revista
for]e
lor te
restre
REVISTÃ DE TEO
RIE MILITARÃ ED
ITATÃ DE
STATUL M
AJOR AL FO
R}ELOR TERESTRE
FON
DATÃ ÎN
1954 SUB TITLU
L “REVISTA ARMELO
R”
Anul LIIIN
r. 62007
Responsabilitatea integralã a asum
ãrii intelectuale a articolelortrim
ise redacþiei aparþine autorilor.
GR
AFIC
A:
Locotenent-colonel D
ragoº AN
GH
EL
AC
HE
CO
PYR
IGH
T:
sunt autorizate orice reproduceri, fãrã perceperea taxelor aferente, cu condiþia indicãrii exacte a num
ãrului ºi a dateide apariþie a publicaþiei.
Cuprins3
decem
brie, 200
7
Mesajul ºefului Statului M
ajor al Forþelor Terestre cu prilejul
deschiderii anului de instrucþie 20087
General-locotenent dr. Teodor F
runzeti
Transformarea For]elor Terestre
Liderul transform
aþional - agent al schimbãrii (1)
13C
ãpitan Radu A
drian MA
ND
AC
HE
Particularizarea leadership-ului în context organizaþional m
ilitar (1)17
Cãpitan lect.univ. D
umitru IA
NC
U,
Locotenent prep.univ. Alexandru B
AB
Oª
Perspective post-Praga la nivelul batalioanelor din forþele terestre23
Cãpitan O
vidiu LUN
GU
Tactic` de specialitatePsihologia supravieþuirii (1)
33Ionel IR
IMIA
Realizarea sistem
ului de comunicaþii la unitãþile logistice
39C
ãpitan George ZA
MÃ
CU
PRINS
Cuprins
Influenþa instrucþiei alpine ºi instrucþiei schiului asupra psihicului luptãtorului în m
ediul montan
47C
ãpitan Cezar P
OP
A, P
siholog Violeta P
OP
Opinii privind întrebuinþarea ºi conducerea artileriei terestre
în teoria ºi practica armatelor statelor m
embre N
AT
O59
Leontin ION
ESC
U
Tactic` de specialitateSupravieþuirea în zonele reci (1)
67Locotenent-colonel Ionel IR
IMIA
Artileria batalionarã - m
anevrabilitate ºi eficienþã în teren muntos 77
Cãpitan M
arius CO
STIN
Riscurile C
BR
N în teatrele de operaþii –
riscul nuclear85
Maior C
ostel GU
ªTER
IÞEA
NM
aior Gheorghe M
ITRIC
Ã
De ce este poloniul 210 o otravã puternicã?
99M
aior dr. Gabriel A
CH
IMM
aior dr. Daniel M
OªTE
AN
U
Teatre de opera]iiR
iscurile CB
RN
în teatrele de operaþii – riscurile EA
DA
103
Maior C
ostel GU
ªTER
IÞEA
NM
aior Gheorghe M
ITRIC
Ã
Suportul logistic al batalionului de infanterie în teatrul de operaþii (2)
117Locotenent F
elix CIU
MA
ªU
4w
ww
.rft.forter.ro
Cuprins
Logistic`Susþinerea logisticã în operaþiile de stabilitate ºi de sprijin
123M
aior Tatiana IOSIF
Influenþa inventarierii asupra realizãrii misiunii ºi obiectivelor ºi asupra
desfãºurãrii activitãþilor unitãþii militare
131C
ol.ing. Octavian G
HIO
C
Instruc]ie [i \nv`]`m#nt
Standardizarea ºi evaluarea în procesul de instrucþie (2)139
Sublocotenent Rãzvan A
NTÃ
LUC
ÃSublocotenent V
asile AR
DE
LEA
NU
Com
andã, leadership, managem
ent147
Locotenent Iulian Tudor P
lutonier Marian M
ica
Valenþele liderului de la nivel pluton
155P
lutonier-adjutant Mihaela P
AIC
U
Soldat/gradat voluntar - o carierã? (1)161
Locotenent-colonel ªtefan ªUV
EI
Dascãlul - flacãrã eternã
169P
rofesor Fãgel P
RO
BO
TEA
NU
Calitate ºi dezvoltare - prioritãþi ale învãþãm
ântului militar în centrele de
pregãtire ale armei
171Sublocotenent A
drian DU
RLIC
IOIU
Elem
ente conceptuale ºi acþionale privind activitatea de evaluare încadrul structurilor de vânãtori de m
unte179
Cãpitan E
manoil E
NIE
5d
ecembrie, 20
07
Cuprins
Tehnic` militar` [i arm
ament
Dezechilibrând forþa?
191Locotenent-colonel ing. D
aniel DID
ULE
SCU
Nevoia de tehnicã - una dintre m
arile probleme ale paraºutiºtilor
195Locotenent R
adu-ªtefan CO
TOR
OS
Soldatul viitorului - o perspectivã a cercetãrii militare rom
âneºti203
Maior dr.ing.Tiberius TO
MO
IAG
Ã
Telefonia m
obilã - studii de interes211
Maior dr. G
abriel AC
HIM
Maior dr. D
aniel MO
ªTEA
NU
Maºina de luptã a infanteriei M
LI-84M
„JDE
RU
L“
219Locotenent-colonel ing. E
ugen TAM
BA
Maºina de luptã a infanteriei am
ericane M2 B
radley229
Locotenent-colonel Dragoº A
NG
HE
LAC
HE
Blindatul rusesc B
MP-1
233Locotenent-colonel D
ragoº AN
GH
ELA
CH
E
Semnal editorial
Artileria - noi concepte acþionale, tendinþe de evoluþie ºi înzestrare
241Locotenent-colonel D
ragoº AN
GH
ELA
CH
E
Apãrarea colectivã a R
omâniei
243Iulian P
ATC
A
Modele m
atematice de calcul pentru sprijinul de geniu
245Locotenent-colonel D
ragoº AN
GH
ELA
CH
E
Arm
ele neconvenþionale ºi neletale247
Locotenent-colonel Dragoº A
NG
HE
LAC
HE
6w
ww
.rft.forter.ro
7d
ecembrie, 20
07
Mesajul
[efului Statului Major
al For]elor Terestre cu prilejul deschideriianului de instruc]ie 2008
Începem
un nou an plin de misiuni, obiective, provocãri
ºi responsabilitãþi. În perioada ianuarie – decembrie
2008, obiectivu
l general al in
strucþiei F
orþelor Terestre
îl vaconstitui realizarea/m
enþinerea capacitãþii operaþionale a struc-turilor m
ilitare, necesarã îndeplinirii misiunilor stabilite.
În contextul transformãrilor care au loc la nivelul organis-
mului m
ilitar pentru integrarea deplinã a Arm
atei Rom
âniei înstructurile euro-atlantice, unul din aspectele im
portante ale aces-tui proces îl reprezintã profesionalizarea m
ilitarilor. În anul 2007A
rmata R
omâniei a trecut de la sistem
ul pregãtirii populaþieipentru apãrare prin conscripþie, la un sistem
nou ºi democratic,
bazat pe voluntariat, care contribuie la dezvoltarea unei armate
moderne, interoperabilã cu arm
atele celorlalte state mem
breN
AT
O ºi U
E, form
atã din profesioniºti, luptãtori ºi specialiºti,
GEN
ERAL-LO
COTEN
ENT
DR. T
EOD
OR
FRUN
ZETI
8w
ww
.rft.forter.ro
cu misiunea de a garanta apãrarea suveranitãþii naþionale ºi
integritãþii teritoriale ºi de a îndeplini angajamentele m
ilitareasum
ate pe plan internaþional.A
nul 2008
aduce o
serie de
prioritãþi
în
dom
eniu
lin
strucþiei, în plan conceptual ºi al reglem
entãrii activitãþii deinstrucþie, ºi anum
e:creºterea
capacitãþii operaþionale
ºi decizionale
acom
andamentelor ºi forþelor pentru planificarea, pregãtirea ºi
executarea operaþiilor
militare,
conducerea ºi
întrebuinþareaforþelor în vederea îndeplinirii m
isiunilor;im
plementarea sistem
ului de evaluare a nivelului deoperativitate ;
folosirea procedurilor
de lucru
NA
TO
ºi
aînvãþãm
intelor desprinse în urma desfãºurãrii exerciþiilor de cer-
tificare ºi afirmare în 2007 ºi în anii anteriori;
implem
entarea prevederilor
„Doctrinei
instruiriiForþelor A
rmate”;
instruirea prin simulare a com
andamentelor la toate
nivelurile;creºterea eficienþei participãrii la exerciþii ºi activitãþide
instrucþie organizate
ºi desfãºurate
sub egida
NA
TO
/UE
/OSC
E;
realizarea nivelului necesar de instrucþie a forþelor des-tinate N
AT
O ºi a celor în dezvoltare pentru N
AT
O.
Profesionalizarea
armatei
presupune recrutarea,
pregãtirea ºi menþinerea în sistem
ul militar a unui corp valoros
de militari, capabili sã suplineascã prin pregãtire ºi dotare de
înalt nivel, reducerile de efective inerente procesului de transfor-m
are a armatei, dintr-o organizaþie bazatã pe forþa cantitativã,
într-una bazatã pe calitate, supleþe ºi mobilitate, capabilã sã dea
rãspunsul adecvat, în condiþiile diversificãrii spectrului de acþi-uni m
ilitare generate de riscurile, pericolele ºi ameninþãrile la
adresa securitãþii naþionale ºi colective.
Editorial
9d
ecembrie, 20
07
Instrucþia ºi exerciþiile în anul 2008 vor trebui sã aducã unplus în perfecþionarea deprinderilor pentru aplicarea tehnicilor,tacticilor ºi procedurilor N
AT
O astfel încât structurile din care
fac parte militarii Forþelor T
erestre sã poatã executa o gamã
largã de misiuni specifice, un rol foarte im
portant revenind structurilor de la baza ierarhiei m
ilitare (grupe, echipe, echipaje). Forþele T
erestre sunt expresia demnitãþii, a curajului ºi a
spiritului de jertfã cu care înaintaºii noºtri au scris istoria. Astãzi
tot aceste forþe proiecteazã cu tenacitate coordonatele securitãþiizilei de m
âine, prin efortul cotidian ºi, de multe ori, anonim
însãedificate prin structuri m
ilitare fiabile ºi moderne, care au
capacitatea ºi agilitatea acþionalã pentru a rãspunde adecvatprovocãrilor actuale.
Cu toþii avem
datoria sã îndeplinim cu cinste îndatoririle
ce ne revin, sã ne însuºim tem
einic cunoºtinþele militare ge-
nerale ºi de specialitate, sã ne dezvoltãm deprinderile dem
onstratepe tim
pul evaluãrii în vederea afirmãrii în anii precedenþi.
În sãlile
de specialitate,
în poligoane,
în tabere
deinstrucþie ºi pe tim
pul exerciþiilor, trebuie sã dovedim interes ºi
preocupare permanentã pentru perfecþionarea deprinderilor în
mânuirea cu precizie a arm
amentului, a tehnicii ºi echipa-
mentelor din înzestrare ºi pentru aplicarea tehnicilor, tacticilor ºi
procedurilor NA
TO
. Tehnica, oricât de m
odernã ar fi, dispune deanum
ite performanþe. C
el care o pune în valoare este specialis-tul, cel care îi dãruieºte o parte din sufletul sãu. N
umai investind
în ea tot ceea ce avem m
ai bun, putem continua, la un nivel supe-
rior, tradiþiile glorioase ale armei în care ne desfãºurãm
activi-tatea cu profesionalism
. C
omandanþilor de plutoane le aduc în atenþie cã una din
sarcinile importante pe care le au în acest an de instrucþie este
aceea de a-i pregãti metodic pe com
andanþii de grupe ºi a-i trans-form
a în principali instructori. Subofiþerilor
ºi m
aiºtrilor m
ilitari, com
andanþilor de
Mesajul ºefului Statului M
ajor al Forþelor Terestre
10w
ww
.rft.forter.ro
grupe, ºefilor de echipe ºi echipaje le cer sã manifeste exigenþã
în instruirea subordonaþilor ºi sã aibã permanent în vedere cã
principala lor responsabilitate este de a instrui, disciplina ºim
otiva militarii din subordine. O
atenþie deosebitã trebuie acor-datã respectãrii ordinii ºi disciplinei m
ilitare, fundamentul sãnã-
tos al
armatei.
Disciplina,
clãditã pe
înþelegerea datoriei
ostãºeºti, pe simþul patriotic al fiecãruia dintre noi, trebuie sã
caracterizeze viaþa noastrã de zi cu zi. Modernizarea arm
atei nunum
ai cã nu presupune, în vreun fel, renunþarea la rigorile disci-plinei, ci dim
potrivã, spiritul nou al democraþiei m
ilitare seafirm
ã prin consolidarea disciplinei militare ferm
e, princreºterea coeziunii arm
atei, prin raporturi ierarhice bazate peîncredere, onoare, stim
ã ºi respect reciproc, prin spiritul deechipã.Soldaþilor ºi gradaþilor voluntari þin sã le ream
intesc cãrezultatele pe care le vor avea pe parcursul anului de instrucþiesunt cele care-i vor recom
anda pentru a trece în corpul maiºtrilor
militari ºi subofiþerilor ºi a prom
ova în cariera militarã.
Cu prilejul începerii anului de instrucþie, vã urez tuturor,
succese, atât pe plan profesional cât ºi pe plan personal, ºi multã
sãnãtate.D
um
nezeu
sã vã ajute ºi sã vã b
inecu
vânteze!
Editorial
TRANSFO
RMAREA
FOR}ELO
RTERESTRE
13d
ecembrie, 20
07
Liderul transforma]ional –
agent al schimb`rii
(1)Existã oare vreun dom
eniu al vieþii ºi practicii socialecare sã nu fie interesat de problem
atica extrem de
vastã ºi teribil de actualã a conducerii? Greu de exem
plificat!N
ecesitatea conducerii vieþii sociale, ca ºi a diverselor eisistem
e ºi subsisteme, este acerb m
anifestatã, actualmente fiind
numeroºi specialiºti care afirm
ã cã dezvoltarea socialã ºi eco-nom
icã a organizaþiilor ºi, nu în subsidiar, a societãþii în ansam-
blul ei, evoluþia ºi succesul acestora, sunt rezultatul conducerii.C
a atare, leadership-ulºi liderii au o semnificaþie deosebitã atât
pentru prezent, cât ºi pentru viitor, fiind, fãrã îndoialã, aspectevitale ale funcþionãrii oricãrei organizaþii.
Lead
ership
-ulreprezintã influenþa pe care anum
ite per-soane (liderii) o exercitã asupra altora în vederea atingerii obiec-tivelor, într-un context organizaþional. Im
portanþa acestuia în
CÃ
PITAN
RA
DU
AD
RIAN
MA
ND
ACH
E
14w
ww
.rft.forter.ro
cadrul organizaþiei a crescut pe mãsurã ce m
ediul a devenit mai
volatil ºi competitiv, iar oam
enii mai bine pregãtiþi ºi m
ai infor-m
aþi.L
iderii motiveazã, inspirã, induc elan, influenþeazã oam
e-nii ºi sunt urm
aþi de cãtre aceºtia. Ei stabilesc direcþia de dezvol-
tare a organizaþiei - ceea ce presupune dezvoltarea viziunii ºielaborarea strategiei, m
obilizeazã subordonaþii – comunicându-le
direcþiile de acþiune, imprim
ã elan - câºtigându-le devotamentul
ºi fiind urmaþi de cãtre aceºtia, îi m
otiveazã ºi îi inspirã – ceea cepresupune sã le satisfacã nevoile ºi em
oþiile, sã le punã în evi-denþã valorile.
Încã de la început vreau sã menþionez cã în acest articol
nu mi-am
propus sã fac pledoarie pentru vreun tip sau stil deleadership, ci doar sã prezint un tip de lider – cel transform
aþio-nal- ºi, im
plicit, sã evidenþiez principalele trãsãturi ale leader-ship-ului de acest gen, un leadership ce înglobeazã elem
entetranzacþionale, carism
atice, ale genului bazat pe principii, vizio-nar, m
ultiplicator ºi, nu în subsidiar, ale celui bazat pe inteligenþaem
oþionalã. N
oþiunile „leadership trasformaþional”
ºi „lider transfor-m
aþional”au fost folosite pentru prim
a oarã de cãtre James
MacG
regor Burns în lucrarea sa „Leadership”
din 1978. În anii’80 a început fundam
entarea teoretico-metodologicã a acestui tip
de leadership (Bernard B
ass, Bennis ºi N
anus), iar în anii ’90 auapãrut legiuni întregi de cercetãtori pe tem
atica leadershipuluitransform
aþional (T
ichy ºi
Devanna,
Den
Hartog,
House,
Delbecq, T
aris etc.).E
xistã situaþii deosebite, când liderii au o viziune nouã ºiîndrãzneaþã pe care o transm
it subordonaþilor, câºtigându-le devo-tam
entul ºi implicarea.
Un astfel de leadership se num
eºte leadership transfor-m
aþional, pentru cã liderul schimbã, în m
od decisiv, convingerileºi atitudinile subordonaþilor, pentru a corespunde noii viziuni.
Transformarea F
orþelor Terestre
15d
ecembrie, 20
07
Liderul transform
aþional este „responsabil” de o dublã transfor-m
are: pe de o parte, transformarea subordonaþilor, ºi pe de altã
parte, transformarea organizaþiei în ansam
blul ei.Într-o organizaþie, schim
barea poate fi perceputã atât caºansã de a m
odifica o anumitã stare care nem
ulþumeºte, cât ºi ca
ameninþare a situaþiei, a poziþiilor ºi privilegiilor actuale. Indife-
rent de situaþie, implem
entarea sa se dovedeºte a fi extrem de di-
ficilã, ca rezultat al acþiunii conjugate a unui ansamblu de cauze,
care pot avea un impact negativ asupra procesului de schim
bareorganizaþionalã.
Desigur, toþi liderii, indiferent de tipul acestora, se ocupã
de influenþã ºi schimbare. D
ar schimbarea are ºi ea m
ai multe
valenþe. Liderul transform
aþional este „responsabil” pentru schim-
bãrile profunde ºi pozitive ale oamenilor ºi organizaþiei pe care
o conduce, el este „responsabil” pentru transformarea acestora
cu acordul ºi ajutorul necondiþionat al subordonaþilor, care credºi urm
eazã viziunea liderului. Pentru cã liderul este cel care seocupã de schim
bare, se spune cã dacã vrei sã vezi dacã un mana-
ger este ºi lider – pune-l sã facã o schimbare m
ajorã în organiza-þie. V
a influenþa el oamenii? V
a fi urmat el de subordonaþi? D
acãda, atunci este un lider, ºi nu unul oarecare, ci un lider bun.
Cum
se poate aceasta când, în general, schimbarea nu este
doritã de oameni, cei m
ai mulþi preferând stabilitatea, continuita-
tea? Dar fãrã schim
bare nu putem avansa, nu devenim
mai efi-
cienþi, mai perform
anþi, nu ne putem dezvolta. A
cest lucru estevalabil atât la nivel individual, cât ºi la nivel organizaþional. N
iciindividul ºi nici organizaþia, indiferent de tipul acesteia ºi m
ediulîn care fiinþeazã, nu pot evolua fãrã schim
bare. Cum
sã devenimm
ai performanþi, cum
sã devenim m
ai buni, dacã noi rãmânem
aceiaºi, dacã nu ne schimbãm
?A
ºa cum am
spus, schimbarea este responsabilitatea lide-
rului, însã transformarea organizaþionalã este responsabilitatea
liderului transformaþional. A
cesta nu face doar schimbãri prin
Liderul transformaþional - agent al schim
bãrii
16w
ww
.rft.forter.ro
care sã eficientizeze activitatea organizaþiei, schimbãri urm
ãritede orice tip de lider, ci transform
ãri profunde ale oamenilor ºi
organizaþiei în ansamblul ei.
Pe de altã parte, schimbarea este inevitabilã! E
a face partedin viaþã, din existenþã – se produce peste tot în jurul nostru ºiperm
anent. Totul se schim
bã, totul se transformã: m
ediul, socie-tatea, organizaþiile, situaþiile, noi ne schim
bãm perm
anent (acu-m
ulãm inform
aþii, ne dezvoltãm, îm
bãtrânim etc.). Însã schim
-barea poate avea valenþe pozitive sau negative. D
e exemplu,
orice organizaþie se schimbã: dacã este lãsatã la voia întâm
plãrii,ea îºi schim
bã ºi trendul ºi direcþia, devinind din ce în ce mai
neperformantã – eºuând pe o direcþie necontrolatã. În asem
eneasituaþii, organizaþiile pot fi asem
ãnate cu niºte vehicule – carem
erg singure, dar numai la vale ºi într-o direcþie aleatoare. În
schimb, dacã organizaþia este condusã de un lider, acesta deter-
minã ºi produce schim
barea, dar este o schimbare planificatã ce
îndreaptã oamenii spre progres ºi dezvoltare.
Leadership transformaþional înseam
nã conturarea ºi trans-m
iterea unei viziuni noi ºi deosebite care insuflã o realã anga-jare în rândurile subordonaþilor. L
eadership-ul transformaþional
presupune creºterea ataºamentului em
oþional al subordonaþilorfaþã de organizaþie, creºterea resurselor lor m
otivaþionale, identi-ficarea personalã a subordonaþilor cu conducãtorii, îm
pãrtãºireaviziunii conducãtorilor ºi trecerea ei în fapt.
(contin
uare în
nr. 1 d
in 2008)
Transformarea F
orþelor Terestre
17d
ecembrie, 20
07
Particularizarea leadership-ului în contextorganiza]ional m
ilitar (1)D
efiniþiile conducerii variazã în funcþie de accentulpus pe abilitãþile conducãtorului, trãsãturile de per-
sonalitate, relaþiile de influenþã, orientarea cognitivã faþã de ori-entarea em
oþionalã, orientarea individualã faþã de orientarea degrup, accentul pus pe ego faþã de accentul pus pe interesele co-lective. D
e asemenea, definiþiile variazã prin m
odul în care sunt,dupã natura lor, descriptive sau norm
ative1. C
onceptul de lea-dership
(desemneazã însãºi activitatea de conducere) a fascinat
dintotdeauna gânditorii, încã din timpurile de dem
ult. Ca urm
a-re, existã o literaturã abundentã despre stilurile de leadership ºiprincipiile care le conþin.
Un leadership eficace se im
pune în toate sferele de activi-tate, cum
ar fi: industria, politica sau armata, acesteia din urm
ãfiindu-i absolut necesarã. Fãrã un leadership puternic este foarte
CÃ
PITAN
LECT.UN
IV. DU
MITRU
IAN
CU
LO
COTEN
ENT
PREP.UN
IV. ALEX
AN
DRU
BABO
ª
18w
ww
.rft.forter.ro
puþin probabil ca o armatã sã poatã sã-ºi concentreze eforturile ºi
mem
brii sãi pentru a reuºi sã atingã scopul propus, fapt esenþialîn succesul m
isiunilor specifice. Un leadership puternic este aso-
ciat cu niveluri ridicate de coeziune ºi elaborarea unui obiectivcom
un, care joacã un rol primordial în reuºita tuturor operaþiu-
nilor militare.
Leadership-ul, concept extrem
de complex care face apel
la numeroase valori, depinde foarte m
ult de context. Nu putem
afirma cã avem
o definiþie universal recunoscutã ºi acceptatã.M
ai degrabã putem recunoaºte diverse valori, calitãþi ale lideru-
lui care, combinate, form
eazã ceea ce noi numim
leadership.Persoanele dotate cu aceste calitãþi sunt considerate ca fiind li-deri care, în funcþie de eficacitatea într-o situaþie datã, sunt jude-caþi ca buni sau rãi.
Una din cele m
ai des acceptate definiþii ar fi: „Un lider
este acela care influenþeazã persoane ºi proiecte spre calea suc-cesului”. A
influenþa nu înseamnã a m
anipula. Influenþa esteconstituitã de capacitatea de grupare ºi canalizare a com
peten-þelor grupului spre reuºitã, de capacitatea de a analiza corect ºiobiectiv o problem
ã, de a defini clar obiectivele, de a elabora so-luþii optim
e, de a planifica ºi realiza etapele în atingerea obiec-tivelor. L
iderul în zilele noastre joacã rolul de coach(antrenor),
el motiveazã ºi coordoneazã echipa sa pentru a se im
plica activîn procesul decizional. În esenþã, cea m
ai importantã caracteris-
ticã a leadership-ului constã în capacitatea liderului de a-i facepe oam
eni sã acþioneze. Prin leadership nu se înþelege doar autoritatea, ci ºi capa-
citatea de a dirija alte persoane. Un com
andant nu va fi niciodatãlider dacã nu va face nim
ic practic pentru a influenþa ºi inspirasubordonaþii sãi
2. În realitate, comandantul nu devine lider decât
dacã este acceptat în acest mod de subordonaþi. L
eadership-ulnecesitã m
ult mai m
ult decât competenþe în gestionare sau auto-
ritate legalã. Liderul este acela care îi m
otiveazã pe ceilalþi mem
-
Transformarea F
orþelor Terestre
19d
ecembrie, 20
07
bri, unitar. Posturile de autoritate ºi prestigiu au multe în com
uncu leadership-ul, dar nu trebuie sã coincidã neapãrat cu el.
Prin cuvintele ºi acþiunile lor, liderii îi incitã pe toþi din ju-rul lor sã se subscrie la o m
isiune comunã ºi sã creadã cã totul
este posibil. Liderii constituie o sursã inepuizabilã de energie ºi
entuziasm. E
i creeazã scânteia care aprinde flacãra, dupã caregãsesc m
ijloacele necesare pentru a alimenta focul.
Lead
ership
militar ºi lead
ership
civil
Diferenþa între etica m
ilitarã ºi etica administrativã este
foarte importantã. Faþã de civilii care lucreazã pentru o între-
prindere privatã sau de stat, militarii sunt condiþionaþi de posibili-
tatea de a muri pentru þara lor, dacã este nevoie. D
e aceea sevorbeºte, de m
ulte ori, de „responsabilitatea nelimitatã“ a m
ilita-rilor
3. În plus, un lider militar are sarcina de a se ocupa perm
a-nent de binele subordonaþilor sãi, pe care nu îi poate trata ca sim
-ple m
ijloace de ajutor în avansarea în carierã. De exem
plu, sesusþine faptul cã eºecul am
ericanilor din Vietnam
s-a datorat, înfoarte m
are mãsurã, ofiþerilor, care nu au þinut cont de subordo-
naþi, ci erau motivaþi de interesul personal, ignorând total sacri-
ficiul de sine ºi încrederea reciprocã, valori care caracterizeazãetica m
ilitarã tradiþionalã. Mai concret, un m
odel de gestionareaxat pe eficacitate adm
inistrativã ºi interes personal este contrareticii m
ilitare tradiþionale ºi umbreºte conceptul de coeziune ºi
unitate militarã.
Studiile din ultimul tim
p au arãtat cã o mare parte din
mem
brii forþelor armate m
oderne susþin aceastã eticã tradiþiona-lã de sacrificiu, iar cealaltã parte cred cã serviciul m
ilitar nu poa-te fi considerat o sim
plã slujbã, cã este un mod de viaþã. D
inaceste studii a rezultat cã m
ilitarii susþin ferm etica m
ilitarã care-idiferenþiazã de viaþa civilã, dar ºi cã viaþa personalã le este dras-tic influenþatã de exigenþele vieþii m
ilitare. Acesta este un aspect
Particularizarea leadership-ului în context organizaþional m
ilitar
20
ww
w.rft.forter.ro
de influenþã civilã asupra armatei care cauzeazã neliniºte în rân-
dul militarilor. A
r fi doar un exemplu pentru a sublinia nevoia de
armonizare a calitãþilor care se cer unui lider m
ilitar, þinându-secont ºi de aspectele vieþii civile ºi personale ale subordonaþilor.
Particu
larizarea teoriilor leadersh
ip-u
lui
la med
iul m
ilitar
Din teoriile conceptuale ºtim
cã leadership-ul necesitã de-prinderi pentru prelucrarea inform
aþiilor ºi deprinderi cognitivecum
ar fi: învãþarea, mem
oria, rezolvarea problemelor, procese-
le decizionale, integrarea informaþiilor, abstractizarea, pãrerile
personale ºi un cadru cuprinzãtor ºi complex de referinþe. M
aim
ult, cu cât liderul este mai experim
entat, cu atât sunt mai nece-
sare procesele cognitive. Aceasta rezultã în prim
ul rând din res-ponsabilitãþile crescânde raportate la poziþia în cadrul organiza-þiei, iar în particular, raportate la planificarea pe term
en lung, an-gajarea în m
ediul exterior al organizaþiei, crearea de politici or-ganizaþionale, dezvoltarea reþelei inform
aþionale.V
iitorii lideri militari trebuie sã posede niveluri cognitive
de mare com
plexitate pentru a înþelege mediile com
plexe, vola-tile ºi probabilistice, pentru a construi un plan sau o viziune pen-tru viitor. E
ºecul în realizarea acestei viziuni va avea ca rezultatînfrângerea
4. Liderii care sunt m
ai dotaþi din punct de vedere alcom
plexitãþii cognitive sunt mult m
ai în mãsurã sã înþeleagã ºi
sã identifice ceea ce este decisiv, culminant, având aceleaºi in-
formaþii ca ºi ceilalþi. A
bilitatea de a vedea corect câmpul de lup-
tã este esenþialã în succesul comenzii. C
u cât mai m
are estecapacitatea cognitivã a liderilor, cu atât m
ai puternicã este fun-daþia pe care procesul de com
andã al întregii bãtãlii este clãdit5.
Teoriile com
portamentale se concentreazã pe abilitatea li-
derului de a-ºi adapta comportam
entul în funcþie de situaþie.D
acã am com
para teoriile conceptuale cu cele comportam
entale,
Transformarea F
orþelor Terestre
21
decem
brie, 200
7
am vedea cã un plan de acþiune bine gândit ºi folosirea abilitã-
þilor cognitive ale liderilor sunt mult m
ai eficace când sunt im-
plementate de un lider al cãrui com
portament este în conform
i-tate cu cerinþele situaþiei. D
eci, aceste douã seturi de teorii suntcom
plementare.
Spre deosebire de cele douã teorii de mai sus, care se
axeazã pe ceea ce reprezintã leadership-ul, teoriile strategice deluare a deciziilor se concentreazã pe m
odul în care liderii îºi ducm
unca la bun sfârºit. Aceste teorii explicã procese ca: analiza
mediului, interpretare, luarea deciziilor, prin care liderii încearcã
sã alinieze activitãþile organizaþiei cu oportunitãþile sau amenin-
þãrile din exteriorul organizaþiei. Teoriile strategice de luare a
deciziilor, cu accentuarea activitãþii de prelucrare ºi scanare acondiþiilor interne ºi externe, având ca urm
are crearea unei di-recþii corecte pentru organizaþie, neglijeazã procesele folosite delideri pentru a m
otiva subordonaþii înspre acþiune. De aceea, au
apãrut teoriile leadership-ului vizionar ºi inspiraþional, pentru alua în considerare acest aspect. A
ceste teorii se bazeazã pe lide-rii experim
entaþi pentru a formula ºi im
plementa o direcþie pen-
tru organizaþie, printr-o formulare bazatã pe valori. V
iziunea li-derilor reprezintã ceea ce este posibil, dezirabil ºi intenþionatpentru viitor, astfel furnizând un sens direcþional ºi inspirând peceilalþi sã-l urm
eze. E
ventualele modele ale leadership-ului furnizeazã înþele-
gere în relaþiile lider-subordonat, punându-se accentul pe necesi-tatea liderilor de a folosi stiluri de leadership variate, în concor-danþã cu caracteristicile subordonaþilor ºi ale m
ediului organiza-þional sau exterior. M
ai mult, cercetãrile em
pirice asupra teorii-lor com
portamentale sunt în sprijinul noþiunii cã liderul care
aplicã recompense în concordanþã cu perform
anþele subordona-þilor este m
ai în mãsurã sã creascã perform
anþa ºi satisfacþia înrândul lor. T
otuºi, multe com
portamente care sunt critice com
-portam
entului organizaþional efectiv sunt greu de identificat ºi
Particularizarea leadership-ului în context organizaþional m
ilitar
22
ww
w.rft.forter.ro
monitorizat. D
eci, vedem cã fiecare din teoriile prezentate ante-
rior au câte ceva de adãugat la corpul ºi ºtiinþa leadership-ului,dar niciuna nu este în m
ãsurã sã-l construiascã sau defineascãsingurã.
Este bine ºtiut cã ierarhiile naturale se afirm
ã singure, in-diferent dacã fiinþele um
ane se organizeazã pentru a lupta sau am
unci, ºi aceastã structurã este indiferentã la faptul cã aceste ie-rarhii se constituie într-o fabricã m
icã dintr-o comunã, sau într-o
firmã high-tech dintr-un oraº. C
u cât urci mai m
ult în aceastãierarhie, cu atât m
ai mult creºte com
plexitatea nivelului cognitivcerut. A
dicã, aplicat mediului organizaþional m
ilitar, nivelulcom
plexitãþii cognitive trebuie sã creascã o datã cu gradul. Li-
derii militari de la cel m
ai mare nivel trebuie sã posede un nivel
de complexitate cognitivã încât sã fie în m
ãsurã sã înþeleagã me-
diile extrem de com
plexe, volatile ºi probabilistice ºi sã constru-iascã un plan pentru viitor, o viziune.
(contin
uare în
nr. 1 d
in 2008)
Note:
1. Den H
artog, D.N
. Koopm
an, Leadership in O
rganiza-tions, vol. 2, L
ondon, Sage P
ublications, 2001.2. M
DN
, The O
fficer, Winnipeg, Instruction M
aterial forC
anadian Forces, 1978, p. 27-28.
3. Sir John W
. Hackett,
The P
rofession of Arm
s, London,
Tim
e Publishing C
o., p. 63.4. R
.L. P
hillips, J.G. H
unt, Strategic Leadership. A
Multi-
organizational Perspective, C
onnecticut, Greenw
ood Publishing
Group, Inc., 1992.
5. D. R
eisweber, B
attle Com
mand. In: “M
ilitary Review
“,77(5),
1997.
Transformarea F
orþelor Terestre
23
decem
brie, 200
7
Perspective post-Pragala nivelul batalioanelordin for]ele terestre
Sum
mit-ul de la Praga, care s-a desfãºurat în perioada
21-22 noiembrie 2002, a reprezentat un m
oment defi-
nitoriu pentru NA
TO
ºi pentru Europa. D
eciziile adoptate la Pragade cãtre liderii A
lianþei au pus capãt definitiv diviziunilor careau m
arcat Europa în secolul X
X ºi au generat un proces de m
o-dernizare m
enit sã confere NA
TO
capacitatea de a gestiona pro-vocãrile la adresa securitãþii în secolul X
XI. În cadrul acestui pro-
ces, liderii NA
TO
ºi-au manifestat angajam
entul de a menþine
Alianþa ca instituþie centralã pentru apãrarea colectivã, consul-
tãri pe probleme de securitate ºi acþiuni m
ilitare multinaþionale.
Extinderea A
lianþei consolida NA
TO
în mai m
ulte privin-þe, conferindu-i o capacitate m
ãritã de a gestiona atât misiunile
sale tradiþionale, cât ºi cele noi în domeniul securitãþii. D
in punctde vedere politic, noii m
embri constatã un rol extins al N
AT
O în
CÃ
PITAN
OV
IDIU
LUN
GU
24
ww
w.rft.forter.ro
proiectarea ºi managem
entul securitãþii mem
brilor aliaþi în afarazonei de responsabilitate tradiþionale, pe o arie m
ai largã în spa-þiul euroatlantic.
La Praga, A
lianþa a adoptat o serie de mãsuri m
enite sã con-tribuie la echiparea N
AT
O pentru întregul spectru de m
isiuni mi-
litare moderne, având în vedere cã forþele tradiþionale, cu m
obili-tate redusã, adaptate R
ãzboiului Rece, nu m
ai sunt relevante.A
ceasta înseam
nã cã N
AT
O treb
uie sã-ºi creeze forþe cap
a-b
ile sã se dep
laseze rapid
ºi pe d
istanþe m
ai mari, sã ap
licem
ai eficient forþa m
ilitarã ºi sã fie capab
ile sã se autosu
sþinã.
În acest scop, liderii NA
TO
au adoptat o abordare bazatã pe treipiloni pentru îm
bunãtãþirea capacitãþilor de apãrare ale Alianþei:
o nouã iniþiativã a capacitãþilor- A
ngajamentele de la Praga
privind capacitãþile, crearea unei forþe de rãspuns NA
TO ºi efi-
cientizarea structurii militare de com
andã.T
ema acestui articol a determ
inat analizarea transformãri-
lor ºi perspectivelor post-Praga, reflectate la nivel tactic, bata-lion, din punct de vedere al abordãrii celor trei piloni stabiliþi laPraga. C
e înseamnã transform
are? Se poate argumenta cã scopul
transformãrii este acela de a m
enþine Arm
ata Rom
âniei relevan-tã pentru m
ediul de securitate ºi capabilã sã îºi îndeplineascã înm
od eficient rolurile pe care puterea politicã doreºte ca armata sã
ºi le asume, în contextul noilor am
eninþãri ºi pericole existente.P
ilonu
l un
u - A
ngajam
entele d
e la Praga p
rivind
ca-p
acitãþilePrin noua iniþiativã a capacitãþilor, aliaþii, în m
od indivi-dual, s-au angajat ferm
, din punct de vedere politic, sã consoli-deze capacitãþile în m
ai mult de 400 de dom
enii specifice. Aces-
tea acoperã urmãtoarele opt dom
enii: • apãrare în dom
eniile nuclear, radiologic, biologic ºi chi-m
ic;• inform
aþii;
Transformarea F
orþelor Terestre
25
decem
brie, 200
7
• supraveghere ºi identificare a þintelor;• supraveghere aer-sol;• com
andã, control ºi comunicaþii;
• creºterea eficacitãþii acþiunilor de luptã, inclusiv muniþie
ghidatã de înaltã precizie ºi capacitãþi de suprimare a apãrãrii
antiaeriene a inamicului, capacitãþi de transport strategic aerian
ºi naval;• realimentare cu com
bustibil în aer;• unitãþi dislocabile de sprijin de luptã ºi sprijin logistic. P
ilonu
l doi - F
orþa de R
ãspu
ns N
AT
O (N
AT
O R
es-p
onse F
orce - NR
F)
Conceptul de N
RF a apãrut ca urm
are a necesitãþii asigu-rãrii unei forþe cu tehnologie avansatã, flexibilã, m
obilã, interope-rabilã ºi sustenabilã, incluzând com
ponente terestre, navale ºiaeriene, pregãtitã sã se deplaseze rapid oriunde ar fi necesar.
Scopul acestei forþe este în primul rând acela de a asigura
o forþã cu nivel înalt de operativitate, capabilã sã se deplasezerapid oriunde i se va cere, sã execute o gam
ã largã de misiuni ale
Alianþei. În al doilea rând, N
RF este un catalizator pentru con-
centrarea ºi promovarea perfecþionãrii capacitãþilor m
ilitareale
Alianþei ºi pentru continuarea transform
ãrii acestora în scopuldea putea gestiona provocãrile din ce în ce m
ai evoluate la adresasecuritãþii.
Pilon
ul trei - N
oua S
tructu
rã Militarã d
e Com
and
ãPrin principiile andorsate la Praga, noua structurã de co-
mandã va fi m
ai suplã, mai eficientã, m
ai practicã ºi mai m
obilã. C
are sunt transformãrile ºi perspectivele post-Praga re-
flectate la nivel tactic? Pentru a avea rãspunsul la aceastã între-bare, trebuie sã identificãm
scopul fundamental, obiectivele, di-
recþiile de acþiune ºi etapele transformãrii A
rmatei R
omâniei con-
form Strategiei de transform
are a Arm
atei Rom
âniei, precum ºi
locul ºi rolul batalioanelor din forþele terestre transformate sau
nu dupã Praga.
Perspective post-P
raga la nivelul batalioanelor din forþele terestre
26
ww
w.rft.forter.ro
La nivel naþional, scopul fundam
ental al transformãrii ar-
matei îl constituie realizarea noilor capabilitãþi prin care R
omânia
va rãspunde provocãrilor actuale ºi viitoare din mediul de secu-
ritate. Acestea vor asigura îndeplinirea cerinþelor specifice pre-
vãzute în Constituþie, a angajam
entelor asumate de R
omânia faþã
de NA
TO
, Uniunea E
uropeanã, precum ºi în cadrul iniþiativelor
regionale ºi coaliþiilor. T
ransformarea A
rmatei R
omâniei are ca ob
iectiv general
realizarea unei structuri moderne, com
plet profesionalizate, cuun grad sporit de m
obilitate, eficientã, flexibilã, dislocabilã, sus-tenabilã, având capacitatea de a acþiona întrunit ºi de a fi anga-jatã într-un spectru larg de m
isiuni.M
aterializarea obiectivului general al procesului de trans-form
are este susþinut de proiectele de viitor, care cuprind urmã-
toarele direcþii d
e acþiun
e:• asum
area ºi îndeplinirea obligaþiilor faþã de NA
TO
;• pregãtirea ºi participarea la m
isiunile UE
;• rem
odelarea structurii de comandã ºi control;
• remodelarea structurilor de suport logistic;
• realizarea sistemelor C
4I2SR
ºi informatizarea A
rmatei
Rom
âniei;• m
odernizarea managem
entului resurselor umane;
• creºterea calitãþii vieþii personalului;• rem
odelarea învãþãmântului m
ilitar;• optim
izarea Sistemului de Planificare, Program
are, Bu-
getare ºi Evaluare;
• modernizarea coordonatã a echipam
entelor militare;
• remodelarea sistem
ului „Intelligence”;• rem
odelarea sistemului m
edical al armatei.
Dem
ersurile pentru modernizare ºi realizare a interopera-
bilitãþii vor cuprinde trei etape distincte, determinate de restruc-
turarea structurii de forþe, termenele angajate faþã de A
lianþã pen-
Transformarea F
orþelor Terestre
27
decem
brie, 200
7
tru îndeplinirea cerinþelor Obiectivelor Forþei, precum
ºi de ce-rinþele procesului de integrare în N
AT
O ºi U
E:
- E
tapa
finalizãrii
restructu
rãrilor d
e b
azã (2005-
2007);- Etap
a integrãrii op
eraþionale d
eplin
e în N
AT
O ºi
Un
iun
ea Eu
ropean
ã (2008-2015);- E
tapa in
tegrãrii tehn
ice dep
line în
NA
TO
ºi Un
iun
eaE
urop
eanã (2016-2025).
La acest m
oment ne aflãm
la finele etapei I, de finalizarea restructurãrilor de bazã, m
oment la care în forþele terestre pot
fi identificate, dupã tipul ºi misiunile pe care le au, urm
ãtoarelebatalioane:
• batalioane luptãtoare, de sprijin de luptã sau sprijin lo-gistic, operaþionalizate ºi afirm
ate NA
TO
;• batalioane luptãtoare, de sprijin de luptã sau sprijin lo-
gistic, în curs de operaþionalizare ºi afirmare;
• batalioane luptãtoare din forþele de generare/regeneraredestinate sã participe la m
isiuni internaþionale sub egida NA
TO
,O
NU
sau OSC
E;
• batalioane luptãtoare, de sprijin de luptã sau sprijin lo-gistic, din forþele de generare/regenerare;
• batalioane mixte, cu m
isiuni de sprijin. C
are sunt transformãrile
care au avut loc la nivelul aces-tor structuri?
Din punct de vedere al pilonului I privind capacitãþile, pu-
tem sesiza încã din detalierea tipurilor de batalioane, diferenþe
de asigurare a capacitãþilor structurilor. Astfel, pentru batalioa-
nele ºi structurile luptãtoare, de sprijin sau deservire, operaþiona-lizate ºi afirm
ate NA
TO
, putem afirm
a cã transformãrile reali-
zate la acest mom
ent ne îndreptãþesc sã spunem cã acestea aco-
perã majoritatea dom
eniilor identificate la Praga: apãrarea în do-m
eniile nuclear, radiologic, biologic ºi chimic, inform
aþii, co-m
andã, control ºi comunicaþii, creºterea eficacitãþii acþiunilor de
Perspective post-P
raga la nivelul batalioanelor din forþele terestre
28
ww
w.rft.forter.ro
luptã ºi unitãþi dislocabile de sprijin de luptã ºi sprijin logistic. Încontinuare, principala provocare constã în asigurarea unui m
ana-gem
ent eficient al resurselor financiare ºi umane pentru m
enþi-nerea ºi perfecþionarea capabilitãþilor realizate pentru acestestructuri.
Pentru batalioanele luptãtoare, de sprijin de luptã sau spri-jin logistic în curs de operaþionalizare ºi afirm
are, acestea au par-curs o parte din etapele structurale ºi conceptuale de transfor-m
are urmând ca, pe baza planificãrilor existente, sã fie realizate
ºi transformãrile capacitãþilor de com
andã ºi control ºi a celor deluptã. În ceea ce priveºte batalioane luptãtoare, de sprijin de lup-tã sau sprijin logistic din forþele de generare/regenerare, rolulacestora este acela de a asigura com
pletarea cu personal ºi teh-nicã de luptã pentru structurile operaþionalizate sau în curs de ope-raþionalizare ºi de a m
enþine/perfecþiona nivelul de instruire curesursele ºi m
ijloacele limitate pe care acestea le au la dispoziþie.
O problem
ã specificã o pune realizarea corespondenþeidintre capabilitãþi ºi angajam
ente. Deseori, existã un decalaj în-
tre angajamentele politice pentru lansarea operaþiilor ºi furniza-
rea forþelor solicitate pentru desfãºurarea operaþiilor. Dar în m
ul-te cazuri, acesta nu este rezultatul discrepanþei dintre scopurileurm
ãrite ºi mijloacele avute la dispoziþie.
Pot fi identificate trei categorii de probleme care cauzeazã
aceastã discrepanþã persistentã între deciziile politice referitoarela operaþii ºi îndeplinirea corespunzãtoare a declaraþiilor privi-toare la cerinþe: voinþa politicã, resursele ºi capabilitãþile.
Din punct de vedere al pilonului II, F
orþa NA
TO de R
ãs-puns, A
rmata R
omâniei este deja angajatã cu forþe ºi m
ijloace lastructurile N
RF, în principal pe dom
eniile unde avem la acest
mom
ent dezvoltate capacitãþile mai sus m
enþionate. Trebuie spe-
cificat cã toate structurile cu care forþele terestre s-au angajat laN
RF au fost evaluate ºi certificate pentru m
isiunile/sarcinile pe
Transformarea F
orþelor Terestre
29
decem
brie, 200
7
care la au de îndeplinit în cadrul Forþei. De asem
enea, parte din-tre aceste structuri au participat la exerciþii m
ultinaþionale în co-m
un cu celelalte componente ale N
RF, ocazie cu care au fost va-
lidate conceptele Forþei NA
TO
de Rãspuns, iar forþele participan-
te ºi-au demonstrat ºi probat capacitãþile ºi procedurile de lucru
proprii într-un mediu m
ultinaþional care tinde sã fie tot mai inter-
operabil. T
ransformãri sem
nificative s-au fãcut ºi din punct de ve-dere al pilonului III, N
oua Structurã Militarã de C
omandã. A
st-fel, la nivelul forþelor terestre, prin noua concepþie de com
andãºi control au fost clar stabilite atribuþiile de com
andã ºi controlale com
andamentelor din punct de vedere operaþional ºi adm
i-nistrativ, atât în situaþii de norm
alitate, cât ºi în diferite situaþiispecifice în care se pot afla structuri din forþele terestre în þarãsau în m
isiuni internaþionale. D
e asemenea, sunt planificate noi schim
bãri structurale lanivelul com
ponentelor centrale de comandã, în scopul eficienti-
zãrii procesului de comandã ºi control ºi a delim
itãrii sarcinilorstructurilor de com
andã ºi control din punct de vedere al condu-cerii forþelor operaþionalizate sau a celor de generare/regenerare.
Într-un anumit sens, m
ulte dintre transformãrile pe care
Alianþa le-a iniþiat în ultim
ul deceniu ºi jumãtate au reprezentat
eforturi conºtiente pe care aceasta le-a fãcut pentru a-ºi întãri efi-cacitatea operaþionalã. O
rice comparaþie între forþele aliate din
zi-ua de astãzi ºi cele de acum
10-15 ani demonstreazã acest
lucru.T
oþi aliaþii au parcurs sau sunt în cursul unui proces de analizã aprogram
elor ºi structurilor lor de apãrare, pentru a fi siguri cãforþele pe care le deþin corespund cerinþelor actuale, iar toateC
ãrþile Albe ream
intesc nevoia de a asigura capacitatea de dislo-care, sustenabilitatea ºi gradul de utilizare a forþelor conform
atâtC
oncepþiei Strategice a Alianþei - docum
entul care descrie me-
diul strategic ºi modalitãþile în care N
AT
O abordeazã am
enin-þãrile ºi provocãrile cãrora trebuie sã le facã faþã, cât ºi altor do-
Perspective post-P
raga la nivelul batalioanelor din forþele terestre
30
ww
w.rft.forter.ro
cumente directoare detaliate. În m
od colectiv, Alianþa ºi-a revi-
zuit strategia ºi concepþiile, structura forþelor ºi structura de co-m
andã, precum ºi organizarea ºi procedurile sale interne.
În concluzie, cãutãrile în vederea realizãrii unei mai m
arieficienþe operaþionale nu se sfârºesc niciodatã. A
cest lucru se da-toreazã, în parte, cerinþelor im
puse de schimbãrile în dom
eniuloperaþiilor, cel puþin din douã puncte de vedere. În prim
ul rând,cerinþele anum
itor teatre operaþionale, în special în sensul nevoiide capabilitãþi, evolueazã în tim
p. În al doilea rând, operaþiilelansate creeazã cerinþe care sunt de obicei suplim
entare ºi uneoridiferite faþã de cele ale operaþiilor anterioare. C
erinþele ForþeiInternaþionale de A
sistenþã de Securitate (ISAF) din A
fganistan,Forþei K
osovo, Operaþiei A
ctive Endeavour ºi ale M
isiunii NA
TO
de Instruire în Irak sunt diferite între ele, însã trebuie îndeplinitesim
ultan. Dar nevoia pentru continuarea transform
ãrii este de ase-m
enea generatã de faptul cã NA
TO
trebuie încã sã realizeze su-ficiente progrese în îm
bunãtãþirea diferitelor componente ale efi-
cacitãþii operaþionale sau în inter-relaþionarea acestora într-un totcoerent.
Transformarea F
orþelor Terestre
TACTIC
~G
ENERAL~
33
decem
brie, 200
7
Psihologia supravie]uirii(1)P
entru a trece cu succes printr-o situaþie de supravie-þuire este nevoie de m
ai mult decât cunoºtinþe ºi de-
prinderi de a construi adãposturi, de a obþine hranã, a face focuriºi a vã deplasa fãrã ajutorul aparaturii de navigaþie standard. U
niioam
eni cu puþinã sau chiar deloc pregãtire în domeniul supravie-
þuirii au reuºit sã supravieþuiascã unor situaþii care le-au pus via-þa în pericol. A
lþi oameni cu instrucþie de supravieþuire nu au fo-
losit deprinderile formate ºi au sfârºit tragic. O
componentã de
bazã în orice situaþie, care presupune supravieþuirea, este atitu-dinea m
entalã a individului implicat. Sã aveþi deprinderi în do-
meniul supravieþuirii este im
portant, însã sã aveþi voinþa de asupravieþui este esenþial. Fãrã voinþa de a supravieþui, deprinde-rile acum
ulate servesc unui scop mic, iar cunoºtinþele valoroase
se pierd inutil.
ION
ELIRIM
IA
34
ww
w.rft.forter.ro
Existã o psihologie a supravieþuirii. M
ilitarul aflat într-unm
ediu ce presupune supravieþuirea întâmpinã m
ulte situaþii stre-sante, care în cele din urm
ã au impact asupra m
inþii sale. Aceste
situaþii stresante pot produce gânduri ºi emoþii care, dacã sunt
insuficient înþelese, pot transforma un m
ilitar încrezãtor, bine in-struit, într-un individ indecis ºi ineficient, cu o abilitate de a supra-vieþui îndoielnicã. D
e aceea, fiecare militar trebuie sã fie con-
ºtient de acestea ºi capabil sã recunoascã acele situaþii stresante,obiºnuite, asociate în m
od normal cu supravieþuirea. În plus, este
imperativ ca m
ilitarii sã conºtientizeze reacþiile lor cu privire lavarietatea largã a situaþiilor stresante asociate cu supravieþuirea.
Acest articol îºi propune sã identifice ºi sã explice natura
stresului, factorii de stres asociaþi cu supravieþuirea ºi acele reac-þii interne pe care m
ilitarii le au atunci când iau contact cu stre-sul unei situaþii de supravieþuire reale. D
e asemenea, articolul îºi
propune transmiterea unor cunoºtinþe care sã vã ajute sã depãºiþi
cele mai dificile perioade din viaþã.
O p
rivire asup
ra stresulu
i
Înainte sã putem înþelege reacþiile noastre psihologice într-o
situaþie de supravieþuire, este util pentru început sã ºtim câteva
elemente cu privire la stres.
Stresul nu este o boalã pe care sã o putem trata ºi elim
ina.În schim
b, stresul este o stare prin care toþi trecem. Stresul poate
fi descris ca reacþia noastrã la presiune. Stresul este denumirea
datã experienþei pe care o avem ca rãspuns de naturã psihicã,
mentalã, em
oþionalã ºi spiritualã la tensiunile vieþii.N
evoia de stres. A
vem nevoie de stres pentru cã el are
multe avantaje pozitive. Stresul este un furnizor de provocãri; el
ne dã ºansa sã învãþãm despre valori ºi puterea noastrã de rezis-
tenþã. Stresul ne poate arãta abilitatea de a gestiona presiuneafãrã paºi greºiþi; el testeazã adaptabilitatea ºi flexibilitatea noas-
Tacticã generalã
35
decem
brie, 200
7
trã; el ne poate stimula sã dãm
ceea ce avem m
ai bun în noi.D
eoarece, de obicei, nu considerãm evenim
entele neimportante
ca fiind stresante, stresul, de asemenea, poate fi un excelent indi-
cator al importanþei cu care tratãm
sau ne ataºãm de un eveni-
ment; cu alte cuvinte, el evidenþiazã ceea ce este im
portant pen-tru noi. A
vem nevoie de ceva stres în vieþile noastre, dar prea
mult decât nim
ic poate fi dãunãtor. Scopul este sã avem stres,
dar nu un exces al acestuia. Prea mult stres poate dãuna atât oa-
menilor, cât ºi structurilor m
ilitare. Prea mult stres conduce la
extenuare. Extenuarea provoacã o tensiune neconfortabilã de
care încercãm sã scãpãm
ºi, de preferat, sã o evitãm. M
ai jos suntenum
erate câteva din semnele com
une ale extenuãrii pe care s-arputea sã le descoperiþi ºi la colegi sau la propria persoanã atuncicând sunteþi supuºi la prea m
ult stres: dificultate în luarea deci-ziilor; izbucniri de furie; m
emorie slabã; nivel scãzut al energiei;
îngrijorare constantã; predilecþie pentru greºeli; gânduri cu pri-vire la m
oarte sau sinucidere; probleme în a fi de acord cu cei-
lalþi; retragerea ºi izolarea faþã de ceilalþi; neasumarea responsa-
bilitãþilor; nepãsarea.A
ºa cum puteþi constata, stresul poate fi constructiv sau
distructiv. El poate încuraja sau descuraja, îm
pingându-ne îna-inte sau blocându-ne în cotidian ºi face ca viaþa sã aibã sens sausã fie, aparent, fãrã înþeles. Stresul vã poate inspira sã acþionaþicu succes ºi sã îndepliniþi cu m
aximã eficienþã provocãrile unei
situaþii de supravieþuire. De asem
enea, vã poate provoca panicãºi uitarea întregii pregãtiri în dom
eniu. Cheia succesului de a
supravieþui este abilitatea de a gestiona stresul inevitabil pe careîl veþi întâlni. Supravieþuitorul este m
ilitarul care acþioneazã asu-pra stresului sãu, în loc sã lase stresul sã acþioneze asupra sa.
Factori d
e stres specifici su
pravieþu
irii
Orice evenim
ent poate conduce la stres, ºi cum fiecare a
trecut prin aºa ceva, evenimentele nu vin întotdeauna singure.
Psihologia supravieþuirii
36
ww
w.rft.forter.ro
Adesea, situaþiile generatoare de stres au loc sim
ultan. Aceste si-
tuaþii, evenimente, întâm
plãri nu reprezintã stresul în sine, darele îl produc ºi sunt denum
ite factori de stres. Factorii de stressunt evident cauza, în tim
p ce stresul este efectul. O datã ce corpul
recunoaºte prezenþa unui factor de stres, începe sã acþioneze pen-tru a se proteja. C
a rãspuns la un factor de stres, corpul se pre-gãteºte fie sã lupte, fie sã fugã de el. A
ceastã pregãtire implicã
un SOS intern trim
is în tot corpul. Pe mãsurã ce corpul rãspunde
la acest SOS, au loc câteva acþiuni. C
orpul elibereazã combus-
tibilul stocat (zahãr, grãsimi) pentru a asigura energie im
ediatã;ritm
ul respiraþiei creºte pentru a asigura mai m
ult oxigen sânge-lui; tensiunea m
uscularã de asemenea creºte, pentru a pregãti
corpul de acþiune; mecanism
ele de coagulare a sângelui suntactivate pentru a reduce sângerarea datoratã eventualelor tã-ieturi; sim
þurile devin mult m
ai ascuþite (auzul devine mai sen-
sibil, ochii se mãresc, m
irosul devine mai precis) astfel încât
sunteþi mai conºtient la ceea ce vã înconjoarã, iar ritm
ul inimii ºi
tensiunea arterialã cresc pentru a asigura mai m
ult sânge muº-
chilor. Aceastã posturã protectoare îi dã posibilitatea unei per-
soane sã facã faþã unui pericol potenþial; totuºi, o persoanã nupoate m
enþine un astfel de nivel de alertã la nesfârºit. Factorii destres nu sunt curtenitori; un factor de stres nu pleacã pentru cãvine altul. Factorii de stres se cum
uleazã. Efectul cum
ulativ alfactorilor de stres m
inori poate fi un pericol major dacã toþi acþio-
neazã împreunã sau la intervale m
ici de timp.
Pe mãsurã ce rezistenþa corpului la stres scade ºi sursele
de stres continuã (sau cresc), se instaleazã, eventual, o stare deextenuare. În acest m
oment, abilitatea de a rezista la stres sau de
a-l folosi într-un mod pozitiv se disipã ºi apar sem
ne de pericol.A
nticiparea factorilor de stres ºi dezvoltarea procedeelor de a leface faþã sunt douã com
ponente în managem
entul eficient al stre-sului. D
e aceea, este esenþial ca militarul aflat într-o situaþie de
supravieþuire sã fie conºtient de tipurile de factori generatori destres pe care îi poate întâlni.
Tacticã generalã
37
decem
brie, 200
7
Rãn
ile, bolile sau
decesele. R
ãnile, bolile ºi decesele suntposibilitãþi reale pe care un supravieþuitor le poate întâlni. Pro-babil nim
ic nu este mai stresant decât sã fiþi singur într-un m
ediunefam
iliar, unde aþi putea muri datoritã acþiunilor ostile, unui ac-
cident sau mâncând ceva letal. B
olile ºi rãnile, de asemenea, se
pot adãuga stresului prin limitarea capacitãþii de m
iºcare, obþine-rea hranei ºi apei, gãsirea unui adãpost ºi autoprotecþie. C
hiardacã bolile ºi rãnile nu conduc la deces, ele se adaugã stresuluiprin durerea ºi disconfortul pe care îl genereazã. C
ontrolul stre-sului asociat cu vulnerabilitatea la rãni, boli ºi deces este m
odali-tatea pe care un m
ilitar trebuie sã o adopte.In
certitud
inea ºi lip
sa de con
trol. Unele persoane au di-
ficultãþi în a se descurca într-un loc unde nu totul este bine defi-nit ºi clar. Singura garanþie într-o situaþie de supravieþuire esteaceea cã nim
ic nu este garantat. Poate fi extrem de stresant sã vã
descurcaþi pe baza unor informaþii lim
itate, într-un loc unde aveþicontrol lim
itat asupra a ceea ce vã înconjoarã. Aceastã incertitu-
dine ºi lipsã de control, de asemenea, se adaugã la stresul de a fi
bolnav, rãnit sau ucis.M
ediu
l. Chiar ºi în cele m
ai ideale împrejurãri, natura
este destul de imprevizibilã. Într-o situaþie de supravieþuire, un
militar trebuie sã se lupte cu factorii de stres generaþi de vrem
e,teren ºi de diferitele vieþuitoare care trãiesc în zona respectivã.C
ãldura, frigul, ploaia, vântul, munþii, m
laºtinile, deºerturile, in-sectele, reptilele periculoase ºi alte anim
ale sunt doar câteva dinprovocãrile care îl aºteaptã pe un m
ilitar într-o situaþie de supra-vieþuire. M
odul în care un militar gestioneazã stresul generat de
mediul înconjurãtor poate fi o sursã de hranã ºi protecþie sau poa-
te fi cauza unui disconfort extrem, care sã conducã la rãnire, boa-
lã sau deces.F
oamea ºi setea. Fãrã hranã ºi apã, o persoanã slãbeºte ºi
eventual moare. A
stfel, obþinerea ºi pãstrarea hranei ºi apei do-bândeºte o im
portanþã crescutã, pe mãsurã ce perioada de tim
p
Psihologia supravieþuirii
38
ww
w.rft.forter.ro
creºte într-o situaþie de supravieþuire. Pentru un militar obiºnuit,
sã aibã asigurat suportul logistic, explorarea pentru cãutarea hra-nei ºi apei poate fi o sursã m
are de stres. O
boseala. Forþându-vã sã continuaþi supravieþuirea, nu este
uºor, pe mãsurã ce deveniþi m
ai obosit. Este posibil sã deveniþi
atât de obosit, încât decizia de a sta treaz este un stres în sine.Izolarea. E
xistã multe avantaje în înfruntarea necazurilor
împreunã cu alþii. C
a militari învãþãm
deprinderi individuale, darne instruim
sã funcþionãm ca parte a unei echipe. D
eºi ca mili-
tari ne plângem de eºalonul superior, devenim
dependenþi de in-form
aþiile ºi îndrumãrile pe care acesta le asigurã, în m
od spe-cial pe tim
pul situaþiilor confuze. Faptul de a fi în contact cualþii, de asem
enea, asigurã un sentiment de siguranþã m
ai mare
ºi sentimentul cã cineva este disponibil sã vã ajute dacã întâm
pi-naþi problem
e. Un factor de stres sem
nificativ, într-o situaþie desupravieþuire, este acela cã adesea o persoanã sau o echipã trebu-ie sã se bazeze doar pe propriile resurse. Factorii de stres m
enþio-naþi în acest articol nu sunt singurii pe care aþi putea sã-i întâlniþi.
Reþineþi cã ceea ce este stresant pentru o persoanã este po-
sibil sã nu fie stresant pentru o alta. Experienþa personalã, instru-
irea, perspectiva personalã asupra vieþii, starea fizicã ºi mentalã,
nivelul de autoîncredere contribuie la ceea ce veþi gãsi stresantîntr-un m
ediu ce presupune supravieþuirea. Obiectivul nu este de
a evita stresul, ci mai degrabã de a gestiona factorii de stres spe-
cifici supravieþuirii ºi de a-i face sã lucreze în avantajul dumnea-
voastrã.Plecând de la cunoºtinþele generale privind stresul ºi de lafactorii de stres specifici într-o situaþie de supravieþuire, pasulurm
ãtor este de a examina reacþiile noastre la factorii de stres pe
care putem sã-i întâlnim
.(con
tinu
are în n
um
ãrul u
rmãtor)
Tacticã generalã
39
decem
brie, 200
7
Realizarea sistemului
de comunica]ii la unit`]ile
logisticeC
ÃPITA
NG
EORG
EZA
MÃ
Introd
ucere
Sistemul de com
unicaþii ºi informaticã (C
IS) al unitãþiilogistice este organizat ºi structurat astfel încât sã asigure cerin-þele de legãturã pentru com
anda, controlul operaþional ºi admi-
nistrativ al forþelor. Acesta dispune de o com
ponentã staþionarãºi una m
obilã. Sistem
ul de comunicaþii trebuie sã fie integrat la nivelul
întregii unitãþi, el fiind compus din sistem
e independente alestructurilor din com
punerea unitãþii. Acestea sunt alcãtuite din
canale de legãturã proprii, preluate (închiriate) în cea mai m
areparte din sistem
ul de telecomunicaþii naþional, com
pletate de ca-nale radio ºi fir proprii, concentrate în centrul de com
unicaþii alpunctului de com
andã.
40
ww
w.rft.forter.ro
Tacticã generalã
Sistem
ul d
e comu
nicaþii în
raionu
l de d
ispu
-n
ereÎn punctul de com
andã, centrele ºi mijloacele tehnice afe-
rente vor fi dispuse grupat în: centrul de analizã ºi decizie, cen-trul de operaþii, centrul de resurse, centrul de com
unicaþii, elemen-
te ale subsistemului de securitate ºi ale subsistem
ului logistic.
Varian
tã de realizare a sistem
ulu
i de com
un
icaþii
41
decem
brie, 200
7
Realizarea sistem
ului de comunicaþii la unitãþile logistice
În varianta prezentatã mai sus, m
ijloacele de comunicaþii
din cadrul subsistemului de com
unicaþii al unei unitãþi de nivelbatalion logistic sunt dispuse astfel:
În centrul de decizie: - un telefon;- o staþie radio pe U
US.
În centrul de operaþii: - trei telefoane;- douã staþii radio pe U
US.
În centrul de resurse: - douã telefoane;- o staþie radio pe U
US.
În centrul de comunicaþii:
- un telefon;- douã autostaþii radio;- douã staþii radio pe U
US;
- centralã telefonicã.Subsistem
ul informatic este com
pus din staþiile de lucru,dispuse astfel:
În centrul de decizie:- o staþie de lucru.În centrul de operaþii:- trei staþii de lucru.În centrul de resurse:- trei staþii de lucru.În centrul de com
unicaþii:- trei staþii de lucru;- un server de reþea.Subsistem
ul de comunicaþii al centrului de resurse ºi al
centrului de operaþii este format din m
ijloacele ºi liniile de co-m
unicaþii dintre cele douã centre ºi centrul de comunicaþii, ºi
dintre centrul de comunicaþii ºi subunitãþile unitãþii logistice. D
easem
enea, cerinþele de conducere ale centrului de resurse ºi cen-trului de operaþii se realizeazã ºi prin m
ijloace radio.
42
ww
w.rft.forter.ro
Tacticã generalã
Subsistemul de com
unicaþii de conducere ºi cooperareeste realizat din liniile de com
unicaþii dintre P.C. al eºalonului
superior (nivel brigadã în cazul nostru) ºi P.C. al unitãþii (nivel
batalion logistic), precum ºi din liniile de com
unicaþii dintre uni-tatea logisticã ºi organele adm
inistraþiei publice locale.În cadrul centrului de com
unicaþii, serviciul de permanen-
þã se organizeazã astfel:- un ofiþer de serviciu din rândul cadrelor plutonului de
comunicaþii;
- un centralist de serviciu din rândul SGV
care încadreazãgrupa com
unicaþii;- radiotelegrafiºti de la cele douã autostaþii radio;- un radiotelefonist de serviciu.Subsistem
ul de comunicaþii fir este com
pus din: a) legãturile cu eºalonul superior; b) cele de cooperare; c)
cele proprii din raionul de dispunere.a) U
n numãr m
inim de legãturi fir ce se realizeazã sub
comanda eºalonului superior trebuie sã cuprindã 3 (trei) canale
sau legãturi echivalente, dupã cum urm
eazã:- un circuit telefonic;- un circuit telegrafic/facsim
il secretizat;- un circuit transm
iteri de date.b) Pe orizontalã, legãturile de cooperare se asigurã astfel:
2 (douã) canale sau legãturi echivalente, dupã cum urm
eazã:- un circuit telefonic;- un circuit telegrafic / facsim
il secretizat.c) C
u elementele proprii de dispozitiv se realizeazã câte
un circuit telefonic.Subsistem
ul de comunicaþii radio trebuie sã cuprindã ur-
mãtoarele reþele:
a) cele organizate de eºalonul superior ºi în care intrã lalegãturã unitatea logisticã (batalion), astfel:
- douã reþele de conducere, una pe US ºi una pe U
US;
43
decem
brie, 200
7
Realizarea sistem
ului de comunicaþii la unitãþile logistice
- o reþea a ºefului cercetãrii;- o reþea a ºefului logisticii;- o reþea a apãrãrii A
A.
b) cele proprii, care constau în:- o reþea de conducere pe U
US;
- o reþea de înºtiinþare;- reþeaua radio proprie fiecãrei subunitãþi.Pentru situaþia în care unitatea va prim
i în sprijin alte sub-unitãþi, conducerea acestora se va realiza în reþeaua de conduce-re cu m
ijloacele lor, sau în cazul incompatibilitãþii, prin punerea
unui mijloc radio la dispoziþia unitãþii date în sprijin.
Com
unicaþiile prin mijloace m
obile se organizeazã circu-lar sau, în funcþie de distanþã ºi de cãile de com
unicaþii din raion,pe direcþie.
Sistem
ul d
e comu
nicaþii p
e timp
ul d
eplasãrii
Pentru organizarea comunicaþiilor pe tim
pul deplasãrii, sevor avea în vedere douã situaþii: a) m
utarea PC prin deplasarea
forþelor într-un nou raion; b) efectuarea transporturilor de apro-vizionare a unitãþilor sprijinite logistic. Specificã acestor situaþiieste folosirea cu precãdere a m
ijloacelor radio.În situaþia deplasãrii forþelor unitãþii logistice într-un nou
raion, aceastã operaþie se va executa eºalonat. Legãtura perm
a-nentã între eºalonul precursor ºi forþele principale se realizeazãcu m
ijloacele radio, preferabil cele care lucreazã în spectrulU
US, de pe autostaþiile radio. În perioada deplasãrii acestui deta-
ºament, legãtura de conducere cu eºalonul superior este m
en-þinutã de cãtre forþele principale. O
primã m
isiune a subunitãþiide com
unicaþii ºi informaticã care efectueazã prim
a deplasareîntr-un nou raion este de a stabili legãtura cu eºalonul superior,prin m
ijloace radio sau fir. Acest lucru este necesar, deoarece pe
timpul deplasãrii forþelor principale, legãtura de conducere cu
44
ww
w.rft.forter.ro
Tacticã generalã
eºalonul superior este realizatã pe aceste cãi. În cadrul coloane-lor, legãtura este m
enþinutã cu radiotelefoanele mobile instalate
pe fiecare autovehicul.Pe tim
pul executãrii misiunilor de transport, legãtura în
cadrul convoiului se realizeazã cu radiotelefoanele mobile de pe
fiecare autovehicul, iar între convoi ºi PC al unitãþii, în reþeaua
radio a companiei care are de îndeplinit m
isiunea. Dacã legãtu-
ra nu este stabilã ºi nu se poate realiza pânã la destinaþia trans-portului, raportarea despre îndeplinirea m
isiunii se face prin mij-
loace fir din raionul unitãþii sprijinite logistic.
TACTIC
~ D
ESPEC
IALITATE
47
decem
brie, 200
7
Influen]a instruc]iei alpine[i instruc]iei schiuluiasupra psihicului lupt`torului în m
ediul montan
Vânãtorii de m
unte reprezintã una din cele mai tenace
ºi încercate arme. Instrucþia este durã, viaþa lor este
asprã, misiunea lor foarte com
plexã, iar istoria a demonstrat cã
sunt trupe de elitã ale Arm
atei Rom
âniei. Ei m
aterializeazã res-pectul faþã de spaþiu ºi de om
, fãrã încrâncenare, cu o mare do-
rinþã de a fi cel mai bun, de a atinge perform
anþa.Solicitãrile m
ediului montan se datoreazã unei serii varia-
te de factori specifici, care pot fi clasificaþi în factori de teren ºifactori clim
atici, ca urmare a faptului cã prin specificul activi-
tãþii, luptãtorii din forþele de VM
trebuie sã transforme în avan-
taj vicisitudinile terenului. Prin aclimatizãri ºi antrenam
ente gra-duale, m
icroclimatul grupului trebuie sã acþioneze com
pensato-riu, sprijinind atât individul, cât ºi grupul în sine prin etalareaunor calitãþi precum
: exemplul personal, cam
araderia, dezvol-
CÃ
PITAN
CEZA
RPO
PAP
SIHO
LOG
VIO
LETAPO
P
48
ww
w.rft.forter.ro
tarea spiritului de echipã, încrederea în forþele proprii, reacþiilelucide la cele m
ai dificile încercãri.T
erenul muntos îm
pãdurit este accidentat, cu diferenþem
ari de altitudine între puncte relativ apropiate, comunicaþiile
sunt puþine ºi greu accesibile pentru majoritatea categoriilor de
tehnicã militarã, ceea ce duce la apariþia dificultãþilor în asigu-
rarea traiului ºi ducerea operaþiilor în condiþii de izolare, în dis-pozitivul propriu sau al adversarului. În aceste condiþii poate sãscadã m
oralul trupelor ºi este posibil sã aparã devieri comporta-
mentale ºi/sau volitive datoritã urm
ãtorilor factori: altitudinea;dificultatea terenului; condiþiile de vrem
e; expunerea pe durataunor perioade m
ari de timp la factorii clim
atici.Pentru a putea desfãºura cu succes acþiuni m
anevriere, petoate cele trei tipuri ale arealului m
ontan, vânãtorii de munte tre-
buie sã aibã îndemânare ºi voinþã – nu doar pentru a participa la
lupta nemijlocitã ci, în m
od special - pentru a o domina.
Din perspectiva selecþiei ºi orientãrii profesionale, rezul-
tatele analizei muncii se finalizeazã cu elaborarea psihoprofesio-
gramei, care nu este doar instrum
entul specific psihologiei mun-
cii, ci ºi psihologiei militare. Psihoprofesiogram
a urmãreºte sur-
prinderea specificitãþii fiecãrei profesii în funcþie de sarcinile ºispecificul locului de m
uncã analizat. E
xamenul psihologic în arm
atã evidenþiazã potenþialul ap-titudinal general, structura personalitãþii ºi potenþialul aptitudi-nal special.
Pe lângã cerinþele generale specifice oricãrei arme, trebuie
îndeplinite ºi anumite cerinþe particulare, ºi anum
e: cerinþe fizi-co–m
edicale ºi cerinþe psihologice. Cerinþele fizico-m
edicale suntcele din barem
ele în vigoare.
Clasificarea cerin
þelor psih
ologice
Pred
omin
anat
senzoriale:
integritatea analizatorilor;
acuitate vizualã foarte bunã ºi rezistenþã la obosealã vizualã.
Tacticã de specialitate
49
decem
brie, 200
7
Percepþie vizualã, rapiditate ºi precizie în percepþia vizualã, re-prezentare bidim
ensionalã ºi tridimensionalã, reprezentãri spaþia-
le ºi topografice, orientare topograficã sunt alte asemenea cerinþe.
Pred
omin
anat m
otorii: mem
bre
(siguranþã, precizie, fi-neþe în m
iºcãri; dexteritate a degetelor), abilitate gen
eralã(agi-
litatea întregului corp), forþã fizicã staticã(capacitatea de a îm
-pinge, de a ridica, de a trage), forþã fizicã d
inam
icã(capacita-
tea de utilizare a mâinilor ºi a trunchiului pentru a m
iºca greuta-tea întregului corp), rezisten
þã ºi forþã explozivã.
Cerin
þe senzorio-m
otorii: coordonare vizualã-auditivã-m
otorie; vitezã de reacþie la stimuli vizuali; vitezã de reacþie la
stimuli auditivi; vitezã de reacþie m
otorie; rapiditate, vitezã ºiprom
ptitudine de reacþie la stimuli; difererenþiere a culorilor;
simþul echilibrului, al orientãrii ºi m
iºcãrii corpului în spaþiu. C
erinþe p
rosexice: concentrarea, mobilitatea ºi distributi-
vitatea atenþiei; atenþia involuntarã (spiritul de observaþie).C
erinþe m
nezice: m
emorie verbalã, a im
aginilor, a sim-
bolurilor (mem
orarea topograficã a datelor), a acþiunilor.C
erinþe cogn
itive: inteligenþa ca aptitudine generalã; ca-pacitate de analizã ºi sintezã; disponibilitate de asum
are con-ºtientã a riscului, în condiþiile evaluãrii exacte a gradului de dificul-tate a sarcinii, com
parativ cu posibilitãþile proprii de a o realiza.T
rãsãturi tem
peram
entale: stabilitate, echilibru em
oþio-nal, autocontrol; toleranþã crescutã la frustrãri; dinam
ism, acti-
vism; rezistenþã la stres: zgom
ot, obosealã; temperam
ent sangvi-nic-coleric/sangvinic–flegm
atic (puternic).T
rãsãturi caracteriale: atitu
din
i faþã de sin
e bin
e struc-
turate: autodisciplinã, m
odestie, spirit critic, autocontrol; atitu-
din
i faþã de ceilalþi b
ine stru
cturate: sim
þ de rãspundere, spi-rit de echipã, em
patie; atitud
ini faþã d
e mu
ncã b
ine stru
ctu-
rate: conºtiinciozitate, spirit de iniþiativã; cerinþe volitive: capa-
citate de efort voluntar susþinut, stãpânire de sine, acceptare ariscului.
Influenþa instrucþiei alpine ºi instrucþiei schiului asupra psihicului luptãtorului în m
ediul montan
50
ww
w.rft.forter.ro
Ap
titud
ini: spirit de observaþie; orientare topograficã; ca-
pacitate de adaptare în teren muntos, la condiþiile clim
aterice alem
ediului montan; capacitate de supravieþuire în acþiuni, în con-
diþii de izolare în munþi, în condiþii clim
aterice grele.C
erinþe p
sihosociale: relaþii p
e orizontalã: disponibili-
tãþi comunicative, spirit de echipã; relaþii p
e verticalã: disci-plinat, rezistent la frustrare, supus la reguli ºi norm
e; capacitatede autoorganizare, de evaluare ºi de acceptare a riscului; prove-nienþa m
ilitarului dintr-o familie organizatã, în care au existat re-
laþii echilibrate ºi un suport material satisfãcãtor, în care i-au fost
acordate încredere, afecþiune ºi responsabilitate ºi în care atitu-dinile faþã de ansam
blul societãþii ºi faþã de instituþia militarã au
fost echilibrate, obiective, favorizeazã activitatea ºi integrarea încolectivitate.
Cercetarea s-a desfãºurat pe un eºantion reprezentativ de
40 soldaþi voluntari din totalul de 154, împãrþiþi pe trei serii.
Punctul de plecare l-a constituit cercetarea rapoartelor de evalu-are individuale prim
ite de la Centrele Z
onale de Selecþie ºi Ori-
entare ºi a fiºelor medicale.
Metodele ºi tehnicile folosite sunt: studiul bibliografiei,
metoda testelor - Inventarul F.P.I. (Inventarul de Personalitate
Freiburg); Proba S.A.V
.C. (Scala atitudinilor ºi valorilor caracte-
riale); Chestionar pentru determ
inarea coeziunii de grup; Anali-
za produselor activitãþii; Metoda interviului.
În faza testãrii iniþiale, la începutul stagiului de pregãtirede specialitate, m
ilitarii voluntari se prezentau, din punct de ve-dere al cerinþelor generale ºi particulare, la nivelul m
ediu cerut.În acest sens, cerinþele generale ºi cele particulare m
edicale erauîndeplinite. C
erinþele legate de pregãtirea fizicã erau îndeplinitela nivel m
ediu, existând posibilitatea dezvoltãrii lor. C
u privire la cerinþele de naturã psihologicã, cele predo-m
inant senzoriale (acuitate vizualã foarte bunã ºi rezistenþã laobosealã vizualã ; percepþie vizualã; rapiditate ºi precizie în per-
Tacticã de specialitate
51
decem
brie, 200
7
cepþia vizualã; reprezentare bidimensionalã; reprezentãri spaþia-
le ºi topografice; reprezentare tridimensionalã; orientare topo-
graficã; integritate a analizatorilor) se situau la nivelul minim
ce-rut, fapt rezultat din studiul rapoartelor de evaluare elaborate deC
entrele Zonale de O
rientare ºi Selecþie.D
e asemenea, cerinþele de naturã psihologicã m
otorii ºisenzorio-m
otorii se situau iniþial la nivelul minim
cerut, fapt cea rezultat din consultarea fiºelor m
edicale ale subiecþilor ºi a re-zultatelor obþinute la testarea iniþialã a pregãtirii fizice din cadrulexam
enului de selecþie. C
erinþele prosexice (concentrarea, mobilitatea ºi distribu-
tivitatea atenþiei; atenþia involuntarã ºi spiritul de observaþie),m
nezice (mem
orie verbalã, mem
oria imaginilor, m
emoria sim
-bolurilor, m
emorarea topograficã a datelor ºi m
emoria acþiuni-
lor) ºi cognitive (inteligenþa ca aptitudine generalã, capacitateade analizã ºi sintezã necesarã activitãþii, sarcinile având un con-þinut sem
antic concret iar rezolvarea lor presupunând utilizareaacestor operaþii ale gândirii; disponibilitatea de asum
are conºti-entã a riscului, în condiþiile evaluãrii exacte a gradului de difi-cultate a sarcinii, com
parativ cu posibilitãþile proprii de a o reali-za) se situau la nivelul m
inim cerut, conform
rezultatelor obþi-nute la testarea efectuatã în C
entrele Zonale de O
rientare ºi Se-lecþie, rezultate analizate ulterior la prim
irea rapoartelor. În ceea ce priveºte cerinþele tem
peramentale, inventarul
F.P.I. a fost aplicat la selecþie, motiv pentru care am
preluat da-tele din raportul de evaluare. Inventarul F.P.I. pune în evidenþãurm
ãtoarele însuºiri de personalitate, concretizate în cele 12 sca-le ale probei F.P.I.: nervozitatea, agresivitatea, depresivitatea,excitabilitatea, sociabilitatea, calm
ul, tendinþa de dominare, in-
hibiþia, firea închisã/deschisã, extroversia/introversia, labilitateaem
oþionalã ºi masculinitatea/fem
initatea. Din rezultatele obþinu-
te la selecþie am constatat unele scoruri critice ºi parþial critice,
fãrã semnificaþii m
ajore pe fiecare din cele 12 scale ale probei.
Influenþa instrucþiei alpine ºi instrucþiei schiului asupra psihicului luptãtorului în m
ediul montan
52
ww
w.rft.forter.ro
Coeziunea este o condiþie absolut necesarã funcþionãrii
eficiente a colectivului, care apare treptat, se construieºte într-oanum
itã perioadã de timp, având la bazã o serie de prem
ise ca:atracþia interpersonalã, com
unitatea de scop, interdependenþa ro-lurilor ºi sentim
entul apartenenþei la colectiv, motiv pentru care
chestionarul pentru determinarea coeziunii de grup nu a fost apli-
cat grupurilor abia constituite. Dem
ersul de cunoaºtere psiholo-gicã a continuat cu aplicarea fiºei psihologice ºi a probei S.A
.V.C
.fiecãrui soldat. A
cest prim dem
ers a fost finalizat cu interviu. D
upã prima testare s-au obþinut urm
ãtoarele rezultate:L
a proba S.A.V
.C. au fost investigate cerinþele legate de
trãsãturile caracteriale ºi s-a constatat prezenþa unor scoruri criti-ce pe cele trei scale: atitudini faþã de propria persoanã, atitudinifaþã de m
uncã ºi atitudini faþã de ceilalþi. O parte dintre subiecþi
au manifestat atitudini insuficient structurate faþã de sine (auto-
disciplinã, modestie, spirit critic, autocontrol), m
uncã (conºtiin-ciozitate, spirit de iniþiativã) ºi sem
eni (simþ de rãspundere, spi-
rit de echipã, empatie), alþii, supraevaluându-se, încercând sã se
prezinte într-o luminã favorabilã. A
ceste scoruri critice se expli-cã prin faptul cã orientarea atitudinal – valoricã a personalitãþiieste determ
inatã, la nivelul individului, de sistemul personal de
valori ºi, þinând cont de vârsta subiecþilor, acest sistem nu este
încã bine structurat. La nivelul personalitãþii vorbim
de un profilatitudinal - valoric alcãtuit din valorile interiorizate ºi atitudinilegeneralizate care orienteazã viaþa ºi activitatea persoanei, gene-rând anum
ite comportam
ente. Din eºantionul testat, 80%
din su-biecþi nu au avut un loc de m
uncã deoarece orientarea spre cari-era m
ilitarã a survenit în urma absolvirii unor instituþii de învã-
þãmânt civile, fapt care a influenþat (supradim
ensionat/subdi-m
ensionat) atitudinea faþã de muncã.
Din punct de vedere aptitudinal s-a avut în vedere deter-
minarea existenþei, în faza iniþialã, a unor calitãþi precum
: spiri-tul de observaþie; orientarea topograficã; capacitatea de adaptare
Tacticã de specialitate
53
decem
brie, 200
7
în teren muntos, la condiþiile clim
aterice ale mediului m
ontan;capacitatea de supravieþuire în acþiuni desfãºurate izolat înm
unþi, în condiþii climaterice grele. În urm
a analizei rapoartelorde evaluare a rezultat faptul cã în structura personalitãþii m
ilita-rilor voluntari exista conturatã, la acel m
oment, o bazã aptitudi-
nalã pe care ulterior, în procesul de instrucþie de specialitate, sãse poatã contura clar trãsãturile aptitudinale pe care trebuie sã ledeþinã luptãtorul în m
ediul montan.
Metoda interviului, ca m
etodã de cunoaºtere a personali-tãþii, a fost parcursã cu fiecare subiect evaluat, în scopul com
ple-tãrii inform
aþiilor obþinute cu ajutorul celorlalte probe psihologi-ce ºi pentru elucidarea anum
itor aspecte problematice. Interviul
a fost structurat pentru fiecare subiect în parte, pe anumite tem
e,repere ºi direcþii care vizau cerinþele psiho-sociale: relaþii pe ori-zontalã - disponibilitãþi com
unicative, spirit de echipã; relaþii peverticalã: disciplinat, rezistent la frustrare, supus la reguli ºi nor-m
e; particularitãþile mediului socio-cultural de provenienþã care
pot afecta dinamica activitãþii sau a relaþiilor în specialitatea
analizatã (atitudini ºovine, rasiale, religioase extreme, carenþe
familiale, educaþionale sau afective); activitatea ºi integrarea în
colectivitate sunt favorizate de provenienþa militarului dintr-o
familie organizatã, în care au existat relaþii echilibrate ºi un su-
port material satisfãcãtor, în care i-au fost acordate încredere,
afecþiune ºi responsabilitate ºi în care atitudinile faþã de ansam-
blul societãþii ºi faþã de instituþia militarã au fost echilibrate,
obiective; încredere în sine, responsabilitate faþã de sarcinã ºi fa-þã de sem
eni, spirit altruist, cooperant; capacitate de autoorgani-zare, de evaluare ºi de acceptare a riscului.
Datele obþinute au fost analizate ºi consem
nate în foaiastatisticã. Persoanele cu dificultãþi de adaptare, de relaþionare aufost m
onitorizate ºi incluse într-un program de consiliere.
Influenþa instrucþiei alpine ºi instrucþiei schiului asupra psihicului luptãtorului în m
ediul montan
54
ww
w.rft.forter.ro
Tran
sformãrile d
e natu
rã psih
o-fizicã ºi mo-
ralã surven
ite în u
rma p
rocesulu
i de in
strucþie d
esp
ecialitate la nivelu
l lup
tãtorulu
i în m
ediu
l mon
-tan
În urma desfãºurãrii cercetãrii s-a ajuns la concluzia cã
ipoteza conform cãreia instrucþia alpinã ºi instrucþia schiului de-
terminã schim
bãri majore, pozitive, în structura psihicã a luptã-
torului în mediul m
ontan, s-a verificat. Astfel, din punct de ve-
dere al cerinþelor generale, militarii voluntari îndeplinesc crite-
riile specifice încadrãrii în arma infanterie - specialitatea vânã-
tori de munte.
Pe întreaga perioadã a stagiului, psihologul a încurajat im-
plicarea comandanþilor de subunitãþi în activitatea de cunoaºtere
a soldaþilor, le-a comunicat subiecþii cu nevoi de asistenþã ºi ob-
servaþie, sugerându-le modul de im
plicare în sarcinã a acestoraºi urm
ãrirea conduitei. Com
andanþii de subunitãþi au furnizat in-form
aþii cu privire la modul de im
plicare în sarcinã al fiecãruim
ilitar, activismul, iniþiativa, spiritul de cam
araderie etc., com-
pletând o fiºã de observaþie pentru fiecare militar din eºantionul
de cercetare.
Tran
sformãri legate d
e person
alitate: temp
e-ram
ent, caracter, ap
titud
ini
La sfârºitul stagiului, am
aplicat urmãtoarele probe psiho-
logice: proba S.A.V
.C., Inventarul F.P.I. ºi C
hestionarul pentrudeterm
inarea coeziunii de grup, obþinându-se o serie de rezul-tate.
La proba S.A
.V.C
. am constatat o dim
inuare considerabilãa scorurilor critice pe cele trei scale, m
ilitarii dezvoltând atitu-
Tacticã de specialitate
55
decem
brie, 200
7
dini structurate armonios faþã de m
uncã, faþã de propria persoanãºi faþã de ceilalþi, acordând im
portanþã ºi valorizând activitateaprofesionalã, relaþionându-se cu respect ºi consideraþie faþã deceilalþi. R
ezultatele obþinute la aceastã probã au fost corelate curezultatele obþinute în urm
a procesului de instrucþie evidenþiateîn cadrul exam
enului de absolvire a cursului.D
upã aplicarea Inventarului F.P.I., am observat dim
inua-rea sem
nificativã a scorurilor critice pe cele 12 scale ale probei. T
rãsãturile care au suferit modificãri în urm
a procesuluide instrucþie sunt: nervozitatea, agresivitatea, depresivitatea, ex-citabilitatea, sociabilitatea, calm
ul, tendinþa de dominare, inhibi-
þia, firea închisã/deschisã, extroversia/introversia, labilitatea emo-
þionalã ºi masculinitatea/fem
initatea. Ele se exprim
ã prin tendin-þã redusã de agresiune fizicã ºi verbalã, stãpânire de sine, rezo-nanþã afectivã scãzutã, cu concom
itenþe somatice norm
ale ºi dis-poziþie echilibratã, stabilind un raport em
oþional bun unii cu cei-lalþi, toleranþã ridicatã la frustrare, im
pulsivitate redusã, existânddorinþa ºi nevoia de a stabili contacte sociale. M
odificãri au mai
suferit dinamism
ul, activismul ºi im
plicarea în sarcini, constanþaîn acþiuni, m
aturitatea ºi autocontrolul, sociabilitatea, coopera-rea, o bunã aderare la norm
ele sociale ºi de grup, o bunã integra-re socialã, stabilitatea em
oþionalã, obiectivitatea, toleranþa cres-cutã la frustrare, o m
otivaþie intrinsecã pentru armatã, capaci-
tãþile empatice pentru o bunã relaþionare interpersonalã con-
tribuind la coeziunea grupului militar, optim
ismul, perseverenþa.
La n
ivel relaþional, dupã aplicarea chestionarului pentru
determinarea coeziunii de grup, am
calculat indicele de coeziunegrupalã perceputã (I.C
.G.P.) pentru fiecare m
embru al grupului,
urmatã de calculul indicelui de coeziune grupalã (I.C
.G.). În ur-
ma acestei analize au rezultat urm
ãtoarele: Indicele de coeziunegrupalã obþinut în urm
a analizei datelor noastre a fost de 0,51,
Influenþa instrucþiei alpine ºi instrucþiei schiului asupra psihicului luptãtorului în m
ediul montan
56
ww
w.rft.forter.ro
ceea ce dovedeºte, conform tabelului de valori, cã grupul evaluat
de noi este un grup cu coeziune moderatã. A
ceasta ne permite sã
concluzionãm cã s-a creat prem
isa realizãrii unei coeziuni puter-nice la nivelul subunitãþilor, în care soldaþii vor fi încadraþi da-toritã dezvoltãrii, în procesul de instrucþie de specialitate (schi ºialpinism
), apitudinilor lucrului în echipã, spiritului de echipã,cooperãrii ºi întrajutorãrii, spiritului de cam
araderie.
La n
ivel psih
o-motor
Analiza produselor activitãþii a vizat rezultatele obþinute
de cãtre soldaþi la evaluarea finalã care a constat în trei probe:Instrucþie de specialitate, C
unoaºterea tehnicii ºi armam
entuluidin dotare, Instrucþia tragerii cu arm
amentul individual ºi de pe
maºinile de luptã. A
stfel, militarii au m
anifestat interes ºi preo-cupare crescute pentru asim
ilarea cunoºtinþelor, dezvoltarea ºiperfecþionarea deprinderilor practice, dem
onstrând cã sunt înm
ãsurã sã îndeplineascã misiuni de luptã în m
unte, în condiþiiextrem
e de teren ºi climã. R
ezultatele obþinute au fost bune ºifoarte bune, m
edia pe cursuri fiind 8,68. Media obþinutã scoate
în evidenþã faptul cã militarii au valorificat potenþialul psiho-
motor iniþial ºi ºi-au form
at deprinderi ºi aptitudini motrice în
procesul de instruire de specialitate.Profilul psihoaptitudinal al luptãtorului în m
ediul montan
s-ar concretiza în urmãtoarele caracteristici: gândire flexibilã, o
bunã capacitate de analizã ºi sintezã, disponibilitate de asumare
conºtientã a riscului, în condiþiile evaluãrii exacte a gradului dedificultate a sarcinii, com
parativ cu posibilitãþile proprii de a orealiza, o bunã capacitate de învãþare, posibilitãþi de înþelegere ºiexecutare corectã a indicaþiilor ºi sarcinilor prim
ite.
Tacticã de specialitate
57
decem
brie, 200
7
Personalitate dinamicã, realistã, luptãtorul în m
ediul mon-
tan trebuie sã acþioneze rapid, sã ia decizii corecte, sã manifeste
constanþã în acþiuni, maturitate ºi autocontrol, sociabilitate, coo-
perare, o bunã aderare la normele sociale ºi de grup, o bunã inte-
grare socialã, stabilitate emoþionalã, obiectivitate, toleranþã cres-
cutã la frustrare, o motivaþie intrinsecã pentru arm
atã, capacitãþiem
patice pentru o bunã relaþionare interpersonalã, contribuind lacoeziunea grupului m
ilitar, sã fie optimist ºi perseverent. T
oateaceste calitãþi fizice ºi psihice sunt extrem
de importante în for-
marea unui luptãtor care acþioneazã preponderent în m
ediulm
ontan, în condiþii deosebite de climã ºi relief.
Influenþa instrucþiei alpine ºi instrucþiei schiului asupra psihicului luptãtorului în m
ediul montan
59
decem
brie, 200
7
Opinii privind întrebuin]area
[i conducerea artileriei terestre în teoria [i practica arm
atelorstatelor m
embre N
ATO
Tehnologiile prezentului ºi ale viitorului influenþeazãºi vor continua sã influenþeze tot m
ai pregnant fizio-nom
ia câmpului de luptã m
odern ºi oferã structurilor militare,
indiferent de eºalon, capabilitãþi altãdatã de neimaginat. În con-
fruntãrile viitoare, computerele ºi sistem
ele informaþionale, ca ºi
diversele realizãri tehnologice incluse în sisteme sofisticate, vor
avea cuvântul hotãrâtor, posibilele consecinþe ale progresului teh-nologic fiind nebãnuite.
Tehnologiile înalte, integrate în sistem
ele moderne, vor
spori invizibilitatea mijloacelor de luptã, capacitatea de detec-
tare a þintelor, efectul ºi precizia loviturilor, capacitatea de influ-enþare a m
oralului, stãrii de spirit ºi comportam
entului indivi-dual ºi colectiv al adversarului.
Fizionomia câm
pului de luptã la începutul mileniului III
aduce cu sine noi valenþe, cum ar fi: creºterea gradului de m
obi-
LEO
NTIN
ION
ESCU
60
ww
w.rft.forter.ro
litate, dinamism
, reducerea timpului de reacþie – în condiþiile dis-
pariþiei limitelor dintre eºaloane, pregãtirii ºi desfãºurãrii opera-
þiilor militare pe direcþii, pe puncte decisive sau pe obiective
(strategice, operative sau tactice). O
peraþiile militare vor face o trecere spectaculoasã de la
„suprafaþã“ la „punct“, de la „masivitate“ la „supleþe“, de la
rãzboiul „cu tobe“ la rãzboiul „tãcut“ – informatizat, electronic,
cibernetizat, aºa-zis „curat“.În viitor, în cadrul spaþiului de luptã integrat, se va reduce
considerabil confruntarea „om – om
“ ºi „om – tehnicã – om
“ ºi sevor statornici noi tipuri de condiþionãri: „tehnicã – tehnicã“,„tehnicã – om
– tehnicã“ ºi „om – m
esaj – om“.
Referitor la cerin
þele/capab
ilitãþile op
eraþionale p
rivind
artileria viitorulu
i
Acþiunile sistem
ului artileriei în câmpul de luptã m
odernsunt influenþate de m
odificãrile ºi apariþia de noi dimensiuni ale
acestuia: creºterea amplorii celei de-a treia dim
ensiuni, compri-
marea celei de-a patra (tim
pul) ºi apariþia celei de-a cincea(cyberspaþiul).
Artileria trãieºte într-o lum
e schimbãtoare ºi trebuie sã se
schimbe pentru a supravieþui. O
rice schimbare m
ajorã va aduceprovocãri m
ajore.C
apabilitãþile operaþionale la care trebuie sã rãspundãaceasta în viitor trebuie sã þinã cont de noile „provocãri“, carevizeazã (deºi lista nu este în ordinea prioritãþilor) urm
ãtoarele:a) definirea ºi precizarea clarã a m
odului de operare alartileriei în operaþiile viitoare, în special în cele pentru m
enþi-nerea pãcii;
b) identificarea ºi achiziþionarea celor mai potrivite com
-ponente de luptã, inclusiv neletale, din punct de vedere cost-efi-cienþã;
Tacticã de specialitate
61
decem
brie, 200
7
c) angajarea þintelor care apar pentru timp scurt, se depla-
seazã cu vitezã mare, ºi în special a celor aflate la distanþe m
ari;d) definirea ºi realizarea unui „Sistem
de sisteme al arti-
leriei“, caracterizat prin precizie ºi distanþã mare de tragere;
e) introducerea digitizãrii câmpului de luptã m
odern într-oform
ã în care va asigura capabilitatea conectãrii senzori – trãgã-tori la nivelul diviziei;
f) clarificarea ºi modificarea rolului, poziþiei ºi instruirii
omului în circuit (om
ul în centrul sistemului – M
an in the Loop);
g) creºterea la maxim
um a folosirii roboticii în scopul
reducerii numãrului victim
elor ºi îmbunãtãþirea perform
anþelor;h) instituirea unei capabilitãþi de instruire continuã ºi efi-
cientã;i) sistem logistic redus ºi eficient;
j) trecerea la programul „A
chiziþie inteligentã“ (Smart
Procurement) – pentru a reduce num
ãrul de echipamente care,
deºi noi, sunt deja uzate moral la introducerea în serviciu.
Dacã toate acestea vor fi realizate, vom
merge înainte
având o bazã solidã. Alegerea este a noastrã.
Referitor la p
rocesul d
e man
agemen
t al þin
telor
Sistemul de m
anagement întrunit al þintelor (JE
TT
S – JointE
ffects Tactical T
argeting System) va perm
ite o reacþie rapidã încâm
pul de luptã prin coordonarea, sincronizarea ºi integraream
ijloacelor de sprijin prin foc ºi a ISTA
R (sistem
coordonat dedescoperire, determ
inare, procesare ºi diseminare a inform
aþiiloroportune, precise ºi relevante în sprijinul planificãrii ºi conduce-rii operaþiilor), pentru realizarea efectelor dorite la þintã, conformconcepþiei com
andanþilor, în vederea obþinerii libertãþii de acþiu-ne ºi evitãrii fratricidului.
Opinii privind întrebuinþarea ºi conducerea
artileriei terestre în teoria ºi practica armatelor statelor m
embre N
ATO
62
ww
w.rft.forter.ro
Principalele funcþiuni ale JE
TTS sunt:• realizarea efectelor dorite la þinte pentru atingerea obiec-
tivelor comandanþilor;
• managem
entul sarcinilor/misiunilor ºi al câm
pului deluptã;• caracterul deschis, care perm
ite interfaþarea cu alte sisteme;
• interoperabilitatea.
Referitor la sistem
ul d
e sprijin
prin
foc al op
eraþiilor brigãzii
Am
eninþãrile complexe (asim
etrice, de tip terorist, cât ºicele convenþionale) solicitã soluþii care im
pun modernizarea sis-
temului artileriei ºi a tipurilor de rãspuns. În acest sens, se con-
tureazã necesitatea transformãrii în structuri de tip m
odular atâta grupãrilor de forþe, cât ºi a sistem
ului artileriei pe baza urmã-
toarelor principii:• realizarea grupãrilor de forþe de tip B
CT
(Brigade C
om-
bat Team
) – ca structuri de bazã pentru organizarea forþelor te-restre – de infanterie (Infantry), m
ecanizate/blindate (Heavy) ºi
de lovire (Stryker), care vor avea în organicã un batalion de arti-lerie (Fire B
atalion);• sprijinul prin foc (realizat cu toate m
ijloacele disponi-bile: artilerie terestrã, navalã, aviaþie etc.) va fi planificat, coor-donat ºi integrat în planul/ordinul de operaþie de cãtre celulele deplanificare ºi coordonare a sprijinului prin foc de tip „întrunit“(JFE
C – Joint Fires and E
ffects Cell);
• elementele/celulele/grupele/echipele de sprijin prin foc
vor fi organice batalioanelor de artilerie din structura BC
T.
În cadrul grupãrilor de forþe de tip BC
T, celulele întrunitede planificare ºi coordonare a sprijinului prin foc (JFE
C) se vor
gãsi la nivelurile statelor-majore ale brigãzii ºi batalioanelor de
forþe luptãtoare.
Tacticã de specialitate
63
decem
brie, 200
7
Referitor la tran
sformãrile n
ecesareîm
bu
nãtãþirii p
erforman
þelor mu
niþiilor
ºi a gurilor d
e foc de artilerie
Programele prioritare de dezvoltare a arm
amentului ºi m
u-niþiei trebuie sã vizeze realizarea:
• pieselor de artilerie autonome (N
LO
S – Non L
ine ofSight), transportabile cu avioanele C
-130, cu posibilitãþi de lo-vire sim
ultanã a þintelor cu elemente, traiectorii ºi încãrcãturi di-
ferite (MR
SI – Multi-R
ounds Simultaneous Im
pact), echipaj for-m
at din doi mem
bri, încãrcare automatã, cadenþã de ºase lovituri
pe minut, ce întrebuinþeazã m
uniþie inteligentã;• m
uniþiei dirijate pentru aruncãtoare cal.120 mm
(PGM
M– Precision G
uided Mortar M
unition) cu bãtaie mãritã (pânã la
12 km), utilizând focoase electronice m
ultifuncþionale;• sistem
ului de conducere a focului pentru aruncãtoare,care sã perm
itã întrebuinþarea acestora în condiþiile rãzboiuluibazat pe reþea, în vederea asigurãrii sprijinului prin foc oportunºi eficient ºi a scãderii tim
pului de reacþie;• încãrcãturilor de azvârlire m
odulare (MA
CS – M
odularA
rtillery Charge System
) pentru loviturile cal.155 mm
care sãperm
itã încãrcarea automatã, creºterea bãtãii ºi scãderea preþu-
lui de cost;• proiectilului dirijat E
XC
AL
IBU
R cal.155 m
m prin care
se urmãreºte creºterea bãtãii (pânã la 40 km
), a preciziei de lo-vire a þintelor (pânã la 10 m
) ºi reducerea distrugerilor/pierderi-lor colaterale;
• proiectilelor cal.155 mm
dotate cu senzori de tip „trageºi uitã“ (Fire and Forget) care pot fi utilizate în orice condiþiim
eteorologice, cu scopul distrugerii/imobilizãrii tehnicii de luptã
autopropulsate blindate;• subm
uniþiilor (bombleþilor) cu focoase cu autodistrugere
pentru reducerea
procentului m
uniþiei neexplodate
(UX
O
–U
nexploded Ordnance) sub 1%
;
Opinii privind întrebuinþarea ºi conducerea
artileriei terestre în teoria ºi practica armatelor statelor m
embre N
ATO
64
ww
w.rft.forter.ro
• focoaselor care corecteazã traiectoria (CC
F – Course
Corection Fuze) proiectilelor cal.105 m
m ºi 155 m
m pentru arti-
leria ghintuitã.
Referitor la sistem
ele autom
atizate d
e cond
ucere a focu
lui ºi cerin
þele de in
tegrare a acestora în
rãzboiu
l de tip
reþea
Ca un rãspuns la necesitatea integrãrii sistem
elor de con-ducere a focului în sistem
ele de tip C4I ºi pentru realizarea inter-
operabilitãþii a fost realizat sistemul A
TL
AS 2G
(o variantã îm-
bunãtãþitã a sistemului A
TL
AS). A
cest sistem a fost im
plemen-
tat în cadrul artileriei franceze, a fost utilizat în operaþii multi-
naþionale, testat ºi selectat de NA
TO
ca sistem artileristic al for-
þei europene de reacþie rapidã (NR
F – NA
TO
Rapid R
esponseForce), testat ºi acceptat în cadrul A
SCA
(Allied System
Co-or-
dination Activities), interoperabil cu sistem
ele AFA
TD
S (SUA
),B
AT
ES (M
area Britanie), A
DL
ER
(Germ
ania) ºi SIR (Italia) ºi
testat prin trageri reale cu calibrele 105, 120 ºi 155 mm
. Sistem
ul poate fi configurat la orice scarã, pentru orice cali-bru, de la nivelul bateriei/batalionului, pânã la gruparea de forþe.
Varianta prezentatã m
archeazã trecerea de la sistemul auto-
matizat de conducere a focului la sistem
ul digital integrat de tipC
4I, întrucât acesta permite:
• schimbul/transferul datelor – m
anual/digital – respectiv aordinelor, rapoartelor, m
esajelor ºi avertizãrilor (de apãrare anti-aerianã, N
BC
etc.);• m
anagementul procesului de com
andã ºi control ºi re-configurarea dinam
icã a sistemului;
• realizarea comunicaþiilor prin reþele radio tactice adapta-
bile la toate tipurile de staþii VH
F (Very H
igh Frequency), cuprotocoale dedicate nevoilor sistem
ului artileristic, referitoare la:transm
isia de date, sincronizarea ºi prioritãþile de trafic ºi mana-
gementul reþelelor.
Tacticã de specialitate
65
decem
brie, 200
7
Necesitatea ad
aptãrii sistem
ulu
i artileriei la cerin
þele rãzboiu
lui b
azat pe reþea
Putem afirm
a faptul cã reþelele existã în cadrul sistemului
de mai bine de 100 de ani, pornind de la reþeaua clasicã „obser-
vator – comandant – piesã“ (senzor – decider – gun), bazatã în
principal pe transmisia voce/m
anual. Pentru sistemul artileriei,
integrarea reþelelor de date reprezintã o nouã cerinþã ºi principa-lele problem
e generate de acest proces vizeazã:• realizarea Internet-ului la nivel tactic;• stabilirea benzilor de înaltã frecvenþã pentru transm
ite-rea de date;
• interfeþe de comunicaþii perform
ante adecvate.Prin interm
ediul acestor reþele, se va putea realiza ºi ma-
nagementul câm
pului de luptã, care presupune:• executarea sprijinului prin foc oportun ºi eficace în ope-
raþiile întrunite; în prezent, acest proces este destul de încet ºisecvenþial;
• reþele dinamice care sã acþioneze aceste capabilitãþi;
• capacitatea brigãzii/diviziei de a desfãºura operaþii în con-diþiile existenþei celor cinci dim
ensiuni ale câmpului de luptã.
BIB
LIO
GR
AF
IE:
*** Futures Artillery – International Q
uality and Produc-tivity C
entre, London, 2005, 2006, 2007.
Opinii privind întrebuinþarea ºi conducerea
artileriei terestre în teoria ºi practica armatelor statelor m
embre N
ATO
67
decem
brie, 200
7
Supravie]uirea în zonele reci (1)U
na dintre cele mai dificile situaþii de supravieþuire
este un scenariu care implicã m
ediile cu climã rece.
Vrem
ea pe timp de iarnã este foarte variabilã, iar frigul, un ina-
mic insidios, reprezintã o am
eninþare mult m
ai mare pentru supra-
vieþuire decât pare. Cunoaºterea m
ediului înconjurãtor, un planbun ºi un echipam
ent adecvat sunt esenþiale pentru depãºirea di-ficultãþilor.
Principiile de bazã ale supravieþuiriisunt voinþa de a trãi,
cunoºtinþele ºi echipamentul. D
ezvoltarea unui model de supra-
vieþuire care sã includã hrana, apa, adãpostul, focul, primul aju-
tor ºi semnalele, puse în ordinea im
portanþei în funcþie de mediu,
permite învingerea inam
icilor supravieþuirii. Într-un climat rece
aveþi nevoie de un foc pentru a vã încãlzi; un adãpost sã vã pro-tejeze de frig, vânt, ploaie sau zãpadã; capcane sau curse pentru
LO
COTEN
ENT-CO
LON
ELIO
NEL
IRIMIA
68
ww
w.rft.forter.ro
a obþine hrana; un mijloc de sem
nalizare a echipelor de cãutare -salvare; cunoºtinþe de prim
-ajutor pentru a vã menþine sãnãtatea.
Voinþa de a supravieþuieste la fel de im
portantã ca ºi cu-noºtinþele ºi echipam
entul. Au existat situaþii când indivizi in-
struiþi ºi bine echipaþi nu au supravieþuit condiþiilor climatului
rece deoarece le-au lipsit voinþa de a trãi, însã aceastã voinþã asusþinut indivizi m
ai puþin instruiþi ºi echipaþi. C
unoºtinþelereferitoare la zona în care se executã depla-
sarea, descoperirea ºi informarea cu privire la situaþiile posibile
sã fie întâlnite, precum ºi a deprinderilor ºi echipam
entului nece-sare pentru rezolvarea lor sunt esenþiale. Problem
atica supravie-þuirii într-un m
ediu cu climã rece este foarte com
plexã, iar ma-
nualele de supravieþuire abordeazã toate aspectele, de aceeascopul acestui articol este de a prezenta succint caracteristicilespecifice unei clim
e reci, unele din riscurile specifice, precum ºi
diferitele modalitãþi de depãºire a acestora.
Echipam
entular putea sã facã diferenþa dintre eºec ºi suc-ces, dar, în m
od special, atunci când se pregãteºte raniþa, mulþi
oameni iau iniþial prea m
ult ºi trebuie sã înveþe din propria expe-rienþã, uneori am
arã, ce au nevoie cu adevãrat ºi ce au putut sãfacã fãrã. N
u este distractiv sã vã luptaþi cu o raniþã uriaºã plinãde articole inutile, în tim
p ce doriþi sã aveþi o lanternã sau un des-chizãtor de conserve.
Regiu
nile reci ºi localizarea acestora
Regiunile cu clim
ã rece includ zonele arctice ºi subarcticeºi zonele im
ediat adiacente lor. În principiu, 40% din m
asa tota-lã a uscatului din em
isfera nordicã poate fi clasificatã ca o re-giune cu clim
ã rece datoritã influenþei ºi extinderii temperatu-
rilor scãzute ale aerului. Curenþii oceanici influenþeazã vrem
earece ºi determ
inã ca zone mari, incluse în m
od normal în zonele
temperate, sã se alinieze regiunilor reci pe tim
pul perioadelor deiarnã. D
e asemenea, altitudinea influenþeazã condiþiile clim
atice,
Tacticã de specialitate
69
decem
brie, 200
7
iar anumite zone m
untoase ºi nu numai, pe tim
p de iarnã, potcrea aceleaºi condiþii de clim
ã ca în regiunile arctice ºi subarc-tice.
În cadrul regiunilor reci, pot fi întâlnite douã tipuri de me-
dii de climã rece: um
edã ºi uscatã. M
ediile de climã rece um
edã. Condiþii specifice de clim
ãrece um
edã existã atunci când temperatura m
edie într-o perioadãde 24 de ore este de -10 grade C
sau superioarã. Caracteristicile
acestor condiþii de climã sunt îngheþul pe tim
pul nopþii ºi dez-gheþul în tim
pul zilei. Chiar dacã tem
peraturile sunt mai ridicate,
terenul este, de regulã, foarte alunecos datoritã moinei ºi noroiu-
lui. Trebuie sã vã concentraþi pe protejarea de solul ud, ploaia în-
gheþatã sau zãpada apoasã.M
ediile de climã rece uscatã. C
ondiþii specifice de climã
rece uscatã existã atunci când temperatura m
edie într-o perioadãde 24 de ore rãm
âne sub -10 grade C. C
hiar dacã temperaturile
în aceste condiþii sunt mult m
ai scãzute decât normal, nu trebuie
sã vã luptaþi cu îngheþul ºi dezgheþul. În aceste condiþii, aveþi ne-voie de m
ai multe rânduri de îm
brãcãminte interioarã pentru a vã
proteja de temperaturile care pot coborî pânã la -60 de grade C
.C
ondiþii extrem de periculoase existã atunci când vântul ºi tem
-peratura scãzutã se com
binã.E
fectul de rãcire al vântuluicreºte pericolul în regiunile
reci. De exem
plu, cu un vânt de 27,8 km/h ºi o tem
peraturã de-10 grade C
, echivalentul temperaturii sim
þite de corp este de-23 grade C
.
Riscu
ri specifice clim
atulu
i rece
Tem
peraturile scãzute pot reprezenta pericole pentru sãnã-tate nu num
ai în zonele polare; expunerea prelungitã la frig estepericuloasã oriunde. L
uaþi-vã mãsuri de precauþie îm
potriva tutu-ror condiþiilor care pot reprezenta un risc pentru supravieþuire.
Supravieþuirea în zonele reci
70w
ww
.rft.forter.ro
Hipoterm
iaapare în situaþia în care corpul nu poate gene-
ra cãldurã la fel de repede pe cât o pierde, temperatura coborând
sub normal. E
ste cauzatã de expunerea la vânt, ploaie ºi tempe-
raturi scãzute, precum ºi de: epuizare; îm
brãcãminte inadecvatã;
adãpost inadecvat; consum de hranã inadecvatã; lipsa cunoºtin-
þelor ºi a pregãtirii. Factori agravanþi: hainele ude, pe vânt puter-nic; tem
peraturile scãzute ale aerului, însoþite de vânturi puter-nice; cufundarea în apã; orice ranã care im
obilizeazã sau reducecapacitatea de a produce cãldurã; anxietatea ºi stresul; corpul ne-obiºnuit de slab. În stadii avansate ale hipoterm
iei, corpul pierdecapacitatea de a se încãlzi singur. În orice caz, corpul trebuie în-cãlzit din interior, pentru cã o încãlzire acceleratã din exterior vatrim
ite sângele rece spre organele interne, agravând situaþia. Pla-saþi „încãlzitorii” în urm
ãtoarele locuri: pe abdomen, pe spate, la
partea superioarã a bazinului, la subraþ, la ceafã, la încheieturilem
âinilor, între picioare. Acestea sunt locuri unde sângele este
aproape de suprafaþã ºi va purta cãldura prin corp. Nu folosiþi
alcool, pentru cã acesta deschide vasele de sânge la suprafaþapielii, perm
iþând cãldurii sã se disipeze foarte repede. Poate fiprevenitã prin adãpostirea pe tim
p nefavorabil ºi prin menþinerea
hainelor uscate. Evitaþi m
unca în exces, iar dacã sunteþi într-ungrup, folosiþi „sistem
ul-pereche”: vã supravegheaþi unul pe celã-lalt, pentru a descoperi sim
ptomele din tim
p. Dacã o persoanã
face hipotermie, ceilalþi s-ar putea sã fie ºi ei pe-aproape.
Degerãturile
apar atunci când pielea ºi carnea îngheaþã,de regulã când tem
peratura scade sub -10
C. D
egerãturile afec-teazã toate pãrþile expuse ale corpului ºi regiunile cele m
ai înde-pãrtate de inim
ã, care au cea mai slabã circulaþie: m
âinile ºi pi-cioarele, nasul, urechile ºi faþa. D
egerãturile pot fi superficialesau grave, în funcþie de gradul de expunere. Prim
ul semn este o
senzaþie de mâncãrim
e, pe mãsurã ce pielea îngheaþã. A
poi, pepiele apar pete ca ceara, þesuturile afectate am
orþesc, mai târziu
devin tari ºi granulate, cu dureri substanþiale, se umflã ºi se bã-
ºicã înainte sã moarã ºi apoi sã cadã.
Tacticã de specialitate
71d
ecembrie, 20
07
Degerãturile superficiale
afecteazã doar pielea. Pentrutratare, plasaþi partea afectatã într-o zonã caldã. Puneþi m
âinilela subraþ sau între picioare, în zona inghinalã. Puneþi-vã picioa-rele pe stom
acul unui coleg. Dezgheþarea degerãturilor va fi du-
reroasã.Degerãturile profunde
sunt o problemã foarte m
are. Pro-tejaþi zona afectatã îm
potriva deteriorãrilor suplimentare, nu o
frecaþi cu zãpadã ºi nu o expuneþi focului deschis. Cel m
ai buntratam
ent este încãlzirea gradualã a zonei degerate, cu apã caldãla o tem
peraturã de 28-28,50
C – aproxim
ativ o temperaturã pe
care cãlcâiul sã o poatã suporta. Dacã apa este prea fierbinte,
rãciþi-o pânã la temperatura adecvatã, apoi aplicaþi-o peste zona
afectatã.D
egerãturile avansatepot produce bãºici care se pot in-
fecta ºi pot produce ulceraþii. Aceste þesuturi devin gri, apoi ne-
gre ºi mor, urm
ate, în final, de desprindere. Nu spargeþi bãºicile
ºi nu frecaþi niciodatã partea afectatã. Durerea severã este un in-
diciu cã partea afectatã a fost încãlzitã prea repede. Intoxicarea cu m
onoxid de carboneste rezultatul unei ar-
deri incomplete a com
bustibilului într-un adãpost prost ventilat.T
oate tipurile de focuri ºi sobe sunt o cauzã potenþialã, dacã suntutilizate în locuri închise, fãrã o ventilaþie adecvatã. M
onoxidulde carbon este incolor ºi inodor, fiind dificil de detectat. Poatecauza uºoare dureri de cap, am
eþeli, somnolenþã, greþuri sau poa-
te provoca chiar voma, dar aceste sem
ne pot trece neobservate ºise poate ajunge la inconºtienþã, fãrã avertizare. D
acã nu este des-coperitã la tim
p, este fatalã.R
eumatism
ulapare când picioarele au fost cufundate în
apã perioade lungi de timp sau stau ude ºi reci tim
p îndelungat.Încãlþãm
intea strâmtã este o condiþie favorizantã. E
ste o maladie
gravã, iar instalarea este favorizatã de epuizare, temperaturi joa-
se ºi lipsa mâncãrii, lichidelor ºi a som
nului. Puteþi preveni reu-m
atismul prin m
enþinerea uscatã a picioarelor. Purtaþi bocanci
Supravieþuirea în zonele reci
72w
ww
.rft.forter.ro
care sunt confortabili, miºcaþi-vã picioarele ºi degetele ºi inspec-
taþi, cu regularitate, partea inferioarã a picioarelor.M
acerarea þesuturilor picioarelorrezultã de la expunerea
pentru multe ore sau zile la condiþii de um
ezealã ºi temperaturi
aproape de punctul de îngheþ. Simptom
ele sunt o senzaþie de ace,furnicãturi, am
orþealã ºi apoi durere. Pielea apare iniþial udã, în-m
uiatã, albã ºi zbârcitã. Pe mãsurã ce aceastã situaþie continuã
ºi apar înrãutãþiri, pielea devine roºie, apoi vineþie sau neagrã.L
abele picioarelor devin reci, umflate ºi au o aparenþã ca de
cearã. Mersul este dificil, iar picioarele se sim
t grele ºi amorþite.
În cazuri extreme, poate avea loc cangrena. C
ea mai bunã preve-
nire este sã vã pãstraþi picioarele uscate. Spãlaþi-vã picioarelezilnic ºi încãlþaþi ºosete uscate.
Deshidratarea
este cauzatã de transpiraþia excesivã, dato-ritã hainelor groase ºi efortului. T
rebuie sã beþi apã pentru a înlo-cui pierderea de lichid. N
evoia de apã într-un mediu rece este la
fel de mare ca ºi într-un m
ediu cald. Una din m
odalitãþile de aafla dacã sunteþi deshidratat este de a verifica culoarea urinei pezãpadã. D
acã urina coloreazã zãpada în galben închis, sunteþi pecale de deveni deshidratat ºi trebuie sã puneþi la loc lichidelepierdute de corp. D
acã urina coloreazã zãpada în galben deschissau nu lasã culoare, fluidele din corp au un echilibru norm
al.D
iureza datoratã frigului. Expunerea la frig creºte canti-
tatea de urinã. De asem
enea, diureza face sã descreascã canti-tatea de fluide din corp, care trebuie sã fie, totuºi, înlocuite.
Arsurile de soare. Pielea expusã poate fi arsã de soare
chiar ºi atunci când temperatura aerului este sub punctul de în-
gheþ. Razele soarelui sunt reflectate la toate unghiurile de zãpa-
dã, gheaþã ºi apã, lovind zonele sensibile ale pielii: buze, nãri ºipleoape. E
xpunerea la soare provoacã arsuri mai rapide la altitu-
dinile mari, decât la altitudinile joase. A
tunci când trebuie sã vãdeplasaþi pe tim
p cu soare, ungeþi-vã faþa cu cremã de protecþie
sau balsam de buze.
Tacticã de specialitate
73d
ecembrie, 20
07
Oftalm
ia zãpeziieste o formã tem
porarã de orbire, cauza-tã de înalta intensitate ºi concentrare a razelor solare, care suntreflectate de zãpadã sau gheaþã, precum
ºi de cristalele de gheaþãdin nori. A
pare frecvent atunci când soarele strãluceºte, dar ºicând acesta nu lum
ineazã direct, în perioade de înnorãri lumi-
noase, în zonele polare ºi alpine. Simptom
ele oftalmiei zãpezii
sunt: o senzaþie de nisip în ochi, durere în ºi deasupra ochilor,care creºte cu m
iºcarea globului ocular, ochi roºii ºi înlãcrimaþi
ºi o durere de cap care se intensificã cu expunerea continuã lalum
inã. Expunerea prelungitã la aceste raze poate avea ca rezul-
tat deteriorarea permanentã a ochilor. Pentru a trata oftalm
ia zã-pezii, bandajaþi ochii pânã ce sim
ptomele dispar. Puteþi preveni
oftalmia zãpezii purtând ochelari de soare ºi înnegrind cu cãr-
bune sub ochi. Dacã nu aveþi ochelari de soare, im
provizaþi. Tã-
iaþi fante în bucãþi de carton, lemn subþire sau scoarþã de copac
ori alt material disponibil.
Constipaþia. E
ste foarte important sã vã faceþi necesitãþile
atunci când aveþi nevoie. Nu am
ânaþi datoritã condiþiilor reci.Întârzierea de a vã face necesitãþile din cauza frigului, consum
a-rea hranei deshidratate, consum
area a prea puþine lichide ºi obi-ceiurile de a m
ânca neregulat pot provoca constiparea. Deºi nu
incapaciteazã organismul, constiparea poate provoca disconfort.
Creºteþi consum
ul de lichide cu cel puþin doi litri faþã de con-sum
ul zilnic normal ºi dacã aveþi la dispoziþie, m
âncaþi fructesau alte alim
ente care pot slãbi scaunul.M
uºcãturile ºi înþepãturile de insectepot sã se infecteze
prin scãrpinarea constantã. Muºtele pot fi purtãtoare de diverse
boli care produc agenþi patogeni. Pentru a preveni muºcãturile ºi
înþepãturile de insecte folosiþi substanþe anti-insecte, plase, ºiîm
brãcaþi haine adecvate.
Igiena
Deºi spãlatul este posibil sã fie im
practicabil sau necon-fortabil într-un m
ediu rece, trebuie sã o faceþi. Spãlatul ajutã la
Supravieþuirea în zonele reci
74w
ww
.rft.forter.ro
prevenirea iritãrii pielii ce poate conduce la probleme m
ai seri-oase. În unele situaþii, trebuie sã fiþi capabil sã faceþi baie în zã-padã. Spãlaþi-vã corpul unde s-au acum
ulat transpiraþia ºi ume-
zeala, în principal sub braþe ºi între picioare, apoi ºtergeþi-vãpentru a vã usca. D
acã este posibil, spãlaþi-vã picioarele zilnic ºiîncãlþaþi ciorapi uscaþi ºi curaþi. Schim
baþi-vã lenjeria cel puþinde douã ori pe sãptãm
ânã. Dacã nu existã posibilitatea de a spãla
lenjeria, scoateþi-o, scuturaþi-o ºi lãsaþi-o afarã la aer pentru unala douã ore.
Dacã folosiþi un adãpost care a m
ai fost locuit anterior,verificaþi în fiecare noapte corpul ºi îm
brãcãmintea pentru even-
tualele cãpuºe, pãduchi sau alþi paraziþi. Dacã hainele au fost in-
festate folosiþi pudrã insecticid dacã aveþi, altfel agãþaþi haineleîn frig, apoi bateþi-le ºi periaþi-le. A
cest lucru va îndepãrta para-ziþii dar nu ºi ouãle acestora. D
acã vã bãrbieriþi, încercaþi sã o fa-ceþi înainte de a m
erge la culcare. Acest lucru ajutã pielea feþei
sã se refacã înainte de a fi expusã la elementele specifice clim
a-tului rece.
Îmb
rãcãmin
tea
Frigul extrem ºi vânturile aspre pot îngheþa corpul nepro-
tejat, în câteva minute. Protejaþi întregul corp, m
âinile ºi picioa-rele. Puneþi pe cap o glugã – ea ar trebui sã aibã un ºnur de strân-gere astfel încât sã poatã acoperi parþial faþa. G
arniturile de bla-nã previn ca um
ezeala din respiraþie sã îngheþe pe faþã ºi sã rã-neascã pielea.
Articolele de îm
brãcãminte exterioarã ar trebui sã prote-
jeze împotriva vântului, cu o þesãturã suficient de com
pactã pen-tru a preveni reþinerea zãpezii, dar suficient de poroasã pentru aperm
ite vaporilor de apã sã iasã afarã – nu imperm
eabilã, lucrucare ar putea crea condensare în interior. Îm
brãcãmintea inte-
rioarã ar trebui sã reþinã aerul pentru a asigura izolarea cãldurii.B
lãnurile reprezintã îmbrãcãm
intea exterioarã idealã.
Tacticã de specialitate
75d
ecembrie, 20
07
Deschiderile ºi gãurile perm
it cãldurii sã scape, iar depla-sarea poate conduce aerul afarã prin ele. D
acã hainele nu au ºnu-ruri de strângere, legaþi ceva în jurul m
ânecilor deasupra manºe-
telor ºi bãgaþi pantalonii în ºosete sau bocanci.Îm
brãcaþi articole din lânã – ea nu absoarbe apa ºi este cãl-duroasã chiar ºi atunci când este um
edã. Spaþiile dintre ochiuriletricotajului pãstreazã cãldura corpului. T
ricotajele sunt cele mai
bune pentru îmbrãcãm
intea interioarã. Bum
bacul acþioneazã caun fitil, absorbind cãldura. A
tunci când este ud, el poate pierdecãldura de 240 de ori m
ai repede decât atunci când este uscat.B
ocancii din pânzã groasã, imperm
eabilã, cu o talpã decauciuc care etanºeazã ºi cu un ºnur de strângere pentru a ajustafixarea pe picior sunt ideali. D
e asemenea, este preferabil sã aibã
o cãptuºealã etanºã ºi izolatã. Izolaþi labele picioarelor cu trei pe-rechi de ciorapi, gradual ca m
ãrime, pentru a se potrivi unul dea-
supra altuia ºi sã nu facã cute. Dacã este necesar, im
provizaþiînvelitori pentru labele picioarelor din câteva straturi de stofã.
Existã patru principii de bazã care trebuie respectate pen-
tru a vã pãstra cãldura: 1. P
ãstraþi îmbrãcãm
intea curatã. Acest principiu este
întotdeauna important pentru igienã ºi confort. Pe tim
p de iarnã,este de asem
enea important din punctul de vedere al cãldurii.
Hainele acoperite cu m
urdãrie sau grãsime pierd m
ult din valoa-rea lor de izolare.
2. Evitaþi supraîncãlzirea. A
tunci când vã este prea caldtranspiraþi ºi îm
brãcãmintea absoarbe um
ezeala. Ajustaþi îm
brã-cãm
intea astfel încât sã nu transpiraþi. Faceþi aceasta prin des-chiderea parþialã a scurtei sau vestonului sau prin îndepãrtareaunui strat de îm
brãcãminte interioarã, prin îndepãrtarea m
ãnu-ºilor groase sau prin scoaterea glugii hanoracului ori schim
bareacãciulii cu un fes m
ai subþire. Capul ºi m
âinile acþioneazã ca celm
ai eficient disipator de cãldurã atunci când vã supraîncãlziþi. 3. Îm
brãcaþi haine largi ºi în straturi. Îmbrãcarea hainelor
strâns pe corp ºi încãlþãmintea strâm
tã restricþioneazã circulaþia
Supravieþuirea în zonele reci
76w
ww
.rft.forter.ro
sângelui ºi favorizeazã rãnile datorate frigului. De asem
enea,descreºte volum
ul de aer blocat între straturile de îmbrãcãm
inte,reducând valoarea de izolare a acesteia. C
âteva straturi de îm-
brãcãminte uºoarã sunt m
ai bune decât un singur strat de îmbrã-
cãminte de grosim
e egalã. De asem
enea, aceastã metodã vã per-
mite sã scoateþi sau sã adãugaþi straturi suplim
entare pentru apreveni transpiraþia excesivã sau pentru a creºte cãldura.
4. Pãstraþi îm
brãcãmintea uscatã. L
a temperaturi scã-
zute, îmbrãcãm
intea interioarã se poate uda din cauza transpi-raþiei, iar stratul exterior, dacã nu este im
permeabil, poate deveni
ud din cauza zãpezii sau chiciurei topite de cãldura corpului.Înainte de a intra într-un adãpost încãlzit, îndepãrtaþi zãpada ºichiciura de pe haine. În ciuda m
ãsurilor de precauþie pe care leluaþi, existã m
omente când nu puteþi sã evitaþi um
ezeala. În aces-te m
omente, uscarea îm
brãcãmintei poate deveni o problem
ãm
ajorã. Într-o tabãrã, agãþaþi hainele umede în interiorul cortului
aproape de vârf, folosind corzi de uscare sau stative improvizate.
Puteþi sã uscaþi fiecare articol þinându-l în faþa unui foc deschis.U
scaþi articolele din piele lent. Dacã nu existã alte m
ijloace pen-tru uscarea bocancilor, puneþi-i în sacul de dorm
it între înveliºulacestuia ºi cãptuºealã. C
ãldura corpului vã va ajuta sã-i uscaþi.A
lte articole de supravieþuire importante: cuþitul; chibri-
tele rezistente la apã; busola; harta; ceasul; douã pânze imperm
e-abile, pentru izolarea sacului de dorm
it de sol ºi pentru acope-rirea acestuia; lanterna; binoclul; ochelarii de soare; hrana grasã,de urgenþã; echipam
entul de procurare a hranei; articole de sem-
nalizare. Trebuie sã analizaþi bine ºi sã selectaþi echipam
entuladecvat. U
n sac de dormit rezistent, cu cãptuºealã din puf, este
un articol valoros al echipamentului de supravieþuire în clim
atrece. A
siguraþi-vã cã puful rãmâne uscat. D
acã este ud, pierdefoarte m
ult din valoarea de izolare. Dacã nu aveþi un sac de dor-
mit, puteþi confecþiona unul din pânzã de paraºutã ºi m
aterialenaturale uscate, cum
sunt frunzele, acele de pin sau muºchiul.
Tacticã de specialitate
77d
ecembrie, 20
07
Artileria batalionar` –m
anevrabilitate [i eficien]` în terenm
untos
Artileria rom
ânã a fost restructuratã într-un sistem m
o-dular pentru a asigura un sistem
de comandã ºi con-
trol eficient ºi pentru a realiza compatibilitatea cu structurile si-
milare ale arm
atelor mem
bre NA
TO
.O
rganizarea pentru luptã a unitãþilor ºi subunitãþilor deartilerie este realizatã astfel încât sã li se ofere m
odalitãþile spe-cifice de asigurare a unui sistem
de sprijin cu foc care sã conþinãsistem
ul de comandã, control ºi com
unicaþii, sistemul de cerce-
tare ºi armam
entul corespunzãtor. Aceste com
ponente sunt celecare perm
it comandantului sã utilizeze eficient sprijinul cu foc.
Felul în care sunt utilizate depinde de gradul de înþelegere al mo-
dului de realizare al sprijinului cu foc de cãtre ofiþerii de stat-ma-
jor ºi de modul de coordonare a acestuia. Statele de organizare ºi
dotare ale batalioanelor de infanterie ºi de vânãtori de munte cu-
CÃ
PITAN
MA
RIUS
COSTIN
78w
ww
.rft.forter.ro
prind o companie de sprijin organizatã pe douã secþii de aruncã-
toare, un pluton antitanc ºi un pluton de mitraliere antiaeriene.
Rolul principal al artileriei batalionare este de a executa
foc precis, în timp util, în sprijinul com
paniei sau batalionului deinfanterie sau de vânãtori de m
unte, astfel încât sã întãreascãsprijinul cu foc în cadrul acþiunilor de luptã apropiatã, acþionânddin poziþii de tragere acoperite sau neacoperite. C
aracteristicileprincipale ale aruncãtoarelor sunt: o bunã m
anevrabilitate, o mare
putere de foc, posibilitãþi de deschidere a focului în timp scurt ºi
prin surprindere, indiferent de condiþiile de stare a vremii ºi efi-
cienþã sporitã la þinte. Aceste caracteristici im
portante fac dinsubunitãþile de aruncãtoare sistem
e ale cãror misiuni nu pot fi
înlocuite de alte sisteme de artilerie.
Manevrabilitatea, ca ºi caracteristicã im
portantã ºi defini-torie a subunitãþilor de aruncãtoare, reprezintã capacitatea sub-unitãþii de a-ºi schim
ba raionul de dispunere sau poziþia de tra-gere în tim
p scurt ºi cu respectarea tuturor mãsurilor de asigurare
de luptã ºi de protecþie a forþelor, fiind în mãsurã sã ocupe în
orice mom
ent o poziþie de tragere temporarã, pentru sprijinul cu
foc al companiei sau batalionului de vânãtori de m
unte. Factorii care influenþeazã m
anevrabilitatea subunitãþilorde aruncãtoare sunt:
caracteristicile tehnico-tactice ale armam
entului ºi aletehnicii de tracþiune din dotare;
gradul de instruire al subunitãþii privind modul de exe-
cutare a marºului;
caracteristicile reliefului din zona de executare a mar-
ºului.G
reutatea relativ redusã (aproximativ 180 kg cu placa de
bazã mare), sim
plitatea deservirii, câmpul de tragere orizontal de
3600ºi câm
pul de tragere vertical de la 600la 80
0sunt caracteris-tici care contribuie din plin la asigurarea unei bune m
anevrabili-tãþi a subunitãþilor de aruncãtoare. În situaþia în care terenul o
Tacticã de specialitate
79d
ecembrie, 20
07
impune, aruncãtoarele pot fi transportate ºi de servanþi, pe dis-
tanþe scurte, pânã pe poziþiile care trebuie ocupate. Unele unitãþi
de vânãtori de munte, care m
ai au în dotare ºi cai, pot executatransportul sam
arizat al aruncãtoarelor cu ajutorul acestora, înpoziþiile de tragere greu accesibile, dar favorabile executãrii fo-cului pe m
ai multe direcþii.
Deplasarea, ca acþiune asociatã form
elor de luptã armatã
sau celor nonviolente, reprezintã acþiunea prin care marile unitãþi
(unitãþile, subunitãþile) sunt dislocate dintr-un loc în altul, oripentru intrarea în luptã sau pentru efectuarea unei m
anevre, cupãstrarea com
pletã a capacitãþii de luptã, în vederea îndepliniriiunei noi m
isiuni.E
ste interesant de arãtat cã, încã de la sfârºitul secolului alX
IX-lea, în teoria ºi practica m
ilitarã româneascã s-a pus un
mare accent pe m
odul cum sunt grupate trupele în vederea de-
plasãrii lor dintr-un raion în altul. „Constituirea dispozitivului de
marº – scria m
areºalul Averescu, pe atunci ºeful ªcolii Supe-
rioare de Rãzboi - þine de m
ãiestria ºi priceperea comandantului.
Un dispozitiv prea dens este periculos, iar un dispozitiv prea larg
nu foloseºte la angajarea luptei“. E
xperienþa îndelungatã a armatei noastre aratã cã un dis-
pozitiv modern este determ
inat de procedeul de deplasare a tru-pelor, scopul acesteia, num
ãrul itinerariilor de marº ºi al direcþii-
lor de transport, condiþiile în care se desfãºoarã ºi trebuie sã asi-gure gruparea m
arilor unitãþi în raioanele de concentrare sau pealiniam
entul de angajare în acþiune cu puterea de luptã com-
pletã. În practicã s-au stabilit chiar unele norme pentru consti-
tuirea dispozitivului. Ele trebuie sã corespundã concepþiei depla-
sãrii ºi acþiunilor viitoare, sã ofere posibilitatea respingerii even-tualelor atacuri ale inam
icului cu trupele terestre sau cu aviaþia,sã evite aglom
erarea trupelor în punctele obligatorii de trecere ºisã asigure protecþia acestora.
Artileria batalionarã - m
anevrabilitate ºi eficienþã în teren muntos
80
ww
w.rft.forter.ro
Bateria de aruncãtoare trebuie sã aibã un grad de instruire
ridicat astfel încât sã fie gata în permanenþã sã execute deplasãri
pe orice distanþã în condiþiile pericolului permanent al între-
buinþãrii de cãtre inamic a arm
elor NB
C, a m
ijloacelor incendi-are, a aviaþiei ºi grupurilor de cercetare-diversiune, precum
ºi încondiþiile existenþei distrugerilor pe com
unicaþii ºi, mai ales, a
punctelor obligate de trecere. Bateria de artilerie poate executa
deplasarea prin urmãtoarele procedee: m
arº; transport (pe caleaferatã, pe apã, pe calea aerului); com
binat.O
ricare ar fi procedeul de deplasare, bateria de artilerietrebuie sã ajungã în raionul destinat la tim
p ºi cu capacitatea deluptã com
pletã, în vederea îndeplinirii misiunilor ordonate.
Pentru aceasta, deplasarea trebuie sã îndeplineascã urmã-
toarele condiþii: organizarea iscusitã a deplasãrii; pregãtirea m
inuþioasã a personalului ºi tehnicii; luarea tuturor m
ãsurilor de asigurare a acþiunilor de luptã;asigurarea m
aterialã, a tehnicii medicale ºi veterinare a
deplasãrii; respectarea tuturor regulilor proprii fiecãrui procedeu de
deplasare.Prin încadrarea în barem
ele de „foarte bine“ la pãrãsireaºi ocuparea poziþiei de tragere sau chiar prin îm
bunãtãþirea aces-tora, se reduce la m
inimum
timpul necesar m
anevrei. Un alt fac-
tor care influenþeazã manevrabilitatea este reprezentat de buna
paletizare ºi grupare pe autovehicule a materialelor aruncãtoa-
relor ºi a muniþiei. Pentru a se realiza în ascuns, m
arºul se execu-tã, de regulã, noaptea ºi în condiþii de vizibilitate redusã. M
arºulse poate executa ºi ziua, îndeosebi pe tim
pul desfãºurãrii acþiu-nilor de luptã, precum
ºi înapoia unui front constituit la distanþem
ari. Pe timp de zi, m
arºul se executã pe subunitãþi, cu distanþem
ari între ele.
Tacticã de specialitate
81
decem
brie, 200
7
Relieful este un alt factor im
portant care influenþeazã gra-dul de m
anevrabilitate al subunitãþii de aruncãtoare. Raioanele
muntos-îm
pãdurite, caracterizate prin terenul foarte accidentat,prin num
ãrul redus de comunicaþii ºi prin condiþiile m
eteorologi-ce instabile, influenþeazã considerabil acþiunile de luptã ale ba-teriei de aruncãtoare, im
primându-le o serie de particularitãþi.
Datoritã crestelor care acoperã între ele direcþiile de pãtrundere
în munþi, acþiunile de luptã pe aceste direcþii devin obligatorii,
având adesea un profund caracter de independenþã. Ca urm
are,subunitãþile vor duce acþiuni de luptã în condiþiile existenþei unorm
ari intervale, având de regulã unul sau ambele flancuri desco-
perite. Terenul puternic frãm
ântat, acoperirile abundente ºi cãilede acces ascunse creeazã condiþii favorabile m
ascãrii trupelor ºiintenþiilor acestora, realizãrii surprinderii, înlesnind, totodatã,acþiunile îndrãzneþe duse chiar cu subunitãþi m
ici în flancul ºispatele inam
icului, dar îngreuneazã acþiunile tancurilor ºi arti-leriei. O
caracteristicã definitorie a acþiunilor desfãºurate în te-ren m
untos-împãdurit este ritm
ul acþiunilor, incomparabil m
airedus decât în teren deschis.
Mijloacele de atac ºi rezervele inam
icului se dispun, de re-gulã, în apropierea com
unicaþiilor, iar tancurile se întrebuinþeazãîn m
ajoritate în puncte fixe de foc. Pregãtirea de foc a ataculuipoate avea o duratã m
ai mare decât în teren obiºnuit, iar pe anu-
mite direcþii sau în anum
ite raioane, pregãtirea de foc se poatereduce la un singur ciocan de foc sau poate lipsi. T
recerea laofensivã fãrã o pregãtire de foc prealabilã este indicatã pe direc-þiile pe care se urm
ãreºte realizarea surprinderii, dar dacã ataculprin surprindere nu reuºeºte, atunci ºi pe aceste direcþii se exe-cutã pregãtire de foc. În general, caracterul terenului ºi al apãrã-rii inam
icului favorizeazã obþinerea unor efecte mari cu subuni-
tãþi mici, de aceea focul cu bateria devine preponderent în tim
pulsprijinului de foc al ofensivei.
Artileria batalionarã - m
anevrabilitate ºi eficienþã în teren muntos
82
ww
w.rft.forter.ro
La stabilirea dispozitivului de luptã al bateriei de aruncã-
toare, este necesar sã se þinã seama de faptul cã terenul com
par-tim
entat ºi puternic frãmântat îngreuneazã condiþiile de obser-
vare, limiteazã posibilitãþile de desfãºurare în dispozitiv de luptã
ºi de executare a manevrei. Poziþia de tragere a bateriei se va sta-
bili în apropierea sau în lungul comunicaþiilor ºi vãilor largi. B
a-teria poate ocupa o poziþie de tragere com
unã în cadrul dispozi-tivului sau se poate dispune, pe secþii, în douã poziþii de tragere.
La alegerea poziþiei de tragere se vor evita albiile râurilor
(chiar dacã sunt secate) întrucât existã pericolul inundãrii aces-tora, precum
ºi locurile situate în apropierea pantelor abrupteunde existã pericolul producerii avalanºelor. R
ealizarea dispozi-tivului de luptã de cãtre baterie are loc dupã regulile cunoscuteîn teren obiºnuit.
În organizarea manevrei pe tim
pul luptei în teren muntos-
împãdurit se va avea în vedere ca deplasãrile sã se execute cu vi-
teze mai reduse ºi, deseori, pe drum
uri ocolitoare. Subunitãþilevor trebui asigurate din tim
p cu mijloace pentru sporirea capaci-
tãþii de trecere a autovehiculelor de toate felurile, ºi mai ales a
celor de tracþiune ºi de transport muniþie. În porþiunile grele de
pe comunicaþii, bateria poate fi ajutatã de tractoare pentru rem
or-care, dacã eºalonul superior dispune de asem
enea mijloace. A
pro-vizionarea cu m
uniþii se complicã datoritã condiþiilor grele de
transport. Când transportul m
uniþiei nu se poate realiza cu mij-
loace auto, se vor întrebuinþa transportul hipo, mijloacele de
transport locale (cãruþe, samare), iar în unele cazuri, funicula-
rele. Totodatã, se vor lua m
ãsuri pentru folosirea raþionalã a mu-
niþiilor ºi celorlalte materiale.
Având caracteristici tehnico-tactice care îi asigurã agilita-
te ºi supleþe, dispunând de o subunitate bine instruitã ºi cu ungrad de coeziune ridicat ºi cunoscând în detaliu caracteristicileterenului în care acþioneazã, artileria batalionarã devine o forþãdecisivã în dom
inarea crestelor ºi în asigurarea succesului acþiu-nilor desfãºurate de vânãtorii de m
unte.
Tacticã de specialitate
TEATRED
E OPERA}II
85
decem
brie, 200
7
Riscurile CBRN
înteatrele de opera]ii –riscul nuclear
La început de m
ileniu, omenirea trãieºte, în m
od para-doxal, o nouã etapã a coºm
arului distrugerii sale, caurm
are a folosirii iraþionale a rezultatelor dezvoltãrii fãrã prece-dent a ºtiinþei ºi tehnologiei m
oderne. În pofida unor progresem
ajore în reducerea arsenalului nuclear strategic, a unor succeseim
portante obþinute prin implem
entarea acordurilor internaþio-nale de neproliferare, pericolul distrugerii civilizaþiei um
ane ºi avieþii - prin folosirea unor astfel de m
ijloace - se menþine ridicat,
unele state posesoare dezvoltând noi tipuri de mijloace de luptã
ºi de transport la þintã.A
meninþarea nuclearã reprezintã o problem
ã de mare ac-
tualitate deoarece poate determina dispariþia speciei um
ane ºi avieþii de pe planetã. A
ctualele cercuri de putere îºi bazeazã acþi-unile pe suprem
aþia nuclearã în regiune ca element de descuraja-
re iniþial, sau ca element de im
punere a deciziilor proprii.
MA
IOR
CO
STELG
UªTERIÞEA
NM
AIO
RG
HEO
RGH
EM
ITRICÃ
86
ww
w.rft.forter.ro
Atacurile nucleare de la H
iroshima ºi N
agasaki reprezintãun capitol trist în istoria om
enirii, capitol care nu ar trebui sã sem
ai repete în nicio circumstanþã. A
ceste atacuri nu numai cã au
demonstrat cruzim
ea cu care umanitatea poate acþiona îm
potrivaei înseºi dar a reliefat, de asem
enea, un viitor terifiant ºi sumbru
al planetei, dacã nu se va opri proliferarea armelor nucleare ºi nu
se va adopta dezarmarea nuclearã. Poate cã lum
ea a învãþat cevadin ceea ce s-a întâm
plat la Hiroshim
a ºi Nagasaki, dar nu trebu-
ie sã uitãm lecþia pe care supravieþuitorii atacurilor au încercat ºi
încearcã sã ne-o transmitã, aceea cã „um
anitatea ºi armele nu-
cleare nu pot coexista pe aceeaºi planetã”- dacã dorim
ca ur-m
aºii noºtri sã beneficieze de o viaþã normalã ºi liniºtitã. În acest
articol vom încerca sã subliniem
câteva caracteristici specificecom
ponentei nucleare ºi radiologice a ameninþãrilor C
BR
N, cu
referire intrinsecã la teatrele de operaþii ºi conflictele regionalede pe m
apamond. T
rebuie reþinut însã, cã un conflict sau ame-
ninþare nuclearã nu se va reduce la un areal sau zonã, ci acestase va globaliza pe m
ãsura apariþiei efectelor. C
ontrar tuturor speranþelor, calea adoptatã de umanitate,
în urma atacurilor nucleare îm
potriva celor douã oraºe nipone, afost cãtre înarm
are nuclearã, în scopul descurajãrii regionale, lu-m
ea devenind un loc mult m
ai periculos decât a fost acum circa
60 de ani. În prezent, armele nucleare, în urm
a cercetãrilor în do-m
eniu ºi a dezvoltãrii inerente a tehnologiilor, au devenit extremde letale în com
paraþie cu anul 1945. Bom
ba nuclearã de 21 kilo-tone utilizatã la N
agasaki este consideratã la ora actualã minus-
culã în comparaþie cu puterea încãrcãturilor nucleare actuale. În
prezent, existã în dotarea puterilor nucleare lovituri de sute deori m
ai puternice decât bomba de la N
agasaki. Utilizarea între-
gului arsenal existent pe planetã ar duce la dispariþia vieþii peplanetã, dar chiar ºi utilizarea unei singure lovituri nucleare arprovoca suferinþã ºi pagube fãrã precedent în istoria om
enirii.
Teatre de operaþii
87
decem
brie, 200
7
Dacã ar fi sã vizualizãm
pe o hartã globalã, situaþia nucle-arã s-ar prezenta în felul urm
ãtor (vezi pag. 64):E
xplicaþia cu
lorilorÞ
ãri cu programe de înarm
are nuclearã care au demarat
înainte de anul 1970, când a fost adoptat Tratatul de N
eprolife-rare a A
rmelor N
ucleare.Þ
ãri cu programe de înarm
are nuclearã care s-au sfârºit odatã cu adoptarea ºi aderarea la T
ratatul de Neproliferare a A
r-m
elor Nucleare.
Þãri care au încercat sã dem
areze programe de înarm
arenuclearã, dar care au anulat totul în m
omentul adoptãrii ºi ade-
rãrii la Tratatul de N
eproliferare a Arm
elor Nucleare.
Þãri cu program
e de înarmare nuclearã term
inate dupãanul 1970.
Þari deþinãtoare de program
e de înarmare nuclearã, dem
a-rate dupã anul 1970 ºi care:
au avut succes ºi continuã ºi în prezent;sunt susceptibile de a deþine arm
e nucleare;au term
inat;existã suspiciuni dar nu au fost identificate program
e deînarm
are nuclearã;au deþinut arm
e nucleare dar în prezent sunt þãri non-nucleare, fiind sem
natare ale Tratatului de N
eproliferare a Ar-
melor N
ucleare.A
ºa cum se poate vedea pe hartã, num
ãrul þãrilor deþinã-toare este îngrijorãtor, iar conceptele doctrinare care au stat ºistau la baza înarm
ãrii nucleare a diferitelor state nu au darul dea liniºti în vreun fel opinia publicã internaþionalã. A
lãturi de alteam
eninþãri de sorginte naturalã, cum ar fi distrugerea ecosis-
temului, a stratului de ozon, încãlzirea globalã ca urm
are a efec-tului de serã generat de poluanþi, am
eninþarea nuclearã agravea-zã tabloul general în care om
enirea îºi continuã evoluþia, evolu-þie incertã, cãreia nu i se poate prevedea viitorul.
Riscurile C
BR
N în teatrele de operaþii – riscul nuclear
11223344
88
ww
w.rft.forter.ro
Teatre de operaþii
89
decem
brie, 200
7
Riscurile C
BR
N în teatrele de operaþii – riscul nuclear
În continuare vom face referire la principalele m
otive deîngrijorare pe plan internaþional.
În urma disipãrii fostei U
RSS, R
usia a demarat un pro-
gram de reconstrucþie a propriului arsenal nuclear, în special ca
rãspuns la prezumtiva am
eninþare nuclearã americanã. A
stfel, lam
omentul actual, cele douã þãri, R
usia ºi SUA
, deþin 26.300 ar-m
e nucleare cu diferite capabilitãþi de lovire a þintelor, oriundeîn lum
e. De asem
enea, acestea au pregãtite sute de lovituri nu-cleare ca forþã de reacþie rapidã, þintite unele asupra celorlalte,putând fi declanºate în câteva m
inute. D
e aici derivã pericolele reale care ameninþã la ora actu-
alã omenirea, ºi nu m
ã refer la un rãzboi nuclear care este imagi-
nat ca fiind total, ci mã refer la erorile um
ane ºi tehnologice cumar fi declanºarea accidentalã a unui atac nuclear de cãtre una dinpãrþi ca urm
are a:• utilizãrii unor inform
aþii neverificate, datoritã timpului
scurt de reacþie avut la dispoziþie.• subiectivism
ului deciziei (decizia de declanºare a atacu-lui revenind doar preºedintelui care este, totuºi, un om
, iar omul
este supus greºelii. O greºealã care poate fi fatalã întregii om
e-niri).
• erorilor generate de echipamentele de detecþie radar în-
vechite (de exemplu, în 1995, sistem
ul de avertizare timpurie al
Rusiei a confundat o rachetã m
eteorologicã norvegianã cu unatac nuclear declanºat de cãtre SU
A. P
reºedintele Rusiei în acel
timp, B
oris Elþîn, era pregãtit cu codurile de lansare a rache-
telor nucleare, ºi numai o inform
aþie de ultim m
oment a despãr-
þit lumea de o apocalipsã nuclearã).• utilizãrii arm
elor nucleare în scop terorist.• continuei schim
bãri a concepþiilor doctrinare care stau labaza utilizãrii arsenalului nuclear (utilizarea acestora în scopofensiv sau defensiv).
Riscul unui rãzboi nuclear accidental s-a am
plificat dupãterm
inarea Rãzboiului R
ece ºi deteriorarea sistemului de averti-
zare timpurie rusesc. Însã, la ora actualã, unul dintre cele m
ai mari
riscuri îl constituie pericolul declanºãrii unei bombe nucleare de
cãtre un grup terorist. Nu trebuie uitat faptul cã orice conflict re-
gional sau teatru de operaþii genereazã apariþia unor grupuri re-bele, de rezistenþã sau teroriste, care luptã pentru anum
ite idea-luri sau scopuri, cu concepþii ºi doctrine fundam
entaliste în careelem
entul religios are un puternic accent. Nu trebuie sã uitãm
, deasem
enea, cã în decursul istoriei, cele mai m
ari crime
împotriva
umanitãþii au fost înfãptuite în num
ele religiei.D
acã este sã facem o referire succintã la þãrile deþinãtoare
de armam
ent nuclear sau care dezvoltã în acest mom
ent progra-m
e de cercetare, vom observa concentrarea acestora în zonele de
conflict sau potenþial conflict de pe mapam
ond. A
stfel, aproximativ 30 de state deþin arm
e nucleare sau des-fãºoarã cercetãri în dom
eniu, dintre care se pot menþiona: A
nglia,Franþa, C
hina, India, Israel, Pakistan, Rusia, SU
A ºi, recent, Iran,
Coreea de N
ord ºi probabil Libia (în urm
a unor achiziþii pe „pia-þa neagrã” a arm
amentului nuclear).
ISR
AE
Ldeþine program
e de cercetare/înarmare încã dina-
inte de 1970, programe aflate la ora actualã în derulare. Situaþia
stocurilor militare de m
aterial fisionabil a Israelului se prezintãastfel:P
AK
IST
AN
deþine programe de înarm
are nuclearã de-clanºate dupã 1970, program
e care sunt încã în derulare. În fe-bruarie 2004, pãrintele bom
bei nucleare pakistaneze, AQ
Khan,
90
ww
w.rft.forter.ro
Teatre de operaþii
Stocurile m
ilitare de material fisionabil
la sfârºitul anului 2003 (în kilograme)
Plutoniu neiradiat
580 (510-650)
Uraniu (H
EU
) înalt îmbunãtãþit
?
Num
ãr de lovituri nucleare110-190
91
decem
brie, 200
7
Riscurile C
BR
N în teatrele de operaþii – riscul nuclear
a vândut tehnologia nuclearã pe „piaþa neagrã” Coreei de N
ord,Iranului ºi L
ibiei. Situaþia stocurilor militare de m
aterial fisiona-bil a Pakistanului se prezintã astfel:
IND
IAdeþine un program
de cercetare/înarmare încã dina-
inte de 1970, program aflat la ora actualã în derulare. Situaþia sto-
curilor militare de m
aterial fisionabil a Indiei se prezintã astfel:
CH
INA
deþine un program de cercetare/înarm
are încãdinainte de 1970, program
aflat la ora actualã în derulare. Situa-þia stocurilor m
ilitare de material fisionabil a C
hinei se prezintãastfel:
Stocurile m
ilitare de material fisionabil
la sfârºitul anului 2003 (în kilograme)
Plutoniu neiradiat
40 (20-60)
Uraniu (H
EU
) înalt îmbunãtãþit
1100 (1000-1250)
Num
ãr de lovituri nucleare55-90
Stocurile m
ilitare de material fisionabil
la sfârºitul anului 2003 (în kilograme)
Plutoniu neiradiat
380 (300-470)
Uraniu (H
EU
) înalt îmbunãtãþit
Existã posibilitatea producerii
Num
ãr de lovituri nucleare55-115
Plutoniu
4,8 (3,0-6,8)
Uraniu (H
EU
)înalt îm
bunãtãþit20 (± 5)
RU
SIA
deþine un program de cercetare/înarm
are încã dina-inte de 1970, program
aflat la ora actualã în derulare. Situaþia sto-curilor m
ilitare de material fisionabil a R
usiei se prezintã astfel:
IRA
Na devenit de curând o altã sursã de crizã în zona
Golfului prin dem
ararea unui program nuclear. V
izita la Teheran
a directorului Agenþiei Internaþionale pentru E
nergie Atom
icã,M
ohamed E
l Baradei, a descoperit faptul cã Iranul construieºte,
în apropiere de localitatea Natanz, o facilitate destinatã îm
bogã-þirii uraniului, elem
ent definitoriu în construirea unei arme nu-
cleare, alte surse specificând faptul cã programul este în fapt ex-
trem de avansat, facilitatea fiind deja pregãtitã sã producã uraniu
îmbogãþit ºi sã asam
bleze componentele arm
ei nucleare. Poziþiaoficialã a Iranului s-a m
aterializat printr-un anunþ referitor laintenþia de a construi o facilitate de conversie a uraniului în apro-pierea localitãþii Isfahan, sub egida A
genþiei Internaþionale pen-tru E
nergie Atom
icã; în fapt, acesta fiind primul pas în produce-
rea uraniului hexafluoride, un gaz utilizat în procesul de îmbu-
nãtãþire a uraniului. Toate aceste elem
ente ar putea destabilizaîntreaga zonã, ºi aºa destul de instabilã în urm
a conflictului din
92
ww
w.rft.forter.ro
Teatre de operaþii
Stocurile m
ilitare de material fisionabil
la sfârºitul anului 2003 (în tone)
Plutoniu
145 (120-170)
Stocuri m
ilitare primare
95
Exces declarat
50
Uraniu (H
EU
) înalt îmbunãtãþit
1070 (± 300)
Stocuri m
ilitare primare
710
Destinate forþelor navale
40-70
Alte stocuri
5-10
93
decem
brie, 200
7
Riscurile C
BR
N în teatrele de operaþii – riscul nuclear
Irak. De asem
enea, aceste evidenþe au alarmat Israelul, þarã care,
dupã propriile declaraþii, susþine cã regimul iranian respinge
dreptul acesteia de existenþã ca stat. Toate aceste elem
ente con-stituie o alarm
ã la adresa stabilitãþii în zonã, generând apariþiasau continuarea activitãþilor grupãrilor extrem
iste, ca de exem-
plu gruparea Hezbollah.
Raza d
e acþiun
e actualã ºi p
revizionatã
a sistemu
lui d
e rachete b
alistice al Iranu
lui
CO
RE
EA
DE
NO
RD
, o altã sursã de îngrijorare pentrusecuritatea pe term
en scurt ºi lung în Asia de E
st, a demarat un
program nuclear în apropiere de localitatea Y
ongbyon, prin con-struirea unei facilitãþi nucleare pe care, în urm
a presiunilor, a de-clarat cã o va închide ºi va furniza întreaga docum
entaþie referi-toare la program
ul nuclear pânã la sfârºitul anului 2007. De ase-
menea, nu trebuie uitat faptul cã cele douã þãri, C
oreea de Nord
ºi Coreea de Sud, sunt încã în rãzboi atâta tim
p cât nu a fost sem-
nat niciun tratat de pace dupã rãzboiul din 1950, graniþele celordouã þãri fiind la m
omentul actual cele m
ai puternic militarizate
din întreaga lume. Prim
ul test nuclear al Coreei de N
ord a gene-rat îngrijorare, forþând alte þãri precum
Japonia, Coreea de Sud ºi
Taiw
an sã se orienteze cãtre declanºarea de programe nucleare.
Raza d
e acþiun
e a sistemu
lui d
e rachete
balistice al C
oreei de N
ord
RU
SIA
, putere nuclearã declaratã ºi recunoscutã, deþinã-toare a circa 16.000 capete nucleare, a schim
bat, prin declaraþii-le preºedintelui V
ladimir Putin, întreaga viziune referitoare la
securitatea europeanã. Afirm
aþia prin care Rusia îºi va îndrepta
armele nucleare cãtre principalele oraºe europene a generat în-
grijorare în întreaga Europã, declaraþia venind ca urm
are a inten-
þiei americane de a plasa în zona B
alcanilor un sistem de inter-
ceptare ºi detecþie a rachetelor, sistem presupus a fi îndreptat
cãtre Rusia.
Deºi eforturile depuse pentru punerea în aplicare a T
rata-tului de N
eproliferare a Arm
elor Nucleare sunt continue ºi aº pu-
tea spune cu rezultate pozitive, vizibile, totuºi, preocupãrile peplan m
ondial tind sã minim
izeze toate aceste succese. În conti-nuare vom
prezenta câteva elemente referitoare la tendinþele de
dezvoltare a armei nucleare, tendinþe ce reliefeazã o nouã „faþã”
a ameninþãrii. A
stfel, apariþia conceptului de rachetã cu capabili-tãþi de penetrare a solului pânã la anum
ite adâncimi, funcþie de
puterea încãrcãturii va genera, probabil, în viitor, o serie de con-secinþe actualm
ente dificil de prevãzut, scopul iniþial al acesteiafiind acela de a distruge þintele, fãrã a afecta vieþi om
eneºti. Un-
dele seismice generate de forþa exploziei, destinate a distruge de-
pozitele subterane cu agenþi chimici sau biologici, ar putea influ-
enþa negativ mediul înconjurãtor, provocând m
odificãri majore,
dacã nu dramatice. C
onform specialiºtilor, acest tip de arm
ã vaavea ca efect principal nu distrugerea þintei stabilite, cât provo-carea a m
ilioane de pierderi de vieþi omeneºti. În continuare vã
voi prezenta câteva elemente specifice acestui tip de arm
ã.În urm
a simulãrii unui atac asupra unei facilitãþi nucleare
din localitatea Esfahan din Iran, rezultatele obþinute au dem
on-strat gradul de pericol deosebit, generat de utilizarea unei asem
e-nea lovituri. A
stfel, ploaia radioactivã generatã de explozie vaucide circa trei m
ilioane de oameni în prim
ele douã sãptãmâni,
iar 35 milioane de oam
eni din þãrile vecine - Afganistan, India ºi
Pakistan vor fi expuºi la niveluri de radiaþie ridicate, care vorprovoca cancer ºi apoi, m
oartea. A
celeaºi calcule au demonstrat cã o loviturã nuclearã de o
kilotonã, adicã mai puþin de 1/10 din puterea bom
bei de laH
iroshima, ar trebui sã fie îngropatã la cel puþin 200-300 m
adâncime, pentru a evita îm
prãºtierea norului radioactiv.
94
ww
w.rft.forter.ro
Teatre de operaþii
95
decem
brie, 200
7
Riscurile C
BR
N în teatrele de operaþii – riscul nuclear
De asem
enea, temperatura generatã de explozie nu va asi-
gura distrugerea þintei, datoritã concentrãrii acesteia într-o zonãrestrânsã.
Dacã pânã acum
am vorbit despre arm
e nucleare ca prin-cipalã am
eninþare împotriva vieþii planetare ºi viitorului om
eni-rii, în secolul al X
XI-lea oam
enii de ºtiinþã au dezvoltat un altconcept, acela de pericol radiologic. A
rmele radiologice, sau alt-
fel denumite bom
bele murdare, reprezintã o altã etapã în dezvol-
tarea tehnologiilor nucleare. Aceste tipuri de arm
e, deºi nu pre-zintã aceleaºi urm
ãri ca lovitura nuclearã, au specific faptul cãefectele acestora se resim
t în timp, afectând pe term
en lung ge-nom
ul uman, declanºând boli ereditare cum
ar fi cancerul. Bom
-bele m
urdarecunoscute ºi ca dispozitive de dispersie a radiaþiei
(RD
Ds
*) sunt arme care utilizeazã explozivi convenþionali pen-
tru a dispersa materiale radioactive, acestea agravând rãnile ºi
distrugerile cauzate de explozie. Capabilitatea unui astfel de dis-
pozitiv de a provoca efecte semnificative depinde de tipul de m
a-terial radioactiv utilizat ºi de m
odalitatea de dispersie folositã(tipul de explozibil folosit).
De asem
enea, mai este influenþatã de locul unde se produ-
ce explozia (urbanã sau teren deschis) ºi de condiþiile meteoro-
logice predominante în m
omentul atacului. A
naliza acestor tipuride arm
e a generat apariþia a trei concluzii principale, astfel:1. A
tacurile radiologice se constituie într-o ameninþare cre-
dibilã, deoarece materialele radioactive necesare se gãsesc depozi-
tate în întreaga lume, deºeurile radioactive constituindu-se într-o
realã problemã datoritã faptului cã nu sunt securizate în m
odadecvat îm
potriva elementelor/teroriºtilor care intenþioneazã sã
le foloseascã în scop violent;2. În urm
a unui atac radiologic nu vor rezulta sute de mii
de victime ca în urm
a unui atac nuclear. Aceste atacuri ar putea
* RD
Ds – R
adiation Dispersal D
evices.
contamina, de exem
plu, zone urbane largi, în care nivelul de ra-diaþie va depãºi lim
ita minim
ã acceptatã;3. M
aterialul radioactiv necesar poate proveni din facili-tãþile m
ilitare ºi civile, putând contamina suprafeþe întinse, fiind
necesarã evacuarea populaþiei ºi, de asemenea, generând teroare
în rândul acesteia, chiar dacã nivelul de radiaþie este scãzut, iarnum
ãrul victimelor iradiate este scãzut. C
u alte cuvinte, efectulprincipal este psihologic, de a crea panicã în jurul obiectivului,în scopul terorizãrii populaþiei civile ºi atingerii scopurilor careau generat atacul. A
ceste atacuri, datoritã imposibilitãþii decon-
taminãrii totale a clãdirilor, poate afecta pe term
en lung econo-m
ia þãrii respective, deoarece unica soluþie de îndepãrtare a con-tam
inãrii este reprezentatã de demolarea clãdirilor afectate.
În concluzie, armele nucleare reprezintã cea m
ai semni-
ficativã ameninþare la adresa viitorului speciei um
ane; atâta timp
cât acestea existã pe pãmânt, nim
eni nu se poate considera în si-guranþã. R
ealitatea actualã a reliefat faptul cã tot mai m
ulte þãrise îndreaptã cãtre înarm
area nuclearã prin adoptarea unor poli-tici nucleare deosebit de periculoase, fãrã a pune în balanþã viito-rul om
enirii, finalul fiind uºor de estimat prin destabilizarea lu-
mii aºa cum
este cunoscutã, destabilizarea balanþei de forþe ºiapariþia de noi elem
ente influente pe scena nuclearã mondialã.
SU
RS
E B
IBL
IOG
RA
FIC
E:
news.bbc.co.uk/
ww
w.tim
e.com/tim
e/world/article/0,8599,430649,00.htm
lw
ww
.fas.org w
ww
.cbsnews.com
/htdocs/mass_destruction/nuclear/fra
mesource.htm
l w
ww
.wsw
s.org/articles/2002/oct2002/shar-o03.shtml
ww
w.telegraph.co.uk
ww
w.kuro5hin.org
ww
w.cnp.ca
96
ww
w.rft.forter.ro
Teatre de operaþii
97
decem
brie, 200
7
Riscurile C
BR
N în teatrele de operaþii – riscul nuclear
ww
w.w
agingpeace.org/articles/2006/08/09_roth_mo-
dern-threat.htm
Nuclear_T
hreat_Worse_T
han_During_C
old_War_999.htm
lw
ww
.pugwash.org/reports/nw
/nuclear-threat-rotblat.htm
ww
w.isis-online.org/m
approject/introduction.html
MA
IOR
DR. G
ABRIELA
CHIM
MA
IOR
DR. D
AN
IELM
OªTEA
NU
99
decem
brie, 200
7
De ce este poloniul 210
o otrav` puternic`?
Cazul recent al asasinãrii agentului rus A
lexanderL
itvienko cu câteva microgram
e de Po 210 ne facesã ne punem
câteva întrebãri esenþiale:1. D
e ce nu a putut fi detectat, poloniul fiind un element
radioactiv?2. D
e ce o dozã atât de micã e m
ortalã?3. D
e ce nu a putut fi salvat în urma tratam
entelor dedezintoxicare?
Din punct de vedere chim
ic, Po 210 aparþine categoriei dem
etale grele, αradioactive (fiecare nucleu atom
ic se dezinte-greazã în plum
b, emiþând un nucleu de heliu, adicã o particulã α
cu o energie de un milion de ori m
ai mare decât un foton solar),
fiind un izotop cu un neutron în plus, are o radioactivitate foartem
are (un gram de substanþã em
ite 166.1012α
/s; pentru compara-
þie, 1 mg Po 210 = 13,5 t U
235).
100
ww
w.rft.forter.ro
Toxicitatea crescutã a poloniului se datoreazã chim
ismu-
lui în interiorul organismului um
an, fiind un metal greu, la fel ca
plumbul, precum
ºi faptului cã este αradioactiv. D
upã ingerare,10-50%
din cantitate trece în sânge ºi se fixeazã cu precãdere înficat, rinichi, splinã, m
ãduvã osoasã, ganglioni limfatici ºi þesu-
turi moi. O
dozã relativ micã, de ordinul nanogram
elor, producecancer m
ai repede sau mai încet, în funcþie de organele interne
afectate, iar doza mãritã – „forte“ – de ordinul m
icrogramelor,
produce efectele rapide ale bolii de iradiaþie: obosealã intensã,cãderea pãrului, dispariþia lim
focitelor, degradarea mãduvei osoa-
se, accidente vasculare. Dacã ar fi sã facem
o comparaþie, Po 210
este de un milion de ori m
ai toxic decât cianura.A
devãrata problemã este cã radiaþiile α
având masã m
are,au un traiect foarte m
ic (câþiva centimetri în aer), de aceea sunt
absorbite imediat ºi integral în proporþie de 100%
. Datoritã aces-
tui fapt, daunele produse organismului sunt m
ult mai m
ari decâtradiaþiile γ
sau neutronii. În plus, deoarece sunt oprite chiar ºi deo banalã foaie de hârtie, acestea nu pot fi detectate de contoareleG
eiger clasice, acesta fiind ºi motivul pentru care controalele radio-
logice de rutinã din vamã sau aeroport nu au putut detecta sursa
radioactivã. În concluzie, putem
spune cã este vorba de un element
greu, cu o radioactivitate intensã, care trece uºor în sânge ºi dis-truge tot ce atinge. R
adioactivitatea Po 210 degradeazã lent þesu-turile ºi organele, m
oartea survine în douã-trei sãptãmâni, înain-
te ca organismul sã poatã elim
ina toxicul (este nevoie de aproape50 de zile pentru aceasta).
Din fericire, Po 210 este foarte rar, fiind un subprodus al
dezintegrãrii uraniului (câteva picograme la tona de uraniu). Se
mai poate produce ºi artificial, prin bom
bardarea cu neutroni abism
utului 209, producþia anualã fiind estimatã la o sutim
e degram
, însã acesta este un secret bine pãstrat de puterile nuclearedeoarece este utilizat, în am
estec cu beriliu, la detonatoarele
Teatre de operaþii
101
decem
brie, 200
7
bombelor nucleare. D
e asemenea, m
ai este utilizat în industrie(cantitãþi de ordinul picogram
elor) pentru eliminarea acum
ulãriiîncãrcãturii electrostatice la aparatele de rulare a hârtiei, a firelorsau foiþelor m
etalice.
BIB
LIO
GR
AF
IE:
- C.D
. Neniþescu, C
himie generalã, E
ditura Didacticã ºi P
e-dagogicã, B
ucureºti, 1974.- M
anualul instrucþiei pentru apãrarea nuclearã, bacterio-logicã ºi chim
icã, Apãrarea N
BC
– 4/1, Câm
pulung, 2001.- A
leksandr ºi Boris P
utko, Tãcerea atomicã, E
ditura Nem
ira,B
ucureºti, 1994.
De ce este poloniul 210 o otravã puternicã?
103
decem
brie, 200
7
Riscurile CBRN
în teatrele de opera]ii –riscurile EAD
A
Întim
p ce Rãzboiul R
eces-a sfârºit ºi am
eninþarea cuun rãzboi nuclear global ºi-a pierdut im
portanþa,lum
ea rãmâne instabilã, existând un num
ãr crescând de conflicteregionale ºi de angajare a m
ijloacelor asimetrice de cãtre forþe
non-statale, grupãri teroriste ºi extremiste. În ciuda eforturilor
susþinute în domeniul controlului arm
amentelor, existã evidenþe
solide privind continua proliferare ºi dezvoltare a AD
MC
BR
N ºi
a sistemelor de întrebuinþare a acestora pe întreg m
apamondul;
în acelaºi timp, expansiunea urbanizãrii ºi distribuþia globalã a
industriilor ºi materialelor nucleare, biologice ºi chim
ice ampli-
ficã posibilitatea emisiilor de m
ateriale toxice industriale (TIM
1)în m
ediu, ca rezultat al neglijenþei, dezastrelor naturale, acþiuniideliberate sau distrugerilor colaterale în cadrul operaþiilor m
ili-tare.
MA
IOR
CO
STELG
UªTERIÞEA
NM
AIO
RG
HEO
RGH
EM
ITRICÃ
104
ww
w.rft.forter.ro
În mediul de securitate, la nivel global, se includ din ce în
ce mai activ capacitãþile ºi interesele unor puteri regionale, capa-
bile sã utilizeze puterile naþionale ºi interregionale pentru a pu-tea lua decizii referitoare la dorinþele ºi interesele acestora.
În afarã de superputeri ºi de puteri regionale, existã puteri„de niºã”, care cuprind entitãþi sau actori „non-state”, care ºi-audezvoltat capacitãþi „m
ari” într-un domeniu îngust (grupãri, enti-
tãþi non-statale, rebeli, alte grupãri, care ºi-au dezvoltat capaci-tãþi în dom
enii înguste sau limitate, dându-le posibilitatea de a
influenþa, uneori în mod determ
inant, evoluþia mediului de secu-
ritate (în securitatea regionalã în special), care poate influenþam
ediul de securitate internaþional.Puterile „de niºã” (entitãþi non-state), „organizaþiile”, „per-
soana”, care deþin o putere de zonã (politicã, financiarã, economi-
cã, materialã etc.) pot decide un m
ediu de securitate sau nu într-ozonã/regiune. „O
rganizaþia” poate reprezenta o organizaþie tero-ristã aºa cum
a existat, existã ºi va exista sau nu în viitor.Între puterile „de niºã” sunt incluse entitãþi „non-state”,
teroriste, care pot modifica echilibrul stãrii de securitate a unui
mediu de referinþã (pentru m
ilitari, mediul de referinþã îl repre-
zintã cel tactic, operativ, strategic, de coaliþie), ce pot duce la stãride dezechilibru, instabilitate sau chiar conflict.
În detrimentul acestor obstacole, conceptul de schim
bareglobalã este im
perios necesar, se simte nevoia de restaurare a or-
dinii internaþionale, edificându-se tranziþia ºi cãutarea unei sta-bilitãþi în contrast cu vechea ordine bipolarã.
Noua ordine internaþionalã se edificã dupã alte principii,
cu vocaþie ºi inspiraþie globalistã, marcând caracteristicile m
e-diului de securitate actual:
• Mediul strategic de securitate este în continuã schim
ba-re, fiind dinam
ic ºi cu evoluþii impredictibile uneori, în care ac-
torii statali ºi cei non-statali joacã succesiv rolul central.• E
dificarea unei economii m
ondiale este constituitã dintrei piloni: A
merica de N
ord, Japonia-China ºi zona econom
icã a
Teatre de operaþii
105
decem
brie, 200
7
Uniunii E
uropene, determinând accentuarea a douã dim
ensiuniim
portante ale securitãþii internaþionale: dimensiunea „N
ord -Sud” ºi dim
ensiunea „centru - periferie” în sistemul econom
ico-social.• L
ãrgirea accesului la tehnologie, materiale ºi resurse cu
un potenþial de risc foarte ridicat, expansiunea urbanizãrii ºi dis-tribuþia globalã a industriilor ºi m
aterialelor nucleare, biologiceºi chim
ice mãreºte posibilitatea em
isiilor de materiale toxice in-
dustriale (TIM
) în mediu, ca rezultat al neglijenþei, dezastrelor
naturale, acþiunii deliberate sau distrugerilor colaterale în cadruloperaþiilor m
ilitare. Cooperarea internaþionalã depune eforturi în
direcþia dezvoltãrii unui sistem de control destinat opririi feno-
menelor de proliferare ºi disem
inare. Adversarii pot cãuta strate-
gii ºi tactici neconvenþionale, pentru avantajul folosirii agenþilorC
BR
N ºi T
IM. A
dversarii, probabil, se vor concentra asuprapunctelor slabe ºi vulnerabilitãþilor percepute, cum
ar fi sensibi-litatea opiniei publice la pierderi, la constrângerile culturale, le-gale ºi etice. A
tentatele pot fi realizate pentru a angaja amenin-
þarea cu folosirea agenþilor CB
RN
, pentru a limita regulile de
angajare ale forþelor armate. A
dversarii pot ignora prevederiledreptului internaþional ºi standardele etice, perm
iþându-le sã an-gajeze ca þintã deliberatã chiar populaþia civilã.
• Dispariþia distincþiei clare dintre problem
ele interne - su-veranitatea ºi problem
ele externe, care constituie subiectul unorm
odele clasice de rezolvare internaþionalã.• D
isoluþia bipolaritãþii ºi intrarea într-o nouã fazã a ordi-nii m
ondiale cu structurã multipolarã este caracteristica cea m
aiim
portantã a noului sistem de securitate internaþionalã.
• Apariþia ºi proliferarea actorilor non-statali, care au ca
principale trãsãturi lipsa unei caracteristici teritoriale.• N
oi tendinþe de dezvoltare în cadrul instituþiilor ºi orga-nizaþiilor internaþionale de securitate, care includ ºi dim
ensiuneade integrare politico-econom
icã: securitate colectivã, preluarea
Riscurile C
BR
N în teatrele de operaþii – riscurile E
AD
A
106
ww
w.rft.forter.ro
de mandate pentru îndeplinirea unor m
isiuni internaþionale decãtre coaliþii sau organizaþii regionale.
Proliferarea AD
MC
BR
N continuã în întreaga lum
e, în spe-cial în þãrile m
ici ºi mijlocii, în ciuda eforturilor susþinute de con-
trol al acestora. În operaþiile întrunite este posibil ca forþele ar-m
ate sã acþioneze în zone unde existã pericolul utilizãrii AD
M-
CB
RN
/al producerii emisiilor altele decât atacul (E
AD
A), desfã-
ºurând acþiuni în situaþii deosebit de complexe, fie pe teritoriul
naþional, fie ca partener în operaþii multinaþionale sau de coaliþie.
În faþa superioritãþii forþelor armate în capabilitãþi m
ilitareconvenþionale, adversarii pot cãuta strategii ºi tactici neconven-þionale ºi asim
etrice, pentru a reduce acest avantaj, folosindagenþi C
BR
Nºi TIM
, concentrându-se probabil asupra punctelorslabe ºi vulnerabilitãþilor percepute, cum
ar fi sensibilitatea opi-niei publice la pierderi, la constrângerile culturale, legale ºi eti-ce. T
rebuie avut în vedere cã adversarii pot avea reticenþã cu pri-vire la dreptul internaþional ºi standardele etice, perm
iþându-le sãangajeze ca þintã deliberatã chiar populaþia civilã.
Apariþia m
aterialelor toxice industriale, incluzând compu-
ºii radiologici, chimici sau biologici, într-o varietate de utilizãri
industriale, comerciale, academ
ice, medicale ºi indigene creeazã
posibilitatea ca forþele sã fie expuse la pericole toxice industrialeîn urm
a eliberãrii accidentale sau deliberate a acestora în mediul
ambiant; aceste riscuri nu intrã propriu-zis în categoria pericole-
lor CB
RN
, dar necesitã multã atenþie.
Toate naþiunile posedã capacitãþi industriale ºi cu cât aces-
tea sunt mai dezvoltate, cu atât m
ai extinsã este posibilitatea fo-losirii m
aterialelor toxice, chimice, biologice sau radioactive;
astfel de materiale prezente în diverse instalaþii de producþie,
stocate corespunzãtor ºi transportate în condiþii de securitate, nuprezintã un pericol sem
nificativ. Em
isiile intenþionate sau acci-dentale ale acestor m
ateriale într-o posibilã zonã de conflict potafecta conducerea operaþiilor. T
IM este un term
en generic pen-
Teatre de operaþii
107
decem
brie, 200
7
tru substanþele toxice sau radioactive sub formã solidã, lichidã,
gazoasã sau de aerosoli, acestea putând fi folosite sau stocatepentru utilizare în scopuri industriale, com
erciale, medicale, m
i-litare; ele pot fi chim
ice, biologice sau radioactive, fiind cunos-cute ca substanþe chim
ice toxice industriale (TIC
2), substanþebiologice toxice industriale (T
IB3), m
ateriale radioactive toxiceindustriale (T
IR4). Folosirea industrialã în creºtere ºi incidenþa
TIM
genereazã pericole suplimentare faþã de cele C
BR
N pentru
forþele proprii, care pot fi expuse pericolelor toxice industriale,em
ise ca rezultat al acþiunilor proprii sau ale adversarului.D
acã ar fi sã definim toate aceste pericole adiacente unui
spaþiu de luptã, vom observa cã efectele acestora nu sunt de ne-
glijat, întrucât pot afecta capacitatea operaþionalã a structurilorm
ilitare ce acþioneazã în respectiva zonã, pot limita posibilitatea
de manevrã - cu im
pact deosebit asupra desfãºurãrii operaþiilor –dar, în acelaºi tim
p, au efect ºi asupra populaþiei civile din zonã,aceasta având un rol am
plificator al acþiunii TIM
datoritã nece-sitãþii utilizãrii de forþe ºi m
ijloace suplimentare pentru acþiune
în detrimentul altor m
isiuni.A
stfel, TIC
prezintã pericole toxice semnificative ºi pot
crea pierderi în personal ºi echipamente, m
ulte substanþe chimi-
ce industriale fiind corozive, inflamabile, explozive sau pot reac-
þiona violent în combinaþie cu apa ºi aerul, iar unele dintre aces-
tea pot sã aibã efecte cu un caracter mai m
ult de provocare peterm
en lung, decât de efecte toxice imediate. C
ele mai m
ulteT
IC pot fi eliberate ca aerosoli sau lichide foarte volatile ºi pot
avea efecte asupra sãnãtãþii atât pe termen lung, cât ºi pe term
enscurt, orice expunere la aceste substanþe trebuind evitatã, iar eli-berarea în volum
mare a acestora putând produce distrugerea
mediului înconjurãtor.
TIB
reprezintã eliberarea de substanþe biologice, care sepoate produce în urm
a unui incident, unui atac sau unei dis-trugeri colaterale la o instalaþie de producere sau stocare a m
ate-
Riscurile C
BR
N în teatrele de operaþii – riscurile E
AD
A
108
ww
w.rft.forter.ro
rialelor infecþioase; astfel de instalaþii sunt reprezentate de spi-talele ºi alte am
enajãri medicale sau instalaþii de cercetare, pro-
ducþie, stocare sau reciclare din agriculturã sau industria farma-
ceuticã.TIR
reprezintã sursele posibile de materiale radioactive
toxice industriale, facilitãþile civile de stocare, reciclare, cerceta-re ºi producþie a energiei nucleare, locurile care conþin deºeuriradioactive, sursele m
edicale ºi industriale, materialele ºi surse-
le radioactive în tranzit, materialele sau arm
ele nucleare furatesau de contrabandã/clandestine, capabile sã producã pericoleradioactive.
Caracteristicile pericolelor radioactive produse vor depinde
de tipul de radiaþie ºi de nuclizii radioactivi implicaþi.
Zona geograficã afectatã poate diferi în funcþie de sursã ºi
de modalitatea de em
isie, astfel:• distrugerea m
iezului radioactiv la o centralã nuclearãpoate dispersa aerosoli/particule radioactive pe suprafeþe extin-se, pe o scarã sim
ilarã cu amploarea geograficã a contam
inãriiradioactive produsã în urm
a unei explozii nucleare;• distrugerile generale la o platform
ã nuclearã, unde re-actorul nuclear nu este spart, pot elibera m
ateriale radioactivesolide ºi fluide, din depozitele de stocare, care contam
ineazãplatform
a, iar aerosolii formeazã un pericol sem
nificativ pe di-recþia vântului;
• împrãºtierea directã a deºeurilor nucleare sau a surse-
lor radioactive, datoritã incendiilor sau exploziilor, poate creazone locale de contam
inare; este posibil ca în cazul exploziilorsau îm
prãºtierii directe, suprafaþa contaminatã sã fie de m
ai mul-
te sute de metri pãtraþi; incendiile vor îm
prãºtia fumul radioac-
tiv pe direcþia vântului, câþiva kilometri pãtraþi, în funcþie de
condiþiile meteorologice.
De cele m
ai multe ori, m
aterialele radiologice se vor utili-za pentru crearea a ceea ce am
denumit într-un articol precedent
Teatre de operaþii
109
decem
brie, 200
7
„bombe m
urdare”sau „arm
a radiologicã”. Pentru a exemplifi-
ca efectele generate de acest tip de material, voi prezenta în con-
tinuare câteva elemente specifice efectelor generate de diferiþi
radionuclizi. D
e exemplu, cesiul(em
itor de radiaþii gamm
a) care poatefi frecvent întâlnit în cadrul facilitãþilor m
edicale, în situaþia încare ar fi conþinut într-un dispozitiv exploziv cu o cantitate deT
NT
necesarã pentru realizarea exploziei ºi a împrãºtierii ar ge-
nera urmãtoarele efecte (vezi figura urm
ãtoare):
• norul radioactiv iniþial ar putea fi relativ vãtãmãtor ºi nu
ar apãrea necesitatea evacuãrii imediate din zonã;
• personalul neevacuat din zonã are 1/1.000 ºanse sã seîm
bolnãveascã de cancer;• pe o suprafaþã relativ m
are, funcþie de cantitatea de ma-
terial radiologic utilizat ca ºi încãrcãturã, nivelul de radiaþie vadepãºi lim
itele minim
um acceptate; astfel, 1/10.000 oam
eni ris-când sã se îm
bolnãveascã de cancer;
Riscurile C
BR
N în teatrele de operaþii – riscurile E
AD
A
110w
ww
.rft.forter.ro
• în situaþia în care nu se poate executa decontaminarea,
zona respectivã va trebui pãrãsitã pentru câteva zeci de ani.P
rimul cerc:
Un m
ort datoritã cancerului, din 100;C
ercul din mijloc:
Un m
ort datoritã cancerului, din 1.000,în urm
a radiaþiei depuse;C
ercul exterior:U
n mort datoritã cancerului, din 10.000,
în urma radiaþiei depuse.U
n alt exemplu, cobalt radioactiv
(emitor de radiaþii
gamm
a), ce poate sã fie întâlnit în cadrul facilitãþilor de procesa-re a alim
entelor. Astfel, o singurã barã de cobalt radioactiv de di-
mensiuni reduse (aproxim
ativ 2 cm diam
etru ºi o lungime de apro-
ximativ 30 cm
),utilizând acelaºiscenariu, ar ge-nera urm
ãtoare-le efecte:
• norul
radioactiv iniþi-al ar putea fi re-lativ
vãtãmãtor
ºi nu ar apãreanecesitatea eva-cuãrii
imediate
din zonã, dar su-prafaþa contam
i-natã
va fi
dea
pro
xim
ativ
1.000 km2;
• persona-lul neevacuat dincadrul zonei deim
pact/explozieare una din zece
Teatre de operaþii
111d
ecembrie, 20
07
ºanse sã se îmbolnãveascã de cancer dupã 40 de ani de expunere
continuã la nivelul de radiaþie generat;• personalul din cadrul prim
ului cerc prezintã riscul deîm
bolnãvire de cancer de unu din 100 de oameni;
• personalul din cadrul celui de al doilea cerc prezintã ris-cul de îm
bolnãvire de cancer de unu din 1.000 de oameni;
• personalul din cadrul celui de al treilea cerc prezintã ris-cul de îm
bolnãvire de cancer de unu din 10.000 de oameni.
Efectele generate se vor m
anifesta pe termen lung ºi vor
afecta întreaga zonã, împiedicând repopularea, iar decontam
ina-rea acesteia este aproape im
posibil de realizat. U
ltimul exem
plu, americium
(emitor de radiaþii alfa), ce
poate fi întâlnit în cadrul facilitãþilor industriale, în situaþia încare ar fi conþinut într-un dispozitiv exploziv cu o cantitate deT
NT
necesarã pentru realizarea exploziei ºi a împrãºtierii, ar ge-
nera urmãtoarele efecte (vezi figura urm
ãtoare):
• norul radioactiv iniþial ar putea fi relativ vãtãmãtor, ne-
cesitând monitorizare ºi sprijin m
edical, iar suprafaþa contami-
natã va fi de aproximativ 1 km
2;
Riscurile C
BR
N în teatrele de operaþii – riscurile E
AD
A
112w
ww
.rft.forter.ro
• suprafaþã de aproximativ 30 km
2va trebui sã fie eva-
cuatã în decursul a o orã de la declanºarea exploziei;• dupã trecerea norului radioactiv iniþial, particulele radio-
active se vor depune pe sol, iar datoritã condiþiilor meteorologi-
ce, acestea se vor putea dispersa în aer, apãrând pericolul conta-m
inãrii interne a personalului prin inhalarea acestora ºi generândpericol de îm
bolnãvire pe termen lung;
• personalul din cadrul primului cerc prezintã riscul de
îmbolnãvire de cancer de unu din 100 de oam
eni;• personalul din cadrul celui de al doilea cerc prezintã ris-
cul de îmbolnãvire de cancer de unu din 1.000 de oam
eni;• personalul din cadrul celui de al treilea cerc prezintã ris-
cul de îmbolnãvire de cancer de unu din 10.000 de oam
eni.E
fectele generate se vor manifesta pe term
en lung ºi vorafecta întreaga zonã, îm
piedicând repopularea zonei, iar decon-tam
inarea acesteia va fi aproape imposibil de realizat, costurile
pentru reconstrucþie fiind deosebit de mari.
Pentru evitarea acestui tip de pericol, generat de TIM
, serecom
andã adoptarea unor paºi în scopul prevenirii, astfel:• reducerea accesului la m
aterialele radioactive, chimice
sau biologice ºi adoptarea unor programe com
plete de recupera-re, reutilizare, distrugere sau depozitare în siguranþã a acestora;
• detecþia din timp a dispariþiei m
aterialelor toxice, chimi-
ce, biologice sau radiologice, precum ºi utilizarea perm
anentã asistem
ului de detecþie pentru identificarea pericolului ºi adopta-rea oportunã a m
ãsurilor corespunzãtoare;• asigurarea capacitãþii de rãspuns prin identificarea struc-
turilor capabile sã îl ofere, funcþie de natura pericolului, precumºi îm
bunãtãþirea tehnologiilor ºi echipamentelor necesare acþiu-
nii/operãrii. Personalul medical, precum
ºi cel destinat pentrudesfãºurarea acþiunilor im
ediate de rãspuns la pericol trebuie sãfie bine pregãtit atât pentru asigurarea protecþiei personale, cât ºipentru identificarea ºi adoptarea m
ãsurilor, funcþie de natura pe-ricolului. D
e asemenea, este necesarã adoptarea tuturor m
ãsu-
Teatre de operaþii
113d
ecembrie, 20
07
rilor posibile pentru asigurarea decontaminãrii zonelor afectate
ºi reducerea impactului asupra populaþiei civile din zonã.
Deºi problem
a situaþiilor EA
DA
pare la prima vedere o
problemã civilã, în care rãspunsul este asigurat în principal de
cãtre societatea civilã, totuºi nu trebuie uitat cã toate facilitãþilece utilizeazã, produc sau depoziteazã acest tip de m
ateriale toxi-ce industriale se constituie într-un obiectiv specific pentru orga-nizaþiile teroriste, rãspândite de regulã în zonele de conflict. D
easem
enea, piaþa neagrã a materialelor toxice industriale se con-
stituie într-un pericol greu de contracarat - dacã nu imposibil - ºi
de aceea este necesarã adoptarea unor mãsuri la nivel interna-
þional, apte sã reducã cantitativ ponderea acestui tip de materiale
ºi accesul la acestea în scopuri teroriste. U
manitatea este cea care pune în pericol um
anitatea. In-conºtienþa anum
itor persoane axate pe interesele personale sauale unor grupuri restrânse se va rãsfrânge asupra a m
ilioane denevinovaþi. D
acã în viitor nu se vor adopta mãsuri ferm
e, reale,de contracarare a proliferãrii A
DM
CB
RN
în general ºi a TIM
înparticular vom
asista, în opinia personalã, la un suicidal speciei
umane.S
UR
SE
BIB
LIO
GR
AF
ICE
:new
s.bbc.co.uk/ w
ww
.time.com
/time/w
orld/article/0,8599,430649,00.html
ww
w.fas.org
ww
w.cbsnew
s.com/htdocs/m
ass_destruction/nuclear/frame
source.html
ww
w.w
sws.org/articles/2002/oct2002/shar-o03.shtm
l w
ww
.telegraph.co.uk w
ww
.kuro5hin.org w
ww
.cnp.ca w
ww
.wagingpeace.org/articles/2006/08/09_roth_m
odern-threat.htm
Riscurile C
BR
N în teatrele de operaþii – riscurile E
AD
A
114w
ww
.rft.forter.ro
Nuclear_T
hreat_Worse_T
han_During_C
old_War_999.htm
l w
ww
.pugwash.org/reports/nw
/nuclear-threat-rotblat.htm
ww
w.isis-online.org/m
approject/introduction.html
Note:
1.T
IM – T
oxic Industrial Materials.
2.T
IC – T
oxic Industrial Chem
icals.3.
TIB
– Toxic Industrial B
iological.4.
TIR
– Toxic Industrial R
adiological.
Teatre de operaþii
LOG
ISTIC~
117d
ecembrie, 20
07
Suportul logistic al batalionului de infanterieîn teatrul de opera]ii (2)CC
oonnttiinnuuaarree ddiinn nnrr..33//22000077
Asigu
rarea cu b
un
uri ºi servicii p
entru
susþin
erea militarilor ºi ech
ipam
entelor
Asigurarea serviciilor din aceastã categorie (prepararea ºi
servitul hranei, îmbãierea, repararea echipam
entului individual,distribuþia de hãrþi, asigurarea serviciilor poºtale, asigurarea servi-ciilor funerare) intrã în responsabilitatea contingentului naþional.
Îmbãierea m
ilitarilor ºi schimbarea lenjeriei sunt coordo-
nate de cãtre factorii responsabili de la batalionul logistic alforþei, care vor încheia contracte de prestãri-servicii cu structuriale naþiunii-gazdã, atât pentru contingentele naþionale, cât ºi pen-tru personalul m
ilitar ºi civil care încadreazã diferitele structuri.Se recom
andã ca facilitãþile de îmbãiere sã fie puse la dis-
poziþie împreunã cu facilitãþile de schim
bare a lenjeriei. În anu-
LO
COTEN
ENT
FELIX
CIUM
AªU
118w
ww
.rft.forter.ro
mite situaþii, îm
bãierea militarilor se poate face ºi prin m
ijloaceproprii, atunci când existã instalaþiile speciale necesare.
Spãlarea ºi repararea echipamentului individual ºi a lenje-
riei se executã, de regulã, prin grija contingentelor naþionale. Cu-
rãþarea chimicã a echipam
entului se executã prin grija ForþeiM
ultinaþionale, pe baza aranjamentelor ºi protocoalelor încheia-
te cu naþiunea-gazdã. Stabilirea prioritãþilor pentru serviciile despãlare, cãlcare ºi reparare a echipam
entului va viza: îmbrãcãm
in-tea ºi m
aterialele de resort medical, echipam
entul de protecþie,echipam
entul individual, materialele de întreþinere ºi reparaþii.
Atunci când posibilitãþile contingentului naþional sunt depã-
ºite, pot fi înaintate cereri de sprijin la Statul Major al G
rupuluide Sprijin al B
rigãzii Multinaþionale. Pentru celelalte categorii
de personal civil ºi militar, asigurarea acestor servicii se executã
prin grija organelor de logisticã ale Forþei Multinaþionale.
Asigurarea serviciilor poºtale este tot o responsabilitate
naþionalã ºi se realizeazã prin serviciul specializat din cadrul bri-gãzii m
ultinaþionale.Poºta sositã din þara de origine se asigurã prin serviciile
gratuite de care beneficiazã contingentele din partea propriilorautoritãþi poºtale.
Acolo unde un contingent nu dispune de servicii gratuite,
toatã corespondenþa adresatã personalului va fi trimisã fie pe adre-
sa Com
andamentului Forþei, fie pe adresa unei cãsuþe poºtale
închiriatã de personal prin contribuþie proprie. Predarea poºteicãtre destinatari se face prin ofiþerii de legãturã pentru contin-gente, iar pentru cei ce încadreazã C
omandam
entul Forþei ºi Co-
mandam
entele Regionale, personal, pe bazã de sem
nãturã. Poºtaechipelor de observatori se predã cu ajutorul curselor aerieneregulate sau ocazional, prin delegaþi ai acestora.
Expedierea poºtei se realizeazã, pentru toate categoriile de
personal, prin colectarea corespondenþei la cartierele regionale,care apoi o trim
it la Com
andamentul Forþei. A
tunci, ofiþerul desem-
Logisticã
119d
ecembrie, 20
07
nat pentru aceastã sarcinã o sorteazã pe þãri de destinaþie, o intro-duce în saci sigilaþi ºi o expediazã prin cursele aeriene regulate,dar ºi direct, prin serviciile poºtale ale þãrii-gazdã, cu suportareacheltuielilor de expediere.
În sistemul N
AT
O va fi organizatã, la nivelul C
omanda-
mentului Forþei, o structurã care are rolul de a coordona, în m
oddeosebit, serviciile poºtale.
Asigurarea serviciilor funerare este o responsabilitate a
contingentului naþional. Decedaþii sunt transferaþi de cãtre sub-
unitãþi necombatante cãtre Punctele de adunare a decedaþilor.
De aceea, asupra unitãþii trebuie sã existe douã unitãþi de calcul
de aprovizionare necesare pentru serviciile funerare, iar la nive-lul brigãzii m
ultinaþionale trebuie sã existe 30 de unitãþi de cal-cul de aprovizionare.
Asigu
rarea cu alim
ente, ap
ã, materiale
de resortu
l hrãn
irii
Unitatea trebuie sã dispunã, conform
eºalonãrii, de 30 zilede alim
ente la dislocarea în zona de operaþii, în depozitele spe-cializate ale batalionului.
Pe timpul deplasãrii se asigurã hranã rece (raþii de luptã) atât
pentru detaºamentul precursor, cât ºi pentru celelalte elem
ente.C
ontingentele trimit în zona de m
isiune alimente cu ter-
men lung de conservare ºi valabilitate, pentru cel m
ult 12 luni.A
pa se asigurã de cãtre contingentul naþional sau batalionul lo-gistic din resursele locale, în funcþie de posibilitãþi.
În teatrele de operaþii, compartim
entele specializate alebrigãzilor m
ultinaþionale încheie contracte pentru hrãnirea per-sonalului cu firm
e civile specializate. L
a dislocarea în teatrul de operaþii, unitatea trebuie sã ai-bã asigurat un num
ãr de zile de apã (ca unitate de calcul de apro-vizionare), care sã asigure consum
ul necesar pânã la identifi-
Suportul logistic al batalionului de infanterie în teatrul de operaþii
120
ww
w.rft.forter.ro
carea surselor de apã potabilã din zona respectivã. Apa va fi asi-
guratã în mod norm
al pe plan local. U
nitatea trebuie sã desfãºoare în zona de operaþii un nu-m
ãr suficient de echipamente pentru preparat, distribuit ºi servit
hrana, care sã le satisfacã nevoile în totalitate. Stabilirea materia-
lelor de resortul hrãnirii în zona de operaþii se bazeazã atât penorm
ele naþionale, cât ºi pe precizãrile conducerii Forþei pentrufiecare contingent.
Aprovizionarea cu alim
ente proaspete pe plan local, decãtre contingentele naþionale, fie prin m
etoda „PUSH
“, fie prinm
etoda „DIR
EC
TE
D“, este asiguratã prin sistem
ul de achiziþii ºicontractãri al N
AT
O. T
oate contractele sunt avizate de cãtre Ce-
lula de Sprijin Logistic ºi aprobate de cãtre statul-m
ajor al brigã-zii m
ultinaþionale.C
elula de Sprijin Logistic (C
.S.S.), la nivelul brigãzii multi-
naþionale, se ocupã de primirea, centralizarea ºi analizarea cere-
rilor de susþinere logisticã primite de la contingentele naþionale
ºi de asigurarea, repartiþia ºi distribuþia materialelor ºi a servicii-
lor-suport solicitate de cãtre acestea.Frecvenþa de asigurare a alim
entelor este de circa ºaptezile. C
ererile se întocmesc (pentru o perioadã de 28 de zile) ºi se
înainteazã la Celula de Sprijin L
ogistic (CSS) cu cel puþin 70 de
zile înainte de perioada de livrare, în limitele valorice zilnice
pentru fiecare militar participant, calculate dupã norm
a de hranãla care aceºtia au dreptul.
Pentru eventuale solicitãri suplimentare se înainteazã ce-
reri la compartim
entul logistic al brigãzii multinaþionale, care
dispune asigurarea acestora fie pe plan local, fie din stocurileavute la dispoziþie.
Prepararea hranei se poate face cu forþe ºi mijloace pro-
prii, sau prin alocare la drepturi la alte state, cu suportarea contra-valorii prestaþiei. D
e regulã, aceste probleme se stabilesc cu oca-
zia efectuãrii recunoaºterilor.
Logisticã
121
decem
brie, 200
7
Red
istribu
irile
Metoda
redistribuirii este
la îndem
âna com
andanþilorN
AT
O pentru suportul logistic ºi o susþinere eficientã, care sã
permitã o reacþie extrem
de rapidã, când se impune satisfacerea
unui imperativ operaþional im
portant.C
ând forþele unei naþiuni se confruntã cu probleme critice
în domeniul logistic, acestea pot înainta cereri cãtre com
andan-tul N
AT
O sau com
andantul altei naþiuni, pentru a solicita asis-tenþã de urgenþã. C
a rezultat al acestor cereri, comandanþii
NA
TO
dispun redistribuirea resurselor logistice.A
utoritatea de redistribuire o au toþi comandanþii N
AT
Oasupra resurselor logistice situate în cadrul lor de responsabili-tate. A
ceastã autoritate de redistribuire va intra în vigoare o datãcu transferul de autoritate (T
.O.A
.) asupra forþelor de sub co-m
anda sa.R
esursele logistice supuse redistribuirii sunt cele pe carecom
andanþii le considerã ca fiind esenþiale pentru îndepliniream
isiunilor ºi care posedã un grad ridicat de standardizare.R
esursele logistice care pot fi redistribuite sunt acele arti-cole destinate utilizãrii în com
un, cum ar fi: m
uniþii, carburanþi,echipam
ent tehnic, piese de schimb, m
ateriale medicale, apã,
echipament de geniu ºi alim
ente. În aceastã categorie se includeºi personalul logistic care desfãºoarã unele activitãþi sau serviciiîn com
un.E
xceptate de la redistribuire (autorizarea nu se va aplica)sunt: instalaþiile fixe, sistem
ele complete de arm
ament, resurse-
le civile, cu excepþia celor furnizate special, conform acordurilor
tip sprijinul naþiunii-gazdã sau a altor acorduri/înþelegeri în con-form
itate cu restricþiile precizate între ele, înlocuirile de perso-nal, resursele logistice guvernate de alte acorduri/înþelegeri ºifurnizãrile de resurse cãtre naþiunile nem
embre N
AT
O, cu ex-
cepþia cazului în care o naþiune mem
brã NA
TO
are încheiat unacord cu naþiunea beneficiarã.
Suportul logistic al batalionului de infanterie în teatrul de operaþii
122
ww
w.rft.forter.ro
Dacã tim
pul ºi situaþia permit, m
ai înainte de efectuarearedistribuirii sau de îndatã ce este posibil, com
andantul NA
TO
va informa autoritãþile naþionale afectate ºi com
andanþii supe-riori despre acþiunea de redistribuire.
Când redistribuirea este consideratã necesarã, com
andan-tul N
AT
O va îndrum
a comandanþii subordonaþi im
plicaþi ai con-tingentelor naþionale sã efectueze transferarea resurselor logis-tice.
De îndatã ce situaþia operaþionalã perm
ite, resursele logis-tice transferate sub autoritatea com
andanþilor NA
TO
vor fi înlo-cuite de cãtre naþiunile beneficiare sau, dacã se convine de cãtrenaþiunile im
plicate, va fi rambursatã contravaloarea lor.
Logisticã
123
decem
brie, 200
7
Sus]inerea logistic` \n opera]iile de stabilitate [i de sprijin
Operaþiile de stabiliate ºi sprijin
au fost ºi vor rãmâne
o m
isiune de
prim
rang a
organizaþiilor inter-
naþionale, a guvernelor ºi forþelor armate din toate statele. A
cesteacþiuni cuprind o gam
ã largã de activitãþi, în care instrumentul
militar este folosit pentru: prevenirea rãzboiului, rezolvarea con-
flictului, promovarea pãcii, sprijinirea autoritãþilor civile, cen-
trale ºi locale în soluþionarea crizelor. Pentru ca aceste acþiuni sãaibã succes, forþele angajate în acestea vor avea întotdeauna ne-voie de o logisticã perform
antã, care sã fie capabilã în orice mo-
ment sã asigure nevoile de trai ºi de luptã ale participanþilor.
Forþele de logisticã acþionezã conform concepþiei gene-
rale, stabilitã de cãtre organul specializat al organizaþiei inter-naþionale sau regionale de securitate care organizeazã operaþi-unea.
MA
IOR
TATIA
NA
IOSIF
124
ww
w.rft.forter.ro
Sprijinul logistic al operaþiilor de stabilitate ºi de sprijineste influenþat de: tratatele internaþionale ºi înþelegerile existentecu organizaþia internaþionalã sau regionalã de securitate care orga-nizeazã m
isiunea/operaþiunea (în baza unui mandat O
NU
,NA
TO
,O
SCE
, UE
O); natura m
isiunilor/operaþiunilor de îndeplinit; val-oarea, organizarea ºi dotarea forþelor participante; locul ºi speci-ficul zonei în care se desfãºoarã m
isiunea/operaþiunea; sistemul
de rambursare stabilit în baza unui M
emorandum
de înþelegere.M
odul de planificare, organizare ºi funcþionare a logisticiidiferã esenþial de la o þarã la alta, ridicând num
eroase probleme
pe linia compatibilitãþii între diferite state participante. Sarcina
principalã a factorilor de rãspundere la nivelul conducerii orga-nului specializat al organizaþiei internaþionale sau regionale desecuritate este de a dim
inua ºi chiar a anula incompatibilitatea.
Dintre m
ãsurile luate, cele mai im
portante le putem considera:
dispoziþiunea ON
U prin care se solicitã þãrilor participante cu
forþe sã-ºi suplimenteze organigram
a normalã a unitãþii cu un eºa-
lon doi de sprijin logistic, care sã asigure independenþa unitãþiipentru m
inimum
60 zile, precum ºi elaborarea de proceduri de
operare standard pe linie logisticã (SOP).
Concepþia de sprijin a com
ponentei terestre este menitã sã
asigure sprijinul atât în beneficiul forþelor naþionale, cât ºi în fo-losul celor m
ultinaþionale, þinând seama ºi de structurile lor dife-
rite ºi de compunerea forþei m
ultinaþionale. Sprijinul logistic seva baza pe prevederile naþionale ºi poate include diverse gradede sprijin m
ultinaþional, aºa cum s-a aprobat de cãtre naþiunile
respective. În timp ce fiecare naþiune îºi asum
ã responsabilitateapentru asigurarea sprijinului forþelor sale, pot fi utilizate ºi alteopþiuni de sprijin, precum
Sprijinul Naþiunii G
azdã (HN
S) dacãeste disponibil, naþiunea lider (L
N), naþiunea specializatã pe rol
(RSN
), asistenþa mutualã (M
A) ºi U
nitãþile Logistice Integrate
Multinaþionale (M
ILU
s) ºi/sau Unitãþile M
edicale Integrate Multi-
naþionale (MIM
Us), dacã acest lucru se considerã ca fiind m
ai
Logisticã
125
decem
brie, 200
7
avantajos.A
sigurarea sprijinului logistic în operaþii multinaþionale
presupune: „aprovizionarea, transporturile, mentenanþa, asisten-
þa medicalã, asistenþa sanitar-veterinarã, asistenþa financiarã, asi-
gurarea cãilor de comunicaþii, cartiruirea trupelor ºi adãpostirea
materialelor”.
Contingentele participante sunt organizate ºi dotate astfel
încât sã fie în mãsurã sã-ºi asigure independent sprijinul logis-
tic al acþiunilor militare prin: sprijin m
edical pentru linia întâi;com
unicaþii interne de la comandam
entul unitãþii pânã la subuni-tãþile sau form
aþiunile din teren; comunicaþii internaþionale pen-
tru legãtura cu þara; facilitãþi de aprovizionare integral; reparareaºi punerea în funcþiune a echipam
entelor; transportul intern. A
ctivitatea de aprovizionare (supply) este definitã ca acti-vitate de procurare, recepþie, transport, depozitare, distribuþie,m
entenanþã ºi recuperare (evacuare) a stocurilor de materiale,
inclusiv determinarea tipului ºi cantitãþilor în fiecare caz.
Problematica aprovizionãrilor iniþiale este stabilitã pe ba-
za Acordurilor de Susþinere, încheiate la nivelul organizaþiei inter-
naþionale sau regionale de securitate de cãtre naþiunile contribui-toare cu trupe, pentru o anum
itã operaþiune ºi sunt publicate înprocedurile de operare standard. În cele m
ai multe cazuri, apro-
vizionarea iniþialã rãmâne o rãspundere naþionalã, fiecare þarã
participantã având obligaþia sã-ºi asigure suportul logistic nece-sar pânã când este efectuatã prim
a reaprovizionare.D
istribuþia resurselor se face prin înfiinþarea unor punctede distribuþie (D
.Ps.) fixe ºi/sau mobile, din care contingentele
se vor aproviziona prin propriul sistem de transport, sau resurse-
le logistice vor fi trimise prin grija eºaloanelor superioare direct
la contingente. Aceasta depinde de situaþia operativã ºi de con-
diþiile geografice ale þãrii în care se desfãºoarã operaþia multi-
naþionalã.A
provizionarea cu materiale trebuie sã þinã seam
a de: po-
Susþinerea logisticã a operaþiilor de stabilitate ºi de sprijin
126
ww
w.rft.forter.ro
ziþia surselor de aprovizionare, nivelul stocurilor de realizat ºinorm
ele de consum.
Pentru operaþiile multinaþionale, putem
identifica mai m
ultesurse de aprovizionare, þinând cont de faza de desfãºurare în carese aflã respectiva operaþie m
ultinaþionalã: sursele militare, surse-
le civile, sursele contractate de pe piaþa internaþionalã.N
ormele de consum
stabilite au în vedere misiunea pe
care diferitele categorii de personal care participã la misiunile
internaþionale sunt chemate sã le îndeplineascã.
Astfel, sunt stabilite norm
e de consum diferite pentru m
i-litarii care fac parte din contingente naþionale, pentru observa-torii m
ilitari, pentru militarii care fac parte din subunitãþile de
poliþie militarã, pentru personalul civil care încadreazã diferitele
comandam
ente din teatrul de operaþii etc.C
ompletarea stocurilor se executã prin interm
ediul ForþeiM
ultinaþionale, pe plan local, prin contractare sau prin interme-
diul contingentelor naþionale.D
istribuþia acestor materiale se realizeazã de cãtre struc-
tura logisticã a Forþei Multinaþionale, iar preluarea ºi transportul
lor se executã de cãtre elementele de sprijin logistic ale forþelor
naþionale.A
sigurarea serviciilor suport(prepararea ºi servitul hra-
nei, îmbãierea efectivelor ºi schim
barea lenjeriei, spãlarea ºi re-pararea echipam
entului individual ºi a lenjeriei, distribuþia dehãrþi, asigurarea serviciilor poºtale, asigurarea serviciilor funera-re etc.) pentru contigentul naþional intrã în responsabilitateaacestuia.
Preparatul ºi servitul hranei
se executã, de regulã, pringrija contingentelor naþionale. A
cestea au posibilitatea sã se hrã-neascã conform
normelor din þarã, cantitativ sau valoric. În cazul
hrãnirii valorice, fiecare guvern stabileºte limita m
aximã valo-
ricã în care trebuie sã se încadreze hrãnirea personalului.Îm
bãierea efectivelor ºi schimbarea lenjeriei
constituie
Logisticã
127
decem
brie, 200
7
un serviciu coordonat de cãtre factorii responsabili de la nivelulForþei M
ultinaþionale, care încheie contracte de prestãri-serviciicu structuri ale naþiunii-gazdã, atât pentru contingentele naþio-nale, cât ºi pentru personalul m
ilitar ºi civil ce încadreazã dife-ritele com
andamente ºi cel care intrã în cadrul echipelor de ob-
servatori ºi detaºamente de poliþie m
ilitarã.Spãlarea ºi repararea echipam
entului individualºi a len-jeriei se executã, de regulã, prin grija contingentelor naþionale.
Asigurarea serviciilor poºtale
reprezintã tot o responsabi-litate naþionalã ºi se realizeazã prin interm
ediul serviciului spe-cializat din cadrul Forþei M
ultinaþionale.Poºta sositã din þara de origine pentru contingentele pro-
prii se asigurã prin intermediul serviciilor gratuite de care bene-
ficiazã contingentele din partea propriilor autoritãþi poºtale.A
sigurarea serviciilor funerareeste o responsabilitate a
contingentului naþional. Decedaþii sunt transferaþi de subunitãþi-
le necombatante cãtre punctele de adunare a decedaþilor. D
in acestm
otiv, asupra unitãþilor trebuie sã existe douã unitãþi de calcul deaprovizionare necesare pentru serviciile funerare, iar la nivelulbrigãzii m
ultinaþionale trebuie sã existe 30 de unitãþi de calcul deaprovizionare.
Transporturilecuprind întregul spectru al infrastructurii
necesar pentru transportul aerian, maritim
ºi pe uscat, comanda
ºi controlul, precum ºi echipam
entele necesare pentru miºcarea
forþelor ºi resurselor spre ºi în interiorul zonei de operaþii.T
ransporturile executate în cadrul unei operaþii multina-
þionale depind de o serie de factori, dupã cum urm
eazã: zonageograficã; disponibilitatea infrastructurii existente în zona deoperaþii; prioritãþile stabilite în executarea anum
itor operaþiuni;tipurile de încãrcãturã; disponibilitatea resurselor; econom
ie ºieficienþã; restricþiile im
puse de reglementãri internaþionale; m
ã-surile de asigurare a securitãþii pe tim
pul transportului.În funcþie de aceºti factori, transporturile se pot clasifica
Susþinerea logisticã a operaþiilor de stabilitate ºi de sprijin
128
ww
w.rft.forter.ro
în douã mari categorii:
a) transporturi pânã la/din zona de operaþii, care se exe-cutã, de regulã, prin grija þãrii contribuitoare, aceasta trebuind sãrespecte toate acordurile referitoare la survol, aterizare, ancora-re, tranzit, vam
ã, regim diplom
atic etc.;b) transporturi efectuate în interiorul zonei de operaþii, asi-
gurate de regulã fie prin intermediul contingentelor naþionale,
când se executã transporturi de reaprovizionãri, fie prin interme-
diul mijloacelor de transport ale Forþei M
ultinaþionale, atunci cândse executã evacuãri tehnice sau m
edicale, deplasãri de trupe la dis-tanþe m
ari ºi care necesitã un volum m
are de materiale de trans-
port sau un ritm ridicat în realizarea transporturilor;
c) Coordonarea deplasãrii ºi a transporturilor în zona de
responsabilitate a Forþei Multinaþionale se executã de cãtre com
-partim
entele de logisticã ºi operaþii din cadrul Forþei, iar în ca-drul zonei de operaþii a contingentului naþional, de cãtre acesta.
Mentenanþa
cuprinde totalitatea
acþiunilor întreprinse
pentru menþinerea ºi/sau repunerea în stare de funcþionare a tu-
turor autovehiculelor ºi echipamentelor ºi readucerea acestora la
condiþiile specifice de exploatare (utilizare). În cadrul operaþiilor m
ultinaþionale, realizarea mentenan-
þei se executã cu mare dificultate, ridicând problem
e deosebiteorganelor de logisticã.
De regulã, responsabilitatea m
odului de realizare a activi-tãþilor legate de m
entenanþã revine fiecãrei naþiuni în parte, careva trebui sã-ºi organizeze, planifice ºi asigure singurã echipa-m
entele, personalul ºi baza materialã necesarã executãrii repara-
þiilor ºi întreþinerilor tehnice.În anum
ite situaþii, în care gradul de interoperabilitate ºicom
patibilitate este relativ mare, iar nevoile de reparaþii ºi între-
þineri depãºesc posibilitãþile contingentelor, mentenanþa va putea
fi asiguratã ºi la nivelul compartim
entului tehnic al Forþei Multi-
naþionale, în baza unor acorduri bilaterale de asistenþã tehnicã.A
ctivitatea de cartiruire a trupelorºi problem
ele aferente
Logisticã
129
decem
brie, 200
7
acesteia constituie un element de im
portanþã deosebitã în opera-þiile m
ultinaþionale.A
ceastã activitate cuprinde totalitatea mãsurilor ce se în-
treprind pentru asigurarea contingentelor naþionale cu spaþii pen-tru locuit ºi birouri, terenuri, instalaþii, aprovizionarea cu m
ate-riale de resort, precum
ºi pentru stingerea incendiilor.L
a nivelul Com
andamentului Forþei se înfiinþeazã o echipã
de specialiºti care are ca atribuþii organizarea cartiruirii ºi cazãriiefectivelor ºi care se ocupã de soluþionarea eventualelor litigii cepot apãrea între pãrþile contractante.
Personalul specializat de la nivelul Forþei face parte, de re-gulã, din com
ponenta civilã implicatã în realizarea susþinerii lo-
gistice a trupelor ºi este în subordinea ºefului cazãrii (Cam
pM
anager - C.M
.). La nivelul contingentelor naþionale, echipelor
de observatori ºi comandam
entelor regionale, activitatea de car-tiruire a trupelor revine în sarcina ofiþerilor desem
naþi sã rãspun-dã de aceastã activitate în cadrul com
andamentelor regionale.
Rãspunderea pentru întreþinerea ºi repararea spaþiilor de
cazare pentru personalul din cadrul comandam
entelor ºi a echi-pelor de observatori revine personalului grupat în com
partimen-
tul Sprijinul cu Echipam
ente pentru Clãdiri B
.E.S. (B
uildingE
quipment Support).
Cazarea trupelor se face, de regulã, în urm
ãtoarele spaþii: • hoteluri sau case închiriate, pentru observatorii m
ilitaricare îºi achitã singuri contravaloarea chiriei;
• clãdiri închiriate, pe baza unor acorduri încheiate cu auto-ritãþile locale;
• terenuri concesionate, unde se pot construi spaþii de ca-zare, de tip neperm
anent; • tabere, unde vor fi instalate corturi sau construcþii pre-
fabricate; • variante diferite sau com
binate ale opþiunilor amintite
anterior.Activitatea de prevenire ºi stingere a incendiilor revine
Susþinerea logisticã a operaþiilor de stabilitate ºi de sprijin
130
ww
w.rft.forter.ro
fiecãrui contingent naþional, care aduce în zona de misiune toate
materialele necesare desfãºurãrii acestei activitãþi, în condiþii
optime. L
a epuizarea stocurilor de materiale de acest gen, rea-
provizionarea se desfãºoarã pe baza cererilor întocmite de con-
tingentele naþionale ºi înaintate la compartim
entul logistic al co-m
andamentului Forþei.
Terenurile ºi proprietãþile im
obiliare se retrocedeazã pro-prietarilor de drept la term
inarea misiunii, dupã executarea even-
tualelor reparaþii necesare readucerii acestora în condiþiile ini-þiale. În ultim
ul deceniu s-a demonstrat faptul cã im
portanþa ºirolul sprijinului logistic a crescut, pe m
ãsura amplorii ºi diversi-
tãþii operaþiilor de stabilitate ºi sprijin care s-au desfãºurat înîntreaga lum
e.
Logisticã
131
decem
brie, 200
7
Influen]a inventarieriiasupra realiz`rii m
isiunii[i obiectivelor [i asupradesf`[ur`rii activit`]ilorunit`]ii m
ilitare
Toate entitãþile publice sunt finanþate integral sau par-þial din fonduri publice pentru îndeplinirea unei m
isi-uni conform
e nevoilor societãþii, aºa cum sunt vãzute aceste ne-
voi de autoritatea care repartizeazã fondurile publice. Entitatea
publicã trebuie sã îndeplineascã misiunea pentru care i s-au asi-
gurat fondurile publice în condiþii de eficienþã ºi eficacitate, asi-gurând buna gestiune financiarã a fondurilor încredinþate ºi a patri-m
oniului public dat în folosinþã ºi administrare. Îndeplinirea m
isi-unii în condiþiile im
puse este posibilã numai prin asigurarea unui
managem
ent performant ºi devotat m
isiunii ºi intereselor entitã-þii, prin dezvoltarea m
ecanismelor de guvernare corporativã care
sã armonizeze interesele tuturor pãrþilor interesate în activitatea
entitãþii publice (stakeholderi) ºi sã controleze activitatea mana-
gerilor, prin dezvoltarea ºi aplicarea efectivã a mecanism
elor de
CO
L.ING. O
CTAVIA
NG
HIO
CªEFU
LLO
GISTICII, ªCO
ALAD
EA
PLICAÞIEPENTRU
UNITÃÞISPRIJIN
LU
PTÄG
RL. EREM
IAG
RIGO
RESCU“
132
ww
w.rft.forter.ro
control prevãzute de legislaþia aplicabilã, între care le menþio-
nãm pe cele generale: auditul (intern, de secundã parte, extern),
controlul financiar (intern, delegat), controlul intern (manage-
rial) ºi prin folosirea ºi administrarea eficientã ºi eficace, în con-
formitate cu legislaþia aplicabilã ºi cu destinaþia stabilitã de m
ana-gem
ent a patrimoniului public. A
plicarea efectivã a mecanism
e-lor de control oferã asigurãri rezonabile cã entitatea publicã îºiva îndeplini m
isiunea în condiþii de eficienþã ºi eficacitate, asi-gurând buna gestiune financiarã a fondurilor încredinþate ºi apatrim
oniului public dat în folosinþã ºi administrare, asigurând
reducerea, în limite acceptabile, a riscului de fraudã sau folosire
neautorizatã asupra fondurilor ºi patrimoniului public. Fraudele
asupra fondurilor ºi patrimoniului public sunt riscuri cu care se
confruntã toate entitãþile publice ºi atunci când se produc, func-þie de am
ploarea lor, fie fac imposibilã îndeplinirea m
isiunii en-titãþii (în cazurile grave), fie dim
inueazã eficienþa ºi eficacitateafolosirii fondurilor publice, având ca rezultate colaterale o im
a-gine defavorabilã a entitãþii la nivelul pãrþilor interesate ºi a opi-niei publice, ceea ce conduce, pe term
en lung, la diminuarea fon-
durilor alocate entitãþii, la imposibilitatea îndeplinirii m
isiunii ºi,în cele din urm
ã, la dispariþia entitãþii ca lipsitã de utilitate saude eficienþã ºi eficacitate.
Fondurile ºi patrimoniul la dispoziþia entitãþii asigurã su-
portul financiar ºi material al activitãþilor care conduc la realiza-
rea obiectivelor ºi, în cazul în care acestea din urmã sunt corect
stabilite, la îndeplinirea misiunii. A
dministrarea eficientã ºi efi-
cace a fondurilor ºi patrimoniului public puse la dispoziþia enti-
tãþii publice de autoritãþile competente este o condiþie obligato-
rie pentru îndeplinirea misiunii entitãþii, întrucât în cele m
aim
ulte cazuri, fondurile ºi patrimoniul la dispoziþie sunt insufi-
ciente în raport cu misiunea ºi chiar în ipoteza cã sunt adm
inis-trate eficient ºi eficace, insuficienþa resurselor im
pune, în nume-
roase cazuri, reformularea m
isiunii ºi obiectivelor, funcþie nu de
Logisticã
133
decem
brie, 200
7
nevoia socialã, aºa cum ar fi norm
al, ci de resursele disponibile,aºa cum
se întâmplã în cele m
ai multe din cazuri. Îndeplinirea
misiunii reform
ulate în condiþii de austeritate financiarã ºi patri-m
onialã este posibilã numai în condiþiile unui m
anagement per-
formant ºi devotat m
isiunii la toate nivelurile ierarhice, angaja-m
entului întregului personal faþã de misiunea ºi obiectivele enti-
tãþii publice, administrãrii eficiente ºi eficace a resurselor finan-
ciare ºi patrimoniale ºi dim
inuãrii pânã la eliminarea totalã a ca-
zurilor de fraudã sau folosire abuzivã a fondurilor ºi patrimoniu-
lui public. A
dministrarea eficientã ºi eficace a patrim
oniului publicse face conform
viziunii ºi concepþiei manageriale a responsabi-
lilor implicaþi în procesul de adm
inistrare, în baza prevederilorlegale aplicabile. A
dministrarea patrim
oniului implicã opera-
þiuni contabile, de gestiune, achiziþii, depozitare, mentenanþã, re-
evaluare, declasare, casare, valorificare, transfer fãrã platã etc.,operaþiuni cu diferite niveluri de risc operaþional sau de fraudã,ºi este un proces dinam
ic, care conduce la modificarea perm
a-nentã a patrim
oniului, modificãri care sunt înregistrate în conta-
bilitate pe bazã de documente legale, ceea ce asigurã urm
ãrireascripticã a evoluþiei patrim
oniului. Între situaþia scripticã ºi ceafapticã a patrim
oniului apar frecvent ºi din numeroase m
otive di-ferenþe cantitative, calitative, valorice, ceea ce poate conduce, încazurile grave, la un sistem
informaþional financiar-contabil ºi
logistic care furnizeazã informaþii rupte de realitate, ce duc la o
fundamentare eronatã a deciziilor care au la bazã inform
aþii fur-nizate de acest subsistem
al sistemului inform
aþional. Cunoaº-
terea exactã a situaþiei faptice a patrimoniului im
pune inventari-erea patrim
oniului, operaþiune care pentru entitãþile publice con-stituie obligaþie legalã ºi care se desfãºoarã dupã proceduri deoperare stabilite prin acte norm
ative ºi ce se finalizeazã prin con-fruntarea situaþiilor faptice ºi scriptice ale patrim
oniului ºi luaream
ãsurilor legale pentru corectarea diferenþelor constatate.
Influenþa inventarierii asupra realizãrii misiunii
ºi obiectivelor ºi asupra desfãºurãrii activitãþilor unitãþii militare
134
ww
w.rft.forter.ro
Unitãþile m
ilitare ale cãror comandanþi sunt ordonatori de
credite au toate caracteristicile entitãþii publice: sunt finanþatedin fonduri publice, au în adm
inistrare ºi folosinþã bunuri în pro-prietate publicã, au m
isiune ºi obiective pe care sunt obligate sãle îndeplineascã în condiþii de eficienþã ºi eficacitate, asigurândbuna gestiune financiarã a fondurilor încredinþate ºi a patrim
o-niului public dat în folosinþã ºi adm
inistrare, sunt confruntate curiscurile producerii de fraude sau folosire abuzivã, ineficientã ºiineficace a fondurilor ºi patrim
oniului public, lipsa asigurãrii bu-nei gestiuni financiare, ca orice altã entitate publicã, indiferentde m
isiune ºi domeniul de activitate. ªi în cazul unitãþilor m
ili-tare, dim
inuarea acestor riscuri pânã la limitele acceptabile, ni-
velul la care costurile suplimentare induse de m
ãsurile de dimi-
nuare a riscurilor ar depãºi nivelul beneficiilor estimate, im
punedezvoltarea ºi aplicarea efectivã a m
ecanismelor de control cu-
noscute, menþionate anterior.
Evaluarea eficienþei ºi eficacitãþii îndeplinirii m
isiunii ºiobiectivelor unitãþii m
ilitare impune, pe lângã stabilirea de indi-
catori de performanþã pentru m
ãsurarea gradului de realizare aobiectivelor, cunoaºterea exactã a costurilor im
plicate de rezul-tatele obþinute, ceea ce im
pune cunoaºterea exactã a activelor ºipasivelor financiare ºi patrim
oniale ale unitãþii. Situaþia exactã apatrim
oniului poate fi stabilitã numai prin inventarierea generalã
sau parþialã. Datoritã diversitãþii bunurilor care form
eazã patri-m
oniul unei unitãþi militare, com
plexitãþii structurii organiza-torice care im
pune structura complexã de gestiuni, diversitãþii ºi
cantitãþii bunurilor din gestiuni, la care se adaugã faptul cã acti-vitãþile de bazã ale unitãþii trebuie sã se desfãºoare în continuarenorm
al, activitãþile de inventariere a patrimoniului sunt deosebit
de complexe ºi dificile, solicitând din partea celor im
plicaþi com-
petenþã, angajament ºi responsabilitate. Încã de la elaborarea
planului cu principalele activitãþi ale unitãþii, planificatorii tre-buie sã aibã în vedere eºalonarea în tim
p a activitãþilor princi-
Logisticã
135
decem
brie, 200
7
pale, astfel încât în lunile octombrie-noiem
brie prevãzute de in-strucþiunile Fi-12 ca perioadã de desfãºurare a inventarierii, sãnu fie planificate la nivelul unitãþii activitãþi care sã necesite re-surse um
ane ºi de timp m
ai mari decât cele disponibile. În acest
caz, resursele consumate de inventariere ar putea afecta buna
desfãºurare a tuturor activitãþilor, inclusiv a celor considerateesenþiale pentru m
isiunea ºi obiectivele unitãþii, ceea ce poateafecta îndeplinirea m
isiunii ºi a obiectivelor unitãþii ºi va fi com-
promisã inevitabil ºi inventarierea, datoritã statutului sãu de ac-
tivitate administrativã în sprijinul activitãþilor principale. N
upoate fi acceptatã nici ideea cã în perioada octom
brie-noiembrie
inventarierea patrimoniului devine principala activitate a entitã-
þii publice sau unitãþii militare, cã în aceste luni activitãþile esen-
þiale pentru îndeplinirea misiunii ºi obiectivelor unitãþii îºi pierd
statutul, sau cã nu se mai desfãºoarã deloc, locul lor fiind luat de
inventariere.L
a o abordare superficialã, inventarierea este o activitateconsum
atoare de resurse care nu aduce contribuþie directã laîndeplinirea m
isiunii ºi obiectivelor unitãþii. Prin informaþiile
exacte ºi detaliate asupra patrimoniului public ºi privat, în adm
i-nistrarea ºi folosinþa unitãþii pe care le genereazã, asigurã infor-m
aþia despre nivelul asigurãrii materiale ºi financiare necesarã
planificãrii strategice ºi operaþionale ºi conducerii de la toate ni-velurile, constituie un m
ecanism de control intern (m
anagerial)asupra gestiunii ºi folosinþei patrim
oniului public. Contribuie,
dacã este fãcutã profesional ºi cu rãspundere, la diminuarea ris-
curilor de fraudã sau folosire abuzivã sau neautorizatã a patrimo-
niului public. Dacã fraudele sunt totuºi înfãptuite, contribuie la
descoperirea lor ºi a fãptuitorilor. În cazul unei inventarieri fã-cute profesional ºi responsabil, într-o unitate în care este opera-þional un sistem
de control managerial perform
ant, aliniat lastandardele de m
anagement/control intern, este practic im
posibilca o fraudã asupra patrim
oniului supus inventarierii sã nu fie
Influenþa inventarierii asupra realizãrii misiunii
ºi obiectivelor ºi asupra desfãºurãrii activitãþilor unitãþii militare
136
ww
w.rft.forter.ro
descoperitã împreunã cu fãptuitorii, ceea ce descurajeazã alþi
fãptuitori potenþiali, diminuând riscurile de fraudã asupra patri-
moniului public din partea personalului propriu.
Prin funcþia sa de mecanism
de control intern (manage-
rial) asupra gestiunii ºi folosinþei patrimoniului public, inventa-
rierea contribuie la asigurarea bunei gestiuni a resurselor la dis-poziþia unitãþii, asigurând folosirea patrim
oniului în conformita-
te cu legislaþia aplicabilã, cu alocarea resurselor pe activitãþi, de-cisã de conducerea de toate nivelurile, ceea ce conduce la asigu-rarea conform
planificãrii a activitãþilor, creând premisele înde-
plinirii obiectivelor operaþionale ºi strategice stabilite ºi, în final,la îndeplinirea m
isiunii unitãþii. Îndeplinirea m
isiunii entitãþii publice (unitãþii militare), în
condiþiile asigurãrii bunei gestiuni financiare a resurselor aloca-te, în condiþiile dim
inuãrii la valori acceptabile a riscurilor ope-raþionale ºi de fraudã asupra patrim
oniului public sunt în respon-sabilitatea m
anagementului de la toate nivelurile ierarhice. Înde-
plinirea acestor cerinþe este posibilã numai prin organizarea la
nivelul fiecãrei entitãþi publice a unui sistem m
anagerial/de con-trol m
anagerial ºi exercitarea efectivã a unui managem
ent per-form
ant, la nivelul de performanþã m
anagerialã impus de stan-
dardele naþionale de managem
ent/control intern aprobate prinO
rdinul Ministrului Finanþelor Publice nr.946/2005. Inventarie-
rea patrimoniului este un instrum
ent de control managerial util
chiar ºi in ipoteza în care ar fi aplicat izolat. Valoarea sa creºte
atunci când inventarierea se transformã într-un instrum
ent apli-cat în cadrul unui sistem
de control managerial perform
ant.
Logisticã
INSTRU
C}IE {I
|NV~}~M
@NT
139
decem
brie, 200
7
Standardizarea [i evaluareaîn procesul de instruc]ie(2)CC
oonnttiinnuuaarree ddiinn nnrr.. 33//22000077
Pe parcursul unui an de instrucþie se pot planifica ºi or-ganiza la etapa grupã/pluton num
eroase exerciþii deforþare a cursurilor de apã, acþiuni în teren m
untos, necunoscut ºipe tim
p de noapte, ºedinþe de pregãtire de luptã urmate/însoþite
de trageri de luptã, imitare a exploziilor, a loviturilor nucleare,
iar la etapa companie/batalion, exerciþii tactice cu trageri de
luptã (LFX
), realizându-se astfel instruirea realistã ºi, implicit,
cãlirea psihicã.A
vând în vedere cã pe câmpul de luptã sunt num
eroasesituaþiile în care procesul decizional necesitã o derulare rapidã,instrucþia va avea ca obiectiv ºi crearea unor m
ecanisme reflexe
în gândire ºi acþiune. Acest principiu presupune ca, încã din tim
pde pace, sã se identifice cât m
ai multe din situaþiile ce pot sã
aparã pe câmpul de luptã, sã se determ
ine modul cel m
ai bun de
SU
BLOCO
TENEN
TR
ÃZVA
NA
NTÃ
LUCÃ
SU
BLOCO
TENEN
TV
ASILE
ARD
ELEAN
U
140
ww
w.rft.forter.ro
acþiune pentru fiecare ºi sã se însuºeascã toate acestea prin in-strucþie, elem
ente care concurã la standardizarea instrucþiei. Încaz real, acþiunea va fi, într-o anum
itã mãsurã, o sum
ã de reacþiila situaþiile standard identificate anterior. A
cest fapt nu eliminã
însã nevoia de a dezvolta gândirea comandanþilor ºi luptãtorilor,
pentru cã, niciodatã nu pot fi cunoscute toate situaþiile ce se vorcrea pe tim
pul operaþiei/luptei, iar soluþia rezolvãrii lor rezidã încapacitatea de gândire a oam
enilor. Mecanism
ele reflexe pot re-zolva doar situaþiile standard ºi sunt im
portante pentru cã spo-resc rapiditatea reacþiei, deci ºi eficienþa acþiunilor.
Aºadar, standardele de instrucþie sunt niºte algoritm
i prina cãror desfãºurare sau îndeplinire personalul/structurile m
ilitareîºi realizeazã nivelul de instruire necesar îndeplinirii m
isiunilor.A
plicarea standardelor presupune, în esenþã, rezolvarea unor si-tuaþii tactice prestabilite, în condiþiile realizãrii unor perform
anþestrict necesare. Standardele de instrucþie au la bazã cerinþele ope-raþionale, îndeplinirea lor fiind, practic, echivalentã cu atingereanivelului de instruire necesar pentru îndeplinirea m
isiunilor. Ele
trebuie sã acopere (sã cuprindã) toate activitãþile de instrucþienecesare luptãtorilor/structurilor m
ilitare, deci toate situaþiile cepot sã aparã pe câm
pul de luptã. Instruirea folosind aceleaºistandarde, asigurã realizarea interoperabilitãþii cu forþele cu carese acþioneazã în com
un. În acest sens, adoptarea, adaptarea ºiim
plementarea standardelor de instrucþie specifice N
AT
O con-
stituie o prioritate absolutã.Standardele de instrucþie se îm
part în individuale ºi colec-tive ºi stau la baza elaborãrii fiºelor de instrucþie ºi evaluare, do-cum
ente specifice fiecãrei categorii de personal luptãtor/struc-turi m
ilitare ºi fiecãrei arme/specialitãþi. Indiferent de tipul lor,
standardele de instrucþie conþin urmãtoarele elem
ente esenþiale:• cerinþa (sarcina/m
isiunea) – descrie acþiunea ce trebuiedesfãºuratã de individul/structura m
ilitarã respectivã la un mo-
ment dat. M
isiunea este elementul-cheie al fiecãrui ordin ºi este
Instrucþie ºi învãþãmânt
141
decem
brie, 200
7
definitã ca „o stabilire clarã, concisã a sarcinii, comenzii ºi
scopului în care se îndeplineºte aceasta sarcinã”, sau, declarareaconcisã a sarcinilor ºi scopului (cine, ce, când, unde, de ce?). U
ncom
andant subordonat nu trebuie sã devieze de la misiunea pri-
mitã decât în circum
stanþe excepþionale. În toate cazurile, el tre-buie sã acþioneze în conform
itate cu intenþiile comandantului
eºalonului superior. La prim
irea misiunii trebuie efectuatã anali-
za acesteia pentru a rãspunde la patru întrebãri:1) C
are este intenþia comandantului eºalonului im
ediat su-perior ºi care este rolul m
eu în planul general?2) C
e trebuie sã fac sau ce sarcini esenþiale trebuie sã înde-plinesc pentru a duce la bun sfârºit m
isiunea? Aceasta va con-
duce la deducerea elementelor esenþiale pentru îndeplinirea m
i-siunii ºi include atât sarcinile specificate, cât ºi sarcinile deduse.
3) Ce libertate de acþiune am
ºi dacã existã vreo constrân-gere?
4) S-a schimbat situaþia tacticã în principiu? C
omandantul
eºalonului imediat superior ar m
ai da aceste sarcini dacã ar ºti cãsituaþia s-a schim
bat?• condiþiile (situaþia datã) – descrie m
ediul în care urmea-
zã sã se acþioneze (forþele proprii, adversarul, terenul etc.);• standardul cerinþei – prezintã toate criteriile ce trebuie
respectate pentru a se considera cã cerinþa a fost îndeplinitã (li-m
ite de timp, spaþiu, calitate etc.);
• etapele cerinþei – aratã care sunt „paºii” obligatorii caretrebuie urm
aþi în rezolvarea cerinþei;• perform
anþele – prezintã elementele de detaliu privind
performanþele ce trebuie realizate pentru fiecare etapã;
• bibliografia, materialele – m
anuale, instrucþiuni, hartã etc.,ce oferã inform
aþii ºi reglementeazã elem
entele activitãþii stan-dard respective. A
ici nu trebuie scãpat din vedere faptul cã pen-tru a ne înscrie în curentul de adaptare a noii viziuni asupra ope-raþiilor m
ilitare, era necesar ca manualele de luptã sã se schim
be.
Standardizarea ºi evaluarea în procesul de instrucþie
142
ww
w.rft.forter.ro
Ele au îm
brãcat forma m
anualelor de luptã americane, sunt cla-
re, concise, pe înþelesul comandanþilor, indiferent de eºalon, dar
apar ºi unele confuzii. Spre exemplu, în „F.T
./I.-4 Manualul pen-
tru luptã al plutonului de infanterie” lipsesc aproape cu desãvâr-ºire norm
ele tactice. La ora actualã, ca ºi com
andant de pluton,dacã am
nevoie de norme tactice va trebui sã m
ã rezum tot la
manualul m
ai vechi, provizoriu, pentru cã de unul singur nu amdreptul sã le hotãrãsc, chiar dacã nu le gãsesc în instrucþiune.
Fiºele de Instrucþie ºi Evaluare sunt docum
ente organiza-torice ºi reprezintã un instrum
ent de lucru, foarte eficient, la dis-poziþia com
andantului, pentru organizarea instrucþiei ºi evalua-rea, cât m
ai obiectivã, a nivelului de instruire atins de forþelesubordonate. A
ceste documente sunt revizuite periodic, realizân-
du-se astfel concordanþa între cerinþele câmpului de luptã ºi in-
strucþia forþelor. Procesul de standardizare a instrucþiei (elabo-rarea standardelor) se desfãºoarã pe douã cãi com
plementare: de
la eºalonul inferior la eºalonul superior ºi invers. Prima cale pre-
supune raportarea nevoilor de standardizare ºi/sau a deficienþelorconstatate în acest dom
eniu, iar a doua, iniþierea activitãþii de cã-tre eºalonul superior. Standardizarea se desfãºoarã pe m
ai multe
etape: identificarea, formularea ºi aprobarea cerinþei de standar-
dizare, elaborarea, publicarea ºi implem
entarea standardului deinstrucþie, respectiv asigurarea feedback-ului.
Obiectivele în cadrul procesului de instrucþie sunt con-
crete, vizând sarcini precise, realizabile în interval de timp scurt.
Caracteristic pentru aceste obiective este faptul cã sunt obser-
vabile, mãsurabile ºi evaluabile ºi din acestea se pot analiza even-
tualele greºeli ºi îndrepta în comparaþie cu cele din luptã. A
ceas-ta înseam
nã cã se referã la acþiuni concrete care trebuie sã le exe-cute m
ilitarul instruit, acþiuni care pot fi mãsurate într-un anum
itfel, iar rezultatul m
ãsurãrii poate fi transformat în calificativ sau
notã. În procesul de evaluare, pentru a evita subiectivismul ºi
pentru a uºura acest proces, este necesar a fi introduse standar-dele.
Instrucþie ºi învãþãmânt
143
decem
brie, 200
7
Com
andanþii trebuie sã cunoascã în orice mom
ent în cem
ãsurã forþele pe care le au în subordine sunt pregãtite pentruîndeplinirea m
isiunilor. Dacã sunt problem
e, ele trebuie ºtiute ºirezolvate înainte ca forþele sã fie angajate în operaþii. Identifi-carea acestor problem
e se face prin activitãþi de evaluare.E
valuarea este parte integrantã a procesului de instrucþieºi se face pe baza ºi în tim
pul desfãºurãrii activitãþii-standard deinstrucþie care este planificatã pentru instruire. R
ezultatele eva-luãrii pot arãta cã structura respectivã este aptã pentru îndepli-nirea m
isiunilor, ori cã este nevoie de o instruire suplimentarã.
Aceste inform
aþii au rolul de a asigura funcþionarea feedback-ului procesului de instrucþie.
În funcþie de obiectivele stabilite, prin activitatea de eva-luare se pot determ
ina urmãtoarele:
• în ce mãsurã structura este pregãtitã pentru îndeplinirea
misiunilor;
• cât de bune au fost planurile, metodele ºi tehnicile de
instruire;• ce efecte au avut activitãþile de instruire asupra structurii
militare;• dacã obiectivele instruirii au fost realizate;
• dacã sunt probleme privind standardizarea instrucþiei;
• cum funcþioneazã lanþul de com
andã;• cât de eficient s-au folosit resursele alocate.E
valuatorii trebuie sã cunoascã misiunea, organizarea, echi-
pamentele ºi destinaþia subunitãþii evaluate. E
valuatorii sunt celpuþin egal în grad cu com
andantul unitãþii sau elementul evaluat.
Ei ar trebui sã aibã experienþã pe acea funcþie sau pe una sim
i-larã. A
stfel, comandantul de batalion va evalua com
pania, co-m
andantul de companie va evalua plutonul, com
andantul de plu-ton grupele.
Existenþa standardelor pentru fiecare activitate de instruc-
þie ºi mãsura în care acestea reflectã cerinþele operaþionale con-
Standardizarea ºi evaluarea în procesul de instrucþie
144
ww
w.rft.forter.ro
stituie elementul de referinþã pentru o evaluare care sã rãspundã
nevoii de cunoaºtere a realitãþii. Capacitatea evaluatorilor ºi obiec-
tivitatea lor în apreciere influenþeazã, uneori determinant, valoa-
rea evaluãrii. În cazul formulãrii incom
plete a obiectivului ope-raþional, m
ilitarul nu-ºi impune un standard de activitate ºi nici
nu-ºi stabileºte un barem m
inimal de perform
anþã, ceea ce sedovedeºte catastrofal. Instrucþia nu este bine ºi com
plet desfãºu-ratã, riscul de apreciere obiectivã creºte ºi nu se m
ai poate garan-ta îndeplinirea obiectivului general la nivelul dorit. R
ezultatulfinal va fi cã nim
eni nu poate garanta nivelul de pregãtire profe-sionalã a m
ilitarilor instruiþi. Pe tim
pul desfãºurãrii instrucþiei, la încheierea etapei spe-cifice fiecãrui eºalon, com
andantul evalueazã instruirea struc-turii m
ilitare din subordine, comparând nivelul de instruire atins
cu obiectivele ºi standardele stabilite. Subunitãþile vor fi verifi-cate pe baza activitãþilor-standard de instrucþie ºi a fiºelor deevaluare, urm
ãrindu-se, în mod special, coeziunea existentã între
elementele com
ponente ºi capacitatea de a îndeplini misiunile ca
elemente unitare. Instructorii, precum
ºi cei care au fost instru-iþi, vor sprijini aceastã activitate, asigurând toate inform
aþiile ne-cesare unei juste evaluãri. E
valuarea vizeazã determinarea per-
formanþei la care s-a ajuns ºi se realizeazã secvenþial, respectân-
du-se etapele activitãþilor standard de instrucþie ºi evaluare. Pen-tru aprecierea nivelului de instruire, com
andanþii analizeazã da-tele obþinute prin evaluare, precum
ºi alte elemente legate de ac-
tivitatea de instrucþie ºi stabilesc nivelul de performanþã la care
se aflã individul/structura din subordine: 1. instruit – plutonul sau grupa sunt instruite, au realizat
standardele ºi mãsurile de perform
anþã prevãzute pentru misi-
une;2. parþial instruit – plutonul sau grupa trebuie sã m
ai exer-seze, în general m
isiunile de bazã au fost îndeplinite cu succes,dar au fost unele m
ãsuri de performanþã care nu au fost atinse;
Instrucþie ºi învãþãmânt
145
decem
brie, 200
7
Standardizarea ºi evaluarea în procesul de instrucþie
3. neinstruit – plutonul sau grupa nu au îndeplinit standar-dele generale pentru m
isiune, au executat incorect una sau mai
multe m
ãsuri de performanþã pentru m
isiunile de bazã.Instruirea fãrã apreciere este o pierdere de tim
p ºi de re-surse. C
omandanþii folosesc aprecierile ca pe o ocazie de a-ºi an-
trena ºi a-ºi forma spiritual subordonaþii. U
n element-cheie în
desãvârºirea comandanþilor este concluzia prom
ptã, pozitivã,care sã-i antreneze ºi sã-i pregãteascã pe liderii subordonaþi sãatingã standardele necesare. E
ste o cale verificatã de a dezvoltalideri adaptabili, com
petenþi ºi încrezãtori în forþele proprii.C
omandanþii eºaloanelor superioare folosesc aprecierile
instruirii ca una din componentele sistem
ului de analizã a rezul-tatelor în vederea luãrii de m
ãsuri corective. Pentru a pãstra di-nam
ica sistemului de instruire, ei folosesc concluziile spre a de-
termina eficienþa planurilor, a execuþiei ºi evaluarea de m
anage-m
ent a ciclului de instruire. Analiza rezultatelor în vederea luãrii
de mãsuri corective perm
it comandantului eºalonului superior sã
opereze schimbãri care conduc la o instruire ºi rezultate dorite.
Concluziile reieºite pe tim
pul participãrii forþelor la ope-raþii reale sunt considerate ºi ele finalitãþi ale procesului de eva-luare a nivelului de instruire. E
xistenþa ºi funcþionarea feedback-ului care leagã dom
eniile operaþiilor ºi al instrucþiei este esen-þialã pentru creºterea eficienþei activitãþii de instruire.
147
decem
brie, 200
7
Com
and`, leadership,m
anagement
În orice activitate um
anã, indiferent de natura ei, omul a
reprezentat ºi reprezintã cea mai de preþ avuþie. E
l va ficel care pune în m
iºcare o acþiune, îndeplineºte anumite proiec-
te, are iniþiativã, de valoarea sa depind succesul, victoria sau în-frângerea. Strãlucirea sau m
ediocritatea celor care compun un
grup social, profesionalismul sau am
atorismul, forþa sau labili-
tatea lor îºi pun decisiv amprenta asupra rezultatelor organizaþiei
civile sau militare.
În activitatea managerialã, un rol im
portant îl are compor-
tarea factorilor de conducere faþã de oameni. E
xistã conducãtoricu o bunã pregãtire profesionalã, dar care nu ºtiu sã se com
portecu oam
enii, manifestând lipsã de tact, de politeþe, de calm
, derespect faþã de subalterni ºi de aceea întâm
pinã greutãþi în mun-
ca lor. Existã alþi conducãtori, deºi poate m
ai puþin valoroºi din
LO
COTEN
ENT
IULIA
NT
UD
OR
PLU
TON
IERM
ARIA
NM
ICA
148
ww
w.rft.forter.ro
punct de vedere profesional, dar care prin tact, înþelegere ºi po-liteþe faþã de oam
eni obþin rezultate mai bune, iar colaboratorii ºi
subalternii îi sprijinã.C
onform „C
oncepþiei de formare, dezvoltare profesionalã ºi
utilizare a subofiþerilor ºi maiºtrilor m
ilitari în Arm
ata Rom
âniei”- I.M
. 3/6 (Bucureºti, 2004) în capitolul I, alin. 2 se m
enþioneazãcã: „Subofiþerii ºi m
aiºtri militari sunt lidericapabili sã conducã
prin exemplul personal, sã instruiascã subordonaþii folosind ex-
perienþa proprie, sã impunã ºi sã m
enþinã standardele de pregã-tire ºi com
portare, sã se îngrijeascã de subordonaþi, sã asigurem
entenanþa tehnicii militare din înzestrare ºi sã se adapteze la
schimbãrile specifice m
ediului militar ºi societãþii în ansam
blu”.C
apitolul al II-lea „Formarea ºi dezvoltarea profesionalã a sub-
ofiþerilor ºi maiºtrilor m
ilitari” prevede în secþiunea I, „Principiigenerale” la articolul 2, alin.1, cã: „Procesul de form
are ºi dez-voltare profesionalã a subofiþerilor ºi m
aiºtrilor militari trebuie
sã asigure însuºirea ansamblului de cunoºtinþe ºi form
area com-
petenþelor, deprinderilor ºi abilitãþilor necesare pentru ca aceºtiasã se poatã m
anifesta în cele trei ipostaze esenþiale ale existenþeiºi acþiunii: sã fie, sã ºtie, sã facã ca luptãtor, specialist m
ilitarîn arm
a/serviciul/specialitatea militarã, conducãtor de oam
eniºi organizaþii m
ilitare mici, educator ºi cetãþean”.
SÃ FII, SÃ
ªTII, SÃ
FAC
I exprimã clar ºi concis caracte-
risticile unui lider, pornind de la definiþia leadership-ului, careînseam
nã arta prin care influenþând ºi direcþionând oamenii, ob-
þii respectul, încrederea ºi cooperarea acestora. Între actul de co-m
andã ºi acest concept existã o strânsã legãturã, scopul fiind re-prezentat de îndeplinirea m
isiunii, a obiectivului.În orice dom
eniu, activitãþile de grup necesitã o conducerecapabilã sã pregãteascã, sã declanºeze, sã focalizeze ºi sã coor-doneze eforturile um
ane ºi pe cele materiale, în locurile ºi în m
o-m
entele potrivite, în vederea îndeplinirii obiectivelor ordonatesau asum
ate.
Instrucþie ºi învãþãmânt
149
decem
brie, 200
7
Pentru aceasta, liderului, care reprezitã un conducãtor dinsfera relaþiilor interpersonale, îi revine rolul cel m
ai important,
acela de a pune în aplicare toatã priceperea, experienþa, princi-piile care stau la baza acestui concept, pentru a ajunge la rezulta-tul final dorit.
Com
andasem
nificã acþiunea complexã prin care com
an-danþii investiþi cu autoritate oficialã, îi determ
inã pe subordonaþisã acþioneze în conform
itate cu misiunile încredinþate organis-
mului m
ilitar.R
aþiunea de a fi a conduceriieste aceea de a face ca prininterm
ediul activitãþii, lucrurile sã evolueze în direcþia necesarãºi în ritm
ul dorit.Scopul general
al activitãþii de conducere constã în crea-rea ºi m
enþinerea unor condiþii favorabile atingerii obiectivelorpuse în faþa organizaþiei.
Exercitarea influenþei asupra altor persoane reprezintã esen-
þa leadership-ului. N
oþiunea de lider are un echivalent în limba rom
ânã: con-ducãtor. Pentru cã, se ºtie, a con
du
ceînseam
nã a rezolva proble-m
e, a gãsi soluþii rapide ºi eficiente, a alege drumul optim
, a fo-losi, în acest sens, în m
od corect ºi productiv toate mijloacele pe
care le ai la dispoziþie.Se im
pune - ca o concluzie a celor precizate pânã acum -
un rãspuns la urmãtoarea întrebare: “poate fi un lider un bun m
a-nager?” sau “poate fi un m
anager un bun leader?”.R
ãspunsul la aceastã întrebare derivã din context: un bunm
anager dacã nu stãpâneºte aceastã artã a conducerii care esteleadership-ul, nu poate fi lider. A
ceasta s-ar traduce prin faptulcã, deºi eºti un bun m
anager ºi controlezi foarte bine pârghiilem
anagementului (a decide, a organiza, a prevedea ºi a controla)
dacã nu stãpâneºti arta conducerii (leadership-ul), nu poþi fi unbun leader. Pentru cã leaderul este tot un conducãtor, dar nu doarun conducãtor num
it, ci ºi un conducãtor impus de faptele sale.
Com
andã, leadership, managem
ent
150
ww
w.rft.forter.ro
Unii specialiºti din dom
eniu considerã cã „manager“ ºi „li-
der“ sunt termeni sinonim
i ºi îi folosesc în mod alternativ. Însã,
leadership-ul ºi managem
entul reprezintã de fapt dimensiuni dis-
tincte ale persoanelor din conducere: leadership-ul reprezintã ca-pacitatea de a determ
ina oamenii sã acþioneze. M
anagerul, înschim
b, este individul care asigurã atingerea obiectivelor organi-zaþionale prin planificare, organizare ºi orientarea m
uncii cãtrefinalitate. Prin urm
are, o persoanã poate fi un manager eficient,
fãrã a avea capacitãþile unui lider. În ultimul deceniu, se acordã
o tot mai m
are atenþie orientãrii managerilor spre obþinerea de
rezultate mai bune în leadership.
ªtiinþa conducerii este, în acelaºi timp, ºi artã a conducerii,
iar aceasta din urmã cere calitãþi um
ane ºi intelectuale deosebiteliderului. C
u unele te naºti, pe altele le dobândeºti pe parcurs.Pentru a întãri cele de m
ai sus, ºi fãrã a preciza numele
celor în cauzã, în timpul orelor de curs la disciplina „m
anage-m
ent general” parcursã în timpul facultãþii, profesorul titular de
disciplinã, de altfel un foarte bun teoretician, judecând dupã nu-m
ãrul mare de lucrãri în dom
eniu, ne-a dat ca exemplu pe un co-
leg de-al sãu care era autorul multor m
ateriale pe linie de mana-
gement ºi care îi fusese coordonator ºi îndrum
ãtor la multe m
ate-riale publicate. A
cesta din urmã ºi-a deschis o afacere. T
otul afost organizat cu lux de am
ãnunte, dat fiind faptul cã din punctde vedere m
anagerial avea o vastã experienþã. Toþi cei din salã,
viitori manageri, ne-am
ºi dus cu gândul la cifra de afaceri pecare o vehicula ºi la câºtigurile care urm
au. Dar, spre dezam
ã-girea noastrã, firul poveºtii cu inspiraþie din viaþa cotidianã aveasã sfârºeascã altfel. Profesorul nostru a anticipat m
area noastrãdilem
ã: cum un om
care stãpâneºte teoria managem
entului, poa-te chiar un foarte bun m
anager, nu a reuºit, sau mai bine zis, a
pierdut pe propria mânã? R
ãspunsul este unul simplu: nu toþi
managerii sunt ºi buni lideri. A
cest lucru a determinat insucce-
sul afacerii, care era parcã desprinsã din cãrþile pe care le-a scris.
Instrucþie ºi învãþãmânt
151
decem
brie, 200
7
A.Z
aleznik (1977) se pare cã este primul autor care a tra-
sat o linie de demarcaþie expresã între leaderi ºi m
anageri. Într-unarticol program
atic intitulat „Manageri ºi leaderi: sunt ei dife-
riþi?“, recurgând la un sistem de criterii în funcþie de care se fac
analiza ºi caracterizarea leaderilor ºi managerilor, a ajuns la con-
cluzia existenþei unor diferenþieri majore între cele douã cate-
gorii de conducãtori. În tabelul urmãtor este sintetizatã concepþia
lui Zaleznik.
Liderii acþioneazã. În tot ce fac, ei îºi folosesc întreaga cu-
noaºtere, convingerile ºi experienþa pentru a asigura scopul, di-recþia ºi m
otivaþia. Aceste lucruri trebuie sã fie foarte clare pen-
tru toþi mem
brii subunitãþii, în orice mom
ent, în orice misiune.
Liderii m
ilitari muncesc pentru a influenþa oam
eni, opereazã pen-tru a îndeplini m
isiunea ºi acþioneazã pentru a îmbunãtãþi orga-
Com
andã, leadership, managem
ent
Criterii
Categorii de conducãtori
LideriiM
anagerii
Scop
Manifestã atitudini
personale, activeM
anifestã atitudiniim
personale, pasive
Concepþia despre
muncã
Stim
uleazã munca,
oferã ºi creeazãposibilitãþi dealegere a ei
Coordoneazã, echili-
breazã munca.
Recurg la com
pro-m
isuri valorice
Relaþiile cu alþii
Acordã atenþie sem
-nificaþiei acþiunilor ºievenim
entelor
Se im
plicã emoþional
puþin în relaþiile cualþii
Percepþia de sine
Au o identitate de
sine mai slabã, fiind
orientaþi spre schim-
bare
Se identificã cu
nevoia de a menþine
ordinea actualã, suntm
ai conservatori
152
ww
w.rft.forter.ro
nizaþia. Ca ºi în cazul deprinderilor liderului, acþiunile liderului
sporesc ca scop ºi complexitate, pe m
ãsurã ce se trece de la pozi-þia de lider direct, la poziþia de lider strategic ºi organizatoric.
Dezvoltarea deprinderilor, atributelor ºi valorilor m
oralecorecte constituie pregãtirea pentru actul de conducere. C
ondu-cerea nu devine efectivã pânã când nu acþionezi. L
iderii care trã-iesc conform
principiilor morale m
ilitare, care etaleazã atributede lider, care sunt com
petenþi, care acþioneazã permanent aºa
cum ºi-ar dori sã acþioneze ºi oam
enii lor, acei lideri vor reuºi.L
iderii care mai m
ult vorbesc ºi nu-ºi pot susþine vorbele cu fap-te, vor eºua pe parcurs.
Realitatea a dem
ostrat cã misiunile în situaþiile de m
ai suspot fi executate cu rezulate bune, num
ai dacã subunitãþile suntconduse de cãtre com
andanþi cu experienþã în arta conducerii,buni organizatori ºi m
anageri. A
ceste calitãþi se dobândesc prin studiu în cadrul orelor decurs la disciplina „L
eadership” ºi ulterior, prin punerea în prac-ticã a noþiunilor teoretice.
Leadership-ul trebuie învãþat treptat, o datã cu înaintarea
în carierã. Liderul este cel care oferã m
odele pentru cei care vindin urm
ã în cariera militarã. D
iferitele niveluri ale ierarhiei mili-
tare implicã diferite situaþii de m
anifestare ale leadership-ului.C
alitatea de lider trebuie descoperitã de la începuturile cariereim
ilitare ºi trebuie cultivatã ºi întreþinutã pe parcurs. Materialele
didactice ar trebui sã cultive spiritul de învingãtor ºi sã conþinãexem
ple ale înaintaºilor noºtri. Pornind de la aceste teorii, unul din obiectivele ºcolii este
acela de a forma ºi dezvolta deprinderile de lider (la nivel echipã,
grupã) la absolvenþii ºcolii noastre pentru îndeplinirea misiuni-
lor, atât în situaþii de normalitate, cât ºi în situaþii de crizã, în þarã
ºi în teatrele de operaþii. Acest lucru reprezintã un prim
pas sprecariera m
ilitarã, spre însuºirea ansamblului de cunoºtinþe ºi for-
marea com
petenþelor, deprinderilor ºi abilitãþilor necesare pentru
Instrucþie ºi învãþãmânt
153
decem
brie, 200
7
ca aceºtia sã se poatã manifesta în cele trei ipostaze esenþiale ale
existenþei ºi acþiunii: sã fie, sã ºtie, sã facã - ca luptãtor, specia-list m
ilitar în arma/ serviciul/ specialitatea m
ilitarã, conducãtorde oam
eni ºi organizaþii militare m
ici, educator ºi cetãþean.
Com
andã, leadership, managem
ent
155
decem
brie, 200
7
Valen]ele liderului de la nivel pluton
Valoarea unui lider m
ilitar este datã de principii înalte,de com
petenþã profesionalã, integritate moralã, capa-
citate de a conduce oameni, disciplinã ºi conform
are la reguli;com
andantul de pluton trebuie sã le întruneascã pe toate acestea,deoarece el m
odeleazã personalitãþi. L
iderul de la nivel pluton este decidentul calitãþii pregãti-rii subordonaþilor sãi, activitatea acestuia trebuie sã se bazeze, înprim
ul rând, pe competenþele de conducãtor. A
cestea se formea-
zã atât printr-un învãþãmânt aplicativ, dar ºi din practica desfã-
ºuratã atât în situaþii reale, cât ºi simulate.
Formarea unui conducãtor, a unui lider reprezintã rezulta-
tul combinãrii a trei indici de com
petenþã profesionalã, regãsiþiîn verbele: a ºti, a face, a fi.
PLU
TON
IER-AD
JUTA
NT
MIH
AELA
PAICU
„Schimbarea este legea vieþii. A
ceia care privesc numai la tre-
cut sau la prezent, în mod sigur vor pierde viitorul“.
(J.F.K
ennedy)
156
ww
w.rft.forter.ro
A ª
TI
- a cunoaºte – exprimã un univers inform
aþional înexpansiune; rolul com
andantului de pluton este acela de a selec-ta ºi sintetiza inform
aþia existentã, transmiþând inform
aþia nouã,în m
od eficient, fãrã perturbaþii. Com
unicarea eficientã, capaci-tatea de analizã ºi sintezã a liderului com
andant de pluton tre-buie sã fie perfect corelatã cu acea capacitate de a lua o decizieobiectivã în situaþii critice. E
ste necesar a se cunoaºte cât mai
multe inform
aþii despre militarii subordonaþi, ºi anum
e: ce inte-rese, m
otive ºi aspiraþii au fiecare dintre ei. Pentru a obþine rezul-tate cu adevãrat bune este nevoie de aportul fiecãrui subordonat,de cunoºtinþele, capacitãþile ºi abilitãþile personale; toate acesteapot fi cunoscute dacã liderul îºi consiliazã subordonaþii în m
odreal, nu doar consem
nând cã a desfãºurat o ºedinþã de consiliereindividualã.
Liderul com
andant de pluton trebuie sã ºtie sã-ºi constitu-ie echipa, pentru cã o echipã nu se form
eazã de la sine. Este ab-
solut necesar a se cunoaºte misiunea de bazã a plutonului, alege-
rea obiectivelor ºi a activitãþilor bazate pe organizare ºi coordo-nare, decizie ºi control, care sunt rolurile ºi responsabilitãþile fie-cãruia, astfel încât asum
area succeselor obþinute în procesul deinstrucþie, dar ºi a eventualelor greºeli, sã fie colectivã.
Din punctul de vedere al profesiei, un com
andant de plu-ton trebuie sã deþinã o pregãtire teoreticã, adicã, un nivel de cu-noºtinþe superior statutului sãu; respectivul nivel trebuie sã fiesituat cu un eºalon m
ai sus. Acest aspect se m
aterializeazã atuncicând în anum
ite situaþii, pe o perioadã de timp determ
inatã, co-m
andantul de pluton trebuie sã preia, de exemplu, atribuþiile
unui comandant de com
panie.A
paratura, armam
entul ºi tehnica de luptã, suportul tehnicdin dotarea plutonului solicitã ca liderul com
andant de pluton sãfie pregãtit nu num
ai practic, dar ºi teoretic, astfel încât sã fie înm
ãsurã sã le exploateze cât mai eficient.
A F
AC
E- desem
neazã acþiunea eficientã, execuþia, mo-
dalitãþi concrete prin care informaþia prim
itã este transpusã în
Instrucþie ºi învãþãmânt
157
decem
brie, 200
7
practicã. Privind acest aspect, un punct sensibil îl reprezintã mo-
dul în care se tinde spre fixarea unui numãr m
are de obiective,fãrã a se evalua com
patibilitatea ºi posibilitatea efectivã de rea-lizare a acestora ºi fãrã a se defini în m
od clar prioritãþile. Ca o
rezultantã a acestei probleme, se poate afirm
a cã pregãtirea co-m
andantului de pluton ar trebui sã se bazeze pe douã premise
fundamentale: SÃ
POA
TÃ
...ºi SÃ V
RE
A..., respectând princi-
piile ordinii ºi disciplinei militare ferm
e. C
E FA
CE
, ÎN M
OD
CO
NC
RE
T, U
N C
OM
AN
DA
NT
DE
PLU
TO
N? E
l elaboreazã documentele de conducere a instruc-
þiei; organizeazã ºi conduce activitãþile de instruire în mod efi-
cient; evalueazã nivelul de pregãtire al celor instruiþi, gestionea-zã resursa um
anã a plutonului ºi, nu în ultimul rând, îºi „constru-
ieºte echipa”, stimulând m
otivaþia interioarã a fiecãrui subordo-nat, în vederea deschiderii spre ceilalþi, cooperãrii în cadrul plu-tonului, pentru a obþine perform
anþe superioare în activitatea pro-fesionalã.
Com
andantul de pluton are obligaþia de a organiza situa-þiile de instruire, astfel încât acestea sã conducã la perfecþionareadeprinderilor ºi abilitãþilor subordonaþilor, în scopul creºteriiperform
anþei. Este foarte im
portant a-i transmite subordonatului
„ce sã facã”, nu „cum
sã facã”. Acest aspect presupune o com
u-nicare eficientã, m
enitã sã stimuleze cunoaºterea ºi dezvoltarea
aptitudinilor creative, necesare muncii în echipã.
Pentru a menþine ºi îm
bunãtãþi performanþele în cadrul plu-
tonului existã acþiuni care pot fi întreprinse fãrã eforturi foartem
ari. Dintre acestea, cea m
ai eficientã metodã este rezolvarea
practicã a unor probleme im
plicând toþi subordonaþii, pentru agãsi soluþii viabile atât în procesul de instrucþie, cât ºi în activi-tãþile desfãºurate conform
programului-orar al unitãþii. D
efinito-rie pentru aceste m
etode este capacitatea de stimulare a partici-
pãrii active, fizice ºi psihice, individuale ºi colective a subordona-þilor în procesul învãþãrii. Prin aplicarea m
etodelor formative de
cãtre comandantul de pluton, subordonaþii devin centrul activitã-
Valenþele liderului de la nivel pluton
158
ww
w.rft.forter.ro
þii, ei sunt îndemnaþi sã-ºi concentreze atenþia, sã-ºi punã în joc
imaginaþia, înþelegerea, puterea de anticipare, astfel încât sã re-
zulte o legãturã strânsã între gândire ºi acþiune, între activitãþileintelectuale ºi practicã.
Delegãrile de com
petenþã trebuie sã fie echilibrate întresubordonaþi, astfel încât fiecare sã fie conºtient de responsabili-tatea pe care o are în îndeplinirea obiectivelor stabilite. A
anga-ja subordonaþii în sarcini ºi acþiuni care sã le punã în valoare ex-perienþa, capacitãþile ºi calitãþile de care dispun, precum
ºi încli-naþiile lor ºi a le oferi posibilitatea de a se exprim
a la dimensiu-
nea capacitãþilor lor reale, va duce la obþinerea succeselor. Sub-ordonaþii vor cãpãta m
ai multã încredere în sine ºi, pe fondul sa-
tisfacþiei personale, se vor implica ºi în alte activitãþi.
Atunci când apar stãri conflictuale, acestea trebuie rezol-
vate imediat ce au fost identificate, iar exprim
area deschisã faceposibilã gãsirea unor soluþii care le pot aplana. A
bilitãþile nece-sare liderului în rezolvarea unui conflict apãrut în subunitate seexprim
ã prin urmãtoarele acþiuni concrete:
• stabilirea - cu fiecare din pãrþile aflate în conflict - a uneirelaþii eficiente de lucru, astfel încât acestea sã com
unice liber culiderul, sã aibã încredere în acesta ºi sã reacþioneze la sugestii;
• crearea unei atitudini de cooperare a pãrþilor aflate înconflict;• dispunerea de inform
aþii diverse ºi utilizarea lor pentru arezolva realist problem
ele în jurul cãrora se centreazã conflictul; • dezvoltarea unui proces creativ de grup, care sã faciliteze
adoptarea deciziilor în grup.A
legerea, respectiv decizia în grup, pune întotdeauna înlum
inã, în grade diferite, respectul faþã de subordonaþii din ca-drul plutonului ºi recunoaºterea capacitãþii, a valorii fiecãruiadintre ei. O
asemenea abordare duce în m
od sigur la mãrirea coe-
ziunii în cadrul plutonului ºi contribuie la construirea premiselor
pentru noi acþiuni.
Instrucþie ºi învãþãmânt
159
decem
brie, 200
7
A F
I- reprezintã ansam
blul ipostazelor etic-acþionale,m
anifestarea liderului în procesul instructiv-educativ ºi desem-
neazã, totodatã, suma calitãþilor com
andantului de pluton caredau preþ m
odului în care îºi exercitã atribuþiile, într-un cuvânt –V
AL
OA
RE
A.
Valoarea presupune perfecþionarea continuã; ea este datã
de abilitãþi, de puterea de a accepta schimbarea ºi chiar de a o
provoca, de a o conduce. Când vorbim
despre schimbare, prin
prisma personalitãþii liderului, ne referim
la adaptare ºi integra-re, devenire ºi autodevenire, dezvoltare, perfecþionare ºi autoper-fecþionare.
Un adevãrat lider se va preocupa de identificarea acelor
aspecte ale activitãþii sale care impun am
eliorãri ºi va gãsi mij-
loace de optimizare a propriei activitãþi, prin valorificarea tutu-
ror oportunitãþilor de învãþare permanentã.
Calitatea activitãþii com
andantului de pluton este repre-zentatã de trecerea de la eficienþa m
etodelor la eficienþa rezulta-telor, prin respectarea legilor ºi regulam
entelor militare, acest lu-
cru conducând spre autorealizare
- care presupune transforma-
rea prin efort individual a personalitãþii proprii, a valorilor care-ldefinesc.
Com
andantul de pluton este decidentul calitãþii pregãtiriisubordonaþilor.
Liderul com
andant de pluton are obligaþia de a observa,evalua, îndrum
a ºi consilia subordonaþii, astfel încât aceºtia sã-ºiperfecþioneze deprinderile în scopul creºterii perform
anþei. El tre-
buie sã le formeze trãsãturi de personalitate, adevãrate valori,
cum sunt: curajul, dem
nitatea, onoarea, politeþea, patriotismul,
atitudinea corectã faþã de muncã, faþã de arm
ament ºi tehnica de
luptã; sã le dezvolte aptitudini specifice mediului m
ilitar, cumsunt: rezistenþã fizicã ºi psihicã la efort prelungit, vitezã de re-acþie, percepþie rapidã, capacitate de analizã ºi sintezã, flexibili-tate a gândirii, înþelegere, fluiditate verbalã.
Valenþele liderului de la nivel pluton
160
ww
w.rft.forter.ro
Valorile com
andantului de pluton se manifestã în plan
comportam
ental prin:• resp
onsab
ilitate profesion
alã, care înseamnã respecta-
rea atribuþiilor funcþionale conform regulam
entelor în vigoare;• exem
plu
pen
tru su
bord
onaþi- pentru a-i determ
ina pesubordonaþi sã se im
plice în realizarea obiectivelor, comandantul
de pluton trebuie sã se implice el însuºi ºi sã recunoascã faptul
cã dacã pe el nu-l intereseazã ridicarea standardelor subunitãþii,nu poate pretinde ca subordonaþilor sã le pese;
• calitatea de lid
er cu au
toritate realã- aceasta nu se
impune prin strategii coercitive, ci dim
potrivã, se câºtigã de celem
ai multe ori printr-o m
uncã titanicã, fiind vorba de repectulcâºtigat datoritã com
petenþei profesionale, verticalitãþii morale
ºi implicãrii active în problem
ele subordonaþilor. Respectul se
dobândeºte greu, în timp, prin cunoaºterea celuilalt, a valorilor
lui, a modului în care se com
portã ºi se manifestã în diferite si-
tuaþii, un MO
DE
L pe care subordonatul doreºte sã-l urm
eze.M
odelul menþionat trebuie sã îndeplineascã urm
ãtoarelecondiþii:1. dezvoltarea capacitãþii de an
alizã ºi sintezã
prin adop-tarea unei strategii potrivite situaþiei;
2. obþinerea de perform
anþe;
3. formarea m
ilitarului cu simþul d
atoriei ºi onoarei m
ili-tare, care m
otiveazã acþiunea ºi înseamnã aderarea la un cod
moral, nu la protejarea unei reputaþii;
4. dobândirea calitãþii de cetãþean care respectã valoriledem
ocraþiei constituþionale ºi ale armatei;
5. adop
tarea un
ei cond
uite m
oralecare im
plicã: cinste,corectitudine ºi loialitate faþã de instituþia din care face parte.
Aspectele relevate presupun respectarea cu stricteþe a stan-
dardelor de performanþã m
enite sã asigure calitatea pregãtiriiprofesionale, unde com
petenþele ºi valorile fac parte din acelaºisistem
integrator reprezentat de personalitatea liderului coman-
dant de pluton.
Instrucþie ºi învãþãmânt
161
decem
brie, 200
7
Soldat/gradat voluntar –o carier`?(1)I
mplem
entarea noului sistem de selecþie ºi recrutare a
soldaþilor voluntari, ce a început practic în ianuarie anulcurent, ca urm
are a aplicãrii prevederilor Legii nr.384 din 2006ºi a Instrucþiunilor M
.R.U
. 3/8 din 2006, a reprezentat debutulprofesionalizãrii totale a A
rmatei R
omâniei. Profesionalizarea
armatei pentru întregul efectiv al ei era o necesitate, cerutã de
standardele NA
TO
, de înalta performanþã ºi de interoperabili-
tatea sistemelor de arm
e, echipamentelor, dar ºi de acþiunile m
i-litarilor. A
fost, fãrã îndoialã, un pas înainte în procesul de mo-
dernizare a Arm
atei Rom
âniei ºi de adaptare a ei la o nouã con-figuraþie probabilã a câm
pului de luptã, datã de creºterea în am-
ploare ºi intensitate a provocãrilor, riscurilor ºi ameninþãrilor asi-
metrice la adresa securitãþii internaþionale ºi, im
plicit, a celei na-þionale. A
cþiunilor teroriste trebuie sã li se contrapunã acþiuni
LO
COTEN
ENT-CO
LON
ELª
TEFAN
ªUV
EI
162
ww
w.rft.forter.ro
desfãºurate cu structuri militare uºoare, flexibile, având un nu-
mãr m
ic de militari, bine înarm
aþi, cu un înalt nivel de pregãtire,în cadrul cãrora condiþia fizicã, abilitãþile intelectuale ale fiecã-rui luptãtor ºi iniþiativa personalã sunt determ
inante pentru rea-lizarea unei forþe com
bative superioare, necesarã îndeplinirii cusucces a m
isiunilor de luptã. Profesion
alizarea, ca proces deform
are a noii organizaþii militare flexibile ºi eficiente, presu-
pune cunoaºterea fenomenelor sociale, econom
ice ºi culturale,care determ
inã, interacþioneazã ºi condiþioneazã devenirea arma-
tei de profesioniºti. Contextul în care are loc profesionalizarea
integralã a instituþiei militare este cel al evoluþiei artei m
ilitare ºitehnicii m
ilitare contemporane. Sistem
ul militar trebuie sã fie, în
principal, o concentrare de indivizi foarte bine instruiþi, experþiîn desfãºurarea ºi conducerea luptei arm
ate ºi care pentru atinge-rea obiectivelor întrebuinþeazã arm
e ºi tehnologii de înaltã per-form
anþã, în condiþiile unor costuri considerabile, dar a unor pier-deri um
ane cât mai reduse.
Stru
ctura m
ilitarã – caracteristici
Term
enul de structurã este o totalitate rezultatã din relaþii-le de interdependenþã dintre elem
entele componente. C
onstitui-rea colectivitãþilor sociale relativ stabile este condiþionatã decristalizarea unei anum
ite structuri. Pentru a supravieþui ºi, mai
ales, pentru a acþiona ca entitate, orice grup uman are nevoie sã
dezvolte un minim
um de structurare socialã. Procesul cristali-
zãrii unei structuri specifice constituie, deci, o legitate pentru oricecolectivitate ºi, prin urm
are, pentru societate în întregul sãu.D
upã Jerzy J.Wiatr, trãsãturile fundam
entale ale armatei,
ca organizaþie socialã, sunt urmãtoarele:
a) armata este o organizaþie în care relaþia form
alã predo-m
inã asupra relaþiei personale;b) arm
ata este o instituþie birocraticã, cu structurã ierar-hicã;
Instrucþie ºi învãþãmânt
163
decem
brie, 200
7
c) armata este un m
ediu social cu sistem propriu de strati-
ficare; d) armata este un grup de luptã, organizat în vederea obþi-
nerii victoriei în rãzboi. A
tunci când se afirmã cã relaþia form
alã predominã asu-
pra relaþiei personale se are în vedere cadrul formalizat, m
ult mai
accentuat, în care se desfãºoarã activitatea organizaþiei militare,
în comparaþie cu alte tipuri de organizaþii. R
egulamentele m
ili-tare circum
scriu exact comportam
entul oamenilor ce fac parte
din aceastã structurã ºi acest lucru se întâmplã nu num
ai în sferarelaþiilor de serviciu, ci ºi în afara lor. D
esigur, nu se poate negaexistenþa relaþiilor inform
ale, personale. Dim
potrivã, se poatesusþine necesitatea acestor relaþii. Incontestabil, când avem
învedere relaþiile dintre niveluri diferite (grade sau funcþii dife-rite), ceea ce predom
inã par a fi relaþiile ierarhice, formale, clar
stabilite prin regulamente. D
ar, structura militarã are ºi relaþii
orizontale, între egali, în cadrul grupurilor de luptã. Regulam
en-tele m
ilitare prescriu norme de com
portament ce asigurã unitatea
de acþiune. Pentru ca structura militarã sã acþioneze ca un tot, ca
un singur organism, ea are nevoie de coeziune, de unitate m
ora-lã, lucru ce nu poate fi realizat num
ai prin prescripþii regulamen-
tare, ci ºi prin stabilirea unor relaþii interpersonale, directe, ne-form
alizate, care sã creeze grupuri puternice, sudate moral, ca-
pabile sã lupte în condiþiile grele ale câmpului de luptã. R
elaþiilepersonale, inform
ale, nu sunt disfuncþionale ºi, deci, nici indezi-rabile, cu atât m
ai mult cu cât nici prescripþiile form
alizate (re-gulam
entele) nu exclud asemenea relaþii, ci, dim
potrivã, le stipu-leazã necesitatea.
Stad
iile carierei
Cariera este un aspect im
portant al vieþii multor oam
eni.T
ermenul carierã
este folosit, de regulã, pentru a desemna m
iº-
Soldat/gradat voluntar - o carierã?
164
ww
w.rft.forter.ro
carea ascendentã a individului într-un domeniu de activitate, con-
comitent cu creºterea responsabilitãþilor, prestigiului, puterii ºi
remuneraþiei. D
in punct de vedere subiectiv, cariera reprezintãcadrul în care individul îºi percepe viaþa în totalitatea ei ºi inter-preteazã evenim
entele prin care trece, acþiunile pe care le între-prinde ºi calitãþile personale. E
a este influenþatã de tipurile denevoi, interese ºi preocupãri, asociate cu evoluþia vieþii adulte.D
ar, distinct de stadiile vieþii, existã tipare generale ale evoluþieidin activitãþile care privesc rolul profesional. A
cestea se numesc
stadiile carierei. Deºi cariera fiecãruia conþine solicitãri unice,
care dicteazã paºi specifici cãtre succes, existã aspecte ºi obliga-þii-cheie care sunt de im
portanþã generalã pentru o mare parte
din oameni. T
.Hall, în cartea sa „C
ariere în organizaþii“, rezu-m
a patru stadii ale carierei: explorarea, stab
ilizarea, avansa-
rea ºi men
þinerea, fin
alul carierei.
Exp
lorarea(16-28 ani). A
cest stadiu este un timp al des-
coperirii ºi opþiunii. Oam
enii trec de adolescenþã având multe
idei despre ce le-ar plãcea sã facã ºi, în general, despre ce esteposibil în lum
ea ocupaþiilor profesionale. Îndreptându-se spre lu-m
ea adultã, ei trebuie sã lase deoparte viziunile nerealiste, sã seopreascã la o configuraþie de roluri (student, soþ, salariat) ºi sãdezvolte un stil de viaþã care sã se potriveascã elem
entelor-cheiedin identitatea lor. A
ceasta implicã pãrãsirea fam
iliei iniþiale ºidezvoltarea unei com
binaþii de talente, abilitãþi‚ interese ºi valoricom
plementare care se cer în societate. A
ceste opþiuni sunt mai
variate decât stabilirea identitãþii profesionale, dar deseori opþi-unea pentru rolul ocupaþional este un elem
ent major al acestui
stadiu. În prima parte a acestui stadiu sunt explorate câteva ro-
luri profesionale (slujbe de varã sau cu orar redus). Ele pregãtesc
explorãrile mai focalizate din tim
pul primului loc de m
uncã„adevãrat“. Pentru m
ulþi, acesta este primul serviciu dupã term
i-narea liceului ºi are o influenþã persistentã asupra carierei. O
pri-m
ã slujbã atrãgãtoare poate avea impact de duratã asupra cari-
Instrucþie ºi învãþãmânt
165
decem
brie, 200
7
erei cuiva. Cei care au avut la început obligaþii uºoare, chiar dacã
acestora li s-a adãugat mai târziu ceva m
ai incitant, au fost îndezavantaj clar. A
chitarea cu succes de primele îndatoriri ºi o
primã prom
ovare rapidã au ºi ele impact pe term
en lung, în ºan-sele de prom
ovare de 10 ani mai târziu. A
daptarea la aspecteleem
oþionale din serviciu este ºi ea importantã. U
n fenomen obiº-
nuit, cu care se confruntã mulþi tineri când ajung salariaþi, este
ºocul realitãþii. Este o experienþã tulburãtoare, provocatã de ne-
concordanþa dintre aºteptãrile nerealiste pe care le au ºi realita-tea cu care se confruntã în prim
ul lor loc de muncã. C
onsecinþapoate fi o insatisfacþie puternicã, pânã când persoana îºi refaceaºteptãrile ºi se adaugã elem
ente mai atrãgãtoare rolului sãu în
organizaþie.R
eacþiile emoþionale negative pot fi stârnite chiar ºi de
starea inerentã de subordonat, mai ales când persoana a pãrãsit
de curând casa pãrinteascã. Dependenþa sugereazã o întoarcere
la adolescenþã. În plus, cei care sunt chiar la începutul carierei sesim
t puþin nesiguri în legãturã cu abilitãþile ºi capacitãþile lor în-cã nepuse la încercare. Pentru a le testa ºi pentru a cãpãta m
aim
ultã încredere în sine, persoana trebuie sã se adapteze impactu-
lui emoþional al nesiguranþei. O
reþea socialã poate face mult în
ajutorarea celui care traverseazã astfel de situaþii dificile.S
tabilizarea
(22-32 ani). Al doilea stadiu m
ajor al carie-rei im
plicã stabilizarea individului ca ºi contribuitor indepen-dent într-un dom
eniu specific de expertizã. La început, oam
eniisunt înclinaþi „sã-ºi facã m
âna“ în mai m
ulte activitãþi. Stabilireaidentitãþii carierei im
plicã desemnarea prioritãþilor ºi focalizarea
pe activitãþile esenþiale pentru planuri ºi obiective. În general,apare necesitatea îndepãrtãrii de m
entor în aceastã perioadã.D
acã indivizii nu ºi-au dezvoltat abilitãþi solide înainte, contac-tul cu independenþa, cu situaþia de a nu avea pe cineva care sã-iverifice poate provoca stãri de nesiguranþã. C
onflictele între ro-lul profesional ºi cel nonprofesional pot deveni ºi ele o problem
ã.
Soldat/gradat voluntar - o carierã?
166
ww
w.rft.forter.ro
Familiºtii constatã cã din ce în ce m
ai mult tim
p le este solicitatde copii (serbãri, program
e de recreere) exact în mom
entul cândvitalitatea lor biologicã îºi începe declinul. Poate apãrea conflic-tul între roluri dacã atingerea obiectivelor de carierã cere totatunci o investiþie suplim
entarã de timp ºi energie.
Avan
sarea ºi men
þinerea
(32-55 ani). Dupã ce oam
eniis-au stabilizat în diverse roluri ocupaþionale, urm
eazã o perioadãîn care se concentreazã pe avansarea spre obiectivele-cheie alecarierelor lor. E
ste perioada în care sunt preocupaþi de menþine-
rea statutului sau a poziþiei. La începutul acestei perioade, su-
biecþii au adesea sentimentul urgenþei în realizarea obiectivelor
profesionale. Ei trebuie sã pregãteascã opþiunile finalului de ca-
rierã ºi sã elimine acele obiective pe care le recunosc ca nerealis-
te. Apoi vine perioada în care oam
enii se þin aproape de abilitã-þile ºi interesele deja dovedite. V
alorile principale ale cariereipot fi experienþa extinsã ºi o cunoaºtere generalã a unei m
ultitu-dini de dom
enii. Unii îºi asum
ã responsabilitãþi de mentori ºi gã-
sesc satisfacþie în a instrui ºi a dezvolta noua generaþie. F
inalu
l carierei(peste 55 ani). Pentru câþiva, finalul cari-erei este tim
pul unei creºteri continue în statut ºi influenþã în in-teriorul organizaþiei, dar pentru cei m
ai mulþi este m
omentul
când au atins ori sunt pe punctul de a atinge cel mai înalt nivel
ca responsabilitate ºi statut. Semnele îm
bãtrânirii sunt evidenteacum
ºi unii sunt confruntaþi cu probleme serioase de sãnãtate.
Oam
enii îºi fac planuri de pensionare ºi decid cum sã îºi petrea-
cã timpul. G
ândul la pensie ºi la diminuarea veniturilor poate fi
o sursã de anxietate. Adesea, oam
enii îºi retrag o parte din efor-turile profesionale, devenind m
ai preocupaþi de factori nonprofe-sionali.C
ei aflaþi în acest stadiu pot fi o sursã de înþelepciune înorganizaþie. M
ulþi au trecut, fiind deasupra înþelegerii perfecþio-niste a dom
eniului propriu de experienþã, spre alte domenii în
care ceilalþi pot beneficia de experienþa lor extinsã ºi viziunea
Instrucþie ºi învãþãmânt
167
decem
brie, 200
7
generalã. Activitatea de m
entor, începutã în stadiul anterior,poate continua pe toatã durata finalului de carierã.
Ce se întâm
plã cu oamenii care sunt nevoiþi sã plece din
serviciu dupã vârsta de 40-45 de ani? Continuã stadiul de avan-
sare ºi menþinere? D
acã schimbã doar postul, dar m
enþin dome-
niul profesional, este probabil ca ei sã continue sã se potriveascãtiparului acestui stadiu. Însã dacã aceºti oam
eni dislocaþi începîntr-un post din alt dom
eniu, ei traverseazã un proces de reci-clare care este o succesiune prescurtatã de explorare, stabilizareºi, în cele din urm
ã, reintrare în stadiul de avansare ºi menþinere
în noul lor câmp ocupaþional. R
epetarea evoluþiilor din fiecarestadiu poate fi necesarã pentru anum
ite domenii de activitate,
cum este ºi cazul sistem
ului militar.
(contin
uare în
nr. 1 d
in 2008)
BIB
LIO
GR
AF
IE:
1. Dan A
nghel Constantinescu, M
arinicã Dobrin, Stãnel
Niþã, A
nca Niþã, M
anagementul resurselor um
ane, Editura T
eh-nicã, B
ucureºti, 1999. 2. V
ictor Lefter, A
urel Manolescu, M
anagementul resur-
selor umane, E
ditura Didacticã ºi Pedagogicã R
.A., B
ucureºti,1995.
3. A.H
.Maslow
, Motivation and P
ersonality, New
York,
1954.4. H
.Pitariu, Managem
entul resurselor umane, B
ucureºti,E
ditura All, 1994.
5. M.V
lãsceanu, Psihosociologia organizaþiilor ºi a con-
ducerii, Bucureºti, E
ditura Paideia, 1993.
Soldat/gradat voluntar - o carierã?
169
decem
brie, 200
7
Dasc`lul – flac`r` etern`
Profesorul de lim
ba ºi literatura românã
este mai m
ultdecât profesor. E
ste vrãjitor. Face sã iradieze cãrþileºi transm
ite învãþãceilor sãi, cu acea moralã a rãbdãrii didactice,
cã este o ºtiinþã sã comunici ºi sã te com
unici, cã o caracterizarea unui personaj literar poate fi la fel de im
portantã ca demersul
de a cunoaºte, prin iniþiere, lumea.
Prin mijlocirea orelor de lim
bã ºi literaturã, el se ocupã decultivarea gustului pentru m
etafora textului literar ºi înþelegereasem
nificaþiilor multiple ale acestuia.
Întâlnit pe stradã sau altundeva, îmbrãcat sim
plu, fãrã gean-ta „diplom
at”, omul pare obiºnuit. D
ar, de îndatã ce ajunge la ca-tedrã, distincþia sa se im
pune. Uneori vine cu dosare m
asive,alteori cu num
eroase exemplare de opere literare, dar întotdea-
una cu fiºe care „învie” efectiv ideile. Toate aceste m
ateriale de-
PRO
FESOR
FÃ
GEL
PROBO
TEAN
U
170w
ww
.rft.forter.ro
monstrând invocarea unor argum
ente tari înveºmântate în epite-
te, încât auditoriul sã fie convins cã magistrul este stãpân abso-
lut pe specialitatea sa.Profesorul se transform
ã, la catedrã, în actor. Se ajutã dem
imicã, de gesturi, de m
odulaþiile vocii, de zâmbetul com
plici-tar. C
uvintele sale, parcã, îºi pãrãsesc locul lor din dicþionar,pentru a se transform
a în adevãrate personaje. Acestea devin, în
expunerea sa, fiinþe vii. Nu de puþine ori, cuvinte, sintagm
e, apre-cieri fac deliciul generaþiilor, ilustrând fantezia propunãtoruluiîn alegerea exem
plelor demersului didactic.
Spirit erudit, fãrã ostentaþie, îºi invitã învãþãceii la lecturã,dem
itizând cu argumente pertinente obstacolele lecturãrii.
El este acela care contribuie la inovaþia didacticã, la opti-
mizarea raportului profesor-elev, înnobilând dem
nitatea de das-cãl. Spirit cultivat ºi rafinat, ancorat în problem
atica disciplinei,el este un talentat pedagog ºi desãvârºit m
etodician.Patria lui e lum
ea acelor dascãli pentru care orele sunt lec-þii de viaþã, unde se cinsteºte sensibilitatea, arm
onia, abnegaþia,devotam
entul, perseverenþa, statornicia. El contribuie, cu m
odes-tia sa, la lum
inarea atâtor generaþii, apreciind cã „lumina se ia
din luminã”.
Acest apostol cu har este fascinat sã vadã cum
o sãmânþã
devine floare.
„Aut profesor, aut nihil”
Instrucþie ºi învãþãmânt
171d
ecembrie, 20
07
Calitate [i dezvoltare –
priorit`]i ale înv`]`mântului
militar în centrele
de preg`tire ale armei
Instituþia m
ilitarã de învãþãmânt este principala genera-
toare a nucleelor de difuziune în pregãtirea profesionalãa m
ilitarilor. Realizarea unei conduite orientate spre calitate este
„elementul vital pentru atingerea þelurilor prospere“ (Juran), con-
stituind o constrângere majorã în parteneriatul R
omâniei ca m
em-
bru NA
TO
. Com
ponenta educaþionalã are o importanþã m
ajorãîn aceastã privinþã, nu num
ai sub aspectul calitãþii prestaþiei, ciºi prin integrarea cerinþei de calitate în învãþãm
ântul militar
naþional. În acest context, calitatea prestaþiei profesionale dobân-deºte o im
portanþã deosebitã. De aceea, este m
omentul de a se tre-
ce, prin instituþionalizarea dimensiunii calitãþii învãþãm
ântului mi-
litar românesc, la încurajarea perform
anþei.
SU
BLOCO
TENEN
TAD
RIAN
DU
RLICIOIU
„ªtiinþa constituie cea mai nobilã ºi m
ai puternicã agonisire aom
ului“. (Montaigne)
172w
ww
.rft.forter.ro
Misiunea învãþãm
ântului militar este în prim
ul rând de arãspunde cerinþelor specifice de educaþie necesare form
ãrii pro-fesionale a m
ilitarilor de carierã, prin impunerea de standarde de
calitate de cãtre beneficiar, Forþele Terestre.
Centrele de pregãtire ale arm
ei îºi îndeplinesc acest scopdoar în m
ãsura în care satisfac aceste trebuinþe la un standard decalitate care perm
ite elevilor/cursanþilor sã devinã performanþi
într-un mediu globalizat, caracterizat prin com
petiþie ºi dina-m
ism. M
enþinerea standardului este posibilã numai în condiþiile
orientãrii spre performanþã a activitãþii profesionale, prin îm
bu-nãtãþirea continuã a ofertei ºi a rezultatelor, un m
anagement per-
formant, o politicã financiarã adecvatã utilizãrii raþionale a resur-
selor ºi atragerii de noi resurse, prin încurajarea unei atitudini res-ponsabile a întregului personal m
ilitar ºi civil. În exerciþiul m
isiunilor acestora, de educaþie ºi de forma-
re, centrele de pregãtire ale armei pot fi privite ºi ca organizaþii
ce îºi desfãºoarã activitatea într-o piaþã concurenþialã a ofertei deservicii (învãþãm
ânt, cercetare). Sub acest aspect, competitivita-
tea instituþiei de învãþãmânt m
ilitar este datã de capacitatea ei deadaptare la cerinþele în continuã schim
bare ale mediului econo-
mico-social, precum
ºi de evoluþia tehnicii ºi tehnologiilor mili-
tare. D
inamism
ul pieþei serviciilor educaþionale ºi de cercetareºtiinþificã induce ºi tendinþa de întãrire a caracterului antrepreno-rial al funcþiei de conducere a centrelor de pregãtire ale arm
ei;astfel apare în chip necesar o com
petiþie între funcþionarea insti-tuþiei m
ilitare ºi principiile de funcþionare ale instituþiilor civilede învãþãm
ânt. Noua abordare pretinde o strategie ºi structuri
manageriale corespunzãtoare, introducerea unui sistem
adecvatde selecþie ºi pregãtire a persoanelor de conducere, care sã asigu-re un grad ridicat de suprapunere între rãspundere ºi com
petenþãla toate nivelurile m
anageriale.
Instrucþie ºi învãþãmânt
173d
ecembrie, 20
07
Centrele de pregãtire ale arm
ei au ºi o misiune ºtiinþificã.
Ele produc noi cunoºtinþe ºtiinþifice ºi le evalueazã critic pe cele
general admise, iar introducerea sistem
elor de asigurare a calitã-þii a devenit un obiectiv prioritar în structura învãþãm
ântului mi-
litar românesc.
Deschiderea internaþionalã a constituit unul din paºii cei
mai im
portanþi pe care i-a realizat învãþãmântul m
ilitar româ-
nesc dupã 1990. Programele internaþionale având ca scop arm
o-nizarea instituþionalã ºi curricularã, precum
ºi cooperarea în cer-cetare au adus o contribuþie m
ajorã la modernizarea învãþãm
ân-tului m
ilitar românesc sub urm
ãtoarele aspecte: oferta educaþio-nalã, cultura instituþionalã, m
entalitatea personalului, practicilem
anageriale ºi îmbunãtãþirea bazei m
ateriale.M
enþinerea colaborãrii învãþãmântului m
ilitar românesc cu
mediul academ
ic european ºi internaþional impune un efort de
adaptare a structurii, ofertei ºi calitãþii prestaþiei. Mai m
ult decâtatât, integrarea europeanã în dom
eniul educaþiei ºi cercetãrii pre-tinde în m
od explicit introducerea unor sisteme de asigurare a ca-
litãþii ºi în instituþiile de învãþãmânt m
ilitar. Acestea sunt m
enitesã asigure o com
patibilizare a calitãþii prestaþiei profesionale, unnucleu de valori ºi practici arm
onizate care sã sporeascã încrede-rea între organizaþiile aflate în colaborare pentru realizarea unuiscop ºi sã creeze un cadru adecvat unei com
petiþii corecte.D
upã 1989, în învãþãmântul m
ilitar din Rom
ânia au avutloc schim
bãri relevante. O parte a schim
bãrilor amintite au fost
necesare ºi dorite, fiind integrate cerinþei de reformare a întregii
societãþi româneºti. R
eforma învãþãm
ântului superior, chiar dacãa fost ºi este prom
ovatã în mod reactiv ºi nu strategic, a atins prin-
cipalele dimensiuni ale vieþii profesionale.
Poate cea mai im
portantã dimensiune a sistem
elor de asi-gurare a calitãþii este dezvoltarea funcþiei calitate, im
pusã de ce-rinþele interne legate de m
anagement, de responsabilizarea per-
sonalului organizaþiei, de orientarea spre performanþã a activi-
Calitate ºi dezvoltare - prioritãþi
ale învãþãmântului m
ilitar în centrele de pregãtire ale armei
174w
ww
.rft.forter.ro
tãþii profesionale ºi de dezvoltarea unei culturi a calitãþii atât înrândurile instructorilor, cât ºi ale elevilor/cursanþilor.
Orientarea spre perform
anþã a activitãþii didactice a cen-trelor de pregãtire ale arm
ei, deºi este datã de managem
ent, de-pinde ca rezultat de m
ãsura în care instructorii (cadrele didacticem
ilitare ºi civile) se simt responsabili ºi se im
plicã în mod real
pentru îndeplinirea obiectivelor instituþiei militare de învãþãm
ânt.M
otivarea personalului nu este numai exclusiv m
aterialã, ci de-pinde ºi de o serie de alþi factori cum
ar fi: cultura instituþionalãºi a calitãþii, m
entalitatea, mediul de m
uncã, relaþiile ierarhice.Schim
barea mentalitãþii în acest dom
eniu este lentã ºi rezultate-le ei sunt vizibile doar pe term
en lung. E
ste de acceptat cã existã un decalaj semnificativ între
schimbãrile pe plan m
aterial, instituþional ºi uman. Sistem
ul deasigurare a calitãþii are ºi rolul de a contribui la orientarea ºi dez-voltarea favorabilã a acestor factori de m
otivare ºi responsabi-lizare a personalului. Sistem
ul de asigurare a calitãþii pretinde înaceastã privinþã:
• iniþierea unui proces de instruire continuã a instructo-rilor;
• stabilirea clarã ºi echitabilã a sarcinilor, responsabilitã-þilor ºi criteriilor de perform
anþã;• introducerea evaluãrii periodice a activitãþii individuale;• transparenþa ºi coerenþa actului de decizie;•
asigurarea unui echilibru între decizia managerialã ºi con-
sultarea tuturor pãrþilor interesate. Sistem
ul de asigurare a calitãþii impune dezvoltarea func-
þiei de colaborare/cooperare cu mediul de inserþie (beneficiarii
activitãþilor de cercetare ºi pregãtire/instruire) ºi identificarea pe-riodicã a cerinþelor ºi a gradului de satisfacere al acestora.
Pentru centrele de pregãtire ale armei, standardul m
anage-m
entului calitãþii a fost definit ca: Activitãþi coordonate pentru
a orienta ºi a controla organizaþia în ceea ce priveºte calitatea.
Instrucþie ºi învãþãmânt
175d
ecembrie, 20
07
Orientarea ºi controlul referitoare la calitate includ: sta-
bilirea politicii referitoare la calitate ºi a obiectivelor calitãþii,planificarea calitãþii, controlul calitãþii, asigurarea calitãþii ºiîm
bunãtãþirea calitãþii.
Figura nr. 1: C
omponentele m
anagementului calitãþii
Managem
entul calitãþii constituie responsabilitatea tutu-ror nivelurilor de m
anagement, însã trebuie condus de m
anage-m
entul de la nivelul cel mai înalt.
Evaluarea conþinutului procesului de învãþãm
ânt militar
în centrele de pregãtire ale armei, din punct de vedere al m
ana-gem
entului calitãþii, depinde de structura lui ºi de capacitateafuncþionalã a acestuia.
Structura genericã a procesului de învãþãmânt m
ilitar, res-pectiv structura care sã nu depindã de specificul dom
eniului decunoaºtere, cuprinde urm
ãtoarele componente: dezvoltarea bazei
de cunoºtinþe explicite; dezvoltarea bazei de cunoºtinþe tacite;dezvoltarea capacitãþii de procesare a acestor cunoºtinþe; genera-rea de noi cunoºtinþe; evaluarea tuturor acestor cunoºtinþe ºi abi-litãþi.
Calitate ºi dezvoltare - prioritãþi
ale învãþãmântului m
ilitar în centrele de pregãtire ale armei
176w
ww
.rft.forter.ro
Dezvoltarea b
azei de cu
noºtin
þe explicite
Prin tradiþie, aceastã componentã este cea m
ai importantã
ºi de cele mai m
ulte ori se identificã cu clasicul transfer de cu-noºtinþe de la instructori la elevi/cursanþi. A
cest transfer se reali-zeazã în cadrul cursurilor ºi ºedinþelor practice, prin expunerileverbale ale instructorilor ºi prin dialogul care se desfãºoarã întreinstructori ºi elevi/cursanþi. C
alitatea transferului de cunoºtinþedepinde atât de experienþa ºi talentul instructorilor, cât ºi de ca-pacitatea de asim
ilare a elevilor/cursanþilor.D
ezvoltarea bazei d
e cun
oºtinþe tacite
Acest proces este vizibil în centrele de pregãtire ale arm
ei,în care experienþa directã a studenþilor genereazã cunoºtinþeletacite necesare unei înþelegeri fenom
enologice a procesului cu-noaºterii. Pentru o form
are cât mai com
plexã a viitorilor specia-liºti, dezvoltarea bazei de cunoºtinþe tacite este foarte im
portan-tã ºi acest aspect ar trebui luat în consideraþie în evaluarea proce-sului de învãþãm
ânt din orice domeniu al cunoaºterii.
Dezvoltarea cap
acitãþii de p
rocesare a cun
oºtinþelor
Prin tradiþie, învãþãmântul nostru m
ilitar a pus accentul peacum
ularea de cunoºtinþe. În sistemul de învãþãm
ânt militar am
e-rican, accentul se pune pe dezvoltarea capacitãþii de procesare acunoºtinþelor. R
ealitatea demonstreazã necesitatea dezvoltãrii am
-belor aspecte. D
ezvoltarea capacitãþii de procesare a cunoºtinþe-lor se face prin com
ponente specifice, cum ar fi tem
ele de casãºi proiectele elaborate de cãtre elevi/cursanþi. E
valuarea procesu-lui de învãþãm
ânt trebuie sã identifice existenþa ºi eficienþa aces-tor com
ponente, în contextul pregãtirii într-un anumit dom
eniual cunoaºterii.
Gen
erarea de n
oi cun
oºtinþe
Aceastã com
ponentã se manifestã îndeosebi în cadrul pro-
gramelor de m
asterat ºi doctorat, prin integrarea în procesul de în-vãþãm
ânt militar a cercetãrii ºtiinþifice. C
unoºtinþele generate înacest caz sunt explicite. C
unoºtinþele tacite se pot genera în orice
Instrucþie ºi învãþãmânt
177d
ecembrie, 20
07
program de studii universitare sau postuniversitare, dacã aceia
care au conceput programele au avut în vedere acest aspect foar-
te important atât pentru universitate, cât ºi pentru studenþii m
ili-tari aflaþi la cursurile de m
asterat sau doctorat. T
otodatã, un proces ignorat de obicei în învãþãmântul nos-
tru militar universitar îl constituie transform
area cunoºtinþelortacite în explicite, respectiv generarea de cunoºtinþe explicite.C
alitatea procesului de învãþãmânt trebuie evaluatã nu num
aiprin prism
a acumulãrii unei anum
ite cantitãþi de cunoºtinþe ex-plicite, ca urm
are a transferului de cunoºtinþe de la instructori laelevi/cursanþi, ci ºi prin generarea de noi cunoºtinþe de cãtre elevi/cursanþi.
Evaluarea cunoºtinþelor ºi a capacitãþii de procesare a lor
În cadrul procesului de învãþãmânt m
ilitar se proiecteazã,dupã fiecare m
odul de transfer de cunoºtinþe, un modul de veri-
ficare a cunoºtinþelor ºi a capacitãþii elevilor/cursanþilor de pro-cesare a lor. A
cest modul cuprinde lucrãri de control, tem
e de ca-sã, proiecte. M
odalitãþile de verificare a cunoºtinþelor se proiec-teazã de cãtre instructori, în funcþie de specificul dom
eniului destudii ºi au în general douã obiective:
• asigurarea îndeplinirii unor cerinþe minim
e de promova-
re a elevilor/cursanþilor în progresul lor profesional;• evaluarea cu scopul ierarhizãrii lor valorice într-un anu-
mit context ºi o anum
itã colectivitate. T
oate aceste componente prezentate m
ai sus se integreazãîn procesul fundam
ental de învãþãmânt organizat de centrele de
pregãtire ale armei. D
ar, pentru ca acest proces sã se poatã reali-za, sunt necesare ºi o serie de procese suport, cum
ar fi: procesulde inform
are organizat prin bibliotecile hard ºi virtuale, procesulde inform
atizare ºi de conectare prin Internet la cele mai im
por-tante baze de cunoºtinþe disponibile pe glob, procesul de asigura-re a unor baze tehnologice perform
ante pentru lucrãrile practice
Calitate ºi dezvoltare - prioritãþi
ale învãþãmântului m
ilitar în centrele de pregãtire ale armei
178w
ww
.rft.forter.ro
ºi instrucþia la material, procesul de asigurare a unor condiþii so-
ciale adecvate pentru elevi/cursanþi etc. D
acã ar fi sã efectuãm o sintezã a cerinþelor care im
punintroducerea sistem
elor de asigurare a calitãþii în centrele de pre-gãtire ale arm
ei, acestea ar fi urmãtoarele:
• creºterea încrederii în capacitatea organizaþiei de a des-fãºura o activitate perform
antã;• alinierea la standardele ºi practica instituþiilor de învãþã-
mânt m
ilitar europene în domeniul asigurãrii calitãþii, condiþie
pentru integrarea europeanã;• asigurarea unor criterii consistente ºi arm
onizate de eva-luare a rezultatelor activitãþii profesionale, atât pe segm
entul di-dactic, cât ºi pe cel ºtiinþific;
• folosirea eficientã ºi transparentã a resurselor alocate ; • asigurarea pregãtirii perform
ante a elevilor/cursanþilor;• crearea ºi dezvoltarea unei culturi instituþionale în cen-
trele de pregãtire ale armei, atât în m
ijlocul propriului personal,cât ºi în rândurile elevilor/cursanþilor.
Luând în considerare situaþia actualã, reflectatã în parte
de cele menþionate anterior, ar fi necesar în acest m
oment crea-
rea unui cadru reglementar ºi instituþional care sã stea la baza
sistemului naþional de asigurare a calitãþii în învãþãm
ântul mili-
tar românesc. A
cest cadru trebuie sã încurajeze coordonarea ºisinergia de acþiune pe dim
ensiunea calitãþii între organismele
implicate în conducerea învãþãm
ântului militar rom
ânesc.
Instrucþie ºi învãþãmânt
179d
ecembrie, 20
07
Elemente conceptuale
[i ac]ionale privindactivitatea de evaluareîn cadrul structurilor de vân`tori de m
unte
Încontextul deosebit de dinam
ic în care se gãsesc laora actualã toate structurile de vânãtori de m
unteconfruntate, ca de altfel întreg organism
ul militar, cu am
ple pro-cese interne ale m
anagementului specific, se im
pun competenþe
noi în interogarea stãrii ºi potenþialului de evoluþie al fiecãreistructuri.
Funcþia de control ºi evaluare poate fi definitã ca ansam-
blul proceselor prin care performanþele structurii, subsistem
elorºi com
ponenþilor acesteia sunt mãsurate ºi com
parate cu obiec-tivele ºi standardele stabilite în vederea elim
inãrii deficienþelorconstatate ºi integrãrii abaterilor pozitive. E
valuarea închide ci-clul procesului de m
anagement, prem
ergând previzionarea de noiobiective.
Analiza SW
OT
reprezintã o metodã de evaluare a organi-
zaþiilor de orice fel, care îl ajutã pe evaluator sã se concentreze
CÃ
PITAN
EM
AN
OIL
ENIE
180
ww
w.rft.forter.ro
pe acele elemente pe care le considerã relevante pentru activita-
tea organizaþiei.U
nitatea/subunitatea evaluatã realizeazã un grafic de eva-luare, grupând item
ii ºi subitemii de referinþã pe patru planuri de
analizã. Acest grafic, însoþit la fiecare plan de analizã de com
en-tarii ale com
enzii unitãþii, este trimis eºalonului superior care,
dupã o verificare atentã, stabileºte un termen de rem
ediere a ele-m
entelor nominalizate la „puncte slabe“, face corecþii ºi în ca-
drul celorlalte planuri de analizã, dacã este cazul, dupã care secere unitãþii evaluate o m
atrice de acþiune pentru înlãturareapunctelor slabe, valorificarea oportunitãþilor, contracararea am
e-ninþãrilor ºi m
enþinerea punctelor tari, care va fi monitorizatã
permanent. L
a expirarea termenelor din m
atrice, eºalonul supe-rior executã evaluarea pe baza aceloraºi item
i, realizând un nougrafic de analizã dupã aceleaºi reguli ºi fãcând în acelaºi tim
p ºio analizã com
parativã a rezultatelor autoevaluãrii ºi evaluãrii.D
inamica accentuatã a realitãþii curente presupune o per-
manentã redefinire a valorilor ºi norm
elor specifice organizaþieiºi im
pune competenþe noi în interogarea stãrii ºi potenþialului de
evoluþie al fiecãrei structuri. U
n mom
ent esenþial al „vectorului de interogare“ este repre-zentat de evaluarea perm
anentã a stãrii structurii ºi potenþialu-lui sãu de evoluþie din perspectiva a trei dom
enii de analizã: con-ceptual, structural ºi funcþional-acþional.
Evaluarea închide ciclul procesului de m
anagement, fiind
premergãtoare previzionãrii de noi obiective ºi îndeplinind m
aim
ulte funcþii, astfel:F
un
cþia taxonom
icã: este cea care asigurã ierarhizarea ºiclasificarea entitãþilor evaluate sub raport valoric ºi al perform
an-þelor.
Fu
ncþia d
e diagn
osticare: pe bazã de testare, se evidenþi-azã valoarea, nivelul ºi perform
anþele entitãþii evaluate la un mo-
ment dat.
Instrucþie ºi învãþãmânt
181
decem
brie, 200
7
Funcþia educativã: urm
ãreºte stimularea/dinam
izarea obþi-nerii de perform
anþe superioare. Aceastã funcþie este în legãturã
cu problematica eºecului ºi/sau succesului.
Fu
ncþia p
redictivã: se prevede, probabilistic, valoarea, ni-
velul ºi performanþele ce ar putea sã le obþinã entitatea evaluatã
în etapele urmãtoare de activitate.
Fu
ncþia d
e reglare/autoreglare: se referã la instituirea
feedback-ului ºi valorificarea eficientã a acestuia - specificã pen-tru organizaþia m
ilitarã este analiza post-exerciþiu, care capãtãun rol m
ajor.F
un
cþia social–econom
icã: relevã eficienþa cu care suntfolosite resursele alocate.
Form
e de evaluare:E
valuarea cumulativã/sum
ativã- se realizeazã prin verifi-
cãri parþiale pe parcursul unui segment de tim
p determinat, con-
ducând la o estimare globalã, de bilanþ, a rezultatelor pe perioade
relativ lungi. E
valuarea continuã/formativã
- presupune verificarea per-form
anþelor entitãþii evaluate în fiecare secvenþã funcþionalã,ceea ce conduce la posibilitatea adoptãrii unor m
ãsuri reglatorii,dacã este cazul.
Evaluarea finalã
- are drept scop verificarea/controlul în-deplinirii obiectivului central al activitãþii - de exem
plu - certifi-carea naþionalã.
Pentru realizarea cu rezultate pozitive a proceselor evalua-tive, o însem
nãtate deosebitã o are delimitarea, în cadrul acesto-
ra, a cel puþin douã operaþii distincte, care alcãtuiesc totuºi o uni-tate: m
ãsurarea rezultatelor ºiaprecierea acestora. F
azele evaluãrii: experienþa studiilor moderne de m
ana-gem
ent organizaþional evidenþiazã, în activitatea de control–evaluare, ca funcþie a m
anagementului patru faze:
a. mãsurarea realizãrilor;
b. compararea realizãrilor cu obiectivele ºi standardele
stabilite iniþial, evidenþiind disfuncþionalitãþile produse;
Elem
ente conceptuale ºi acþionale privind activitatea de evaluare în cadrul structurilor de vânãtori de m
unte
182
ww
w.rft.forter.ro
c. determinarea cauzelor care au provocat disfuncþionali-
tãþi ºi efectuarea corecturilor; d. aprecierea realizãrilor. M
ãsurarea ºi aprecierea sunt corelate; aprecierea dã un con-þinut axiologic unui rezultat m
ãsurat. Principalele erori d
e evaluare
sunt:a. efectul hallo/de iradiere
- constã în supraaprecierea re-zultatelor unor evaluãri sub influenþa im
presiei generale bune; b. efectul de contam
inare- se referã la situaþia în care cu-
noaºterea rezultatului unei evaluãri anterioare a instructorului in-fluenþeazã evaluarea curentã;
c. efectul de anticipaþie/pygmalion
- aprecierea rezultate-lor este puternic influenþatã de o im
agine anterioarã nefavorabi-lã, pe care instructorul ºi-a form
at-o deja; d. efectul de contrast sau de ordine
- constã în accentua-rea diferenþelor de nivel între perform
anþele diferitelor organiza-þii. O
evaluare cu rezultate pozitive tinde la exacerbarea acestorrezultate dacã vine dupã o evaluare cu rezultate negative.
SWO
T reprezintã acronim
ul pentru cuvintele englezeºti:„Strengths“/„Forþe,
puncte tari“,
„Weaknesses“/„Slãbiciuni,
puncte slabe“, „Opportunities“/„O
portunitãþi, ºanse“ ºi „Threats“/
„Am
eninþãri“. Prim
ele douã privesc unitatea/subunitatea ºi reflectã situa-þia acesteia, iar urm
ãtoarele douã privesc mediul ºi oglindesc im
-pactul acestuia asupra unitãþii/subunitãþii evaluate.
„„PPuunncctteellee ttaarrii““
ale unitãþii/subunitãþii sunt caracteristicisau com
petenþe distinctive pe care aceasta le posedã la un nivelsuperior. L
a nivelul unei unitãþi de vânãtori de munte, de exem
-plu, „„nniivveelluull îînnccaaddrrããrriiii ccuu ppeerrssoonnaall““
sau „„ccaalliittaatteeaa ppeerrssoonnaalluu-lluuii““
pot reprezenta „„ppuunnccttee ttaarrii““. De asem
enea, calitatea comen-
zii unitãþii poate reprezenta un punct tare.„ PP
uunncctteellee ssllaabbee“ ale unitãþii/subunitãþii sunt caracteristiciale acesteia care îi determ
inã un nivel inferior de performanþe.
Instrucþie ºi învãþãmânt
183
decem
brie, 200
7
Punctele slabe reprezintã activitãþi pe care organizaþia nu le reali-zeazã la nivelul standardelor sau resurse de care are nevoie, darpe care nu le posedã.
„ OOppoorrttuunniittããþþiillee“ reprezintã factori de m
ediu externi pozi-tivi pentru unitate/subunitate; altfel spus, ºanse oferite de m
ediuorganizaþiei, pentru a-ºi stabili o nouã strategie sau a-ºi reconsi-dera strategia existentã, în scopul exploatãrii profitabile a oportu-nitãþilor apãrute.
„„AAmm
eenniinnþþããrriillee““sunt factori de m
ediu externi negativi pen-tru unitate/subunitate; cu alte cuvinte, situaþii sau evenim
entecare pot afecta nefavorabil, în m
ãsurã semnificativã, capacitatea
organizaþiei de a-ºi realiza integral obiectivele stabilite. P
robleme de urm
ãrit în analiza SWO
T a unitãþii/subuni-tãþii
Itemi la „„PP
uunncctteellee ttaarrii““esen
þiale:a. suficienþa resurselor financiare disponibile;b. existenþa unei com
petenþe distinctive pe unul sau mai
multe din planurile: m
anagerial, al instruirii, organizatoric, alcercetãrii-dezvoltãrii;
c. încadrarea; d. dotarea cu echipam
ente esenþiale; e. starea de operativitate; f. infrastructura; g. existenþa unei im
agini favorabile despre unitate/subuni-tate;
h. existenþa unui sistem bine organizat ºi eficace de plani-
ficare; i. viteza de reacþie decizionalã la modificãrile produse în
mediul intern sau extern;
j. calitatea culturii organizaþionale din unitate/subunitate. Item
i la „„PPuunncctteellee ssllaabbee““
poten
þiale:a. inexistenþa unei direcþii strategice clare;
Elem
ente conceptuale ºi acþionale privind activitatea de evaluare în cadrul structurilor de vânãtori de m
unte
184
ww
w.rft.forter.ro
b. lipsa unor abilitãþi sau competenþe deosebite pe unul
sau mai m
ulte din planurile: managerial, al instruirii, organiza-
toric, al cercetãrii-dezvoltãrii;c. existenþa unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau
moral;d. deteriorarea continuã a im
aginii competitive;
e. dotarea cu echipamente esenþiale sub prevederile de
stat. Item
i la „„AAmm
eenniinnþþããrrii““p
otenþiale:
a. adoptarea unor reglementãri legislative sau norm
ativerestrictive, cu im
pact nefavorabil;b. pierderile de efective;c. dotarea cu m
ateriale de substituþie;d. redislocãrile; e. restructurãrile etc. Item
i la „„OOppoorrttuunniittããþþii““:
– unitate în curs de operaþionalizare; – oferta de cursuri în þarã ºi strãinãtate pentru personalul-
cheie; – acoperirea financiarã; – relaþiile eficiente cu com
unitatea localã; – experienþa pozitivã ce poate fi valorificatã. O
evaluare de tip SWO
T poate rãspunde la m
ai multe
întrebãri: „C
e putem face?“ - puncte forte ºi puncte slabe;
„Ce am
putea face?“ - oportunitãþi ºi ameninþãri;
„Ce vrem
sã facem?“ - valorile organizaþiei ºi resursele
acesteia; „C
e trebuie sã ne preocupe?“ - puncte slabe ºi ameninþãri;
„Ce putem
valorifica?“ – oportunitãþi. D
ezvoltarea acestui tip de metodã de evaluare ar însem
nao adevãratã schim
bare de paradigmã în ceea ce înseam
nã la oraactualã evaluarea structurilor în M
inisterul Apãrãrii.
Instrucþie ºi învãþãmânt
185
decem
brie, 200
7
Elem
ente conceptuale ºi acþionale privind activitatea de evaluare în cadrul structurilor de vânãtori de m
unte�������������� ��������������������������������� ��!"�#���"
$��%� �����&
�������������� �� ��
�����������
���������������� �������������������������� �������������� ������������
��������������������������� ��������
���������������� ���
������������������ � ����������� ���!���� ������"#$�����!�����������%&��
�'�(" � "��)����'�� ����!�*"������&�������������&������������������������� �'�(" � "��)����'�� ����!�*"������
�������+��+� ,�����
��� ��������!��������� ����������� �������������������������������������������������'���������
������������������ � ���� ��������������������������������������������
�� �����������(������(�)������ ������������������
����������������� ������"*+,+#�-�����.�������������,+*/(���"���/��.��"���+����������������)������.���)���������
���� ������������� ��������������������������������������������� ������!������������������ � ������
�� �������������� ����������)���������������������������������� ������!�*�/������� ��������)���������,�0�&��.����1����������� �� ������������������ � �������
,+��
�����
,+��
����
�
����+�����+��-�,�#��,����.��#��/
��!��� ���������)��������� �������������������� ����������)�����
Anexa nr.1
186
ww
w.rft.forter.ro
Instrucþie ºi învãþãmânt
�������������� ������������������������������ ������������������� !�"��#��$%�&���%
'��(�#����")
��������������� �����������������
������������������������������������������������ ����������
�*�+%#�#%��,����*��#"���$�-%����������� ����������������������� ������ � �*�+%#�#%��,����*��#"���$�-%������
���������������������������������������� ���������������������������������������� �������
�������� ������������������ �������������� �������������� ������������������������������� ���������������������
��������� ����!������!�"��������������� �� ���������
������������������� � ������#$�%�&�'�������(������������%�$)!���#*+*)*�(��#*+*�*���������������"�����(��"���������
���������������� ����� ������ ��������������������������� �� ������������������������������
��������� ��������� ����������"���� �������������������� ����������������$*)*�
���������
���������
��������������
����������������"�������������������� ��������������������"���*
�������� ��� ���.������
����������� ������������ ������������������ �������������������#&,
Anexa nr.2
��������� ���������� �
��������� �������
��������������� ����������������������������������������������������������������
��������� ���� ������������ ���� �������������������������������������������� �����������������������������������
��������������� �������������������������������������������������������������������
������������ �������������������������������������� ������������������������������������
187
decem
brie, 200
7
Elem
ente conceptuale ºi acþionale privind activitatea de evaluare în cadrul structurilor de vânãtori de m
unte
TEHN
IC~
MILITAR~
{IARMAM
ENT
191
decem
brie, 200
7
Dezechilibrând for]a?
Soluþiile sim
ple de rezolvare a problemelor com
plexesunt, inerent, atractive, însã aproape întotdeauna
greºite. Astfel s-ar putea sã se dovedeascã ºi recenta decizie a
Pentagonului de a începe producþia „intensivã“ a vehiculelor
blindate (MR
AP
– Mine R
esistant Am
bush Protected – R
ezis-tente la M
ine ºi Protejate contra A
mbuscadelor) pentru trupele
americane desfãºurate în Irak.
Vehiculele blindate M
RA
P sunt produse în mod special
pentru a proteja împotriva exploziei ºi a ºrapnelului datorat m
i-nelor ºi a dispozitivelor explozive tip m
inã similare dispozitive-
lor explozive
improvizate
(IED
–
Improvised
Explosive
LO
COTEN
ENT-CO
LON
ELIN
G. DA
NIEL
DID
ULESCU
Planul de desfãºurare al vehiculelor blindate (M
RA
P – M
ineR
esistant Am
bush Protected – R
ezistente la Mine ºi P
rotejatecontra A
mbuscadelor) ar putea avea consecinþe m
ultiple.
(de Dakota W
ood ºi Andrew
Krepinevich)
192
ww
w.rft.forter.ro
Devices), num
ite uneori „bombele de pe m
arginea drumului“,
întâlnite în Irak. Deºi Pentagonul a cheltuit m
iliarde de dolari înîncercarea de a contracara am
eninþarea, IED
-urile sunt responsa-bile pentru aproxim
ativ douã treimi din totalul pierderilor am
eri-cane (m
orþi ºi grav-rãniþi).Protecþia sporitã îm
potriva IED
-urilor, asiguratã de vehi-culele blindate M
RA
P, a condus la solicitarea venitã din parteacâtorva m
embri ai C
ongresului american ºi a cel puþin unui înalt
comandant m
ilitar american a înlocuirii totale a achiziþiei de
Hum
vee-uri uºor blindate cu astfel de MR
AP-uri. R
ãspunzândacestor solicitãri, secretarul apãrãrii a desem
nat programul M
RA
Pca cel m
ai înalt efort de achiziþii al Departam
entului Apãrãrii ºi a
promis sum
a de 25 miliarde dolari pentru un potenþial de 20.000
vehicule sau chiar mai m
ult de atât.S-a cãzut de acord asupra faptului cã trupele de uscat ºi
infanteria marinã au desfãºurat prea puþine M
RA
P-uri mai de-
vreme în acest rãzboi, însã riscul acum
este cã Pentagonul ar pu-tea produce prea m
ulte. Într-adevãr, anumite chestiuni im
portan-te au fost ignorate.
De exem
plu, vehiculele blindate MR
AP par sã m
eargã con-tra noii doctrine m
ilitare contrainsurgenþã, care încurajeazã mili-
tarii din trupele terestre ºi infanteriºtii marini sã „iasã afarã din
vehiculele lor ºi sã se plimbe“, în scopul de a stabili o relaþionare
apropiatã cu populaþia pentru a obþine informaþiile m
ilitare nece-sare localizãrii ºi înfrângerii insurgenþilor.
În mod intuitiv, ºtim
cu toþii cã oamenii se sim
t mai în sigu-
ranþã – ºi sunt mult m
ai dispuºi sã vinã cu informaþii – când po-
liþia din comunitatea lor „se plim
bã pe jos“, decât atunci cândconduc m
aºini de patrulã prin vecini cu geamurile închise.
Mai pe ºleau, dacã M
RA
P-urile îi încurajeazã pe coman-
danþi sã prioritizeze protecþia forþei în defavoarea folosirii tacti-cilor eficiente, ar putea sã dureze m
ai mult tim
p pânã la îndepli-nirea m
isiunii, având ca rezultat un numãr m
ai mare de m
orþi ºi
Tehnicã militarã ºi arm
ament
193
decem
brie, 200
7
rãniþi grav, dacã nu chiar sã ducã la anularea în întregime a suc-
cesului misiunii. D
acã aceasta din urmã se produce, atunci pier-
derile SUA
au fost suferite în van.În m
od similar, doctrina contrainsurgenþã cheam
ã trupelesã asigure securitate populaþiei. Pe m
ãsurã ce zonele devin sigu-re, am
eninþarea IED
se va diminua în m
od natural, ducând la unm
ai mic risc în operarea vehiculelor uºoare precum
Hum
vee-urile. A
ceasta conduce la a ne întreba dacã Pentagonul are încre-dere în doctrina sa sau suprainvesteºte în M
RA
P-uri.În zonele nesecurizate încã, com
petiþia blindat/anti-blin-dat pare sã se desfãºoare în favoarea insurgenþilor ºi nu a noas-trã. În fapt, inam
icul a reacþionat deja cu penetratori formaþi din
explozivi, o formã avansatã de IE
D-uri capabile sã distrugã un
tanc greu. Pentagonul cautã deja sã „supra-blindeze“ MR
AP-urile
sale, chiar ºi înainte de a fi desfãºurate.E
xistã ºi alte chestiuni ce privesc MR
AP-urile la care încã
mai trebuie sã rãspundem
. Deoarece ele sunt vehicule foarte gre-
le, MR
AP-urile consum
ã cu mult m
ai mult carburant decât
Hum
vee-urile, pe care se pregãtesc sã le înlocuiascã. Aceasta ar
putea cere o creºtere semnificativã a num
ãrului de convoaie aleSU
A pe drum
urile irakiene, ceea ce ar duce în mod evident la a
plasa mai m
ulte trupe în faþa riscului de a fi atacate cu IED
-uriîn vehicule de aprovizionare uºor blindate.
La fel de bine putem
spune cã ºi factorii temporali sunt la
lucru. Dacã începem
sã ne retragem forþele din Irak anul viitor,
multe dintre M
RA
P-urile pregãtite pentru producþie ar putea ajun-ge în Irak, în tim
p ce trupele noastre se pregãtesc sã plece deacolo. C
u o speranþã de viaþã de douã decade sau ceva mai m
ult,cât de utile vor fi M
RA
P-urile pentru viitoarele noastre trupe?D
atã fiind nesiguranþa asupra locului unde ar putea sã apa-rã urm
ãtoarea provocare la securitatea noastrã, liderii noºtri mili-
tari au susþinut cã forþele terestre trebuie sã fie desfãºurabile înm
od rapid ºi au subliniat necesitatea unui echipament m
ai uºor.
Dezechilibrând forþa?
194
ww
w.rft.forter.ro
De exem
plu, succesorul pentru trupele de uscat al tancului de 70tone A
brams se presupune cã va cântãri m
ai puþin de 30 tone.Însã M
RA
P-urile vor face forþa, ca un întreg, mai greoaie.
Mai m
ult, nu este încã stabilit dacã MR
AP-urile sunt com
-plem
entare formei de rãzboi în vitezã, foarte m
obil, pe care mili-
tarii noºtri intenþioneazã sã-l poarte. Într-adevãr, MR
AP-urile au
mobilitate redusã în afara ºoselei. Planificãm
noi oare sã ducemrãzboaiele noastre num
ai pe ºosea? Spus simplu, este cum
pãra-rea a 20.000 M
RA
P-uri o bunã alegere pe termen lung?
Dorinþa de a furniza trupelor SU
A cea m
ai bunã protecþieeste de înþeles. T
otuºi, producþia de urgenþã a MR
AP-urilor are
implicaþii atât im
ediate, cât ºi pe termen lung, dintre care nu toa-
te sunt pozitive. Nu existã rãspunsuri uºoare pentru m
odul în caretrebuie sã acþionãm
pentru a învinge ameninþarea IE
D-urilor sau
pentru a proteja trupele americane îm
potriva rãnirii în operaþiileinerent periculoase.
Întotdeauna comandanþii se confruntã cu dificila alegere
privind cât de mult sã-ºi riºte propriile trupe în scopul de a-ºi
îndeplini misiunea – însã succesul m
isiunii trebuie sã aibã priori-tate.
Trebuie sã cheltuiascã Pentagonul 25 m
iliarde de dolariSU
A pe M
RA
P-uri? Probabil cã da. Însã, un caz convingãtorîncã m
ai trebuie sã fie prezentat. Date fiind costurile um
ane ºim
ateriale lãsate în voia hazardului ºi impactul potenþial asupra
eficienþei întregii misiuni, trebuie sã ne asum
ãm o analizã com
-pletã care sã se adreseze tuturor factorilor relevanþi, nu num
aicelor em
oþionali.
Tehnicã militarã ºi arm
ament
195
decem
brie, 200
7
Nevoia de tehnic` -
una dintre marile problem
eale para[uti[tilor
În ultim
ul timp, în lim
bajul de specialitate se vorbeºtetot m
ai des despre „rãzboiul din al treilea val“. La fel ºi
despre conceptul de „câmp de luptã m
obil“, care câºtigã tot mai
mult teren în dauna „luptei liniare“.
În acest sens, unitãþile de paraºutiºti, prin pregãtirea spe-cialã ºi prin capacitatea de a folosi cea de-a treia dim
ensiune acâm
pului de luptã – spaþiul aerian, prin posibilitatea de a intra ra-pid în luptã în zone im
proprii celorlalte categorii de forþe, sã lo-veascã în adâncim
e dispozitivul inamic, producându-i pierderi im
-portante, le sunt caracteristice nu num
ai temeritatea, curajul, inte-
ligenþa, ci ºi o dotare tehnicã pe mãsurã.
Ar fi ºi norm
al, ca fiind trupe pe care orice armatã ºi le do-
reºte, prin precizia ºi gama largã de m
isiuni cu caracter deosebit,dotarea tehnicã sã fie pe m
ãsura celor enunþate anterior. Dacã
LO
COTEN
ENT
RA
DU-ª
TEFAN
COTO
ROS
196
ww
w.rft.forter.ro
pânã acum se putea spune cã puterea de foc a unui paraºutist este
mai m
icã ºi, de aceea, ea trebuie compensatã cu o m
ai bunã pre-gãtire fizicã, psihicã ºi cunoºtinþe avansate de tacticã, acum
, þi-nând cont de vrem
urile în care trãim ºi de cerinþele acestui secol,
putem spune cã pe lângã calitãþile enunþate m
ai sus, dotarea teh-nicã reprezintã o condiþie esenþialã a reuºitei îndeplinirii m
isiu-nii de luptã încredinþate. V
aloarea umanã trebuie sã fie într-o
strânsã legãturã ºi interdependenþã cu valoarea dotãrii tehnice.D
eºi se vorbeºte în ultimul tim
p despre paraºuta P.S.P. -„Paraºuta Standard pentru Personal“, dacã s-ar cere pãrerea sin-cerã unui paraºutist cu privire la siguranþa pe care o sim
te, s-arvedea clar cã acesta vrea sã rãm
ânã fidel paraºutei B.G
.-7M, fa-
þã de care are toatã admiraþia ºi pe care ºi-o doreºte în continuare
ca pe un aliat de nãdejde.C
a misiunea lui sã fie eficientã, are nevoie ºi de capacitãþi
de transportîncãpãtoare, sigure ºi rapide. N
oi suntem siguri cã
aeronavele „A.N
.-26“ sau „C 130 - H
ercules“ ne asigurã acestedorinþe pe deplin. Însã aceste aeronave sunt prea puþine, în com
-paraþie cu necesitãþile noastre. D
espre aceste din urmã aparate se
pot spune multe, ºi num
ai la superlativ. Cei m
ai îndreptãþiþi însãîn a le clasifica dupã cum
rãspund la cerinþe sunt paraºutiºtii, careau participat nu dem
ult la aplicaþia „Proof of Principle“ - cel mai
mare exerciþiu rom
âno – american organizat pe teritoriul þãrii noas-
tre pânã acum. Paraºutarea s-a fãcut din douã aeronave C
130 -H
ercules, de la aproximativ 300 de m
etri, ele fiind pregãtite spe-cial pentru aºa ceva. C
apacitatea ºi viteza de zbor a aeronavelorsunt douã din condiþiile fundam
entale ale reacþiei rapide a aces-tor trupe: aerom
obilitatea.O
acþiune cu desant aeropurtat vizeazã printre altele inter-venþia într-o anum
itã zonã pentru îndeplinirea unui anumit inte-
res: militar, civil, de salvare, de extracþie, de prevenire a extin-
derii unui conflict, de separare a forþelor aflate în beligeranþã etc.În acest sens, forþele speciale ale paraºutiºtilor au ca scop verifi-
Tehnicã militarã ºi arm
ament
197
decem
brie, 200
7
carea informaþiilor, dirijarea loviturilor aeriene ºi crearea unor con-
diþii pentru distrugerea centrelor vitale ale inamicului ºi deza-
morsarea focarelor de crizã. A
eromobilitatea m
ai permite folo-
sirea paraºutiºtilor pentru lovirea unor obiective vitale sau cre-area condiþiilor pentru întrebuinþarea unor forþe m
ai numeroase,
la folosirea lor în combinaþie cu alte categorii de forþe pentru în-
deplinirea anumitor m
isiuni. Pentru astfel de acþiuni sunt necesa-re forþe ºi m
ijloace diversificate, apte ºi capabile sã transmitã da-
te, imagini ºi inform
aþii în timp real, ºi care sunt constituite din
forþe paraºutate precursoare, extinse apoi cu forþe aeropurtatepropriu-zise ºi cu structuri logistice adecvate.
Despre im
portanþa dotãrii tehnice adecvate a acestor cate-gorii de forþe – cele ale paraºutiºtilor – este edificator sã exem
pli-ficãm
cã în armata SU
A se pune accent continuu pe aceastã cate-
gorie de forþe, existând astfel pe lângã alte unitãþi strict speciali-zate, D
ivizia 82 Desant A
erian, care, printre alte structuri, cu-prinde trei batalioane de paraºutiºti, instruite în m
od special pen-tru acþiuni de asalt ºi cercetare în adâncim
e, ºi Divizia 101 D
e-sant A
erian, cu trei brigãzi de desant aerian transportate cu eli-copterele, care au fost gândite în special pentru intervenþii dem
aximã urgenþã, cum
au fost cele din Golful Persic, ceea ce face
ca SUA
sã deþinã categoric nu numai iniþiativa, ci ºi suprem
aþia.A
stfel de unitãþi s-au dezvoltat ºi în Franþa, exemplu fiind
Divizia 11 Paraºutiºti, cu un efectiv de 13.000 de m
ilitari ºi cu odotare tehnicã de excepþie. C
u Statul Major la T
oulouse, ea secom
pune din: Regim
entele 1 ºi 9 Vânãtori Paraºutiºti, R
egimen-
tul 1 Infanterie Marinã ºi R
egimentul 2 Strãin Paraºutiºti (profe-
sioniºti). În cadrul acestei divizii se mai aflau R
egimentul 1 H
u-sari Paraºutiºti, R
egimentul 14 Paraºutiºti de com
andament ºi
sprijin, Regim
entul 17 Paraºutiºti – geniu, Regim
entul 35 Artile-
rie Paraºutiºti. Aceastã im
presionantã forþã aeropurtatã dispuneºi de o dotare logisticã pe m
ãsurã, care sã-i dea o putere de focºi de lovire de tem
ut. ªi în cadrul Forþelor de Operaþii Speciale,
Nevoia de tehnicã - una dintre m
arile probleme ale paraºutiºtilor
198
ww
w.rft.forter.ro
printre altele intrã ºi un regiment de paraºutiºti, vestitul R
egi-m
ent 13 Dragoni Paraºutiºti, precum
ºi alte unitãþi mai m
ici, deasem
enea paraºutate.În M
area Britanie, celebra unitate S.A
.S. (Special Air Ser-
vice), care are ca misiuni cercetarea în adâncim
e ºi operaþiunispeciale, foloseºte ca procedeu tipic de infiltrare paraºutarea li-berã de la 8.000 de m
etri, cu deschiderea paraºutei la 400 - 500 dem
etri. Este consideratã cea m
ai bunã unitate de profil din lume.
Forþele terestre ruse cuprind, în mom
entul de faþã, aproxi-m
ativ 321.000 de militari, din care 191.000 recruþi. D
acã ne re-ferim
la unitãþile de paraºutiºti, putem spune cã acestea se ridicã
la aproximativ trei brigãzi de paraºutiºti ºi patru divizii aeropur-
tate, fiecare cu câte douã sau trei regimente în com
punere. La
acestea se adaugã ºapte brigãzi de forþe speciale (Spetsnaz), carese pot constitui oricând în m
ici unitãþi de paraºutiºti cu misiuni de
cercetare ºi diversiune. Dotarea lor, deºi pentru un observator ne-
avizat ar pãrea ca fiind impresionantã, este în relitate într-o foarte
micã m
ãsurã comparabilã cu standardele þãrilor din vestul E
uropei.D
e astfel de forþe dispun Italia, Germ
ania, Norvegia,
Spania, Noua Z
eelandã, precum ºi m
ulte alte þãri care ºi-au datseam
a de capacitãþile ºi valoarea acestei categorii de forþe, cate-gorie care a schim
bat fizionomia rãzboiului, introducând în bãtã-
lie loviturile precise, la foarte mare distanþã, fãcând inoperante
structurile greoaie existente pânã de curând. Concepþia actualã
privind separarea ºi fragmentarea eºaloanelor, lovirea precisã a
mijloacelor de foc ºi a capacitãþilor logistice ale adversarului au
permis înlocuirea m
asivitãþii forþelor cu supleþea loviturilor greude anticipat ºi contracarat în tim
p ºi spaþiu, în final a mijloacelor
de ducere a rãzboiului.D
otãrile tehnice de care ar trebui sã beneficieze paraºutis-tul din „cel de-al treilea val“ ºi în viitorul foarte apropiat din „alpatrulea val“ sunt m
ai multe ºi trebuie sã se înþeleagã faptul cã
noi nu ne dorim aceste dotãri doar ca im
agine, ci ca o completare
Tehnicã militarã ºi arm
ament
199
decem
brie, 200
7
a nevoilor noastre izvorâte din credinþa în neam ºi þarã: de a fi cât
mai utili în cazul când PA
TR
IA ne-o va cere ºi cãreia i-am
juratcredinþã.
Ne-am
dori, aºadar, aparaturã G.P.S., necesarã atât în tim
pulpilotãrii paraºutei, cât ºi pentru orientarea rapidã în teren, dupãaterizare. C
u un astfel de aparat, poate fi aplicatã pe deplin sur-prinderea ºi libertatea de acþiune, atunci când este cazul.
Pornind de la premisa cã acest rãzboinic tem
erar nu îºi pe-trece viaþa num
ai în salturi, menþionez faptul cã în acelaºi tim
p,el trebuie sã fie un bun trãgãtor cu arm
amentul din dotare, un desã-
vârºit conoscãtor al tehnicilor de luptã diverse; în concluzie, sãfie un luptãtor desãvârºit.
Paraºutistului i-ar mai fi necesar câte un altim
etru perfor-m
ant cu avertizare sonorã la cascã, care pe lângã cel de la mânã,
i-ar da o mai m
are siguranþã în timpul salturilor, fie cã sunt de
antrenament sau de luptã.
Strict necesare sunt ºi aparatele de vedere pe timp de noap-
te care, cu o þinutã de camuflaj adecvatã zonei de acþiune, spo-
resc randamentul m
isiunii.Paraºutistul arm
atei române, atunci când îndeplineºte m
i-siuni de recunoaºtere sau de inform
are, trebuie sã fie dotat ºi cuo tehnicã de transm
isiuni de ultimã generaþie, fiabilã, uºoarã, cu
bãtaie mare, autodistructibilã la nevoie.
De o foarte m
are importanþã în condiþiile rãzboiului asim
e-tric sunt laserele de m
are precizie pentru vizualizarea/marcarea
þintelor pentru aviaþie în cadrul misiunilor de recunoaºtere.
Presupunând cã vom fi ºi noi pregãtiþi în curând în dom
e-niul explozibililor – întrucât în cadrul m
isiunilor este foarte pro-babil sã intervii asupra unor obiective terestre sau m
aritime (de-
pozite de armam
ent, hangare, tuneluri strategice, viaducte, bara-je sau diguri) prin care forþele inam
ice ar putea aflui, ar trebuideci, ca pe lângã pregãtirea de specialitate, sã fim
ºi dotaþi cu ceeste m
ai nou în domeniu.
Nevoia de tehnicã - una dintre m
arile probleme ale paraºutiºtilor
200
ww
w.rft.forter.ro
Robotica teleghidatã ar com
pleta tehnica pe care ne-amdori-o. N
u ar fi rãu sã ºtim câte ceva ºi despre com
portamentul
ºi puterea de foc a unor arme din dotarea unor forþe sim
ilare; mã
refer aici la pistoalele mitralierã M
16, M4A
1, la puºtile cu lunetãM
auser, la pistoalele Sig Sauer sau Glock, m
ortiere sau lansatoa-re de grenade reactive.
Despre im
portanþa dotãrii cu tehnicã a unitãþilor de para-ºutiºti, în contextul actual, dau ca exem
plu unitatea „SayeretT
zanhanim“, o forþã de com
ando ce aparþine Brigãzii de Paraºu-
tiºti a armatei israeliene, capabilã sã poarte ºi sã execute m
isiuniaeropurtate de genul celei când a neutralizat m
iliþiile pro-iranie-ne din jurul oraºului M
aidun. Bilanþul vorbeºte de la sine: un ofi-
þer ºi doi subofiþeri ca pierderi ºi peste 50 de teroriºti uciºi.D
acã dotarea noastrã tehnicã ar fi la nivelul amintit aici,
cel care va fi mulþum
it pe deplin de noi, de munca, sacrificiul ºi
cutezanþa noastrã, va fi poporul român, în slujba cãruia suntem
,alãturi de confraþii noºtri într-ale arm
elor din celelalte categoriide forþe.N
u este deloc greºit dacã aº spune cã paraºutistul îmbinã
în el dorinþa de înalt, precum ºi aceea de a reveni printre ai sãi,
fiecare salt fiind o nouã provocare pentru el în a se autodepãºi,de a ieºi iar ºi iar învingãtor în lupta cu înaltul ºi cu inam
icul.A
colo sus „sunt numai eu, îm
preunã cu Dum
nezeu“ - spune para-ºutistul celor care-l aºteptã la revenire sau acasã. D
ar deºi acþiu-nea este individualã la început, acþiunea tem
erarã a lui îl face sãse sim
tã strâns legat de camarazii care, în acelaºi fel, sfideazã
ceea ce pentru unii pare imposibil.
„Paraºutismul com
primã în câteva secunde sentim
ente dem
aximã concentrare, tensiune ºi dorinþa de a abandona; el cere o
continuã ºi necondiþionatã pregãtire pentru a-þi risca viaþa“ – spu-nea generalul-locotenent B
runo Bauer. D
e aceea paraºutiºtii, catrupe de elitã, au întrunit întotdeauna caracteristici m
orale ºi fi-zice desãvârºite, precum
: devotament, entuziasm
, perseverenþã,
Tehnicã militarã ºi arm
ament
201
decem
brie, 200
7
mândria apartenenþei la o specialitate de excepþie, pregãtire com
-pletã în orice m
oment pentru sacrificiul suprem
. Ei sunt infante-
riºti remarcabili, dar ºi luptãtori de gherilã cu un m
oral greu dedoborât. Îndrãzneala, dorinþa de aventurã, credinþa în propriileforþe ºi încrederea în cam
arazi, convingerea cã orice misiune,
indiferent de riscuri, poate fi îndeplinitã, îi permit paraºutistului
sã-ºi domine în perm
anenþã teama ºi sã fie m
ândru cã este unluptãtor de elitã, polivalent, precum
ºi sã aibã aºa cum uneori se
interpreteazã... o „superioritate de armã“.
ªi, ca orice profesionist care are în grijã ºi o familie, la un
mom
ent dat se întreabã: care este viitorul meu?
Ei bine, afirm
cu argumente cã viitorul lui se vede din ce
în ce mai clar. A
sta pentru cã s-ar putea ca foarte curând sã-lputem
vedea într-o primã fazã doar cu luneta sau telescopul.
Atât de m
ult se va îndepãrta de Pãmânt. D
eocamdatã, a apãrut
ideea practicãrii paraºutismului ca un sport extrem
: de pe o ra-chetã de la 36.000 m
etri înãlþime. E
ste o idee foarte recentã ºicea m
ai revoluþionarã de pânã acum în ceea ce priveºte viitorul
paraºutistului. Ea are toate ºansele sã fie pusã în practicã chiar
în urmãtorii doi ani. Paraºutiºtii se vor lansa de pe un fel de ra-
chete cu ajutorul unor minim
otoare cu reacþie pânã la altitudineaoptim
ã, unde îºi vor putea deschide paraºuta pentru a ajunge îna-poi pe T
erra. Iniþial, testele vor începe de la 1.500 metri altitudi-
ne ºi vor ajunge, treptat, pânã la cei 36.000 metri. A
cest proiectexistã de câþiva ani ºi în planurile N
ASA
, care se gândeºte laacest sistem
pentru salvarea astronauþilor aflaþi în situaþii deurgenþã.
Nevoia de tehnicã - una dintre m
arile probleme ale paraºutiºtilor
203
decem
brie, 200
7
Soldatul viitorului – o perspectiv` a cercet`riim
ilitare române[ti
Misiunile forþelor terestre, stabilite potrivit reglem
en-tãrilor în vigoare, evidenþiazã diversitatea ºi caracte-
rul complex al acestora, precum
ºi necesitatea flexibilizãrii struc-turilor organizatorice, dotãrii cu tehnicã ºi echipam
ente militare
performante, arm
onizate NA
TO
. În acest scop, armata R
omâniei
are în vedere dezvoltarea în viitor a unui sistem-soldat, denum
itºi soldatul viitorului, care va constitui noua generaþie de soldaþitereºtri, adaptaþi noilor condiþii de ducere a rãzboiului (rãzboi ba-zat pe reþea, acþiuni în m
ediu urban, lupta împotriva terorism
u-lui).
Posibilitãþile tehnologice actuale, miniaturizarea electro-
nicii ºi dezvoltarea materialelor ºi a echipam
entelor de protecþieoferã noi posibilitãþi în dom
eniul atingerii acestor deziderate înechiparea soldatului de astãzi.
MA
IOR
DR.IN
G.TIBERIU
STO
MO
IAG
Ã
204
ww
w.rft.forter.ro
O tezã principalã a program
elor destinate dezvoltãrii unuisistem
-soldat este aceea cã soldatul nu opereazã de unul singur,ci face parte dintr-o echipã ce trebuie sã îndeplineascã o m
isiuneîntr-un anum
it mediu. A
stfel, echipa ºi mediul sunt doi factori
importanþi de care trebuie þinut cont în sporirea eficacitãþii siste-
melor ce echipeazã soldaþii viitorului.
Interacþiunea cu echipa ºi cu mediul înconjurãtor înseam
-nã, de asem
enea, cã soldatul trebuie sã facã faþã ºi volumului ridi-
cat de informaþie, pe care trebuie sã o prelucreze dar ºi sã o trans-
mitã în tim
p real trupelor de susþinere.U
n astfel de sistem reprezintã un com
plex de echipamen-
te, aflate în strânsã interdependenþã, care are menirea de a asigu-
ra luptãtorului/soldatului supravieþuirea ºi lupta în faþa amenin-
þãrilor diverse din partea unui posibil inamic, a unor sistem
e dearm
e din ce în ce mai eficiente ºi, totodatã, asigurarea accesului
la spaþiul de luptã integrat, propriu, în vederea obþinerii ºi trans-m
iterii informaþiilor în tim
p real.Sistem
ul-soldat trebuie sã asigure:a) m
ijloacele necesare prin care sã se rãspundã cu oportu-nitate la urm
ãtoarele întrebãri:• unde m
ã gãsesc eu (luptãtorul) acum?
• unde se gãsesc forþele amice/aliate?
• unde se gãseºte inamicul?
• care este misiunea m
ea?• care este situaþia curentã?• de unde pot prim
i ajutor?b) capabilitãþile operaþionale necesare pentru:• integrarea în cadrul sistem
ului de comandã ºi control;
• realizarea efectului letal faþã de forþele ºi mijloacele ina-
micului;• asigurarea posibilitãþii de orientare în spaþiul de luptã;
• asigurarea mobilitãþii în zona de luptã;
• asigurarea capacitãþii de a supravieþui;
Tehnicã militarã ºi arm
ament
205
decem
brie, 200
7
• susþinerea reciprocã a luptãtorilor echipei sau subunitãþiifaþã de factorii distructivi ai zonei de operaþii m
ilitare ºi nemili-
tare de micã, m
edie ºi mare intensitate.
În prezent, interesul pentru realizarea unui astfel de sol-dat-sistem
este în creºtere ºi la noi în þarã, fiind manifestat atât
din partea armatei, cât ºi din partea industriei de profil autohtone
ºi strãine.Pentru sprijinirea acestui proces, D
epartamentul A
rma-
mente, prin A
genþia de Cercetare pentru T
ehnicã ºi Tehnologii
Militare (A
CT
TM
), a dezvoltat ºi dezvoltã în continuare o seriede proiecte de cercetare-dezvoltare, finanþate atât din bugetulM
Ap, cât ºi din bugetul M
inisterului Educaþiei ºi C
ercetãrii, încadrul diverselor program
e de cercetare, cum ar fi: O
RIZ
ON
T,
RE
LA
NSIN
, SEC
UR
ITA
TE
, AE
RO
SPAÞ
IAL
etc. D
e asemenea, trebuie m
enþionat cã specialiºti din cadrulA
CT
TM
sunt implicaþi activ în diverse grupuri de lucru ale A
gen-þiei de C
ercetare ºi Tehnologii (R
esearch and Technologies A
gency- R
TA
) a NA
TO
pe tema interoperabilitãþii sistem
elor-soldat,protecþiei balistice ºi cam
uflajului. Experienþa ºi activitatea aces-
tora constituie o sursã deosebitã de informaþii actuale, privind nu
numai perform
anþele ºi caracteristicile acestor sisteme (inform
a-þii care se m
ai prezintã pe la expoziþii ºi prezentãri), dar ºi pro-blem
ele ºi punctele slabe ale acestora.În dom
eniul tehnologiilor „soldatului viitorului“, aºa cumm
ai sunt numite sistem
ele–soldat moderne, A
CT
TM
a executat oserie de proiecte de cercetare, în colaborare cu diverºi parteneridin econom
ia naþionalã, privind dezvoltarea unor echipamente
din domeniul sistem
elor de ochire ºi a echipamentelor opto-elec-
tronice de vedere pe timp de noapte, protecþiei balistice, siste-
melor C
4I, sistemelor de navigaþie terestrã.
Totuºi, cea m
ai importantã realizare a A
CT
TM
în acestdom
eniu o constituie realizarea unui demonstrator tehnologic al
unui astfel de sistem, în urm
a finalizãrii proiectului prioritar „Sol-
Soldatul viitorului - o perspectivã a cercetãrii militare rom
âneºti
206
ww
w.rft.forter.ro
datul viitorului“. Acesta este sistem
ul integrat în contextul inter-operabilitãþii N
AT
O – „W
OT
AN
“, finanþat în cadrul programu-
lui RE
LA
NSIN
.L
a baza dezvoltãrii conceptului ºi realizãrii acestui de-m
onstrator au stat ºi o serie de studii efectuate asupra sistemelor
dezvoltate de diverse þãri, cu programe m
ai avansate: Land
Warrior (SU
A), Felin (Franþa), IdZ
(Germ
ania), Soldato Futuro(Italia), FIST
(Anglia), C
lothe the Soldier (Canada), L
AN
D 125
(Australia).
Ca rezultate notabile ale acestui proiect se pot m
enþiona:• dezvoltarea unui concept flexibil, m
odular, comparabil
ca nivel tehnologic ºi interoperabil cu sistemele sim
ilare din altestate;
• realizarea ºi testarea unui model experim
ental, care acondus la ajustarea conceptului;
• realizarea unui demonstrator tehnologic funcþional, care
va sta la baza dezvoltãrilor ulterioare ale conceptului ce va fi im-
plementat SL
IA.
Conceptual, sistem
ul definit în cadrul acestui proiect are ocom
punere modularã, flexibilã, adaptabilã, organizatã pe subsis-
teme:
• subsistemul arm
ament;
• subsistemul cascã integratã;
• subsistemul com
puter - radio;• subsistem
ul echipament m
odular uºor pentru protecþie ºitransport;
• subsistemul softw
are.T
rebuie m
enþionat cã
acest dem
onstrator va
constituipunctul de plecare la dezvoltarea sistem
ului-soldat ce va intra îndotarea arm
atei române.
O altã cerinþã de bazã a unui astfel de sistem
-soldat o con-stituie existenþa unui sistem
de antrenament perform
ant, care sã
Tehnicã militarã ºi arm
ament
207
decem
brie, 200
7
asigure instruirea soldatului în condiþii cât mai apropiate de con-
diþiile reale de ducere a luptei, reducând în acelaºi timp riscurile.
Antrenam
entul cel mai dificil este acela pentru operaþiuni
militare în m
ediu urban (MO
UT
). Acesta este în prezent lim
itatla exerciþii reale la scarã m
icã, în poligoane limitate ca detalii
urbane. Pe timpul recentelor conflicte din A
sia de Sud-Vest, sol-
daþii s-au mai antrenat în m
edii urbane organizate în containere.A
ntrenamentul în condiþii cât m
ai reale este esenþial pen-tru operaþiunile în m
edii urbane. Totuºi, poligoanele cu detalii
urbane au anumite lim
itãri care constrâng eficienþa antrenamen-
tului. Utilizarea lim
itatã a explozivilor ºi a muniþiei reale, dato-
ritã mãsurilor de securitate, precum
ºi costurile reconstrucþiei de-taliilor din poligon s-au dovedit a fi elem
ente restrictive, care li-m
iteazã nu numai antrenam
entul în sine, ci ºi analiza ulterioarãa m
isiunii. Soldaþii pot mem
ora uºor detaliile din poligon, elimi-
nându-se astfel elementul de noutate oferit de un teren necunos-
cut. O
variantã de sistem de antrenam
ent o constituie sisteme-
le de simulare bazate pe realitatea virtualã. A
ceste sisteme pot
asigura un antrenament eficient al soldatului din forþele terestre,
chiar dacã acesta nu are frecvent ocazia de a participa la misiuni
de antrenament cu un grad m
are de complexitate. În plus, aces-
te sisteme pot constitui un instrum
ent extrem de eficient în anali-
za misiunilor, oferind astfel o pregãtire corespunzãtoare ducerii
misiunilor în diverse tipuri de teren.
O serie de arm
ate înzestrate cu tehnologii avansate, în spe-cial SU
A, au identificat „sistem
ele de antrenament integrate în
echipamentele din înzestrare – em
beded training systems“ ca fiind
cele mai perform
ante ºi mai realiste sistem
e de antrenament, nu
atât datoritã scenariilor, cât faptului cã soldatul se antreneazã cuaceleaºi echipam
ente cu care va participa ºi la operaþiunile reale.U
nul din obiectivele majore ale A
genþiei de Cercetare
pentru Tehnicã ºi T
ehnologii Militare este de a studia, testa ºi
Soldatul viitorului - o perspectivã a cercetãrii militare rom
âneºti
208
ww
w.rft.forter.ro
implem
enta cele mai noi soluþii ºi cele m
ai avansate tehnologiiîn tehnica m
ilitarã aflatã în înzestrarea Arm
atei Rom
âne. Înaceastã categorie intrã ºi sim
ulatorul de câmp de luptã virtual
pentru antrenamentul soldatului terestru pe care A
CT
TM
îl dez-voltã ºi doreºte sã-l im
plementeze în sistem
ul de antrenare al mi-
litarilor. În acest scop, A
CT
TM
a efectuat o serie de studii ºi anali-ze aprofundate asupra variatelor soluþii im
plementate de diverse
armate ale lum
ii ºi a echipamentelor de ultim
ã orã disponibile pepiaþã. În urm
a acestor studii a rezultat cã una din variantele celem
ai avansate ºi care oferã un mare potenþial privind dezvoltãrile
viitoare este cea oferitã de Quantum
3D Inc. din SU
A.
AC
TT
M a achiziþionat suportul hardw
are furnizat de aceas-tã firm
ã în scopul testãrii–evaluãrii acestuia ºi dezvoltãrii unuisistem
de antrenament bazat pe realitatea virtualã de ultim
ã ge-neraþie, m
ediul virtual de antrenament urm
ând sã fie dezvoltatulterior cu sprijinul Q
uantum3D
.A
ceastã soluþie este implem
entatã experimental în arm
ataSU
A, iar în E
uropa, conform declaraþiilor Q
uantum3D
, doarR
omânia ºi Suedia au achiziþionat câte un sistem
în scopul tes-tãrii ºi evaluãrii. A
ccesul la acest sistem este restricþionat ºi achi-
ziþia lui se face numai pe bazã de licenþã de export acordatã de
guvernul SUA
.A
cest sistem are un m
are avantaj, ºi anume este bazat pe
CO
TS, oferind avantajul unui cost redus al m
entenanþei ºi al îm-
bunãtãþirii performanþelor tehnice. D
e asemenea, structura sa m
o-dularã conþine o serie de m
odule similare cu cele din com
pu-nerea soldatului-sistem
al viitorului.Integrarea echipam
entelor din compunerea sim
ulatoruluiîn m
ediul virtual de antrenament se face prin interm
ediul unuiSD
K. A
cesta permite program
area tuturor senzorilor în medii de
programare vizuale ca .N
et, Visual C
++, Visual # etc. D
e aseme-
nea, permite interfaþarea senzorilor cu jocurile achiziþionate direct
Tehnicã militarã ºi arm
ament
209
decem
brie, 200
7
de pe piaþã, fãrã a mai fi nevoie de alte costuri suplim
entare ne-cesare m
odificãrii acestora de cãtre producãtor. Toate m
iºcãrilecapului, arm
ei, corpului vor fi sincronizate cu mediul virtual,
astfel încât soldatul sã poatã executa activitãþi specifice misiunii,
cât mai apropiate de cele reale. D
eplasarea în mediul virtual se face cu ajutorul joystick-
ului fixat pe armã. D
e asemenea, m
ai pot fi sincronizate activi-tãþi cum
ar fi schimbarea încãrcãtorului arm
ei.Sim
ulatorul fiind unul portabil, el poate fi utilizat atât îninterior, cât ºi în exterior. În exterior el poate fi utilizat cu o arm
ãrealã cu m
uniþie de antrenament.
De asem
enea, sunt implem
entate o serie de sunete speci-fice acþiunilor de luptã, sim
ilare cu cele reale.U
n alt mare avantaj al acestui tip de sim
ulator este acelacã m
ai multe sistem
e se pot lega în reþea, permiþând astfel antre-
namentul sim
ultan al unei întregi grupe. De fapt, acesta este
punctul forte al unui astfel de sistem, deoarece unul din elem
en-tele-cheie al succesului unei m
isiuni este coordonarea. Acest lu-
cru este ºi unul din cele mai grele elem
ente din antrenamentul
unui soldat, deoarece în poligoanele de antrenament, m
ediul cre-at este lim
itat ºi este greu de simulat un inam
ic activ cu caregrupa sã interacþioneze.
De asem
enea, aceste sisteme pot fi integrate în sistem
e desim
ulare mai com
plexe, care implicã nu num
ai soldaþi debarcaþi,dar ºi blindate, aviaþie, artilerie etc., executându-se astfel sim
u-lãri extrem
de complexe.
Deºi costurile de im
plementare ale unui astfel de sistem
sunt destul de ridicate, acestea sunt amortizate destul de rapid;
în plus, oferã avantajul unui antrenament com
plex, care sã adap-teze noii soldaþi la condiþiile curente de ducere a rãzboiului(rãzboi bazat pe reþea, operaþiuni în m
ediu urban, rãzboi împotri-
va terorismului etc.).
Soldatul viitorului - o perspectivã a cercetãrii militare rom
âneºti
210
ww
w.rft.forter.ro
Aceste sistem
e nu exclud antrenamentele clasice, doar le
completeazã. Însã nivelul tehnologic atins de acestea nu poate
suplini toate aspectele antrenamentului com
plet al unui soldat.T
endinþele tehnologice actuale sunt de a se implem
entaelem
ente noi, care sã sporeascã realismul sim
ulãrilor, cum ar fi
force–feedback-ul, care sã simuleze lovirea, crearea unor plat-
forme care sã sim
uleze terenul, astfel încât sã fie inclus ºi efor-tul fizic în antrenam
entul soldatului.
Tehnicã militarã ºi arm
ament
211
decem
brie, 200
7
Telefonia mobil` –
studii de interes
Diferite cercetãri aratã cã între 20 ºi 60%
din energiaem
isã de un telefon mobil este absorbitã de capul uti-
lizatorului. Procentul absorbit depinde de tipul telefonului, tipulde antenã (cele scurte care nu pot fi extinse sunt m
ult mai peri-
culoase deoarece concentreazã energia în capul utilizatorului) ºide distanþa faþã de em
iþãtorul celui mai apropiat releu de trans-
misie, deoarece cu cât este m
ai slab semnalul de la releul de
transmisie, cu atât puterea telefonului va creºte pentru a m
enþinelegãtura cu reþeaua. T
elefoanele mobile pot încãlzi, cu adevãrat,
structuri ale creierului. Acest fapt a fost adm
is în martie 1997
într-un raport al guvernului australian: „Expunerea fiinþelor um
a-ne la radiaþie de R
F este mai m
are în cazul telefoanelor mobile
datoritã modului de utilizare, cu antena de em
isie a telefonuluiaproape de cap. E
xistã dovezi cã pot apãrea concentraþii locale de
MA
IOR
DR. G
ABRIELA
CHIM
MA
IOR
DR. D
AN
IELM
OªTEA
NU
212
ww
w.rft.forter.ro
energie ca urmare a reflexiilor interne“. Pe lângã antenã, în cazul
telefoanelor mobile se em
it, de asemenea, ºi m
icrounde datoritãunei ecranãri neadecvate în carcasã. D
atoritã acestui fapt, multe
telefoane au emisii detectabile la baza telefonului, unde se cu-
pleazã firul cãºtii, transmiþând m
icroundele prin ea. Dim
ensiu-nea acestei problem
e depinde foarte mult de tipul de telefon folosit.
Folosirea ºoarecilor ºi ºobolanilor pentru cercetãri de labo-rator a fost de m
ult timp acceptatã pentru evaluarea efectelor
unor substanþe chimice posibil toxice asupra oam
enilor. Aceasta
a fost, de asemenea, principala m
etodã în tentativa de a determi-
na efecte adverse ale expunerii la radiaþii în domeniul m
icroun-delor, sim
ilare cu cele emise de telefoanele m
obile. O parte a re-
zultatelor acestor cercetãri le exemplificãm
în rândurile ce ur-m
eazã.A. O
echipã de oameni de ºtiinþã australieni a executat
studii pe 200 de ºoareci predispuºi la limfom
, folosindu-i dreptdetectoare ultrasensibile pentru posibila inducere a cancerului decãtre m
icroundele de joasã frecvenþã ºi putere micã. A
stfel, ju-m
ãtate din ei au fost expuºi la radiaþie în impulsuri de la telefoa-
ne digitale, jumãtate nu. A
cest studiu a relevat o dublare semni-
ficativã a ratelor de îmbolnãvire de cancer la grupul expus. ªoa-
recii au fost expuºi la microunde în im
pulsuri tip GSM
la o den-sitate de putere aproxim
ativ egalã cu cea a unui telefon celularcare transm
ite timp de 30 m
in. în fiecare zi. B
. Studiind posibilele efecte ale radiaþiei telefoanelor mo-
bile asupra funcþiei mem
oriei pe termen lung, cercetãtorii am
eri-cani au efectuat în 1999 o serie de experim
ente pe 100 de ºobo-lani. S-a um
plut o cuvã mare cu o apã lãptoasã ºi s-au pus ºobo-
lanii sã înoateºase curse, în tim
pul cãrora ei au învãþat sã gã-seascã platform
ele de siguranþã plasate chiar sub nivelul apei, ºiprin urm
are ascunse vederii. S-a constatat cã ºobolanii expuºi latrenuri de m
icrounde de nivel coborât au uitat repede amplasarea
platformelor de siguranþã, în tim
p ce ºobolanii de control ne-ex-
Tehnicã militarã ºi arm
ament
213
decem
brie, 200
7
puºi au reþinut aceste amintiri spaþiale im
portante. Concluzia a
fost cã mem
oria pe termen lung a tuturor ºobolanilor „expuºi“ a
fost afectatã. Într-un alt studiu efectuat de aceiaºi cercetãtori laînceputul anului 1994, privind efectele expunerii la m
icroundeasupra m
emoriei pe term
en scurt ºi capacitatea ºobolanilor de astrãbate un labirint, s-a constatat un efect sim
ilar. C
. Tot cercetãtorii am
ericani au publicat patru studii pri-vind deteriorarea A
DN
-ului în urma expunerii la m
icrounde. Ei
au observat deteriorarea AD
N-ului celulelor creierului ºobolani-
lor vii, dupã numai douã ore de expunere la un nivel relativ scãzut
de microunde. Frecvenþele folosite de oam
enii de ºtiinþã au fostsuperioare celor ale telefoanelor celulare, dar apropiate de celeale telefoanelor m
obile PCN
, mult folosite de adolescenþii din
Am
erica ºi Europa ºi s-a constatat cã cea m
ai scãzutã intensitatea undelor de radiofrecvenþã la care lanþul A
DN
se fisureazã esteîn dom
eniul de expunere al telefoanelor mobile.
D. C
ercetãtorii suedezi au efectuat în 1999 experimente
asupra posibilelor efecte ale radiaþiei telefoanelor mobile asupra
barierei hematoencefalice, un filtru biologic care izoleazã creie-
rul ºi sistemul nervos central de substanþele din sânge, substanþe
ce ar putea afecta mem
oria ºi funcþiile de prelucrare a datelor decãtre creier. C
ercetãtorii au folosit ºobolani ce au fost expuºi lam
icrounde care simulau em
isiile telefoanelor mobile. D
upã douãm
inute de expunere, bariera hematoencefalicã s-a deschis, per-
miþând pãtrunderea în creier a proteinelor. C
hiar ºi când micro-
undele nu au fost destul de puternice pentru a încãlzi capetele ºo-bolanilor, acest efect a fost detectat. C
ercetãtorii au constatatbreºe ale barierei hem
ato-encefalice chiar dupã o scurtã expune-re la radiaþii cu acelaºi nivel ca cel al telefoanelor m
obile. Pro-teinele sunt o com
ponentã obiºnuitã a sângelui, dar pot producedeteriorarea celulelor nervoase dacã reuºesc sã intre în creier.
E. C
ercetãri similare efectuate de cercetãtori germ
ani aurelevat cã m
icroundele la frecvenþa de 1,8 GH
z cresc semnifica-
Telefonia mobilã - studii de interes
214
ww
w.rft.forter.ro
tiv permeabilitatea barierei hem
ato-encefalice la zahãr în celu-lele creierului ºobolanilor în vitro.
F. Într-o lucrare intitulatã „Posibilitatea unei interacþiuniîntre diferitele clase de m
edicamente prescrise ºi câm
purile deR
F de la telefoanele mobile“, oam
enii de ºtiinþã canadieni auavertizat cã radiaþia de R
F în domeniul m
icroundelor poate creº-te perm
eabilitatea barierei hemato-encefalice ºi poate m
odulaacþiunea unor m
edicamente psihoactive.
Câteva stu
dii d
e interes p
rivind
expu
nerea
oamen
ilor
A. C
ercetãtorii ruºi, într-un studiu recent efectuat, au con-statat o stim
ulare directã a cortexului ca urmare a expunerii la
radiaþia emisã de telefoanele m
obile. Într-o serie de experimente
efectuate pe 24 de voluntari ºi folosind o expunere tip telefoncelular, ei au constatat evidenþa unor schim
bãri funcþionale alecreierului, care au continuat ºi dupã ce expunerea a încetat.
B. A
ltã cercetare rusã care examineazã influenþa radiaþiei
în domeniul m
icroundelor asupra sistemului nervos central ºi
sistemului cardiovascular, cât ºi schim
bãrile de temperaturã în
capul utilizatorilor de telefoane mobile a relevat cã radiaþiile de
ultra înaltã frecvenþã (microundele) induc schim
bãri semnifica-
tive ale temperaturii locale ºi ale param
etrilor fiziologici ai sis-tem
ului nervos central ºi ai sistemului cardiovascular.
C. Într-un studiu al cercetãtorilor britanici, în urm
a teste-lor efectuate pe 35 de voluntari expuºi la m
icrounde continue ºiîn im
pulsuri, s-a constatat cã radiaþia telefoanelor celulare pro-duce tim
pi de reacþie mai rapizi. S-au constatat efecte chiar ºi la
un nivel scãzut al microundelor, printre care ºi o creºtere a fluxu-
lui sanguin.D
. Cercetãtorii elveþieni de la un laborator de studiu al
somnului au publicat în „N
euro Report“ o lucrare de cercetare
Tehnicã militarã ºi arm
ament
215
decem
brie, 200
7
care sugereazã cã utilizarea telefoanelor mobile chiar înainte de
culcare poate perturba EE
G-ul (traseu electroencefalografic) tipic
pentru perioada de somn. C
ercetãtorii au constatat cã prin expu-nerea subiecþilor tim
p de 30 min. la radiaþia unui telefon m
obildigital (G
SM), înainte sã adoarm
ã, acestora le este schimbatã ac-
tivitatea EE
G dupã instalarea stãrii de som
n, în comparaþie cu
subiecþii de control neexpuºi. Concluzia a fost: „L
iteratura dispo-nibilã în prezent sugereazã cã unele aspecte ale funcþiei cogni-tive ºi unele m
ãsurãtori directe ale fiziologiei creierului pot fiafectate de expunerea la câm
puri electromagnetice de tipul celor
emise de telefoanele celulare“.
E. D
r. Bruce H
ocking, fost înalt funcþionar pe probleme de
medicinã la „T
elstra“, a examinat 40 de utilizatori de telefoane
mobile care acuzau senzaþii neplãcute, ca arsuri sau dureri de
cap mai ales în zona occipitalã, tem
poralã ºi auricularã. Simp-
tomele apar de obicei la câteva m
inute dupã începerea unei con-vorbiri, dar pot apãrea ºi m
ai târziu, în timpul zilei. D
e obiceiaceste sim
ptome dispar cam
dupã o orã de la încheierea convor-birii, dar pot persista pânã seara. Sim
ptomele nu apãreau în ca-
zul unui telefon normal ºi erau diferite de durerile de cap obiº-
nuite. Au existat câteva rapoarte sugestive despre efectele intra-
craniene. Trei subiecþi au raportat sim
ptome asociate cu portul
telefoanelor m
obile la
centurã. D
r.Hocking
a concluzionat:
„Simptom
e craniene ºi altele diverse pot apãrea asociate cu uti-lizarea telefonului m
obil. Atât doctorii cât ºi utilizatorii ar trebui
sã fie conºtienþi de acest lucru“. F. U
n studiu efectuat pe militari în Polonia, tim
p de 20 deani, a stabilit cea m
ai puternicã legãturã între telefoanele mobile
ºi cancer. Cercetãri efectuate de oam
enii de ºtiinþã polonezi aupus în evidenþã o ratã înaltã a m
ortalitãþii cancerigene la soldaþiiexpuºi la radiaþii în dom
eniul microundelor, la nivelurile com
pa-rabile cu cele em
ise de telefoanele mobile în funcþiune. Se crede cã
acesta este primul studiu sem
nificativ care aratã o legãturã între
Telefonia mobilã - studii de interes
216
ww
w.rft.forter.ro
oameni, radiaþia în dom
eniul microundelor ºi cancer. E
chipa astudiat înregistrãrile m
edicale ale militarilor care au fost expuºi
la radiaþii între 1970 ºi 1990, iar apoi a comparat dosarele lor
medicale ºi ratele m
ortalitãþii cu cele ale unui grup de soldaþicare nu au fost expuºi. C
ercetãtorii au constatat cã cei expuºi, înprincipal prin utilizarea echipam
entelor militare, aveau o m
aim
are probabilitate de îmbolnãvire de cancer. Pentru ei exista o
mai m
are probabilitate de a se îmbolnãvi de diverse tipuri de
cancer cu 10 ani mai devrem
e, decât cei care nu au fost expuºi.În grupul expus au existat rate m
ai mari ale m
ortalitãþii de can-cer de piele, la creier, al sângelui, al sistem
ului digestiv ºi lim-
fatic. Concluziile lucrãrii din Polonia sunt: „D
upã câte ºtim,
datele prezintã pentru prima datã un indiciu cã existã o legãturã
între riscul îmbolnãvirii de cancer ºi expunerea la câm
puri deradiaþii în dom
eniul microundelor“. D
r.Neil C
herry de la Univer-
sitatea Lincoln din N
oua Zeelandã a constatat cã, în funcþie de
modelul de telefon folosit, expunerile în zona capului pot depãºi
expunerea maxim
ã menþionatã în studiul polonez.
G. C
ercetãtorii de la Universitatea E
ssen din Germ
ania auconstatat cã utilizarea telefonului m
obil poate fi asociatã cu can-cerul la ochi. C
ercetãtorii au efectuat un studiu intraspitalicesc alm
elanomului uveal ºi al expunerilor ocupaþionale la diferite sur-
se de radiaþii electromagnetice. E
i au intervievat un total de 118bãrbaþi ºi fem
ei cu melanom
al globului ocular ºi 475 de subiecþigrupaþi pe sex, vârstã ºi loc. S-a constatat un risc sem
nificativm
ai mare la utilizatorii dispozitivelor de transm
isie în domeniul
RF/ m
icroundelor, cum sunt radioreceptoarele ºi telefoanele m
o-bile. A
lte surse de radiaþie electromagneticã, cum
sunt liniile deînaltã tensiune, m
aºinile electrice, mediile electrice com
plexe, echi-pam
entele video ºi radar nu au fost asociate cu cancerul la ochi.
Bib
liografie: 1. M
.Badic, M
.J.Marinescu, T
he Measurem
ent of InternalInductance of C
onductors versus Frequency, P
roceedings of
Tehnicã militarã ºi arm
ament
217
decem
brie, 200
7
ICE
AA
99. International Conference on E
lectromagnetics in
Advanced A
pplications, Torino, Italy, 1999.
2. M.B
adic, M.J.M
arinescu, On the C
omplete T
heory ofC
oaxial Tem
Cells, P
roceedings of 2000 IEE
E International
Sym
posium
O
n E
lectromagnetic
Com
patibility,
2000,W
ashington, DC
, US
A.
3. M.B
adic, M.J.M
arinescu, Cross F
ield Characterization
of Dipole R
adiation in Fresnel Z
one, EU
RO
EM
2000 - Euro
Electrom
agnetics, 2000, Edinburg, U
K.
4.M.B
adic, M.J.M
arinescu, A N
ew M
ethod for SchelkunoffIsom
orphism
Verification
, 2001
IEE
E
EM
C
Sym
posium
,International R
endez-Vous, M
ontreal, Canada, 2001.
5. D.M
aisch, Journal of Australian C
ollege of Nutritional
& E
nvironment M
edicine, Vol.20, N
o.1, 2001.
Telefonia mobilã - studii de interes
219
decem
brie, 200
7
Ma[ina de lupt`
a infanteriei MLI-84M
„JDERU
L“
Analiza ºi evaluarea fizionom
iei spaþiului de luptã in-tegrat, a tendinþelor conturate pe plan m
ondial în ceeace priveºte înzestrarea arm
atelor moderne, precum
ºi statutul dem
embru N
AT
O, im
pun necesitatea dotãrii marilor unitãþi ºi a uni-
tãþilor de infanterie cu tehnicã de luptã modernã, perform
antã,care sã asigure:
• putere de foc sporitã;• m
obilitate, capacitate de manevrã ºi capacitate de trece-
re comparabile cu ale produselor sim
ilare din armatele N
AT
O;
• posibilitatea ducerii luptei în orice condiþii de timp, ano-
timp, inclusiv în m
edii CB
RN
;• protecþie îm
potriva focului inamicului sau a cercetãrii
acestuia, prin mijloace active ºi pasive;
• interoperabilitate cu tehnica similarã din arm
atele aliate.
LO
COTEN
ENT-CO
LON
ELIN
G. EU
GEN
TAM
BA
220
ww
w.rft.forter.ro
Maºina de luptã a infanteriei M
LI-84M
„Jderul” a apãrutîntr-un m
oment în care, la nivelul forþelor terestre, era afirm
atãcu pregnanþã nevoia de m
odernizare a acestei categorii de forþe,în contextul general de m
odernizare al armatei rom
âne. A
fost o provocare, cãreia specialiºtii români i-au fãcut fa-
þã cu succes. În urma unor colaborãri cu firm
e de prestigiu dinA
nglia, SUA
, Franþa, Elveþia, Israel, s-a proiectat ºi realizat o
maºinã de luptã m
odernã, performantã, la standarde N
AT
O.
Este o m
aºinã de luptã pe ºenile, destinatã sã asigure pro-tecþia, transportul ºi ducerea luptei de cãtre grupa de infanterieîm
potriva personalului, a blindatelor uºoare ºi a tancurilor, a de-santului paraºutat ºi a þintelor aeriene la m
icã înãlþime, folosind
armam
entul instalat pe maºinã, precum
ºi armam
entul indivi-dual al grupei.
ML
I-84M „Jderul” perm
ite operarea în medii cu tem
pera-turi cuprinse între -40
0 C ºi + 50
0 C, în orice tip de teren, începând
cu zonele de litoral, pânã la altitudini de 2.000 m. Pricipalele ca-
racteristici tehnico-tactice sunt:
1. CA
RA
CT
ER
IST
ICI S
TA
TIC
E
Tehnicã militarã ºi arm
ament
Masa m
aºinii complet
echipatã de luptã, [t]17,6
Lungim
e, [mm
]7.320
Lãþim
e, [mm
]3.300
Înãlþime, [m
m]
2.942
Ecartam
ent, [mm
]2.730
Garda la sol, [m
m]
400
2. CA
RA
CT
ER
IST
ICI D
INA
MIC
E
3. AR
MA
ME
NT
3.1 Tu
n
221
decem
brie, 200
7
Maºina de luptã a infanteriei M
LI-84M "JD
ER
UL"
Putere specificã, [kw/t (C
P/t)]17,2 (23,4)
Vitezã m
aximã pe ºosea, [km
/h]65
Vitezã m
edie în teren, [km/h]
30
Pantã maxim
ã, [grade]:
- longitudinalã32
- transversalã25
Lãþim
ea ºanþului traversal, [m]
2,7
Înãlþimea banchetei, [m
]0,9
Adâncim
ea vadului, [m]
max. 1,2
Spaþiul de frânare la viteza de 30 km/h, [m
]15
Raza m
inimã de viraj faþã de axa
longitudinalã a maºinii, [m
]2,2
Marcã
KB
A-B
07 AA
Oerlikon
Tip
cu þeavã ghintuitã ºi încãrcareautom
atã
Principiu de funcþionareprin îm
prumut de gaze cu sistem
dublu de alimentare
Calibru, [m
m]
25B
ãtaie eficace [m]
4000C
adenþã de tragere,[lov/m
in]600
Vitezã la gura þevii depen-dentã de proiectil, [m
/s]1.100÷1.335
Nr. de ghinturi
18
222
ww
w.rft.forter.ro
3.2 Mitralierã ju
melatã
Tehnicã militarã ºi arm
ament
loviturã TP-T
cuproiectil lestat-trasor,
[tip]PM
B-052
loviturã TPD
S-T cu
proiectil lestat per-forant cu elem
entedetaºabile-trasor,
[tip]
PMB
-072
loviturã FAPD
S-T cu
proiectil perforant cuelem
ente detaºabile-trasor,
[tip]
PMB
-091
loviturã APFD
S-T,
cu proiectil perforantsubcalibru cu
elemente detaºabile
stabilizat aerodina-m
ic-trasor, [tip]
PMB
-090
Muniþie
Tip
PKT
Calibru, [m
m]
7,62
Distanþã m
aximã de tragere ochitã, [m
]2.050
Distanþã m
aximã de tragere, [m
]3.000
Cadenþã de tragere, [lov/m
in]200-250
Câm
p de tragere orizontal, [grade]n x 360
Câm
p de tragere vertical, [grade]-11 ÷ + 60
223
decem
brie, 200
7
3.3. Instalaþie d
e lansare rach
ete antitan
c
4. SIS
TE
M D
E C
OM
UN
ICA
ÞII
4.2 Telefon
de b
ord
Ca organizare interioarã, m
aºina dispune de patru camere,
astfel: camera de conducere ºi com
andã, camera energeticã, ca-
mera de luptã ºi cam
era desantului.C
amera de conducere ºi com
andãeste dispusã în partea
din faþã-stânga a carcasei blindate. Accesul m
ecanicului conduc-tor ºi a com
andantului se face prin douã obloane cu închidereetanºã, am
plasate în plafonul maºinii.
Maºina de luptã a infanteriei M
LI-84M "JD
ER
UL"
Generaþie
3+
Com
anda racheteiautom
atã, prin fibrã opticãºi cam
erã de luat vederi
Num
ãr containere, [buc]2
Bãtaia eficace a rachetei,
[m]
4000
Probabilitatea de lovire a þintei, [%
]99
Staþie radio pe UU
S cu salt de frecvenþã
tip HA
RR
ISG
ama de
frecvenþe, [M
Hz]
30÷108
Staþie radio pe US
tip HA
RR
IS1,6÷29,999
Num
ãr de posturi4+1
Posibilitãþi de lucrucom
andã integralã (acces de laorice post la staþiile radio)
224
ww
w.rft.forter.ro
Agregatul energetic
este constituit dintr-un propulsor die-sel de 400 C
P tip CA
TE
RPIL
LA
R C
9, supraalimentat, cu sistem
de injecþie HE
UI (acþiune hidraulicã, controlatã electronic).
Cutia de viteze de tip m
ecanic cu cinci trepte formeazã
împreunã cu m
otorul un ansamblu m
onobloc. Acesta este dispus
în camera energeticã, poziþionatã în partea din faþã–dreapta ºi de-
limitatã de celelalte com
partimente prin pereþi de blindaj etanºi.
Turela OW
S-25Reste de tip uºor, cu com
andã automatã,
în care se gãsesc dispuse: armam
entul, ansamblul de acþionare al
turelei, aparatura de vedere ºi de ochire, sistemul anticoliziune
(controleazã miºcarea turelei cu scopul de a elim
ina riscurile delovire a vehiculului sau echipajului de cãtre ansam
blul de arma-
ment). T
urela este stabilizatã în plan orizontal, iar tunul amplasat
pe turelã dispune de stabilizare proprie în plan vertical. Existen-
þa celor douã elemente de stabilizare face posibilã executarea
tragerilor precise, chiar ºi din miºcare.
Instalaþia de lansare rachete antitanc tip Spike LR
estedestinatã luptei îm
potriva blindatelor grele. Este un sistem
cu om
are putere de distrugere, de ultimã generaþie (3+), utilizatã în
operaþii pe timp de zi ºi de noapte. E
ste capabilã sã angajeze lup-ta îm
potriva tancurilor la distanþe cuprinse între 200 ºi 4.000 metri.
Lansarea rachetei se poate face în douã m
oduri: „trage ºiuitã“ (autom
at) sau „trage, observã ºiactualizeazã“. În prim
ulcaz, unitatea de com
andã asigurã ghidarea ºi urmãrirea precisã a
þintei pe baza informaþiilor transm
ise de rachetã prin fibrã opti-cã. L
a interceptarea þintei, trãgãtorul activeazã racheta, blochea-zã sistem
ul de urmãrire pe þintã ºi lanseazã. D
in acest mom
ent,racheta se ghideazã în m
od automat cãtre þintã, perm
iþând lansa-rea unei alte rachete sau schim
barea poziþiei maºinii.
În modul de lucru „trage, observã ºi
actualizeazã“, ghida-rea rachetei pe traiectorie se realizeazã prin intervenþia operato-rului, în funcþie de im
aginile transmise de o cam
erã de luat ve-
Tehnicã militarã ºi arm
ament
225
decem
brie, 200
7
deri, amplasatã în capul rachetei. Im
ediat dupã lansare, rachetase ridicã deasupra þintei, dând trãgãtorului posibilitatea sã „va-dã” ºi sã ocheascã partea cea m
ai vulnerabilã. În am
bele moduri de lucru, racheta poate transm
ite ºi uneleinform
aþii despre inamicul am
plasat dupã obstacole în teren.A
nsamblul turelei delim
iteazã camera de luptã.
Cam
era desantului este dispusã în partea posterioarã am
aºinii, fiind delimitatã de pereþii laterali dreapta ºi stânga ºi de
uºile din spate. Este destinatã transportului ºi ducerii luptei de
cãtre grupa de infanterie. În camera desantului se gãsesc: butelii-
le din compunerea sistem
ului de stins incendii (aferente acesteicam
ere), unitatea de foc, unele componente ºi accesorii de com
u-nicaþii, luneta de verificare a m
itralierei PKT
, suporþi pentru ar-m
amentul individual, precum
ºi douã banchete pentru desant,am
plasate longitudinal.În partea centralã a cam
erei desantului se gãseºte rezer-vorul principal de com
bustibil, iar în partea de sus a pereteluilateral-dreapta este dispusã instalaþia de filtro-ventilaþie. Plafo-nierele cu lum
inã difuzã asigurã iluminatul necesar lucrului în
interior. Observarea terenului este realizatã prin periscoape fixe,
dotate cu sistem de încãlzire. Pentru executarea tragerilor cu ar-
mam
entul individual, existã ambrazuri ºi un dispozitiv de capta-
re ºi evacuare în atmosferã a gazelor rezultate.
În uºile din spate sunt dispuse rezervoarele suplimentare
de combustibil.
Dispunerea uºilor de acces în partea posterioarã a m
aºiniioferã posibilitatea îm
barcãrii/debarcãrii grupei, chiar ºi din miº-
care.L
a bordul maºinii se gãsesc urm
ãtoarele instalaþii de pro-tecþie:• instalaþia de protecþie antiatom
icã ºi antichimicã;
• sistemul autom
at de avertizare ºi reacþie la iluminarea
laser/reperarea radar; Maºina de luptã a infanteriei M
LI-84M "JD
ER
UL"
226
ww
w.rft.forter.ro
• instalaþia automatã de protecþie îm
potriva incendiilor(cu H
AL
ON
);• instalaþia de clim
atizare; • instalaþia de filtro-ventilaþie;• instalaþia de fum
izare (termicã ºi cu grenade fum
igene);• instalaþia de evacuare a apei pãtrunse accidental în car-
casa blindatã.D
eplasarea în condiþii de vizibilitate redusã, dupã azimut,
este asiguratã de cãtre un girodirecþional.Pentru a valorifica la m
aximum
capacitatea sistemului de
comunicaþii de tip H
arris de a efectua ºi transmisii de date, sis-
temul inform
atic de pe maºina de luptã are im
plementatã aplica-
þia „CD
NS” (C
omm
and Data N
etwork System
). Principalele fa-cilitãþi oferite de aplicaþia inform
aticã constau în:• reprezentarea hãrþii în form
at Gauss ºi M
ercator;• prezentarea situaþiei tactice în tim
p real;• redactarea ºi transm
iterea de overlay-uri;• servicii de m
esagerie formatatã, constând în posibili-
tatea redactãrii ºi expedierii de documente tipizate (O
POR
D,
FRA
GO
, cursuri ale acþiunilor, cereri, rapoarte etc.);• serviciu de Internet tactic. D
eplasarea maºinii dintr-o zonã în alta se poate face pe ºe-
nile sau îmbarcat (pe rem
orcã tip trailer/platformã C
F). În cazulrulãrii pe drum
urile publice, o ºenilã specialã cu elemente de
cauciuc asigurã protecþia cãii de rulare.G
ama produselor M
LI-84M
„Jderul” cuprinde ºi o seriede derivate realizate pe acest ºasiu: punct de com
andã mobil,
tractor de evacuare, evacuare medicalã, aruncãtor cal.120 m
m.
Maºina de luptã a infanteriei M
LI-84M
„Jderul” a parcursun program
de testare ºi evaluare operaþionalã în poligon, cu du-rata de un an, în condiþii de exploatare severe, iar rezultatele ob-þinute în urm
a testãrii au confirmat perform
anþele sale de excep-þie. M
ândria unitãþilor din armã, m
aºina de luptã a infanteriei
Tehnicã militarã ºi arm
ament
227
decem
brie, 200
7
ML
I-84M „Jderul” m
archeazã un mom
ent de cotiturã pe liniam
odernizãrii. Prin dotarea marilor unitãþi ºi a unitãþilor de infan-
terie cu aceastã redutabilã maºinã de luptã, capabilitãþile acþio-
nale ale structurilor de tip batalion vor creºte considerabil, iartacticile, tehnicile ºi procedurile de ducere a luptei vor înregistraunele m
utaþii.
Maºina de luptã a infanteriei M
LI-84M "JD
ER
UL"
229
decem
brie, 200
7
Ma[ina de lupt`
a infanteriei americane
M2 Bradley
Statele U
nite îºi doreau de mai m
ult timp sã doteze
forþele terestre cu un vehicul de luptã, însã dezideratuls-a transpus în realitate abia în anii ‘80, o datã cu livrarea la uni-tãþi a M
2 Bradley Infantry Fighting V
ehicle (Maºina de luptã a
infanteriei M2 B
radley). Începând cu anii ‘60, în Statele U
nite au fost construite ºitestate m
ai multe prototipuri: M
ICV
-65 sau XM
765 derivat dincelebrul V
TT
M113, însã acestea nu s-au ridicat la nivelul cerin-
þelor impuse de forþele terestre am
ericane. În 1972 i s-a încredin-þat firm
ei FMC
realizarea unui nou vehicul dotat cu un tun de20 m
m, acesta fiind X
M723. D
oar ce fuseserã produse primele pro-
totipuri, cã oficialitãþile americane ºi-au schim
bat din nou priori-tãþile. D
e aceastã datã era vorba de punerea la punct a unui blin-dat ºenilat sau pe roþi pentru cercetare, denum
it XM
800. Pentru
LO
COTEN
ENT-CO
LON
ELD
RAG
Oº AN
GH
ELACH
E Traducere ºi adaptare de pe website-ul "Arm
y Recognition"http://www.arm
yrecognition.com/Am
erique_du_nord/Etats_Unis/vehicules_legers/M
2_M3_Bradley/M
2_M
3_Bradley_etats_Unis_description.htm
230
ww
w.rft.forter.ro
a împãca cele douã solicitãri, autoritãþile au decis, în cele din ur-
mã, sã creeze o nouã fam
ilie de maºini denum
ite FVS (Fighting
Vehicle System
), pornind de la ºasiul vehiculului XM
723, pecare l-au echipat cu o turelã bi-loc arm
atã cu un tun de 25 mm
ºijum
elat cu un lansator de rachete antitanc TO
W. N
oua versiunea M
LI-ului am
erican s-a numit X
M-2, în tim
p ce versiunea reali-zatã pentru tancuri a fost denum
itã XM
3. Prototipurile au fostom
ologate rapid sub marca M
2 ºi M3, iar producþia a început în
atelierele din San Jose (California) în anul 1981.
Com
anda iniþialã prevedea sã se construiascã în jur de7.000 de vehicule, dintre care, în 1984 erau realizate deja 600 deunitãþi. M
2 Bradley este puþin diferit de M
3, deoarece poate fiechipat ºi cu aruncãtoare de bom
be ºi poate transporta zece oa-m
eni (cu tot cu echipaj) faþã de cinci, în detrimentul capacitãþii
de stocare a muniþiilor. C
oca de aluminiu este forjatã ºi ranfor-
satã cu plãci de metal lam
inat, care îmbunãtãþeºte rezistenþa la
impact. M
ecanicul-conductor este dispus în partea din dreapta-faþã, iar m
otorul este în dreapta sa. Turela bi-loc este dispusã în
partea centralã a cutiei blindate. Este arm
atã cu un tun de 25 mm
cu încãrcare mixtã, fabricat de cãtre H
ughes Helicopter, iar pro-
iectilele folosite sunt de tip perforant, decalibrate ºi stabilizateprin efectul de rotaþie, fiind capabile sã perforeze blindajele ºeni-latelor sovietice din aceeaºi generaþie. Pe turelã m
ai este montatã
ºi o mitralierã coaxialã de 7,62 m
m ºi un lansator de rachete anti-
tanc dirijat. Precizia tragerii pe timpul deplasãrii este asiguratã
de cãtre un stabilizator. M
ilitarii sunt transportaþi în camera desantului, care este
dispusã în partea din spate a cutiei blindate. Luptãtorii au posibi-
litatea sã execute foc prin ambrazurile practicate în blindaj, iar
observarea câmpului de luptã se realizeazã prin periscoape.
Com
andantul vehiculului, ochitorul ºi mecanicul-conduc-
tor dispun de un echipament com
plet de vedere pe timp de noap-
Tehnicã militarã ºi arm
ament
231
decem
brie, 200
7
te, iar protecþia NB
C este cea convenþionalã. M
2-Bradley este
consideratã o maºinã foarte eficientã, care joacã un rol im
portantîn dispozitivul interarm
e american, chiar dacã detractorii consi-
derã cã este prea grea, iar producþia implicã fonduri îm
povãrã-toare, plus cã se pune sub sem
nul întrebãrii capacitatea sa de aopera îm
preunã cu tancurile M60 ºi M
1.
Varian
te constru
ctive
Bradley A
ME
V – vehicul-am
bulanþã.B
radley M2A
2 – vehicul cu blindaj adiþional, blindaj su-plim
entar în jurul tunului de 30 mm
, motor m
ult mai puternic,
mai m
ulte ambrazuri pentru executarea tragerilor de cãtre desant.
Bradley M
2A2 E
RA
– blindaj suplimentar pe laterale ºi în
partea din faþã a cutiei blindate.B
radley M3 B
ushmaster – tun de 30 m
m B
ushmaster.
Bradley M
3A1 – echipat cu rachete antitanc T
OW
2.B
radley M3A
3 – vedere termicã independentã pentru co-
mandantul vehiculului, sistem
IVIS, îm
bunãtãþiri diverse.B
radley M6 – L
inebaker – Bradley M
2A2 cu un lansator
de rachete pe partea stângã a turelei pentru 4 Stinger.
Maºina de luptã a infanteriei am
ericane M2 B
radley
Þãri utilizatoareS
tatele Unite
Echipaj
3 + 7 oameni
Blindaj
? mm
Masã
22.680 kg
Vitezã m
aximã
66 km/h
Autonom
ie483 km
Arm
ament
tun de 25 mm
, mitralierã coaxi-
alã de 7,62 mm
, rachete TOW
Echipam
enteechipam
ent de vedere nocturnãpentru tot echipajul, sistem
deprotecþie N
BC
232
ww
w.rft.forter.ro
Tehnicã militarã ºi arm
ament
Ind
icii de recu
noaºtere
1. Periscop de dimensiuni m
ari în faþa trapei din parteastângã, cu douã clapete de obturare.
2. Grup de patru lansatoare de grenade fum
igene la bazapãrþii din faþã-stânga ºi dreapta a turelei.
3. Douã am
brazuri pentru tragere pe pãrþile laterale alecutiei blindate.
4. Plãci de blindaj de formã rectangularã care acoperã
partea superioarã a trenului de rulare.5. U
n bloc rectangular dispus în partea din stânga aturelei.
233
decem
brie, 200
7
Blindatul rusesc BMP-1
Destinat sã înlocuiascã transportorul B
TR
-50, BM
P-1a fãcut senzaþie încã de la prim
a sa prezentare publi-cã din Piaþa R
oºie, cu ocazia defilãrii din octombrie 1967. Pânã
la acea datã, vehiculele transportoare de trupe (VT
T) erau sim
-ple „autobuze“ care duceau infanteria pe câm
pul de luptã, undeaceasta acþiona pe jos.
BM
P-1 este o adevãratã maºinã de rãzboi, dotatã cu am
-brazuri care perm
it infanteriºtilor sã-ºi foloseascã armele fãrã a se
expune focului inamic ºi cu un arm
ament puternic: tun de 73 m
mºi lansator de rachete antitanc dirijate prin fir. M
ai multe þãri au
preluat modelul de la B
MP-ul rusesc ºi produc vehicule asem
ã-nãtoare: M
arder-ul german, A
MX
-10 francez sau mai recentul
M2 B
radley american. M
arder este echipat ºi cu lansator de ra-chete M
ilan, mult m
ai precis faþã de lansatorul jumelat T
OW
,
LO
COTEN
ENT-CO
LON
ELD
RAG
Oº AN
GH
ELACH
E traducere ºi adaptare din website-ul "Arm
y Recognition" http://www.arm
yrecognition.com/Russe/vehicules_legers/BM
P_1/BMP_1_description.htm
234
ww
w.rft.forter.ro
acest dispozitiv fiind superior ca eficacitate ºi ca distanþã maxi-
mã de tragere.
Aranjarea B
MP-1 este neobiºnuitã: m
ecanicul-conductorºi com
andantul sunt dispuºi unul în spatele celuilalt în partea dinstânga-faþã a vehiculului, pe partea cu m
otorul. Turela ocupã
partea centralã a suprastructurii, în timp ce grupa de infanterie,
formatã din opt m
ilitari, este dispusã în partea din spate, pebãnci laterale. A
ccesul în vehicul se face printr-o uºã cu douã pa-nouri, situatã în partea din spate a cutiei blindate. Plafonul habi-taclului este prevãzut cu trape de acces. A
ceastã dispunere nueste tocm
ai fericitã deoarece comandantul de grupã (care este ºi
ºeful autovehiculului) nu are legãturã directã cu subordonaþii sãi. T
unul de joasã presiune cal.73 mm
este jumelat cu o m
i-tralierã coaxialã de 7,62 m
m. E
ste alimentat cu m
uniþie antitancsau cu fragm
entare dintr-o magazie cu 40 de lovituri. Proiectilele
folosite au o vitezã iniþialã micã, ceea ce le face sã fie sensibile
la vânt, cu consecinþele de rigoare asupra preciziei la þintã. Înpracticã, probabilitatea de lovire din m
iºcare din prima loviturã
este destul de micã. G
rinda de lansare a Sagger-ului este fixatãpe partea principalã, iar dirijarea rachetei se realizeazã printr-om
anetã de tip joy-stick. Racheta are bãtaia m
aximã de 3.000 m
,distanþã la care ajunge în 27 de secunde.
BM
P-1 este dotat cu o gamã com
pletã de aparaturã de ve-dere nocturnã de prim
ã generaþie ºi cu protecþie NB
C. E
ste am-
fibiu, iar trecerea cursurilor de apã se realizeazã fãrã o pregãtirespecialã. Propulsia pe apã este asiguratã de cãtre ºenile. Printrevehiculele derivate de la m
odelul de bazã se numãrã com
mand-
car, un vehicul echipat cu o turelã bi-loc pe care este montatã o
mitralierã de 7,62 m
m ºi dotatã cu un radar de localizare ºi de
artilerie tip „Small Fred“, ca ºi un vehicul pentru cercetare cu tu-
relã bi-loc de model nou, arm
atã cu tun de 73 mm
. B
MP-2, care ºi-a fãcut intrarea în Piaþa R
oºie în anul1973, are un tun cu cadenþã de tragere rapidã ºi un lansator
Tehnicã militarã ºi arm
ament
235
decem
brie, 200
7
„Spandrel“ fixat pe partea superioarã a turelei, care este încadra-tã de trei lansatoare de grenade fum
igene.
Varian
te constru
ctive:B
MP M
odel 1966 – modelul original, fãrã protecþie N
BC
.B
MP-1 m
odel 1976 – varianta standard.B
MP-1K
– vehicul de comandam
ent, echipat cu staþii ra-dio ºi antene suplim
entare, cu turelã bi-loc armatã cu o m
itralierãde 7,62 m
m. C
ompartim
entul dinapoi a fost amenajat pentru lu-
crul de stat-major. E
ste în dotarea unitãþilor militare de tip batalion.
BM
P1-1P – este o versiune BM
P-1, echipatã cu racheteantitanc A
T-4 Spigot ºi cu lansatoare de grenade fum
igene dis-puse în partea din spate a vehiculului.
BM
P-1PK
– versiunea
de com
andament
a m
odeluluiB
MP-1P.
BR
M ºi B
RM
1 (BM
P-R sau B
MP-M
1976) – versiunepentru subunitãþile de cercetare, echipatã cu o turelã bi-loc cu untun de 73 m
m, fãrã rachete antitanc. V
ehiculul dispune de douãtrape, în loc de patru ca la m
odelul de bazã.B
MP K
ªM – vehiculul este echipat cu o antenã telescopi-
cã mare ºi m
ai multe echipam
ente radio faþã de modelul B
M-1K
Date teh
nice
Blindatul rusesc B
MP
-1
Þãri utilizatoare
Afganistan, A
lgeria, statele ex-sovietice,statele ex-iugoslave, C
uba, Cehia, C
oreea deN
ord, Egipt, E
tiopia, Finlanda, India, Grecia,
Iran, Irak, Libia, Mongolia,P
olonia, Rusia, S
iria,S
lovacia, Ungaria
Echipaj
3 + 8 militari
Blindaj
14 mm
maxim
Masã
13.500 kgV
itezã maxim
ã80 km
/hA
utonomie
500 km
Echipam
enteaparaturã de vedere pe tim
p de noapte ºi sis-tem
de protecþie NB
C
236
ww
w.rft.forter.ro
Iden
tificare1. R
ampã pentru rachetele Sagger plasatã la baza tunului.
2. Far mic cu lum
inã albã, montat în partea dreapta-sus a
turelei.3. Far mare pentru infraroºu dispus în faþa trapei com
an-dantului de vehicul.
4. Faruri dispuse în partea din faþã a caroseriei în stânga ºidreapta.5. Partea din faþã a cutiei blindatã este striatã orizontal.
6. Apãrãtoare de protecþie a trenului de rulare rotunjitã în
partea din faþã.7. Soclu pentru antene în plafonul cutiei blindate, partea
din spate-stânga.8. T
rei ambrazuri pentru tragere pe lateralele cutiei blin-
date, grupate cãtre partea dinapoi.9. Protecþie pentru partea superioarã a trenului de rulare.10. D
ouã roþi motrice, ºase roþi de întindere ºi trei de sus-
þinere pe fiecare parte a vehiculului.11. O
grilã mare în partea dinapoi stânga ºi dreapta a cu-
tiei blindate, care coboarã pânã la partea superioarã a ºenilelor.12. D
ouã uºi de acces bombate în partea dinapoi a cutiei
blindate.
Tehnicã militarã ºi arm
ament
237
decem
brie, 200
7
Blindatul rusesc B
MP
-1
SEMN
AL ED
ITORIAL
241
decem
brie, 200
7
Artileria – noi concepteac]ionale, tendin]e de evolu]ie [i înzestrare
Volum
ul, apãrut
subsem
nãtura unui
co-lectiv de autori form
at din co-lonel dr. A
drian Stroea ºi loco-tenent-coloneii G
eorgel Oprean
ºi Florian Ciocan, este util tutu-
ror celor care doresc sã aibã oviziune com
pletã asupra acesteiarm
e, în
zorii m
ileniului al
III-lea. Asem
enea tuturor dome-
niilor umane de activitate, ºi ar-
mele au cunoscut o serie de pre-
faceri de-a lungul timpului, iar
LO
COTEN
ENT-CO
LON
ELD
RAG
Oº AN
GH
ELACH
E
242
ww
w.rft.forter.ro
artileria nu putea face excepþie. Astfel, autorii au subiniat, în
primul rând, cã acest gen de arm
ã, prin ansamblul capacitãþilor
tehnico–tactice ºi mai ales de conducere de care dispune, „nu
reprezintã doar un mijloc eficace de lovire a þintelor terestre ºi de
la suprafaþa apei, ci «...integreazã toate mijloacele de sprijin cu
foc aflate la dispoziþia comandanþilor...»“. D
imensiunea integra-
toare a artileriei constituie un argument în reliefarea im
portanþeilocului central ºi al rolului sãu de liant pentru toate celelalte ca-tegorii de arm
amente din cadrul sistem
ului de lovire al forþelorterestre.U
n alt subiect prioritar pentru specialiºtii militari îl repre-
zintã în era informaþiei transparenþa câm
pului de luptã, caretinde sã devinã una din caracteristicile noi ale acestuia. ªi acestaspect este prezent în volum
, evidenþiindu-se „sporirea roluluirãzboiului inform
aþional, cu toate domeniile sale de m
anifestare,în extinderea cunoaºterii situaþionale în toate etapele de ducere aluptei arm
ate ºi inducerea în eroare a sistemelor inam
ice dedetectare ºi localizare a þintelor“.
Nu în ultim
ul rând, autorii au participat la stabilirea con-turului artileriei terestre a R
omâniei pentru prim
ele decenii alesecolului X
XI. C
ontur care nu se poate limita la raportarea de-
mersurilor transform
atoare exclusiv la prezent, fãrã a þine contde tendinþele m
ondiale ale dezvoltãrii acestora. De aceea, au pre-
zentat ºi principalele tendinþe evolutive ale sistemelor de artile-
rie terestrã „care pot constitui autentice repere ale direcþionãriicorecte a dezvoltãrii acestora în cadrul organism
ului militar ro-
mânesc“.
Semnal editorial
243
decem
brie, 200
7
Apãrarea colectivã a Rom
âniei
Recent, a apãrut lu-crarea „A
pãrarea co-lectivã a R
omâniei“, sem
natã degeneralul-m
aior dr. Ioan Ciupei
(Editura
Universitãþii
Naþio-
nale de Apãrare „C
AR
OL
I“,B
ucureºti, 2007,
242 p.),
unevenim
ent publicistic ºi edito-rial în ºtiinþa noastrã m
ilitarã.A
ºa cum precizeazã autorul în-
suºi, „problematica lucrãrii se
înscrie în prevederile strategieide securitate naþionalã privindm
isiunile ºi
responsabilitãþile
IULIA
NPATCA
244
ww
w.rft.forter.ro
armatei, preia norm
ele, pricipiile ºi regulile existente la nivelulA
lianþei Nord-A
tlantice ºi abordeazã formele ºi m
odalitãþile spe-cifice de adaptare a acestora la specificul A
rmatei R
omâniei“.
Cu un „C
uvânt înainte“ semnat de generalul de brigadã (r)
prof. univ. cons. dr. Em
il Cheþe, o introducere ºi trei capitole
subsumate ideii de participare a arm
atei Rom
âniei la operaþii în-trunite m
ultinaþionale ºi la efortul de apãrare colectivã a Alianþei
Nord-A
tlantice, lucrarea se distinge prin mai m
ulte virtuþi. Prin-tre acestea din urm
ã semnalãm
abordarea într-o manierã com
-plexã a unei tem
e de actualitate ºi prezentarea ei pe înþelesultuturor categoriilor de cititori, deºi lucrarea este prin excelenþãºtiinþificã. A
poi, prin tematicã ºi conþinut, avem
de a face cu olucrare în bunã m
ãsurã ineditã, autorul propunând soluþii teore-tice ºi rezolvãri practice adecvate, pertinente ºi cu argum
enteconvingãtoare.
Primirea noastrã în A
lianþa Nord-A
tlanticã a schimbat, în
mod fundam
ental atât strategia de securitatea a Rom
âniei, cât ºidirecþiile doctrinare de operaþii, conceptele strategice ºi opera-tive în noul context geopolitic, iar aceste realitãþi sunt am
pluprezentate în lucrarea „A
pãrarea colectivã a Rom
âniei“. U
n numãr de 21 de anexe grafice com
pleteazã aceastãlucrare de top în dom
eniul ºtiinþei militare, cu ºanse îndreptãþite
de a concura la premiile pe care le acordã anual R
evista „Gân-
direa Militarã R
omâneascã“ celor m
ai valoroase cãrþi în dome-
niul de referinþã.
Capitol
LO
COTEN
ENT-CO
LON
ELD
RAG
Oº AN
GH
ELACH
E
245
decem
brie, 200
7
Lucrarea „N
oi modele
matem
atice de calculal posibilitãþilor pentru îndepli-nirea m
isiunilor sprijinului degeniu“ este realizatã de un co-lectiv de autori din ªcoala deA
plicaþie pentru Unitãþi Sprijin
de Luptã, coordonat de colonel
dr. Mircea V
ladu. În dem
ersul lor, autorii auavut în vedere faptul cã, într-unconflict arm
at sau într-un rãzboial viitorului, „în care adversarulacþioneazã
pe baza
celor m
ai
Modele m
atematice
de calcul pentru sprijinul de geniu
246
ww
w.rft.forter.ro
moderne concepte doctrinar-strategice, în care asim
etria exce-leazã ºi cu cele m
ai sofisticate mijloace de lovire în toate spaþiile,
este foarte greu pentru o structurã militarã sã evite pierderile
dacã nu îºi ia mãsuri din tim
p pentru contracararea efectelor dis-tructive ale acestora“. E
ste o realitate sesizatã de autori careînscriu în aceste coordonate „subunitãþile ºi unitãþile de geniudin arm
ata noastrã, care sunt responsabile pentru asigurarea spri-jinului de geniu în operaþiile m
ilitare, precum ºi pentru partici-
parea la realizarea lucrãrilor genistice mai com
plexe, necesarerealizãrii protecþiei (supravieþuirii) personalului, tehnicii de lup-tã ºi m
aterialelor de geniu ºi construcþii“.Potrivit celor prezentate în prefaþa lucrãrii, autorii consi-
derã cã sprijinul de geniu este o activitate a cãrei complexitate
impune utilizarea unor m
etode matem
atice, uneori destul de la-borioase, pentru determ
inarea posibilitãþilor de executare a aces-tuia ºi pentru proiectarea unor lucrãri specifice, în concordanþãcu nevoile de desfãºurare a acþiunilor m
ilitare.În acest context, autorii au identificat douã direcþii de ana-
lizã a suportului matem
atic utilizat de geniºti:1. U
tilizarea metodelor m
atematice clasice folosite pentru
estimarea în tim
p scurt a posibilitãþilor de executare a sprijinuluide geniu, pe tim
pul procesului de luare a deciziei.2. Folosirea m
etodelor matem
atice de calcul utilizate lanivelul de execuþie pentru proiectarea ºi executarea unor lucrãrispecifice, care sã respecte condiþiile de rezistenþã ºi fiabilitatespecifice acþiunilor m
ilitare.Pentru toate detaliile necesare, geniºtii pot consulta lucra-
rea, în ale cãrei 100 de pagini problematica este abordatã în m
odºtiinþific, bogat ilustratã cu schem
ele ºi tabelele necesare.
Capitol
Semnal editorial
247
decem
brie, 200
7
Armele neconven]ionale
[i neletale
Lucrarea
urmeazã
sãaparã
la începutul
anului 2008, fiind destinatã mi-
litarilor, indiferent de armã ºi
specialitate, care se formeazã ºi
perfecþioneazã ca luptãtori apþisã îndeplineascã m
isiunile ce lerevin în condiþiile folosirii ar-m
elor neconvenþionale ºi nele-tale, precum
ºi instructorilor, înscopul creºterii eficienþei actu-lui instructiv-educativ.
Autorul
lucrãrii, m
aiordr.
Gabriel
Achim
, apreciazã
cã, în condiþiile noii configuraþii
LO
COTEN
ENT-CO
LON
ELD
RAG
Oº AN
GH
ELACH
E
248
ww
w.rft.forter.ro
geopolitice ºi a noilor ameninþãri cu care se confruntã um
ani-tatea la începutul noului m
ileniu, „cu perspectiva plauzibilã adezvoltãrii ºi ducerii unui eventual rãzboi geofizic“, este nece-sarã o nouã viziune în privinþa apãrãrii îm
potriva acetui tip dearm
e, „ca mãsurã de asigurare a operaþiilor m
ilitare ºi de pro-tecþie a forþelor, pentru evaluarea pericolelor, consecinþelor ºiefectelor de m
asã“ ce pot fi produse de cãtre acestea.O
caracteristicã a viitorului câmp de luptã – apreciazã
domnul m
aior – este strâns asociatã noilor forme de agresivitate
pe care luptãtorul trebuie sã le impunã (ºi sã le facã faþã) în lup-
tã, în condiþiile unui refuz în creºtere al opiniei publice ºi facto-rilor politici de sacrificare a vieþilor. „Sunt m
otive serioase pen-tru care în arm
atele moderne se fac cercetãri asidue pentru pune-
rea la punct a armam
entului neletal, adaptat din ce în ce mai m
ultstãrilor de ne-rãzboi ºi ne-pace (lasere orbitoare, radiaþii izotro-pice, arm
e cu infrasunete), precum ºi pentru apariþia în form
eperfecþionate a arm
amentului ecologic, în m
ãsurã sã nu cauzezepagube m
ediului.“ L
ucrarea a fost elaboratã în spiritul prevederilor literaturiide specialitate, a standardelor din arm
ã ºi dezvoltãrii acestora ºicontribuie la realizarea obiectivelor de instruire a forþelor, a celorde m
embru al A
lianþei Nord-A
tlantice, precum ºi la actualizarea
actelor normative specifice în dom
eniul apãrãrii CB
RN
ºi armo-
nizãrii acestora cu cele din statele partenere.
Capitol
Semnal editorial