judecătorului.
El avea o frunte profundăși ochi înțelepți;
Ai putea avea încredere în el în orice situație!
El s-a îmbrăcat ca un deținut; și-a pus staie de deținut.
Și se plimba, în cercuri, prin curtea închisorii.
Și toată lumea a spus:
"Ce frunte încruntată are, cîtă cruzime are în ochi!
Cât de prost arată!
Nu ai putea avea încredere în el în nici o situație!”
TEMA 7. STUDIU DE CAZ. MUNCA COPIILOR.
Puncte de vedere despre munca copiilor
Primul părinte
Anul trecut, copilul meu Jai, care are acum 13 ani, a mers la culesul fructelor la
o fermă agricolă, pentru câteva ore pe zi, după școală. În acest an, Jai a părăsit
școala și a început să lucreze cu normă întreagă la acea fermă. Deoarece Jai
lucra cu normă întreagă, familia noastră a început s-o ducă mai bine. Sunt foarte
puține locuri de munca disponibile în orasul nostru. Nu am fost niciodată la
școală sau la vreun curs de instruire specială, de aceea am avut întotdeauna un
salariu foarte mic. Niciodată nu am câștigat suficienți bani pentru a-i hrăni pe cei
4 copii ai noștri, chiar și atunci când ambii părinți lucram. Acum, datprită
faptului că Jai aduce bani în fiecare zi, putem cumpara un pic mai mult hrană,
haine noi, sau medicamente atunci când unul dintre copiii se îmbolnăvește.
Jai este la fel de puternic ca orice adult, și este perfect capabil să lucreze o zi
întreagă. În plus, consider că copiii ar trebui să ajute, să-și susțină familia lor,
așa cum au făcut-o întotdeauna copiii în societatea noastră. Sunt mândru că Jai
pentru este atât de responsabil, și sper că toți copiii mei să crească și să fie la fel
de muncitori și de încredere.
Asistentul Social
Sunt foarte preocupat de situația Jai, care la varsta de 12 a început sa lucreze
câteva ore pe zi, la culesul fructelor, la o ferma. Jai a renuntat la scoala, iar la
vârsta de 13, lucrează acum cu o normă întreagă. Această muncă îi poate afecta
sănătatea. Jai pare mereu obosit și suferă de dureri de umăr.
Aș dori ca Jai să meargă la un medic, care să-i spună ce efect pe termen lung ar
putea avea acest job asupra sănătății sale.
Eu chiar cred că acest copil ar trebui să meargă la școală, împreună cu alți copii
de vârsta lui. Jai nu are timp liber pentru a se odihni, a se juca, a se alătura unui
grup de tineri sau să i-a parte la diverse activități pentru tineri din localitatea
noastră. Aceste activități sunt importante pentru ca copiii să crească sănătoți și
să știe cum să comunice. Nici un copil de vârsta Jai nu ar trebui să lucreze
împreună cu adulții, ziua întreagă. Mulți dintre muncitorii de la fermă fumează,
consumă alcool, iar unii chiar folosesc droduri - Jai este prea tânăr pentru a
înțelege că aceste lucruri sunt periculoase.
Copilul
Sunt Jai. Am început școala la vârsta de șase ani. Când am înplinit 12 ani, am
început să lucrez la cules de fructe la o ferma. Începeam lucrul după lecții și
lucram până seara. Am făcut-o pentru că părinții mei aveau nevoie de mai mulți
bani pentru a cumpăra mâncare pentru familie.
Acum am 13 ani și am părăsit școala. Lucrez cu normă întreagă la fermă. Îmi
place mai mult să lucrez decât să merg la scoală. Mă plictisesc la școala. N-am
știut niciodată de ce trebuie să învăț lucrurile pe care ni le predau la școală. Nu
am înțeles niciodată cum m-ar ajuta lucrurile pe care le învăț la școală ca să-mi
găsesc un loc de luicru. Doresc să am un loc de muncă și să lucrez în lumea
reală și nu să stau la școală toată ziua.
Îmi plac oamenii cu care lucrez la ferma, chiar dacă aceștia sunt mai în vârstă
decât mine. Am învățat o multime de lucruri doar discutând cu dânșii. Încep
munca la șase dimineața, iau o pauză pentru prânz și apoi muncesc până seara.
Apoi cântăresc toate fructele pe care le-am cules. Primesc plapa pentru fiecare
kilogram cules, deci, cu cât culeg mai mult, cu atât mai mult am de câștigat.
Apoi primesc banii și-i duc părinților. Apoi iau cina. Mă duc direct la pat, astfel
încât să mă odihnesc pentru ca să pot lucra a doua zi.
Al doilea părinte
Anul trecut, copilul meu Jai, care are acum 13 ani, a început să lucreze la culesul
fructelor la o fermă. Lucra câteva ore pe zi, după lecții. În acest an, Jai a părăsit
școala și a început să lucreze cu normă întreagă la fermă.
Nu-mi doresc ca Jai să lucreze cu normă întreagă. Ar fi mai bine pentru noi toți
dacă Jai ar merge la școală. Toată lumea știe că copiii care termină școala pot
obține locuri de muncă mai bune și pot câștiga mai mulți bani. Dacă Jai ar
termina scoala si ar obtine un loc de muncă bun, familia noastră ar avea bani în
plus.
Jai primea note foarte bune în primii ani de școală. Anul trecut notele au fost
foarte mici.
Dar profesorii întotdeauna au spus că Jai ar putea fi cel mai bun elev, ar putea
chiar să meargă la universitate. Am sperat că Jai ar putea fi un exemplu pentru
copiii noștri mai mici, dacă ar învăța sârguincios și ar merge la școală. Nu vreau
ca ceilalți copiii ai mei să urmeze exemplul lui Jai și să abandoneze școala
pentru a merge la cules fructe. Îmi iubesc copiii; vreau ca Jai, și ei toți, aă aibă
un viitor mai bun.
TEMA 8. CONFLICT ȘI DIALOG
FIȘA DE LUCRU 8.
ESTE BINE CA COPIII SĂ FIE VĂZUȚI ȘI SĂ NU FIE AUZIȚI?
NU!
1.Copiii au dreptul la exprimare și de a fi ascultați când sunt luate decizii
care îi vizează.
2. Nu întotdeauna adulții știu, spun, sau fac ceea ce este cel mai bine pentru
copii.
3. Adulții nu știu cum este să fii copil în acets moment. Ei sunt depășiți de
timp. Este foarte important ca adulții să încerce anumite lucruri. Și ceea ce
contează pentru copii.
4. Copiii nu trebuie să vorbească ca și adulții. E datoria adulților ca să facă
tot posibilul pentru a înțelege ce spun copiii. Iar dacă copiii doresc să-i
ajute pe adulți să adudă ceea ce au de spus, adulții ar trebui să le dea
această șansă.
5. Doar pentru faptul că copiii au dreptul de a fi auziți, aceasta încă nu
înseamnă că trebuie să se implice. Aceasta înseamnă că ei trebuie să aibă
șansa să se exprime dacă asta-și doresc.
TEMA 8. CONFLICT ȘI DIALOG
FIȘA DE LUCRU 8.
ESTE BINE CA COPIII SĂ FIE VĂZUȚI ȘI SĂ NU FIE AUZIȚI?
DA!
1. Dar părinții și tutorii copiilor sunt cei care ar trebui să le protejeze acest
drept, vorbind în locul copiilor.
2. Copiii nu sunt atât de deștepți încât să aibă idei care sunt cu adevărat noi
și utile. Ce lucruri noi ar putea învăța adulții de la copii?
3. Copiii nu se pot exprima și explica lucrurile la fel de bine ca adulții. Eu nu
vorbesc ca adulții. Ei nu au suficiente cuvinte pentru a exprima ceea ce
doresc să exprime.
4. Nu toți copiii doresc să se exprime, chiar dacă se vorbește despre ceva
care-i vizează. și oricum, aceasta i-ar face pe copiii să crească prea
repede.
5. OK, să zicem că le permitem să spună ceea ce gândesc. Ce urmează?
Chiar crede cineva că adulții o să ia în serios opiniile și ideile copiilor?
TEMA 9. PROMOTORII DREPTURILOR COPILULUI.
FIȘA DE LUCRU 9
NUMELE………………………………………..
DATA…………………………………………..
INFO DESPRE OMBUDSMAN
TEMA 10. ACȚIONĂM
FIȘA DE LUCRU 10.1
Acțiuni la St Vincent de Paul
După ce elevii s-au familiarizat cu noțiuni din drepturile omului, elevi din cl.6a
de la școala St. Vincent de Paul GNS, Dublin, au decis să afle mai multe despre
drepturile omului și au organizat o Zi a Drepturilor Omului. Au muncit câteva
sîptămâni. Mai jos eu descriu activitățile pe care le-au realizat:
Am vrut sa facem ceva diferit, astfel o Zi a Distracției părea modul perfect de a
transmite și altor copii
mesajul drepturilor omului. Am organizat jocuri și muzică originară din mai
mulet țări ale lumii. Și directorul
Amnesty a venit să ne vorbească despre activitatea Amnesty. Am improvizat o
închisoare și ”întemnițam” elevii care veneau în sala noastră de clasă, simulând
starea prizonierilor de conștiință.Ziua a fost extraordinară și elevii îți vor amnti
de ea încă mult timp. În următorii zece ani, ceea ce-mi voi aminti va fi melodia
IMAGINE.
Fiona McGinn
Elevii de clasa a 5-a au luat versurile unui cântec bine-cunoscut și le-au
modificat pentru a reflecta tema drepturilor omului. Toate prezentările au fost
extraordinare și câștigătorii au fost superbi. Câștigătorii au cântat melodiile lor
foarte frumos și au primit premii. Au fost abordate următoarele teme: comerțul
corect; apa potabilă; egalitatea;femeile în lume; licitație; drepturile și
responsabilitățile; foamea; munca copilului; educația; comerțul cu arme. Au fost
organizate jocuri cum ar fi: călătoria unui refugiat, scaunele muzicale, mingea la
coș, prinde cercul, lovitura. Am improvizat o închisoare lângă sala de
clasă.Eleci erau ”întemnițați”. Cei care făceau o cumpărătură, primeau un tichet
care le permitea să elibereze un prizonier. Pregătirile pentru Ziua Imaginației ne
tăiau răsuflarea. Aveam fluturi în stomac și credeam că nu mai vine ziua de 22
iunie.
Irene Dempsey
Pe pereții coridorului am afișat Declarația Universală a Drepturilor Omului și
multă altă
Informație, pentru ca toate clasele să citească. Grupul meu am fost responsabili
de tematica "Drepturi și
Responsabilități "și am fost, de asemenea, responsabili de organizarea jocului
”Călătoria unui refugiat”. De asemenea, împreună cu grupul meu, am făcut o
prezentare de modă. Fiecare persoană din clasa noastră a purtat o haină din
materiale reciclate sau o haină tradițională, dintr-o altă țară a lumii. A fost
minunat!
Claudia Murray
Grupul nostru am decis să organizăm o parada a pălăriilor,pentru clasa a doua.
Au fost confecționate pălăriitradiționale ale mai multor țări din lume. Apoi
grupul nosru, de asemenea, a organizat o expoziție cu mâncăruri tradiionale cu
tematica drepturilor omului. M-am simțit
foarte bine după acea zi pentru că toată lumea s-a distrat foarte bine iar banii
colectați vor fi utilizați pentru o cauză bună. Sunt foarte mândră că am
organizat așa zi și mi-ar plăcea să mai fac ceva similar în viitor.
Julie Donohoe
TEMA 10. ACȚIONĂM.
FIȘA DE LUCRU 10.2.
NUME…………………………………………
DATA………………………………………….
Școala Termoncanice PS
După ce copiii au aflat unele noțiuni despre drepturile omului, în special despre
drepturile și responsabilitățile pe care le avem în cadrul comunității școlare, copiii de la
Termoncanice PS au decis să facă unele cercetări despre nivelul de fericire a membrilr
comunității șclare. Au intervievat pe fiecare membru al comunității școlare - personalul
și toți copiii. I-au întrebat ce le place cel mai mult în muncasau rlul lor, care cred că este
părerea altr persoane despre dânșii, și ce cred că ar trebui să facă alte persoane pentru ca
să le facă mulca mai ușoară și mai plăcută.
Ei au adresat următoarele întrebări:
• Care este rolul tău în școală?
• Ce-și place cel mai mult în ceea ce faci? Ce nu-ți place?
• Cum crezi, ce părere au alte persoane despre tine?
• Cm crezi, care sunt așteptările celorlalți de la tine?
• Există lucruri pe care noi sau alți copii ar trebui să le facă ca să-și facă activitatea mai
simplă, mai plăcută?
Copiii, de asemenea, și-au asumat responsabilitatea de a organiza un afiș, pe care l-au
plasat care pe coridorul principal al școlii, intitulat: "Roluri și Responsabilitati ".Afișul
prezenta fotografii cu membrii comunității școlare, realizate de copii, interviuri cu
membrii comunității școlare, precum și informații despre cum a fost organizat proiectul.
Afișul de perete, creat de copii, i-a ajutat pe copii să conștientizeze ce trebuie să facă
fiecare membru al comunității școlare cu pripentru a-i face pe cei din jur să se simtă
bine și să-și îndeplinească rolurile mai simplu și mai plăcut. De asemenea, a avut un
impactasupra altor școli din țară, care au auzit despre această activitate și au decis să
organizeze proiecte similare.
SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI………………….
NOTIȚE SUPLIMENTARE PENTRU PROFESORI CU REFERIRE LA
ISTORIA DREPTURILOR OMULUI
“All human beings are born free and equal in dignity and rights. They are endowed
with
reason and conscience and should act towards one another in a spirit of brotherhood”.
– Universal Declaration of Human Rights, Article 1.
Toate ființele umane au drepturi pur și simplu pentru că sunt ființe umane, cu alte
cuvinte drepturile omului sunt
"inerente" pentru dânșii, așa cum este exprimat în Declarația Univerală a Drepturilor
Omului. Cu toate acestea, aceste drepturi nu au fost întotdeauna respectate. Conceptul
de drepturi ale omului a fost provocare de-a lungul istoriei. În toate timpurile a existat o
rezistență puternică față derespectarea drepturilor omului, din partea unor oameni care
au deținut puterea, din toate colțurile lumii.Unele persane au fost reticente în acceptarea
drepturilor omului, privindu-le ca pe o amenințare la adresa puterii lor. Ei nu și-au dorit
ca cei pe care-i priveau ca fiind ma prejos decât dânșii să aibă aceleași drepturi ca și
dânșii.
Contrar credintei populare, drepturile omului nu sunt un ideal din Vest, dar,precum este
și evident din Axa Drepturilor Omului, (din Tema 3), teoria și practica protecției
drepturilor omului reflectă ideologii, mișcări și credințe care au fost evidente în întreaga
istorie umană. Unele interpretări ale drepturilor omului tind să se concentreze pe idealul
libertății individuale, rezumată de revoluțiile franceze și americane, de la sfârșitul anilor
1700. Această concepție a drepturilor omului este mult prea îngustă, deoarece exclude
tradițiile drepturilor omului din țările în curs de dezvoltare, care sunt la fel de
importante pentur a înțelege drepturile omului.De exemplu, în timp ce Occidentul s-a
concentrat pe drepturile individului, noțiunea de drepturi colectivesau drepturile întregii
comunități este mult mai dezvoltată în culturile asiatice și africane. În plus, convingerea
că toți avem responsabilități față de semenii noștri este nau centrală
în toate religiile lumii.
Toate aceste tradiții și concepții ale drepturilor omului sunt reflectate în Declarația
Universală a Drepturilor Omului, care a fost elaborată de o Comisie, ai cărei membri au
provneau dintr-o serie de culturi și perspective. În plus, drepturile femeilor și ale
minorităților etnice, care au fost disputate de-a lungul istoriei, sunt recunoscute în
Declarația Universală a Drepturilor Omului. Chiar dacă toate ființele umane au avut
întotdeauna drepturi, cadrul drepturilor omului a evoluat în timp, ofernd o protecție
sporită femeilor, comunităților etnice minoritare și copiilor, așa cum este evident din
Axa Drepturilor Omului. Cadrul drepturilor omului continuă să evolueze și prin
educarea despre importanța drepturilor omului, avem șansa de a se asigura că acesta va
continua să avanseze și nu să degradeze.
TIMPUL PENTRU REFLECTARE
1. Ce am învățat astăzi în clasă?
2.Cum m-am simțit la lecție?
3.Cum am ascultat și cum am fost
ascultat de alții?
4.Ce mi-a plăcut cel mai mult?
5. Ce aș putea face pentru a schimba
lucrurile?(de unul singur sau
împreună cu alții)
INFORMAȚII DESPRE ACTIVITATEA DE RELAXARE
Activitatea de relaxare poate fi utilizată în orice moment pe parcursul zilei cu elevii.
Poate fi foarte utilă
și un instrument de sprijin pentru a eficientiza procesul de predare și învățare. Poate
ajuta copiii să se concentreze și să reflecteze mai mult asupra problemelor discutate în
cadrul acestui manual. De asemenea, îi ajută să intre în contact cu sentimentele și
emoțiile lor.
Ați putea înceape sau finaliza fiecare lecție de educație pentru drepturile omului cu
câteva minute de activități de relaxare. Acesta pot fi, de asemenea, utilizate pentru a
ssusține începutul lucrului cu Jurnalul pentru Reflectare. Am inclus o versiune lungă și
una scurtă pentruc ca profesorul să poată alege în funcție de timpul disponibil.
Versiunea Lungă
(Uneri limbajulacstei activități poate fi considerat prea "copilăresc" pentru clasele mai
mari. Pot fi adaptate, dacă este necesar.)
Introducere.
Astăzi vom exersa anumite tipuri de activități numite exercitii de relaxare. Realizîndu-
le, acordați atenție cum se simt mușchii voștri când sunt încordați și atunci când sunt
relaxați. În primul rând, așezați-vă confortabil pe scaun. Rezemați-vă, ambele picioare
pe podea, și lasămâinile să atârne. Acum închide ochii. Urmați instrucțiunile atent,
acorde atenție corpului. Începem.
Mâinile și brațele
Imaginează-ți că ai o lămâie în mâna stângă. Acum a storci. Încearcă să stoarci tot sucul.
Simți încordarea în mână și braț în timp ce o storci. Acum las-o să cadă. Observi cum
muschii
se simt atunci când sunt relaxați. Ia altă lamaie și stoarce-o. Încercă s-o stoarci și mai
tare decât pe prima.
Așa. Foarte tare. Acum las-o să cadă și relaxeaza-te. Vezi cât de bine îți simți mâna și
brațul atunci când sunt relaxate. Încă o dată, ia o lămâie în mâna stângă și stoarce tot
sucul.
Nu lăsați nici o picătură. Stoarce tare. Bine. Acum, relaxează-te și lăsă lămâia să cadă.
(Repetați procesul pentru mâna dreaptă și braț.)
Brațe și umeri
Imaginați-vă că sunteți o pisică leneșă. Vrei să te întinzi. Întinde brațele în fața ta.
Ridica-le
deasupra capului. Înapoi. Simțiți o tragere în umeri. Ridică-le mai sus. Acum, lasă
bratele să cadă. Bine, acum le mai ridici o dată. Întinde brațele în fața ta. Ridica-le în
sus.
Trageți-le înapoi. Trage tare. Acum, lasă-le să cadă rapid. Bine. Observați cum umerii
se simt mai relaxați. De data încearcă să le întinzi mai tare. Încercați să atingeți
plafonul. Întinde-ți brațele
în față. Ridică-le deasupra capului. Împinge-le înapoi. Observați tensiunea
în brațe și umeri. Țineți bine, acum. Great. Lasă-le să cadă brusc și simte cât de bine
este să te sinți relaxat. Te simți bine și cald și leneș.
Maxilarele
Imaginați-vă că aveți în gură o gumă de mestecat gigant. E foarte greu de mestecat.
Mușcați din ea.
E complicat! Te ajută și muschii gatului. Acum relaxează-te. Lasa maxilarului liber.
Observați cât de bine se simte.Și acum începem să mestecăm guma din nou. Mușcă.
Egreu! Încearcă să-l storci printre îdinți. E bine. Acum relaxați-vă din nou. Maxilarul se
relaxează pentru că nu mai trebuie să se lupte cu guma de mestecat. Bine, încă o dată.
De această dată suntem pregătiți să rupem guma. Mușcăm. Cât de tare poți. Mai Tare.
Bine. Acum relaxează-te. Încercați să vă relaxați tot corpul. Ai învins acea gumă de
mestecat. Relaxează-te cât de mult poți.
Față și nas
Iată vine o muscă bătrână și plictisită. Imaginați-vă că tocmai a aterizat pe nas. Încercați
s-oalungați fără a folosi mâinile. Corect, încruntați nasul. Faceți cât mai multe riduri pe
nas. Sucește nasul cât de tare poți. Bine. Ai alungat-o. Acum relaxează nasul. Hopa,
iată că revine musca.
Exact pe vârful nasului. Sucește nasul din nou. Ține-l cât mai încordat. Bine, musca a
plecat.Poți relaxa fața. Observați că atunci când sucești nasul,obrajii și gura, și fruntea,
și ochii de asemenea te ajută, și ei se încrdează de asemenea. Deci când relaxezi nasul,
tot trupul tău se relaxează de asemenea, și te simți bine. Să încercăm din nou, să facem
multe riduri. Acum încordați nasul. Acum vă puteți relaxa, pur și simplu. Fața devine
relaxată, fără nici un rid. Chipul tau se simte bine și relaxat.
Burta
Hei! Iată vine un pui de elefant drăguț. Dar el vede pe unde merge. El nu te vede că stai
culcat în iarbă, și este gata să te calce pe burtă. Nu mișca. Nu aveți timp să fugi din
Calea lui. Doar pregătește-te pentru sosirea lui. Încordează burta. Încrdează mușchii
burșii foarte tare.
Ține-te așa. Se pare că pleacă în altă parte. Te poți relaxa acum. Relaxează burta. Să fie
cât mai relazată. Te simți atât de bine. Hopa, el vine din nou în direcția ta. Pregatește-te.
Încordează burta. Tare, foarte tare. Dacă el va călca pe burta ta atunci când ea este
încordată, nu vei simți nici o durere.Faceți burta tare ca piatra. Ei, iată că pleacă din
nou. Te poți relaxa acum. Așează-te jos, simte-te confortabil, și relaxează-te. Observați
diferența dintre o burtă încordatăși una relaxată. Așa vrem să ne simțim, bine, ușor și
relaxat. Nu-ți va veni a crede, dar de data aceasta el vine spre tine și nu are nici o
intenție să întoarcă din drum. Se îndreaptă direct spre tine. Incordează-te. Încordează-te
cât mai tare. Iată-l că vine. Aceasta se întâmplă pe bune. Trebuie să te concentrezi. El
trece peste tine. El te-a călcat. Acum el a plecat pentru totdeauna. Te poți relaxa
complet. Ești în siguranță. Totul este în regulă, și te poți simți bine și relaxat.
De data aceastaimaginează-și că dorești să treciprintr-un gard îngust și spetezelesunt
pline de așchii.Va trebui să te faci foarte mic, dacă ai de gând să treci printre ele. Trage
burta. Încercați să-l faceți să ajungă cât mai aptoape șe coloana vertebrală. Încearcă să
fii cât mai slab. Încordează-te. Va trebui să te strecori ptintre acest gard.Trage burta cu
putere. Simți cum atinge coloana. Ești mic și slab. Ține-te bine. Treci. Ai trecut prin
acel gard mic, îngust și plin de așchii! Te poți relaxa acum. Stai pe spate și lasă burta să-
și revină la forma inițială. Te simți bine acum. Te-ai descurcat de minune.
Picioare și Tălpi
Acum imaginați-vă că stați desculț într-o băltoacă plină cu noroi. Băgați degetele cât
mai adânc în noroi. Încercați să ajungeți cu tălpile cât mai adânc în băltoacă. Probabil o
să aveni nevie de ajutorul picioarelor. Adânciți tălpile în notoi, desfaceți degerele
picioarelor și apăsați-le în noroi astfel încât să simțiți cum noroiul trece printre ele.
Acum ieșiți din băltoaca cu noroi. Relaxați-vă picioarele. Relazați-vă degetele de la
piciare, lăsați-le libere și simțiți cât de bine e să fii relaxat. Acum mergeți înapoi în
baltă de noroi. Băgați degetele de la picioare în noroi, cât mai adânc. Muschii
picioarelor vă ajută. Apăsați cu forță. Cu putere. Încercați să uscați băltoaca. Bine.
Acum ieși din băltoacă. Relaxează-și picioarele, relaxează-și tălile, relaxează-și degetele
de la picioare. Este atât de bine să fii relaxat. Nici o tenciune. Te simți bine și înviorat.
Relaxează-te cât de mult poți. Relaxează-și trupul și totți mușchii. (La această etapă,
profesorul le spune copiilor că le va citi un poem, o istorioară, le va pune o melodie etc.
și ei vor asculta. După ce ați terminat de citit, le puteți oferi ceva timp copiilor pentru a
reflecta asupra celor citite, înainte de a merge la secțiunea concluzii).
Concluzie
Relaxează-te cât de mult poți. Tot trupul este relaxat, la fel și mușchii. În câteva minute
o să vă rog să deschideți ochii, ca să finalizăm această sesiune. Pe parcursul zilei,
încearcă să te gândești cât de bine este să fii relaxat. Uneori trebuie să te încordezi
înainte de a te relaxa, similar cum am făcut în aceste exerciții. Practică aceste exerciții
zi de zi pentru a obține mai mult și mai relaxat. Un moment bun pentru a practica aceste
exerciții seara, după ce ai mers la culcare, ai stind lumina și nimeni nu te va deranja.
Acesta te va ajuta să dormi mai bine.Apoi, atunci când te înveți să te relaxezi, este mai
simplu să te relaxezi și la școală. Amintiți-vă de elefant, sau exercițiile pentru maxilar,
sau balta de noroi, și poti sa faci exercitiile fără ca cineva să observe acest lucru. Astăzi
este o zi bună, și vî puteți relaxa. Ai muncit din greu și te simți bine. Foarte încet, acum,
deschideți ochii, mișcați mușchii un pic. Bine ați venit înapoi în clasă. Foarte bine.
Versiunea scurtă
Așezați-vă confortabil, închideți ochii și nu vă gândiți la nimic.
Acum strângeți pumnii, strângeți-i cât mai tare. Simțiți acea strânsoare – puternicâ, cât
mai puternică. Acum.
Relaxați-vă. --- Gândiți-vă acel sentiment minunat de relaxare (sau gândiți-vă la acea
minunată
senzație de libertate pentru copiii mai mici).
Strânge pumnii din nou și ridică mâinile în sus, atinge umerii. Simte senzația tăriei în
brațele tale. Simte-te puternic și api relaxează-te, gândește-te la acel sentiment minunat
de relaxare.Acum relaxează-și bratele, lasă-le să atârne în lături. Ridică umerii în sus, în
așa fel încât să încersi să atingi urechile. Încearcă să le ridici cât mai sus. Simte puterea
în umerii tăi. Simte puterea în umeri și relaxează-te. Gândește-te la sentimentul plăcut
de relaxare. (sau cred că de acest sentiment minunat de moliciune). De data aceasta
mestecă astfel încât să faci cât mai multe riduri pe față. Simte acel plăcut sentiment de
relaxare. Acum încordați mușchii abdominali. Simțiți puterea în mușchi. Simțiți
osenzație de bine și relaxați-vă, gândește-te la acel minunat sentiment de relaxare.
Împinge burtica înainte de această dată, făceți-vă arc, simte puterea în spate. Simte
această putere și apoi relaxează-te. Gândește-te la acel minunat sentiment de relaxare.
Încordează muschii picioarelor, simte acei mușchi încrdați, sinte acea putere apoi
relazează-te. Încordează brațele. Simte acea putere și relaxează-te. Gândește-te la acel
minunat sentiment de relaxare. Acum strânge degetele picioarelor. Simte acea
încordare. Simte încordarea și apoi relazează-te, gândește-te la acel minunat sentiment
de relaxare. Trage aerul în piept și ține-ți răsuflarea. Sinte tăria în plămâni. După această
respiră lent și lasă puterea să iasă din plămâni. Simte acel minunat sentiment de
relaxare.
Ține ochii închiși, vom verifica fiecare parte a corpului pentru a vedea dacă există
încordare. Gândește-te la mâini și brațe, dacă există încordare acolo, elimineaz-o. Acum
verifică umerii, gîtul si fața. Acum ar trebui să te simți relaxat și minunat, liber. Bucură-
te de acel minunat sentiment și când te simți pregătit – deschide ochii.
EVALUAREA ÎNVĂȚĂRII
Profesorii au nevoie de o serie de strategii de evaluare pentru a descoperi și de a evalua
evoluția copiilor, aptitudinile și atitudinile obținute. Astfel de strategii pot include auto-
evaluarea copiilor și o
serie de metode formale și neformale utilizate de profesor - de exemplu, lucrare scrisă,
monitorizarea
comportamentului și explorarea atitudinilor copiilor. Mai jos sunt unii indicatori de
evoluție a înțelegerii copiilor, a abilităților și atitudinilor care pot fi de ajutor în acest
modul și pe parcursul întregului an.
ÎNVĂȚARE ABILITĂȚI APTITUDINI
Evoluția înțelegerii de
către copii a drepturilor
omului poate fi evaluată
prin capacitatea lor de a:
• utiliza adecvat
vocabularul din domeniul
drepturilor omului
(e.g., necesități,vdorințe,
drepturi,
responsibilități);
• Recunoaște problemele
din domeniul drepturilor
omului și
responsabilitățile de zi cu
zi;
• Identica situații care
ilustrează conflicte ale
drepturilor omului;
• oferă exemple și
vorbesc despre
promvarea și protecția
drepturilor omului.
Evoluția abilităților
copiilor de a explora
problemele din domeniul
drepturilor omului poate
fi evaluată prin
capacitatea lor de a:
• asculta respectuos;
• comunica clar idei și
puncte de vedere;
• lucra colaborativ în
grupuri;
• propune soluții pentru
conflictele și problemele
în domeniul drepturilor
omului;
• se implica în discuții și
dezbateri cu colegii.
Evoluția atitudinilor
copiilor
De a explora drepturile
omului poate fi evapuată
prin capacitatea elevilor
de a:
• Identica atitudini care
au caracter de limitare
sau prejudecăți;
• Identifica schimbări de
atitudine;
• Reflecta asupra
atitudinii lor față de
ideile și opiniile altor
persoane;
• demonstra toleranță față
de alte persoane ale căror
opinie diferă de a lor;
• recunoaște legătura
dintre atitudini și acțiuni.
EVALUAREA ÎNVĂȚĂRII
O listă de întrebări pentru profesori
Această listă poate fi utilizată la începutil, mijlocul și sfârșitul programului , cu scopul
de a înregistra evoluția elevilor : cunoștințele, abilitățile, aptitudinile, în relație cu
conceptele cheie a acestui program.
1. În ce măsură elevii demonstrează că pot utiliza corect vocabularul în domeniul
drepturilor omului
(ex. drepturi, respnsabilități, respect, egalitate)?
Considerabil
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
2. În ce măsură elevii pot identifica drepturile și responsabilitățile în viața de zi cu zi?
Considerabil
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
3. În ce măsură elevii elevii pot identifica drepturile în conflict?
Considerabil
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
4. În ce măsură elevii elevii pot oferi exemple și pot discuta despre promovarea și
protecția drepturilor omului?
Considerabil
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
121
5. În ce măsură elevii elevii pot demonstra capacitatea de a asculta respectuos?
Considerabil
Mediu
Minim
Nesemnificativ
6. În ce măsură elevii elevii pot demonstra capacitatea de a comunica clar ideile și
punctele de vedere?
Considerabil
Mediu
Minim
Nesemnificativ
7. În ce măsură elevii pot demonstra capacitatea de a lucra în grup?
Considerabil
Mediu
Minim
Nesemnificativ
8. În ce măsură elevii demnstrează capacitatea de a propune soluii ăentru conflicte și
probleme în domeniul drepturilor omului?
Considerabil
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
9. În ce măsură elevii demnstrează capacitatea de a se angaja în discuții și dezbateri?
Considerabil
Mediu
Minim
Nesemnificativ
10. În ce măsură elevii demnstrează capacitatea de aidentifica atitudini de prejudecată
sau de limitare?
Considerabil
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
122
11. În ce măsură elevii demnstrează capacitatea de aidentifica schimbări de atitudini?
Considerabil
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
12. În ce măsură elevii demnstrează capacitatea de a reflecta asupra atitudinii lor față de
ideile și opiniile altor persoane?
Considerabil
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
13. În ce măsură elevii sunt toleranți față de persoanele ale căror atitudini diferă de ale
lor?
Considerabil
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
14. În ce măsură elevii recunosc legătura dintre atitudini și acțiuni?
Considerabil
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
______________________________________________________________________
____________________
IDEI SUPLIMENTARE DE UTILIZARE A ACESTUI MANUAL
DREPTURILE OMULUI ȘI RESPONSABILITĂȚILE
Desenul, Atra plastică, Design-ul etc.
Activitățile includ:
trecere în revistă a imaginilor din diverse ziare cu referire la drepturile
omului, pentru a realiza un colaj.
Realizarea și plasarea posterelor și imaginilor , care ilustrează felul în care
copiii înțeleg sau interpretează drepturi din declarația Universală a
Drepturilor Omului și Convenția Europeană privind Drepturile Copilului.
Expunerea diferitor slogane și banere ca prezintă diferite probleme, locale
sau internaționale, cu referire la drepturile omului.
Religia
Activitățile includ:
Activități care contribuie la realizarea de către copii a responsabilităților
fiecărei persoane, pentru a ne asigura că fiecare se bucură de aceleași
drepturi.
Un studiu cu referile la persoane sau grupuri care au promovat drepturile
omului.
Povestirea unor istorii religioase, morale, care ilustrează diverse teme din
domeniul drepturilor omului.
Limbile
Activitățile includ:
Studierea drepturilor omului prin intermediul literaturii;
Utilizarea dezbaterilor pentru a studia drepturile omului, de exemplu
copiii au dreptul de a avea și de a-și exprima opinia;
Discuții în grup despre drepturile omului;
Scrierea unui poem sau a unor istorioare scurte prin care elevii ar exprima
modul în care au înțeles drepturile omului.
Istoria
Activitățile includ:
Un studiu al personalităților istorice care au susșinut drepturile omului,
de exemplu Martin Luther King, Mahatma Gandhi, Eleanor Roosevelt,
Mary Robinson, etc.
Analiza vieții copiilor pe durata diferitor perioade istorice, de exemplu
Revoluția Industrială, anii 1950, etc.
Studierea încălcărilor drepturilor omului, de exemplu, sclavia în SUA,
Aparteidul în Africa de Sud
Matematica/Informatica
Activitățile includ:
Utilizarea graficelor pentru a arăta date statistice ca de exemplu,
procentajul populației globale care nu au/au avut acces la educație ,
alimentație, apă potabilă.
Colectarea datelor și computerizarea acestora
Utilizarea motoarelor de căutare pentru a explora site-uri despre drepturile
omului.
Geografie
Activitățile includ:
Realizarea hărții regiunii, care ar include instituțiile care susțin drepturile
omului;
Utilizarea studiilor de caz din diferite țări pentru a studia drepturile
omului, de exemplu dreptul la alimentație, apă potabilă, adăpost.
Studierea drepturilor și responsabilităților în relație cu mediul
înconjurător.
Teatru
Activitățile includ:
Jocuri de rol
Mimare
Boxa cu săpun ( copiii prezintă diferite puncte de vedere cu referire la
diverse subiecte, de exemplu accesul perosanelor cu disabilități în școală).
IDEI SUPLIMENTARE DE UTILIZARE A ACESTUI MANUAL
Studierea declarației Universale a Drepturilor Omului
Fiecare persoană are aceleași drepeturi
Activitățile includ:
Studierea evenimentelor din secolul 20 (Războiul I și II Mondial) care au
marcat crearea organizației națiunilor Unite și elaborarea declarației
Universale a Drepturilor Omului.
Studierea unor probleme locale sau internaționale, cu referire la egalitate,
de exemplu, acces egal la educațuie etc.
Analiza evenimentelor locale sau internaționale care ar preveni/soluționa
unele încălcări ale drepturilor omulu, de exemplu, dreptul la un adăpost.
Studierea aspectelor vieții, care, ca și drepturile omului, sunt similare
pentru fiecare persoană, de exemplu sportul sau muzica.
Fiecare persoană are dreptul la alimentație și apă potabilă:
Activitățile includ:
Studiu realizat de copii, la domiciliu, prin care ar studia de unde vine
sursa de apă, de exemplu o schemă de grup a sursei de apă, fântâni
private, etc.
Experimente științifice despre evaporare, condensare, purificarea apei.
Lecții de Educație pentru sănătate despre importanța apei în timpul unei
diete.
Studierea împreună cu elevii a faptului că milioane de persoane de pe
planetă nu au acces la o sursă de apă potabilă.
Oamenii au dreptul de a avea și de a-și exprima opinii
Activitățile includ:
Activitate în formă de cerc, unde copiii ar fi încurajați să-și exprime
punctele de vedere, și să asculte punctele de vedere ale colegilor cu
referire la așa probleme precum promovarea respectului pentru obiectele
școlare și personale sau cum să îmbunătășească terenul de joc al școlii,
condițiile de desfășurare a activităților extrașcolare pentru toți membrii
comunității școlare.
Boxa de săpun - activități prin care elevii și-ar exprima punctul de
vedere cu referire la problemele școlare, ca de exemplu, uniformele
școlare sau combaterea analfabetismului.
Utilizarea boxelor pentru sugestii în sala de clasă, unde elevii ar putea
plasa ideile cu referire la anumite probleme pe care ar dori să fie
soluționate în cadrul școlii.
Dreptul de a participa la guvernarea țării și de a vota atunci când suntem adulți.
Activitățile includ:
Studierea rolului alegerilor, de asemenea instituțiile și mecanismele de
guvernare.
Investigarea rolului instituțiilor internaționale și europene ( ONU și
agențiile sale) și relevanța acestora pentru ceea ce se întâmplă în șara în
care locuiesc.
Identificarea posibilităților pentru ca copiii să se implice, în calitatea lor
de cetățeni tineri, în procesele de luare a deciziilor care-i afectează, la
nivel local și național.
Fiecare persoană are dreptul de a se căsători și de a avea o familie
Activitățile includ:
Discuții despre tipurile de familii (beparentamă, monoparentală, familii de
plasament etc.)
Un poster unde elevii ar plasa fotografii de familie
Realizarea arborelui genealogic
Interviuri cu membrii familiei
Invitarea membrilor diferitor grupuri etnice din localitate pentru a discuta
despre tradițiile din familiile din țările lor de origine.
Fiecare persoană are dreptul la educația primară
Activitățile includ:
Lecturarea istorioarelor școlare, de exemplu Huckleberry Finn,Spre școală prin
câmpii etc.
Vizitarea altor școli din comunitate sau comunicarea cu acestea prin email.
Realizarea unui leaflet/poster cu genericul ”Școala mea”
Studierea informației despre anumite țări unde nu fiecare persoană se bucură de
dreptul la educație.
Elevii ar putea face o comparație despre cum diferă accesul lor la educație,
activitățile lor școlare de cele ale semenilor lor din altă perioadă istorică.