RESUSCITAREA RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIECARDIO-RESPIRATORIE

- partea II -- partea II -

UMF IaşiFacultatea de MedicinăDirecţia de curs: Anestezie-Terapie IntensivăConf. Dr. Ioana Grigoraş

SPECIALIZAREARadiologie-Imagistica Medicala

Anul IIISuport de curs

RESUSCITAREA CARDIO-RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIERESPIRATORIE

CC ADMINITRAREA MEDICAŢIEI: ADMINITRAREA MEDICAŢIEI: Căi de administrare a drogurilorCăi de administrare a drogurilor

Calea intravenoasă periferică – Calea intravenoasă periferică – cale standardcale standard Calea intraosoasăCalea intraosoasă Calea intravenoasă centralăCalea intravenoasă centrală Calea intratrahealăCalea intratraheală

Medicamente:Medicamente: Oxigenul Oxigenul AdrenalinaAdrenalina AtropinaAtropina XilinaXilina VasopresinaVasopresina Bicarbonatul de sodiuBicarbonatul de sodiu AmiodaronaAmiodarona Procainamida Procainamida Sulfatul de magneziuSulfatul de magneziu Dopamina Dopamina Soluţii volemiceSoluţii volemice

ACCESUL VENOS PERIFERICACCESUL VENOS PERIFERIC

AvantajeAvantaje DezavantajeDezavantaje

tehnică simplă fără tehnică simplă fără riscuri semnificativeriscuri semnificativetimp scurt de instalaretimp scurt de instalarefără întreruperea fără întreruperea masajului cardiac externmasajului cardiac extern

timpul lung de circulare timpul lung de circulare a drogurilora droguriloruşurinţa pierderii uşurinţa pierderii accesului venosaccesului venos

ACCESUL INTRAOSOSACCESUL INTRAOSOS

Este a doua opţiune de acces venos în RCR. Este a doua opţiune de acces venos în RCR. Oferă acces la un plex venos necolababil, deci, administrarea Oferă acces la un plex venos necolababil, deci, administrarea

drogurilor este similară administrării venos centrale. drogurilor este similară administrării venos centrale. Există truse dedicate cu toate materialele necesare. Există truse dedicate cu toate materialele necesare. Doza medicamentelor în administrarea intraosoasă este aceiaşi Doza medicamentelor în administrarea intraosoasă este aceiaşi

ca în administrarea intravenoasă. ca în administrarea intravenoasă. La bolnavul hipovolemic cu acces venos periferic imposibil La bolnavul hipovolemic cu acces venos periferic imposibil

accesul intraosos oferă o bună alternativă de refacere a accesul intraosos oferă o bună alternativă de refacere a volemiei.volemiei.

ACCESUL VENOS CENTRALACCESUL VENOS CENTRAL

AvantajeAvantaje DezavantajeDezavantajetimpul scurt de circulaţie a timpul scurt de circulaţie a drogurilor drogurilor administrarea de volum administrarea de volum mare în timp scurt mare în timp scurt acces venos sigur şi de acces venos sigur şi de durată durată se pot administra soluţii se pot administra soluţii hipertone/catecolaminehipertone/catecolamine

întreruperea temporară a întreruperea temporară a masajului cardiac masajului cardiac externexterntimp lung de instalaretimp lung de instalarecomplicaţii cu risc vital complicaţii cu risc vital

ADMINISTRAREA ADMINISTRAREA ENDOTRAHEALĂ ENDOTRAHEALĂ

A DROGURILOR ÎN RCRA DROGURILOR ÎN RCR

administrarea se face prin instilare pe sonda traheală administrarea se face prin instilare pe sonda traheală doză de 2-2,5 ori mai mare decât la administrarea ivdoză de 2-2,5 ori mai mare decât la administrarea iv drogurile se diluează în NaCl 0,9% 5-10mldrogurile se diluează în NaCl 0,9% 5-10ml 5 ventilaţii viguroase cu balonul autogonflabil 5 ventilaţii viguroase cu balonul autogonflabil

RESUSCITAREA CARDIO-RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIERESPIRATORIE

EE ELECTROCARDIOGRAFIA: ELECTROCARDIOGRAFIA: Forme electrice de oprire cardiacăForme electrice de oprire cardiacă

Fibrilaţia ventricularăFibrilaţia ventriculară Tahicardia ventriculară fără pulsTahicardia ventriculară fără puls Activitatea electrică fără pulsActivitatea electrică fără puls

Disociaţia electro-mecanicăDisociaţia electro-mecanică Pseudodisociaţia electro-mecanicăPseudodisociaţia electro-mecanică Ritmul idio-ventricularRitmul idio-ventricular Ritmuri de scăpareRitmuri de scăpare Bradiasistolia Bradiasistolia

AsistoliaAsistolia

Identificarea formei electrice de oprire cardiacă permite Identificarea formei electrice de oprire cardiacă permite aplicarea algoritmului optim de RCRaplicarea algoritmului optim de RCR

RESUSCITAREA CARDIO-RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIERESPIRATORIE

FF DEFIBRILAREA: DEFIBRILAREA:Defibrilarea este un termen utilizat pentru a Defibrilarea este un termen utilizat pentru a

desemna livrarea desemna livrarea nesincronizatănesincronizată cu complexul cu complexul QRS a unui şoc electric.QRS a unui şoc electric.

Şocul electric induce o Şocul electric induce o depolarizare sincronădepolarizare sincronă urmată de urmată de repolarizare sincronărepolarizare sincronă a tuturor a tuturor fibrelor miocardice. Deci, după şocul electric fibrelor miocardice. Deci, după şocul electric toate fibrele miocardice ajung la un numitor toate fibrele miocardice ajung la un numitor comun: comun: ”zero” electric”zero” electric. Acest fenomen . Acest fenomen permite intrarea în funcţie a centrului cardiac permite intrarea în funcţie a centrului cardiac cu funcţie spontană de pacemaker, care va cu funcţie spontană de pacemaker, care va prelua controlul activităţii electrice şi prelua controlul activităţii electrice şi mecanice a inimii.mecanice a inimii.

DEFIBRILAREADEFIBRILAREA

TEHNICA DEFIBRILĂRII:TEHNICA DEFIBRILĂRII: Poziţia pacientuluiPoziţia pacientului Poziţia resuscitatoruluiPoziţia resuscitatorului Pregătirea şi poziţionarea padelelorPregătirea şi poziţionarea padelelor AtenţionareaAtenţionarea Energia utilizatăEnergia utilizată Verificarea eficienţeiVerificarea eficienţei

CARACTERISTICILE CARACTERISTICILE DEBIBRILĂRIIDEBIBRILĂRII

Precocitatea defibrilăriiPrecocitatea defibrilării „„Shock first versus CPR first”Shock first versus CPR first” Scurtarea intervalului între ultima compresie sternală şi şocScurtarea intervalului între ultima compresie sternală şi şoc „„1-Shock Protocol”1-Shock Protocol” RCR după şocRCR după şoc

ENERGIA UTILIZATĂ ÎN ENERGIA UTILIZATĂ ÎN DEFIBRILAREDEFIBRILARE

curent monofazic – iniţial 360 J şi continuă cu curent monofazic – iniţial 360 J şi continuă cu aceiaşi energie la următoarele şocuri.aceiaşi energie la următoarele şocuri.

curent bifazic - iniţial o energie de 200 J, apoi curent bifazic - iniţial o energie de 200 J, apoi energii crescânde de 300 J şi 360 J.energii crescânde de 300 J şi 360 J.

În fibrilaţia ventriculară/tahicardia ventriculară În fibrilaţia ventriculară/tahicardia ventriculară fără puls recurentă - energia utilizată pentru fără puls recurentă - energia utilizată pentru următorul şoc va fi energia care a convertit următorul şoc va fi energia care a convertit ritmulritmul..

ŞOCUL ELECTRIC EXTERNŞOCUL ELECTRIC EXTERN

Termenul de Termenul de cardioversiecardioversie este utilizat pentru este utilizat pentru livrarea sincronizată cu complexul QRS a unui livrarea sincronizată cu complexul QRS a unui şoc electric. Sincronizarea evită livrarea şoc electric. Sincronizarea evită livrarea şocului în perioada refractară relativă a ciclului şocului în perioada refractară relativă a ciclului cardiac, perioadă în care şocul electric poate cardiac, perioadă în care şocul electric poate induce fibrilaţie ventriculară. induce fibrilaţie ventriculară.

Termenul de Termenul de defibrilaredefibrilare este utilizat pentru este utilizat pentru livrarea nesincronizată cu complexul QRS a livrarea nesincronizată cu complexul QRS a unui şoc electric.unui şoc electric.

CARDIOVERSIACARDIOVERSIA

PREGĂTIRI PENTRU CARDIOVERSIEPREGĂTIRI PENTRU CARDIOVERSIE Bolnavul trebuie să aibă monitorizare ECG şi monitorizarea Bolnavul trebuie să aibă monitorizare ECG şi monitorizarea

noninvazivă a TA.noninvazivă a TA. Se instituie oxigenoterapia.Se instituie oxigenoterapia. Se instituie un acces venos.Se instituie un acces venos. Instrumentarul, materialele şi drogurile de resuscitare trebuie Instrumentarul, materialele şi drogurile de resuscitare trebuie

să fie pregătite.să fie pregătite. Se practică analgezie şi sedare. Se practică analgezie şi sedare.

CARACTERISTICI COMPARATIVE CARACTERISTICI COMPARATIVE ALE CARDIOVERSIEI ŞI ALE CARDIOVERSIEI ŞI

DEFIBRILĂRIIDEFIBRILĂRII

PARAMETRPARAMETRUU

CARDIOVERSIECARDIOVERSIE DEFIBRILAREDEFIBRILARE

Energia Energia iniţialăiniţială

50-100 J50-100 J 200 J200 J

SincronizareSincronizarea cu a cu complexul complexul QRSQRS

DADA NUNU

IndicaţiiIndicaţii TPSV TPSV Flutter atrial paroxisticFlutter atrial paroxisticFibrilaţia atrială Fibrilaţia atrială paroxisticăparoxisticăTahicardia ventriculară cu Tahicardia ventriculară cu pulspuls

Fibrilaţia ventricularăFibrilaţia ventricularăTahicardia ventriculară Tahicardia ventriculară fără pulsfără pulsTahicardia ventriculară Tahicardia ventriculară polimorfă cu pulspolimorfă cu puls

MONITORIZAREA ÎN CURSUL MONITORIZAREA ÎN CURSUL RCRRCR

COCO22 expirat expirat ECGECG

STATUSUL STATUSUL POSTRESUSCITAREPOSTRESUSCITARE

după reluarea circulaţiei spontane după reluarea circulaţiei spontane perioadă de mari dezechilibre homeostatice perioadă de mari dezechilibre homeostatice generate de:generate de:

leziunile hipoxiceleziunile hipoxice leziuni ischemice leziuni ischemice leziuni de reperfuzie.leziuni de reperfuzie.

FIZIOPATOLOGIA FIZIOPATOLOGIA STATUSULUI STATUSULUI

POSTRESUSCITAREPOSTRESUSCITAREHemodinamHemodinamicic

Disfuncţie miocardică Disfuncţie miocardică (prin ischemia miocardică globală şi defibrilare)(prin ischemia miocardică globală şi defibrilare)Sindrom de debit cardic scăzutSindrom de debit cardic scăzutCreştere tranzitorie a enzimelor miocardiceCreştere tranzitorie a enzimelor miocardiceInstabilitate hemodinamicăInstabilitate hemodinamicăTulburări de ritmTulburări de ritm

NeurologicNeurologic Comă Comă Iniţial hiperemie cerebrală, apoi reducerea fluxului sanguin Iniţial hiperemie cerebrală, apoi reducerea fluxului sanguin cerebrale (chiar la valori normale ale TA medii)cerebrale (chiar la valori normale ale TA medii)Hipertemie de origine centralăHipertemie de origine centralăConvulsii Convulsii

RespiratorRespirator Disfuncţie ventilatorieDisfuncţie ventilatorieTulburări de oxigenare sanguinăTulburări de oxigenare sanguină

MetabolicMetabolic Acidoză metabolicăAcidoză metabolicăHiperglicemie Hiperglicemie

STATUSUL STATUSUL POSTRESUSCITAREPOSTRESUSCITARE

Tulburările pot fi:Tulburările pot fi: modeste şi cu tendinţă progresivă spre modeste şi cu tendinţă progresivă spre

rezoluţie rezoluţie severe şi persistentesevere şi persistente

coma persistentăcoma persistentăhipertermia centralăhipertermia centralăconvulsiileconvulsiilesindromul de disfuncţie multiplă de organesindromul de disfuncţie multiplă de organe

frecvente la 48-72 ore postresuscitareprognostic nefavorabil