Strategia de dezvoltare teritorială a României

România competitivă, armonioasă, prosperă România policentrică 2035

Forumul Parteneriate pentru dezvoltarea României:

Potențialul strategic

al rețelei de parcuri, clădiri și terenuri industriale

București, 31 octombrie, 2016

Dezvoltarea teritorială și politicile naționale

Organizarea dezvoltării teritoriale este un act de patriotism, de voință și de cultură

Documentele de planificare a teritoriului constituie strategia de țară.

Teritoriul este cadrul de desfășurare și monitorizare a aspectelor cruciale ale dezvoltării naționale:

• Dezvoltarea socială (demografie, aspecte sociale, educația, sănătatea, asistența socială, comunitățile, administrația publică etc)

• Dezvoltarea economică (resursele de dezvoltare, accesibilitatea fizică, capitalul uman, structurile de clustere, activitățile economice, rețelele de acces la informații etc)

• Dezvoltarea teritoriului (rețeaua de localități, rețeaua de infratsructuride transport, rețeaua de utilități, zone urbane funcționale, dezvoltarea rurală, cadrul natural, riscurile teritoriale, dezvoltarea regională, zonală, transfrontalieră, euroregională, în context internațional, zone speciale, zone periferice, zone montane, zone naturale protejate etc)

Planificarea teritorială în sistemul de politici naţionale

1. Planurile de Amenajare a Teritoriului Național: Reţele de transport, Resurse de apă, Zone protejate, Reţeaua de localităţi, Zone de risc natural, Zone cu resurse turistice, Dezvoltarea rurală,

2. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României , aprobată de către Guvern în 5 sep 2016, este un serviciu orizontal pentru toate domeniile de linie; ea indică dimensiunea teritorială a strategiilor sectoriale.

SDTR îşi are fundamentele în legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu completările şi modificările ulterioare;

SDTR corelează, în profil teritorial, politicile şi programele cu o dimensiune teritorială;

SDTR pune într-o perspectivă dinamică şi integratoare politicile naţionale furnizând un cadru de Dezvoltare care să ia în considerare caracteristicile geografice ale teritoriului;

Programele de investiţii vor ţine cont, în elaborare şi implementare, de prevederile Strategiei de Dezvoltare teritorială a României.

3. Documentele strategice de planificare a dezvoltării și cooperării teritoriale de scară supranațională:

Strategia Regiunii Dunării, Convenția Carpatică, Strategia Mări Negre, Inițiativa Adriatica-Baltica-Marea Neagră, infrastructuri de transport și de energie etc.

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Viziunea SDTR privind teritoriul național:

România în 2035 este o țară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient, care asigură condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi, cu un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei.

Obiectivele generale privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul 2035 stabilite în cadrul strategiei sunt:

1. Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband;

2. Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive;

3. Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor urbane funcționale;

4. Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială;

5. Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.

Contextul institutional European de elaborare a SDTR

Schema de Dezvoltare a spaţiului European (ESDP) pune un accent deosebit

pe dezvoltarea armonioasă a teritoriului European şi susţinerea dezvoltării policentrice;

Carta verde privind coeziunea teritorială consideră că principiile coordonării, concentrării şi conectării ar trebui să fie mult mai prezente în politicile naţionale de dezvoltare;

Agenda Teritorială (revizuită) UE 2020 pune un accent pe cooperarea între teritorii şi pe crearea unei Europe policentrice şi interconectată care să asigure oportunităţi pentru toţi cetăţenii;

Derularea programelor de finanțare se raportează și este monitorizată și evaluată potrivit gradului de raportare la strategia teritorială și impactului teritorial al proiectelor.

Necesitatea funcționării și utilizării SDTR

În prezent, România

• este singura țară din UE care nu are strategia teritorială aprobată, deși Conceptul Strategic a fost finalizat în anul 2008, iar Strategia a fost finalizată în anul 2014 și a fost dată în consultare în anul noiembrie 2015;

• a dezinstituționalizat și decredibilizat într-un grad care vulnerabilizează însăși siguranța dezvoltării, domeniile: urbanism/ planificare strategică urbană,amenajarea teritoriului/ planificare strategică teritorială, de la nivel central, până la nivel local;

• a destructurat și vulnerabilizat conceptul de lucrări publice și instrumentarul de intervenție publică aferent;

• a fracturat instituțional (la nivel de instituții și acte normative) succesiunea logică: planificare strategică teritorială, regională, locală și programarea finanțării acestora prin programe multianuale de buget și investiții și prioritizarea multicriterială a proiectelor;

• a permis degradarea profundă a cunoașterii și asumării actului și acțiunii administrative privind dezvoltarea, în componentele sale la nivel intern, transfrontalier, transnațional;

• nu are structuri regionale de expertiză în planificarea teritorială etc;

• este țara în care planurile de urbanism și amenajarea teritoriului sunt, în foarte multe cazuri, din cauza dificultăților aferente traseului sinuos al avizelor, aprobate după termenul de expirare a valabilității documentațiilor respective

Principii care stau la baza SDTR

SDTR este un document puternic ancorat în contextul institutional şi de dezvoltare

European plecând de la premisa că teritoriul naţional este parte a unui sistem integrat şi

functional de teritorii europene. Astfel, următoarele principii stau la baza demersului de

planificare a SDTR:

Cooperarea – Acest principiu afirmă necesitatea consolidării cooperării între instituţii în

asigurarea unui cadru armonizat de Dezvoltare şi planificare;

Coordonarea – Acest principiu afirmă necesitatea coordonării demersurilor de

planificare, de la niveluri multiple, în scopul realizării unui cadru armonizat de politici de

Dezvoltare;

Concentrarea – Acest principiu susţine concentrarea eforturilor instituţionale pe zonele

cu o mare masa economică şi de populaţie în scopul maximizării avantajelor

competitive ale teritoriului naţional;

Conectarea – Acest principiu afirmă necesitatea conectării tuturor oamenilor la

oportunităţile de Dezvoltare prin consolidarea reţelei policentrice la nivelul teritoriului

naţional.

Posibile ținte pentru orizontul 2035

• 0 localități lipsite de infrastructură tehnico-edilitară

• 1 hub portuar de importanță internațională

• Câte 6 poli de excelență rurală în fiecare județ

• 7 spitale regionale

• 8 poli tehnologci dezvoltați (în principalele centre universitare și CDI – București, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești, Timișoara)

• 9 parcuri industriale și științifice dezvoltare

• O nouă hidrocentrală pe Dunăre

• 12 centuri ocolitoare pentru orașe reședință de județ

• Platforme intermodale dezvoltate

• 14 stațiuni balneare incluse în rcircuitele turistice internaționale

Posibile ținte pentru orizontul 2035

• 15 sisteme urbane create la nivel național

• 16 situri industriale reabilitate

• Centre istorice renovate/ regenerate

• Infratsructură pentru reciclarea deșeurilor dezvoltată

• Rețea de stațiuni/localtăți turistice dezvoltate

• 20 deparcuri naturale incluse în rețeaua turistică internațională

• Constituirea a cel puţin 4 zone metropolitane competitive la nivel european

• Bucureşti 2035 – Transformarea Capitalei într-un pol competitiv la nivel european

SDTR şi sistemul teritorial de aşezări

În privinţa reţelei de aşezări, viziunea de dezvoltare a SDTR urmăreşte consolidarea atributului

de policentricitate a teritoriului naţional prin stimularea dezvoltării zonelor urbane funcţionale.

SDTR şi sistemul conectiv

În privinţa sistemului conectiv, SDTR urmăreşte echiparea completă a teritoriului cu

infrastructură conectivă care să asigure un schimb rapid şi facil dintre oameni, informaţii şi

mărfuri.

SDTR și sistemul teritorial al componentelor naturale

În privinţa sistemului componentelor

naturale, SDTR urmăreşte protejarea

patrimoniului natural, dar şi valorificarea

potenţialului turistic al acestuia.

Operaţionalizarea SDTR şi zonarea teritoriului naţional

În scopul asigurării unui caracter operaţional al documentului strategic,

procesului de planificare a SDTR a urmărit declinarea viziunii de dezvoltare,

obiectivelor şi măsurilor stabilite la nivel naţional în acord cu specificul zonelor

de la nivelul teritoriului naţional. Astfel, SDTR conţine o serie de măsuri

teritoriale dedicate următoarelor categori de zone:

Zone urbane;

Zone rurale;

Zone transfrontaliere;

Zona costieră;

Zone montane;

Zone în declin demografic şi destructurare economică.

Perspectiva SDTR asupra dezvoltării zonelor urbane

Rolurile teritoriale ale zonelor urbane trebuie susţinute prin : Creşterea accesibilităţi marilor centre urbane la pieţele internaţionale; Consolidarea legăturilor între zonele urbane şi a relaţiei rural-urban; Dezvoltarea zonelor urbane funcţionale prin întărirea cooperării şi a conectivităţii între localităţile din aria de polarizare şi centrele urbane.

Perspectiva SDTR asupra dezvoltării zonelor rurale

Zonele rurale, cca 86% din teritoriul României, se confruntă cu provocări grave: scăderi masive ale populaţiei, risc de sărăcie, lipsa accesului la servicii de calitate, acoperire modestă cu servicii de utilitate publică.

SDTR urmăreşte creşterea accesibilităţii zonelor rurale la servicii, furnizarea de servicii de bază de calitate şi consolidarea unei reţele de poli de excelenţă rurală care să asigure o funcţie de deservire pentru localităţile din proximitate.

Perspectiva SDTR asupra zonelor montane

Zonele montane reprezintă cca 30% din teritoriul național; SDTR urmăreşte asigurarea serviciilor de bază pentru populaţia din localităţile izolate, protejarea şi valorificarea potenţialului natural şi turistic al zonelor montane.

Perspectiva SDTR asupra zonei costiere

În privinţa zonei costiere, SDTR urmăreşte protecţia zonei, dar şi valorificarea potenţialului acesteia. Una din măsurile importante vizate de SDTR constă în realizarea unui plan spaţial pentru zona maritimă în scopul asigurării dezvoltării durabile a acestei zone.

Perspectiva SDTR asupra zonelor transfrontaliere

Zonele transfrontaliere se confruntă cu: slaba conectare a acestora cu teritoriile vecine sau a localităţilor aflate în zona transfrontalieră, gradul ridicat de sărăcie a populaţiei aflată în aceste zone. SDTR urmărește: interconectarea oraşelor prin crearea unui sistem de oraşe pereche (poli transfrontalieri); furnizarea de servicii de bază populaţiei şi creşterea accesibilităţi acestor zone.

Perspectiva SDTR asupra zonelor cu declin demografic şi destructurare economică

Zonele cu declin demografic şi destructurate economic manifestă o serie de provocări specifice: oraşe mici cu profil monoindustrial, unele localităţi rurale izolate.

SDTR vizează: creşterea accesibilităţii populaţiei la oportunităţile oferite de zonele cu potenţial economic, proiecte de reconversie a siturilor industriale abandonate şi creşterea potenţialului de reutilizare a terenurilor.

o perspectivă tridimensională asupra procesului de

implementare a SDTR

Procesul de implementare a SDTR se realizează prin intermediul a trei dimensiuni principale:

• Dimensiunea normativă şi de reglementare

• Dimensiunea strategică

• Dimensiunea investiţională

Procesul de monitorizare a SDTR

Procesul de monitorizare a SDTR conţine trei componente principale:

• Monitorizarea gradului de îndeplinire a măsurilor stabilite la nivelul SDTR;

• Monitorizarea dinamicilor teritoriale;

• Evaluarea impactului teritorial al programului.

Indexul de dezvoltare teritorială

Instrument strategic care: Măsoară nivelul relativ de

dezvoltare teritorială Analizează potențialul de

dezvoltare teritorială și identifică vulnerabilitățle de dezvoltare teritorială

Monitorizează progresul implementării strategiei

Observatorul Teritorial este sistemul informaţional integrat, în sprijinul elaborării documentelor strategice și a politicilor publice de dezvoltare sectorială teritorială, care asigură:

• Furnizare de informații (ex: tabele, hărți, grafice) pentru fundamentarea analizelor, politicilor, documentelor de planificare teritorială și prioritizarea investițiilor

• Centralizarea și concentrarea informațiilor necesare pentru gestionarea politicilor de dezvoltare regională și amenajarea teritoriului

• Monitorizarea proiectelor și investițiilor publice la nivel teritorial

• Evaluarea impactului investițiilor asupra dezvoltării

• Creșterea colaborării interinstituționale

MONITORIZARE ȘI TRANSPARENȚĂ

25

Impactul elaborării SDTR și asigurării Observatorului Teritorial

• Asigurarea tabloului de bord național complet și a instrumentelor de fundamentare a deciziilor privind intervențiile în dezvoltare, pentru factorii de decizie la nivel central, județean, local;

• Asigurarea serviciului orizontal de furnizare de date, prognoze, analize teritoriale sectoriale și integrate pentru ministerele de resort și alte instituții interesate (ex: Strategia Națională în domeniul Energiei);

• Asigurarea bazei de date complete și actualizabile pentru factorii tehnici responsabili cu elaborarea strategiilor, politicilor publice, planurilor, monitorizarea implementării acestora etc;

• Utilizarea aplicată a prevederilor Directivei INSPIRE; • Scăderea costurilor elaborării Strategiilor și politicilor publice sectoriale și comprehensive,

a PUG-urilor, PAT-urilor, prin asigurarea datelor, indicatorilor, graficelor, a tendințelor în toate domeniile solicitate prin lege și potrivit pachetelor de indicatori utilizați în practica profesională;

• Scăderea timpului de elaborare a etapei de audit teritorial, sectorial etc în cadrul documentelor strategice și de planificare, la cca 25-30% ;

Impactul elaborării SDTR și asigurării Observatorului Teritorial

• Alinierea/ consolidarea documentelor strategice, de politici publice și de planificare; • Fundamentarea planurilor de amenajare a teritoriului regional , inclusiva strategiilor; • Abordarea facilă a oricăror proiecte cu dimensiune teritorială (ex: Regenerare în Zona

Văii Jiului, Politica de Sănătate etc); • Fundamentarea rapidă a proiectelor cu anvergură și/sau cu impact teritorial; • Furnizarea de rapoarte tehnice privind dinamica și starea teritoriului național, din

perspectivă sectorială și/sau integrată, precum și a unor zone specifice marcate de probleme și/sau potențialde dezvoltare;

• Monitorizarea dinamicilor teritoriale sectoriale și integrate, în vederea fundamentării deciziilor privind măsurileîn dezvoltare;

• Monitorizarea și evaluarea impactului implementării strategiilor, politicilor, planurilor de dezvoltare și a proiectelor finanțate din diverse programe de finanțare;

• Asigurarea informației necesare în evaluarile ex-ante privind monitorizarea/evaluarea impactului teritorial al implementării programelor operaționale;

• Asigurarea transparenței dezvoltării locale și teritoriale.

Pașii următori

1. În vederea implementării strategiei vor fi promovate următoarele acte normative: • proiect de Hotărâre a Guvernului privind Planul de implementare al Strategiei de

dezvoltare teritorială a României; • proiect de Lege privind dezvoltarea zonelor metropolitane; • proiect de Hotărâre a Guvernului privind procedura de evaluare a impactului teritorial al

strategiilor, programelor şi politicilor în profil teritorial elaborate de către autorităţile administraţiei publice centrale;

• Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor; 2. Privind contribuțiile României la politicile/ instrumentarul de planificare ale Uniunii Europene • Fundamentarea metodologei, în cadrul Agendei Urbane a Ununii Europene, privind

domeniul prioritar Locuri de muncă și competențe în dezvoltarea economică locală, pentru care Româna intenționează să preia coordonarea în perioada următoare;

• Creșterea gradului de utilizarea și sofisticare a Observatorului Teritorial, ca aplicație a Directivei INSPIRE;

• Eficientizarea fundamentării proiectelor cu dimenisune europeană în care este implicată România: SUERD, strategii transfrontaliere etc

Pașii următori

3. Pentru asigurarea capacității instituționale adecvate se vor asigura; • Configurarea Parteneriatului Național privind implementarea documentațiilor de planificare

a teritoriului • Structurile de specialiști calificați în planificare integrată (teritorială,socială, economică, de

mediu), la nivelul localităților, județelor, agențiilor de dezvoltare regională, ministerului; • Programul de dezvoltarea capacității profesionale a echipelor; • Serviciile de planificare a dezvoltării locale și teritoriale pentru zonele rurale și perferice, la

nivelul consiliilor județene; • Utilizarea Observatorului Teritorial ca instrument de fundamentare a strategiilor, politicilor

publice, planurilor, proiectelor, precum și a deciziilor în dezvoltare; • Configurarea parteneriatului intesectorial privind procedurile de planificare integrată; • Asigurarea utilizării Observatorului Teritorial ca instrument de fundamentare a planurilor

de dezvoltare de către actorii relevanți; • Procedurile de avizare eficientă pentru documentele de planificare strategice (strategii,

planuri etc); • Alinierea metodologiilor de prioritizare a proiectelor strategice.

Pașii următori

3. Pentru asigurarea capacității instituționale adecvate se vor asigura; • Configurarea Parteneriatului Național privind implementarea documentațiilor de planificare

a teritoriului • Structurile de specialiști calificați în planificare integrată (teritorială,socială, economică, de

mediu), la nivelul localităților, județelor, agențiilor de dezvoltare regională, ministerului; • Programul de dezvoltarea capacității profesionale a echipelor; • Serviciile de planificare a dezvoltării locale și teritoriale pentru zonele rurale și perferice, la

nivelul consiliilor județene; • Utilizarea Observatorului Teritorial ca instrument de fundamentare a strategiilor, politicilor

publice, planurilor, proiectelor, precum și a deciziilor în dezvoltare; • Configurarea parteneriatului intesectorial privind procedurile de planificare integrată; • Asigurarea utilizării Observatorului Teritorial ca instrument de fundamentare a planurilor

de dezvoltare de către actorii relevanți; • Procedurile de avizare eficientă pentru documentele de planificare strategice (strategii,

planuri etc); • Alinierea metodologiilor de prioritizare a proiectelor strategice.

Parteneriatul Național privind Dezvoltarea Teritoriului

• Prin Ordinul Ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2816 din 27.10.2016 pentru Constituirea Parteneriatului Național privind Dezvoltarea Teritoriului;

• Scopul parteneriatului este de a crea cadrul necesar abordării integrate și intersectoriale a temelor strategice de dezvoltare a teritoriului României de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice într-o manieră deschisă și transparentă bazată pe colaborarea strânsă cu factorii care dețin competențe și responsabilități în implementarea acestora;

• Parteneriatul se realizează prin participarea autorităților administrației publice centrale și locale, a structurilor asociative ale sectorului privat, a structurilor instituționale și asociative ale mediului tehnic, universitar și de cercetare, la activități și acțiuni comune cu relevanță pentru dezvoltarea teritorial a României, sub diversele sale aspecte;

Parteneriatul Național privind Dezvoltarea Teritoriului

Principalele categorii de instituții relevante pentru implementarea documentelor privind dezvoltarea teritorială sunt: 1. Administrația publică centrală, reprezentată de: ministerele implicate in

implementarea documentelor privind dezvoltarea teritorială; agenții naționale, instituții naționale etc.

2. Administrația publică locală, reprezentată de: structurile asociative ale administrației publice; structuri asociative de cooperare și de dezvoltare teritorială.

3. Instituțiile și structurile asociative ale mediului tehnic și științifice: academic, universitar, de cercetare-dezvoltare-inovare și profesional, asociațiile profesionale din domenii relevante pentru dezvoltarea teritoriului;

4. Mediul de afaceri, reprezentat de: asociațiile patronatelor/firmelor de construcții, producători, importatori de materiale și echipamente de construcții, ale IMM-urilor din domeniu, ale clusterelor de activități etc; organizații naționale care reprezintă mediul de afaceri.

Parteneriatul Național privind Dezvoltarea Teritoriului

În sprijinul procesului complex de colaborare, pe tot parcursul aprobării și implementării documentelor privind dezvoltarea teritorială structurile de cooperare intersectorialuțională se organizează prin: 1. Cele patru Platforme de cooperare intersectorială ale Parteneriatului național

pentru dezvoltarea teritoriului; 1. Consiliul Tehnic al Parteneriatului național pentru dezvoltarea teritoriului; 1. Grupurile de Lucru configurate pe categorii de obiective strategice ale

dezvoltării teritoriului

Vă mulțumesc!

Vasile Dîncu

Viceprim-ministru

Ministrul dezvoltării regionale și administrației publice