Ye urmele enigmaticelor ORASE DISPANUTE disparute - Nicolae Gheorghiu.pdfA fost, in Evul Mediu, un...

NICOIAE GHBORGHIU

Ye urmeleenigmaticelor

ORASEDISPANUTE

EdituraANDREAS

Prefafa / 5RUROPA/9ALBAMA/9

Moscopole / 9Gramostea / 12

ANGLIA / 15

Avebury / 15

Carnac / 18

Danebury / 19

Silbury Hill i 19

Stonehenge / 20AUSTRIA / 22

Carnuntum / 22CIPRU /22

Kourion / 22CROATIA / 23

Salonae / 23DAI'{E\{ARCA/5

Julianehab / 25FRANTA/26

Les Baux / 26Saint-Piene i 26Ys 127GRECIA/27Abderal2'lAigul2SAnfipoli / 29

Argos / 3lBrauron / 33

Cnossos / 35

Corint / 36

Delfi / 38Delos / 41

Dimini /43Dion / 43Dodona / 44Eleusis / 46Elice / 48Epidauros / 48Filippi / 50Gortina / 51

Halieis / 52Istmia / 52

CUPRINS

Lemal53Maroneia / 54Messene / 54Micene / 55Monemvasia

de sus / 57Mystras / 58Nemeea / 60Olimpia / 61

Olintos / 63Orchomenos / 63

Oropos / 64

Pella I 65Phylakopi / 66

Pilos / 67Prosymna / 68

Ramnunte / 69

Samothracia i 69

Sesklo / 70Sounion / 70SpmalT2Tegea I 73Thera I 74Titrint I 76Troezen I 77Zatuos 178

ITALIL 179

Acre I 79Atella / 80Baiae i 80

Camarina / 81

Castro / 82CollazialS2Cosa / 82Cumae / 83

Eleea / 83

FerenbdEfiuia/84Gabii / 84Herculaneum / 85

Lavinio(Lavinium) / 85

t criEpizeflri/85Luni / 86

445

Metaponte / 86

Motya / 87Paestum / 88

Pompei / 88Porto / 90Roselle / 91Segesta / 91Selinunte / 91

Sentino / 92Pinal92Stabia / 93

Sybaris / 93

Tharros / 94Tusculum / 94Veii i 95Veio / 95Velia / 95Velleia / 95

Vulci / 95PORI[rcATIA/tr

Mayda / 96ROMANIA /97

Ada-Kaleh / 99Apulon / 101

Argedava/ 102

Axiopolis / 1MBuridava/ 105

Cetiteni i 107

Dava din Cugir(Singidava}l(D

Dava de laRadovanu i 1 10

Dierna I 111

Dinoge{ia i 113

Genucla/ 114

Histria cuTariverde / I 15

,,Oraqul" farinume / 118

PeEodava / I 19

Romula/ 120

SarmizegetusaRegiall22

Sriraa(Cehi)/ 128

Sucidava(Dobrogea)/ 131

Ziridava I 132SPAI{IA / 133

Numantia / 133

Tartessos / 133UCRAINA / 134

Akkall34ASrA i 135

AFGHANISTAN/135Ai Khanum/ 135Haddall3TKapisa/ 139lashkaiBaza/ 140

Surkh Kotal / 140Tillya Tepe / 141

Yemshi Tepe/ 143CAMBODGIA / 143

Angkor / 143CHIN,{ / I44l-nuLanll44Mormintele

Ming/145Mormdnnrl primului

impdrat / 146Mormintele

Imperiale QianLing / 141

Mormintele

Qing / 148De-a lungul marelui

^dll49Xanadu / 150INDIA/ I52Aihole / 152Ajanta/ 153Badami / 154Ellora/ 154FatdpurSihi/ 156

Golconda / 158

Hampi / 158Khajuraho / 160Patladqkal I 162Vechiul Goa / 13

IORDANIA/164

Pefral 164IRAK / 155

Aktad / 165Assur / 166Babilon / 167Eridu I 172Hatra I 172Khafagial 173Khis / 173

Khorsabad/ 174LagaSl 176Nimrud/ 177Ninive / 178Nippur/ 179Sippar i 180Tell-Asmar/ 180Umma/ 182Ur I 182Uruk / 184

IRAN / 185

Pasargadae/ 185Persepolis / 1 85Susa / 186

ISRAEL / 188

Ascalon / 190Arlir/ 191

Avdat I 192Betanial 193Bet Guwin / 194Bet She'an / 194BetShe'dm/l%BetYerah I 197Cafarnao / 198Cezweeal200Dor 1202Emmaus / 202Ganlal203GeBenHinnun/203Gergesal204Ghezer I 2MHammatGader/205Hammat

Teveryal2A6liarHl-TdlmlZJTKoraziml20TLaig / 208

446

Lakhiq / 209Latrun /210Mamshit / 210Masada / 21 IMegiddo i 213Migdal l2l4Oragul lui

David I 214Rama / 215Ramla / 216Sala de cintr / 216Shivta I 217Sodoma

si Gomora / 217Susita / 219Tabgha/ 220Tel Acbziv 1220Tel Afeql22lTel Arad I 221Tel Arshaf I 222Tel Ashdod / 223TelDanI223TelMweshal224TelHatror 1225Tel Qedesh i 226Timnal227

MICRONEZIA /22ENan Motol i 228

MONGOLIA /228Karakorum / 228

PAKISTAN / 230

Haruppal230Moh€nFDao/231Taxilal232

PALESTINA / 233

Galgala / 233Hercdion 1234Ierihon / 235Manrel236Qumran / 236Samaria / 238Shekem / 239Shilo / 240

SIRIA / 24 IAbu Hureyra/ 241Eblal242

Mtrtl243Palmkal?45

TURCIA/246Adadal 246AeznilATNrodrsial?47Alabmdal249Alaca Huyuk / 249Alalakh 1250Alanya anticl / 250Alexandria in

Troade I 251Alindal252Andriake / 253

Anemurium / 253 .

Anil 254Anticul Assos / 255

Antiohia / 256Aperlae I 257Apollonia/ 258

Arsameia / 258Arycanda I 259Aslan Tepe / 259Aspendos / 260Catal Huyuk / 261

Cenet veCehennem / 263

Claros I 264Cnido I 265Cyarcae 1266Dereagal26TDerinkuyu / 268

Didymal269Efes I 270Eracleea din

Lallnos I 272E:jrte I 273

Euromos / 274Gagal275Gordion / 275

Hasankeyf/ 276Hattuqag l2il7Hierapolis / 278

luos I 779lotape I 280Kadyanda / 281

Kanesh qi

Karum / 281

Kanytelis / 282Kaunos / 282Kaymacli / 283

l-abrandal 283Lacdriceal2S5l-enon 1286Limyral2STMerye Mana/ 288Midas Sehri / 288Mylasa / 289Miletl289Myral290Nemrut Dagi / 291

Notion / 292Nysa / 293

Oenoandal 293Olympos / 294Ozkonakl295Pilaral 296Perganl29TPagal299Phaselis / 300Pinara / 301Ptiene 1302Sagalassos / 304Sardes / 3MSelge / 307Sidyma/ 307Sillyon / 308Stratonikya / 308

Sura / 309Teos / 310Termessos / 3l lTlos / 312

Troia/ 313Uzuncaburc / 314Vechiul van I 315Xanthos / 315

Zatgmal3lT

AFRICA / 318ALGERH/31E

Gemellae / 318Timgad/ 319

EGIPT/320

447

Abu Simbel / 320Abydos / 321Akhetaton / 323

Avaris / 324Deirel-Mdinah/325Dinetl326Karnakl326Memfis/ 328

Naucratis / 330Nekhen gi

Nekheb / 331

Ossirinco / 332Sais / 332Tebal333

LIBIA /336Irptis Magna/ 336PutulApollcnia/337Sabratha / 337MALI / 338Teghazzal 338

MAURITAMA/339Audaghost qi

Kumbi-Sald/339SUDAN/3{}

Meroe/ 340Napata/ 340

TUNISIA / 341

Althiburos / 341

Ammaej;ual342Bulla Regia / 343

Cmaginal345Chimtou / 347

Kerkouane / 348

Musti/ 350Neapolis / 350Pheradi Majus / 350

Raqqada / 351

Sufetula / 35 1

Thrhnbol\44ius/352T1,;l,oggal 354Thyna/ 356Uucal357

ZIMBABWE/35tZimbabwe / 358

AMERICADENORD / 360

PREFATA

in urmd cu mai mulli ani, pe plaja staliunii Monte Silvano,de pe {[rmul italian al Mlrii Adriatice, la nord de Pescara,obiqnuia s[ vind un anticar ce punea la vedere fel qi fel de cdrlila prefuri foarte accesibile. CXr[i bune, valoroase, in stareexcelentd. Intr-una din zile, mi-a captat atenlia o micu![ cartecu copert[ tare, pe care erau imprimate citeva desene. Titlulslu e incitant: ,,I€ Citta scomparse", adic[ ,,Oraqe disp[rute".Avea ca subtitlu ,,Curiozitdli, legende qi minuni". Autorii,Andree Bertino qi Fredo Valla, propuneau tinerilor cititori ocdl[torie fantastici in istoria a 90 de oraqe inexistente azi,redAnd aparilia, evolulia, momentele de glorie qi tragicul lorsfirqit. Unele dintre ele, ca Atlantida, Eldorado, s-au nlscut,au triit gi au pierit doar in inchipuirea oamenilor. Cele maimulte ins[ au displrut datorit[ unor dezastre naturale, fiindinghilite de ape, ingropate de lava vulcanilor, acoperite denisipul deqerturilor, pierdute in pldurile junglelor tropicalesau abandonate de locuitori din diverse motive.

Nu sunt putine oragele care qi-au gesit sferqitul sub ac-

liunea devastatoare a oamenilor, indeosebi in urrna nume-roaselor r[zboaie, semnificativ[ fiind expedilia lui Alexandrucel Marel in Asia, care a ras de pe sol multe oraqe, inlllAndinsl altele care ii vor purta numele. Asemlnltor au procedatuneori qi romanii care, de pild[, au distrus Cartagina, inAfrica, qi Sarmizegetusa Regia, in Dacia, in locul acesteia dinurm[ ediflcAnd, in alt[ parte, oraqul-colonie SarmizegetusaIJlpia Traiana Augusta Dacica. Mari distrugeri au provocat

, Alexandru cel Mare (356-323 i.Hr.), rege al Macedoniei. Dupd cucerireagi distrugerea Tebei, a pornit contra Persiei, prin cuceriri creAnd un imensimperiu intre Marea Adriatic[, Oceanul Indian, Dunire, Muntii Caucaz qi

de-sertul Nubiei. A intemeiat peste 70 de orage cu numele lui. A murit laBabilon, orag pe care il alesese sI fie capitala imperiului siu.

confruntlrile armate in Grecia antici, in Asia, in AmericaCentral[ Ei America de Sud. Din cele 9o de ora$e au rlmas caamintire doar amprentele lor, inchipuite de ruine. Cert este c[nu sunt singurele. Vlzusem asemenea locuri in RomAnia, iarin 1984 in China, dar ele nu erau pomenite in clrticicX. inurm[ cu ani am vizitat gi cAteva situri arheologice in Grecia. $im-a cuprins in mrejele ei fascinanta idee de a afla cit maimulte asemenealocuri.

Au urmat ani de studiu neincetat. Am descoperit astfel ciBiblia, bogata literaturi destinatl descoperirilor arheologice,tratatele de istorie qi alte cflrfi amintesc multe oraqe-ruini.Cele mai numeroase qi-au l[sat amprentele in Grecia, Turcia,Italia, Israel, Mexie, Tunisia. Nu putine sunt gi in RomAnia. Pe

Terra mai zac, inc[ nedescoperite, o mu\ime. Unele suntamintite in scrierile lui Herodot2, Titus Livius3, Procopius dinCezareeaa, Constantin C. Giurescus. $i acum se mai scot lalumin[ ruinele unor oraqe strlvechi. $i acum, datorit[ bestia-lelor confrunt[ri armate din Afganistan, Irak, Siria qi din altezone ale globului, devin ruine multe aqeziri. in urma con-sultlrii unei bogate literaturi din domeniu, am izbutit shinfhliqez mult mai amplu lumea mirificI, adeseori misterioasla oraqelor disp[rute de pe Terra. Am fXcut-o reflectdnd des-coperiri de pffn[ acum, pe care le-am redat seleclionate pecontinente qi 1[ri, totul bazindu-se pe cunoaqterea lor dinbogata doeumentare efectuat[ ani gi ani. Considervolumul ac-tual ea fiind cu precldere o sintezl a cunoqtinlelor desprinsedin extrem de multe alte c[4i, in ideea de a pune la indemAnacititorilor o prezentare global[ a ceea ce s-a descoperit pinlaeum.

Mdrturisese c[ m-am inspirat mult din cI4ile studiate; avdndinsi grija de a face trimiterile corespunz6toare la autorii lor, incazul citatelor. Multe sunt traduceri din cdrti in limba italian[,

" Herodot (c. 484-425 iHr.), isoric greg numit de Cicero Jlrintele istorieil. tnJstorii", operl forrnatii din norl cI4i, se dsesc pasqre $i despre g*odaci

3 Titus Livius (S9-r7 d.Hr.), istoric latin.r Procopius din Cezareea (sfh$itul sec. S - c. 562), istoric bizantin.s Constantin C. Giurescu (tgot-t977), istoric romAn.

in preluarea unor pasaje din cuprinsul 1or, evidentiind insisris4 f[cind totul cu precaulie spre a nu altera conlinutul. tnmare mXsurfl mI consider a fi aidoma copiqtilor din vechime,qi de aceea cred cI toate meritele se datoresc somit[lilor dincare m-am inspirat, cfltre ele indreptAndu-se o cald[ recunoq-tin![, penhrr cI mi-am putut realiza fierbintea dorin![ de aalcltui un volum care s[ inglobeze, pe cit posibil, insemnateledescoperiri de pfln6 acum ale amprentelor celor care au fostcAndvi peste 4oo de magnifice, misterioase oraqe. ln fine,sunt recunoscitor redadiei revistei ,,RomAnia Mare', care mi-aing[duit publicarea in serial a articolelor despre oraqele dis-pdrute, precum $i Editurii Andreas pentru bunlvoinla qi spri-jinul acordat in publicarea volumului de fa![.

N. GrrsoncHru

EUROPA

AI.BANIA

MOSCOPOLE

A fost, in Evul Mediu, un puternic centru economic qicultural al aromAnilor6 ajuns la cea mai mare inflorire insecolul XVIII, cAnd avea peste 6o.ooo de locuitori. Se pare cla luat fiin{[ incl inainte de venirea turcilor in Europa, ca unmodest sat de plstori valahi. intr-un document in limba la-tinX, copiat de la Arhivele Statului din Budapesta de GheorgheAlexiciz, se relev[ c[ oraqul era cel mai mare, num[rul clI-dirilor, construite din material solid, deplqind re.ooo. Se bu-cura de privilegii unice din partea sultanilor turci, precum li-bertate qi scutire de ddri. Locuitorii erau de o singurd natio-nalitate qi de religie creqtind de rit grecesc, de aceeaqi limblnumit[ roman[, ei inqiqi zicdndu-qi romani. lntins pe cincicoline pe coastele Muntelui Opari, situat la o in[l1ime de r.r5om, oraqul era divizat in doud de apa unui riu. implr[it in rzcartiere, fiecare cu primarul s[u, el adlpostea zeci de biserici,catedrale, Mitropoka, Noua Academie, mdrea{d., numai pia-trd" $i marmurd, pie{e, fdntdni, bazaruri, $irluri de prdudlii det ot felul, tip o g r afia etc.

in rg3z, intr-un articol cu titlul ,,Iarlqi Moscopole", publi-cat in ,,Revista de istorie", Nicolae Iorgas scria c[, sub raport

0 AromAni, populaFe de origine romAn[ din sudul Dundrii. A migrat insecolele IX'X de la Dun5re, din vecinltatea Daciei, in interiorul PeninsuleiBalcanice, agez6ndu-se in regiunile muntoase din Macedonia, Tesalia, Etolia,Acarnania, Epir qi Albania.

z Gheorghe Alexici (1864-1936), filolog gi folclorist ardelean.a Nicolae Iorg4 istoric rom6n de notorietate internafonal[, publicist, orator

gi om politic. A fost deputat in Parlament intre r9o7 $ 194o, pregedinte alprimului Parlament al RomAniei reintregite, prim-ministu in anii r93r-r932.Lu6nd atitudine ferml fa{i de legionari, a fost asasinat de acegtia.

industrial, Moscopole era ca o cetate unde se lucra zi qi noap-te, producindu-se tot felul de articole ce se vindeau peste tot,in interior qi in afarI. Fiinlau peste goo de ateliere de flurari.Breslele, de arimari sau cazangii, I[cItuSi, cu{itari, tufecciis,argintari, croitori tabaccii, papugi, zidari, constructori, pie-trari, zugravi etc., erau admirabil organizate in 14 corporaliibine constifuite, una dintre ele, cea a arflmarilor, glsindu-semereu in fruntea ini{iativelor de binefacere cultural[ gi de asis-tentl sociall. Industria qi comer[ul au frcut din oraq unuldintre cele mai bogate gi mai celebre din peninsul[.

La Moscopole se realizau qi se comercializau lAn[, stofe deldnI, piellrie, diverse velintre, cear5., tufun, untdelemn, posta-vuri de Venelia, mltisuri, catifea, sticlirie, ol[rie, diferite armeluerate artistic, plumb, cositoE aram5, cdr[i, h0rtie de scris etc.Acestea erau exportate in intregul imperiu otoman, laVeneli4Viena qi Buda, in toatd lumea mediteranean[. intreaga Albaniese aproviziona tot de la Moscopole. La bilciuri qi in zilele detirg veneau negustori din toate provinciile. Aveau ce cumpira,c[ci magazinele gemeau de m6rfuri, care luau calea cltre altelocuri prin qiruri lungi de caravane. Albanezii qi turcii le pri-veau cu ochi lacomi, vlzAnd in ele numai aur qi aur, ceea ce leasculea instinctele distrugltoare. Tocmai asemenea bog[[ii austat la originea pustiirii oragului. Pouqueville, consulul francezde la Ianinalo, scria: "$colile din Moscopole infloreau; eivi-lizafia se prevestea sub auspiciile religiei qi ale mini$trilor ei;dar geniul despotismului - duqman al oriclrei prosperitili -putea suferi un oraq liber sI se ridice in sAnul imperiului slu?Invidia qi fanatismul se unir[ pentru a distruge opera in{e-lepciunii.

Hoardele mahomedane din Dagli qi Colonia au dat celedintAi semnalul nenorocirilor, incepind sX jefuiascd gi sIasasineze caravanele care frecventau tirgul din Moscopole. La

s Producltori de arme.10 Ianina, orag in nord-vestul Greciei, fost centru de papalic in timpul

ocupafiei otomane.

rAndul lor, beiirr din Muzachia, sub pretexhrl ajutoririisupuEilor necijiti ai Marelui Seniorl2, puseserd garnizoan[ inoraq". Au urmat zeci de ani de devast[ri, jafuri gi r[zboaie.Toate acestea erau eonduse din umbrl de pagars din Ianina,dornic si punX mAna pe fabuloasele boglfii ale oraqului.Prima devastare a avut loc in vara anului t769. Pielele ora-qului gemeau de lume qi de mlrfuri. Mercenari cil5ri, inar-mati, plrAnd a fi paqnici tflrgoveli, au lovit prin surprindere,ziua in ariaza mare, in mai multe locuri deodat[. Turcii qialbanezii au prldat mlnistirea qi oraqul. Au ars multe case,inregistrAndu-se sute de morfi. A fost preludiul unei devast[riqi mai niucitoare, produsl dupd dou[ decenii. in 1782, Ni-Paga, fiul pagei din Ianina, primegte mAn[ liberfl din parteatatilui sIu. El lintea ca paqalAcult+ Ianinei sd-gi proclameindependenla fatl de Istanbul. Se bizuia in atingerea acestuiscop pe sllbirea substan{ial[ a puterii otomane, datoritlrdzboiului ruso-turc din anii r768-tZZ4.

Om orgolios, lacom de putere qi de avere, foarte perfid, el arlspAndit zvonuri despre unele iminente jafuri ale albanezilor,bulgarilor qi grecilor, oferindu-se s[ pun[ la dispoziliamoscopolenilor o tmp[ din propria-i jandarmerie, ceea ce eiau acceptat. Afost insX o crud[ fars[. in 1788, tot vara qi tot cuprilejul unui iarmaroc, a'avut loc al doilea jaf. A ars atunciaproape tot oragul. S-au prlbugit in fldcIri, arzdnd zile in gir,Noua Academie, cu marea ei bibliotec[, tipografia, mitropolia,zeci de biserici, gcoli, institulii, mii de locuinle. Cam la treidecenii dupX catastrofr, consulul francez din Ianina va relata:,Moscopole dispdru de pe suprafata Albaniei. Dou[ sute decolibe locuite numai de pistori slraci sunt tot ceea ce rlmine

" Bei, titlu nobiliar, acordat in imperiul otoman guvernatorului uneiprovincii sau unui principe vasal sultanului.

o Marele senior, stipin al unui domeniu feudal.,s Pa$i, titlu onorific conferit unor demnitari din imperiul otoman:

minigtri, guvernatori ai provinciilor gi regiunilor, ofiprilor zuperiori. A fostdesfiinfat in 1934.

u PaSalAg provincie sau regiune in imperiul otoman, guvernati de un beicu titlu de papi.

11

din acest orag, pe care mizeria nu va intArzia s[-l ingroape subvastele d[rAmlturi, care inc[ dovedesc strdlucirea lui deodinioar5". Mulfi poeli au deplAns soarta oraqului. NicolaeVelo,s, autor al baladei ,,Moscopole", ale clrei versuri au fosttranspuse din aromin[ de poeta Kira Iorgoveanu, scria:

,,Cdnd uenird.-a doua oard.,Fdrd. mild. se luptard.Pe cadaure au cdlcat,in Moscopole-auintratDe mdnia ce-o euean4Cd.de zece aninuputeauS-o supund. gi s-o prade,Au trimis, pe-ascuns, iscoade$f dfn doud.sprezece locuriI - au pus cdinii- atuncea focuri,Canimic sd nurdmdnd.$i-ntr - o -ntr e ag d s dpt dmdndApierit mdndra cetateCu aueri Si cu palate.Azi MoscopoleaigipareUn mormdnt j alnic Ai mare :Doar ruini de ziduri'nalte,Marmord. din uechi palate.De priueEti, inima-fi pldng egi tSi uine parcd-a zice :D o amne - armdnii ce - au g r e Sit,De atdtea-au pdtimit? !"

GRAMOSTEA

AromAnii, pomenili qi de cronicarii bizantini, au intemeiatmai multe orage. Cert este cI Moscopole nu a fost singuraa$ezare a lor cu populalie numeroas[. Bun[oard Gramostea,situat[ in masivul munlilor Gramos, avea peste 4o.ooo de lo-cuitori, Nicea 36.000, Grabova-Grava, reunite, cu cele 1o.ooo

ts Nicolae Velo (1882-1924), poet aromAn.

t2

de locuinle ale lor, treceau de 6o.ooo de oameni, Bituchi, cu12.ooo de case, addpostea cam 6o.ooo de suflete, Niculila,centru al industriei metalelor scumpe, numlra 3o.ooo decet[leni, Linca 4o.ooo, Unotope 25.oo. in aceastd din urmllocalitate, in interiorul ruinelor bisericii SfAntul Zahaia,datind din t424, a fost descoperit[ o inscriplie in graiaromAn, cu litere greceqti, sundnd asffel: Care ua s-intrd tuaestd. bisericd. Si ua s-inclind cu eulauie ua-l agiutd D-zdu.

Datele de mai sus se bazeaz6, pe recenslmintele wemii,fhcute de lingvigti, alli cercetetori, fiind men[ionate in diversestudii. Bog[liile, bun[starea qi autonomia de care se bucurauaromAnii au stirnit invidia lacom[, barbar[ a celor din jur,setea pdgin[ de jaf a musulmanilor. Se qtie c[ distrugerile nuau inceput cu Moscopole, ci au fost hlrprite gi lovite mai int6ialte aqezlri ale aromAnilor. Bituchi a fost pridat qi incendiatde o band[ condusd de un anume Selman Dalip, apoi de Kurd-Paqa din Berat, rival pentru putere al lui Ali-Paqa din Ianina.Aceeaqi soart[ au avut Nicea, Grabova-Grava, oraqul deorigine al familiei $agunar6, Niculila, Linotope. Gramostea afost pr[datI qi distrus[ in t76o, deci inainte de Moscopole, cucare rivaliza in ceea ce priveqte pitorescul aqezlrii, fiindsituat[ in mun[i, la r.6oo metri altitudine. Ca qi Moscopole,oraEul a avut privilegiul de a fi fost cAntat in poezia popular[ qicult[ a aromAnilor. Acelaqi poet, Nicolae Velo, ii va inchina qiGramostei o baladl, ,$ana Si arderea Gramostilei", in careredd atacul asupra oraqului qi lupta eroic[ de ap[rare aaromflnilor. Ca pretext al nlvllirii in oraq ar fi fost faptul clHagi Stere, om important din regiune, refuzase cu mdniecererea despotului Ali-Paqa de a-i da pe fata sa, $ana, pentruharem. De fapt, era insi vorba despre intenlia lui Ali-paga dea pune mAna pe averile lui Hagi Stere qi ale tuturor gra-mostenilor. Uime o luptl pe viall gi pe moarte. Gramostenii

16 Andrei gaguna (r8o9-r873), ierarh ortodox, cirhrrar gi om politicromAn de origine macedo-romini, mitropolit al romAnilor ortodocai dinUngaria gi Transilvania. A fost unul dintre pregedinfli Adunlrii Nafonale dela Blaj (3-r5 mai 1848), fiind ales in fruntea delegaflei care a prezentat Curfiidin Viena petifia cu drepturile romAnilor.

secere mii de plgdni, dar numirul acestora, coplegitor, ainclinat balanla in favoarea lor, oraqul fiind distrus. Cu multlvitejie a luptat $ana, care nu a clzut vie in m0inile lui AIi-Paqa, poemul, reprodus de Taehe Papahagitz in AntologieAromdneascd (tgzz) gi in Antologie liricd aromdnd (tgZS),incheindu-se cu acest episod:

Gloan{ele cdnd le-au gdtatCu top o ar ele- au luptat..Dar, de-aanm, nu mai puteau,Cd pdg dnii tot ueneau...

$i- au p dtnrns turcii-n or aqPAn-b al ganet sdlag.

$i- au afl at - o - acos d-n p o ar t d,Strdpunsd de gloan[e, moartd,Cu o durdffg-aldturea -Mulfi a secerat cu ea!$i cuiia sfdgiatd -Parcd. zicea, mdniatd:Luali-mi hoitul, voi, p5g6ni!Vie nu v-am fost in miini!Ali-Po6a, umilit,Pe loc a giporuncit -Sdaprinddtot anume,Locul sd-l gteargd dinlume!$i piei Gr amo stea-n fo c,Gramosteaftrd noroc,$i din zecemii de case -Numainumele-irdmase!

tz Tache Papahagi {r8gz-t977), lingvist 9iaromAn6.

ts Flint5, pugctr.

t4

folclorist romfln de origine

ALBUM FOTO

Fi,S. 1 - Thalos din Delfi,

Fis. 2 - Celebrul teatru di.n Epidauros

433