ANUL I MANAGEMENTUL PROIECTULUI CULTURAL Manual recomandat: Daniela Elena Ştefănescu – Managementul proiectelor europene, Bucureşti, Editura Fundaţiei “România de Mâine”, 2005 (note de curs) sau 2006 Obiectivul principal al cursului:

La sfârşitul semestrului de instruire, studenţii vor conştientiza faptul că, în societatea contemporană, activitatea oricărei instituţii/întreprinderi, entităţi publice sau private va fi imaginabilă numai cu condiţia ca ea să fie organizată pe bază de proiecte moderne, complexe, care impun o viziune nouă, începând cu analiza necesităţilor acestora şi terminând cu reutilizarea eficientă a rezultatelor lor.

Studenţii vor dobândi, de asemenea, cunoştinţele, abilităţile şi deprinderile necesare pentru elaborarea şi implementarea unui proiect cultural, capacităţile manageriale pentru coordonarea realizării unui proiect cultural complex, precum şi instrumente de căutare adecvate. Modul de stabilire a notei finale: evaluare computerizată, pe baza unui test grilă cu 20 de itemi.

Itemii vor fi formulaţi din următoarele teme: A. Definiţia proiectului şi caracteristicile sale - Instrument de planificare, coordonare, realizare şi control al activităţilor proiectate; - Caracteristici: inovativ, logic, organizat metodic şi progresiv; - Obiective clar definite; - Obţinerea rezultatelor scontate conform obiectivelor stabilite. B. Cerinţe prealabile de pregătire pentru montarea unui proiect: - Colectarea informaţiei; - Analiza resurselor entităţii care urmează să fie promotorul proiectului; - Analiza SWOT; - Matricea de portofoliu. C. Finanţări nerambursabile pentru proiecte culturale: - Naţionale - din surse guvernametale (AFCN, ministere, agenţii şi alte instituţii româneşti); - Private (organizaţii, entităţi private nonprofit sau generatoare de profit); - Internaţionale (Comisia Europeană prin Agenţia sa pentru educaţie, audiovizual şi cultură – EACEA -, Consiliul Europei, Fundaţii culturale, Programe ale oficiilor diplomatice acreditate la Bucureşti, UNESCO prin Comisia IV Cultură etc.). D. Parteneriate şi constituirea consorţiului - Parteneriatul ca cerinţă obligatorie; - Cum se constituie un consorţiu;

- Distribuirea rolurilor în proiect. E. Primii paşi în elaborarea proiectului: - Studierea ghidului finanţatorului; - Informare asupra temelor prioritare ale anului pentru care se implementează proiectul; - Stabilirea temei proiectului (nemarginală, transparentă, suplă şi ambiţioasă); - Stabilirea titlului proiectului (sugestiv, atractiv pentru finanţator, maxim 150 de caractere); - Acronimul – să sugereze titlul proiectului (maxim 10 caractere); - Logo-ul – este marca proiectului (trebuie să sprijine promovarea proiectului, să fie estetic şi să utilizeze culori sugestive); - Grupul ţintă şi aparţinătorii acestuia. F. Elaborarea propunerii de proiect Se face pe formularele tipizate recomandate de finanţator şi cuprinde: - Informaţii asupra propunerii – identificator de apel; - Informaţii administrative privind coordonatorul principal de proiect; - Rezumatul proiectului – obiectivele propunerii (maxim 1000 de caractere); descrierea propunerii (maxim 2000 de caractere); rezultate scontate şi repere în contextul obiectivelor programului de lucru (maxim 500 de caractere); - Profilul fiecărui partener – un formular pentru fiecare partener, inclusiv „cod participant”; - Scurtă prezentare a costurilor pe elemente de cheltuieli şi pe parteneri; - Organigrama proiectului - Întrunirile de lucru în cadrul etapei de elaborare a proiectului şi în timpul desfăşurării acestuia; - Anexe (diagrama GANTT, diagrama PERT etc.) - Documentaţie suplimentară: statutul entităţii solicitante, declaraţie de onoare a solicitantului asupra solvabilităţii entităţii, scrisorile de intenţie, CV-urile partenerilor etc. G. Evaluare, Valorizare, Difuzare, Raportare Aceste componente ale proiectului sunt obligatorii pentru toţi partenerii de proiect. - Evaluare bimestrială şi finală – analiza periodică a rezultatelor obţinute în timpul şi după implementarea proiectului şi indicarea unor acţiuni corective, acolo unde este cazul, în vederea obţinerii rezultatelor şi atingerii obiectivelor prevăzute prin instrumentele de planificare ale programului; - Valorizare – informarea grupului ţintă, a mass-media, a instituţiilor, organismelor şi organizaţiilor potenţial interesate de proiect, asupra elaborării, respectiv finalizării produsului (prin comunicate de presă, conferinţe de presă, prezentări în cadrul unor mese rotunde, târguri de profil etc.) ; - Difuzare pe bază de precomandă; - Raportarea se face către finanţatorul de proiect, care, în funcţie de rezultatele obţinute (calitatea produsului), acordă sau nu ultima tranşă de finanţare, precum şi calificativul pentru realizarea proiectului (care poate fi: „roşu”, „orange” sau „verde”). In cazul calificativului „verde” ai mari şanse să obţii o nouă finanţare pentru un nou proiect sau pentru transferarea inovaţiei proiectului deja implementat.

H. Câteva din cele mai frecvente greşeli la întocmirea dosarului de candidatură

Unele proiecte nu sunt selectate pentru finanţare din cauza unor greşeli tehnice sau administrative deoarece aplicantul n-a fost atent la detalii atunci când a aplicat Ghidul de completare a dosarului de candidatură.

De ce nu intră unele proiecte nici măcar în procesul de selecţie? Greşeli administrative: - Lipsa actelor statutare ale solicitantului şi/ sau ale partenerului; - Ne-eligibilitatea solicitantului sau/şi a activităţilor propuse; - Neîncadrarea în bugetul maxim sau minim admis (finanţarea nerambursabilă nu poate depaşi (80% din costurile eligibile, iar contribuţia candidatului/candidaţilor nu poate fi mai mică de 20%); - Lipsa declaraţiilor de parteneriat / scrisorilor de intenţie; - Lipsa CV-urilor echipei; - Documentaţia suplimentară incompletă (cca 20% din solicitanţi sunt respinşi din această cauză);

- Lipsa semnăturilor solicitantului în original. De ce intră unele proiecte în evaluare, dar nu sunt selectate?

Greşeli tehnice: - Lipsa detaliilor în ceea ce priveşte experienţa anterioară a solicitantului sau a partenerilor; - CV-uri completate necorespunzător; - Descrierea neclară a grupurilor ţintă; - Analiza nevoilor de informare a grupurilor ţintă; - Activităţile propuse nu sunt corelate cu nevoia de informare a grupului ţintă;

- Bugetul nu are legătură cu activităţile propuse - Matricea logică nu este completată corect atât cu indicatori

calitativi, cât şi cantitativi Test de evaluare din toată materia semestrului I (model pentru examen) Alegeţi varianta corectă: 1. Printre instituţiile europene finanţatoare de proiecte culturale se numără: a) OSCE b) OPEC c) EACEA 2. Cerinţele prealabile montării unui proiect prevăd analiza: a) SMART b) SWOT c) GANTT 3. Rezumatul de prezentare a unui proiect conţine: a) Identificatorul de apel, coordonatele promotorului de proiect şi codul său de participant; b) Obiectivele, descrierea propunerii şi rezultatele scontate; c) Pachetele de lucru, bugetul estimat, sursele alternative de finanţare, planul de evaluare.

4. Acronimul proiectului reprezintă : a) Titlul b) Marca c) O prescurtare sugestivă a titlului 5. Care sunt instrumentele de finanţare ale Uniunii Europene pentru domeniile cultură şi educaţie? a) Programele Lifelong Learning - LLL (cu sub-programele: Comenius, Erasmus, Leonardo da Vinci, Grundtvig), Transversal Programme (Programe transversale), Cultura 2007-2013, Youth in Action (Tineret), Citizens for Europe (Cetăţeni pentru Europa) etc. b) Programele pentru IMM c) Programele structurale d) Programele PC6, PC7 6. Procesul prin care sunt determinate eficacitatea şi eficienţa proiectului este: a) Un obiectiv; b) O evaluare; c) Un audit 7. Ce reprezintă diagrama GANTT? a) Managementul timpului de proiect b) Managementul resurselor umane c) Managementul costurilor proiectului 8. De ce sunt proiectele respinse de la finanţare ? a) greşeli de redactare b) greşeli de traducere în limba finanţatorului c) greşeli tehnice şi administrative d) greşeli privind ordinea paginilor 9. Care este contribuţia financiară obligatorie a solicitantului? a) 80%; b) 20%; c) sub 20% 10. Programul Grundtvig este un program: a) structural; b) al Consiliului Europei; c) sub-program pentru adulţi în cadrul LLL; d) sub-program al CNCSIS pentru dezvoltare 1) c; 2) b; 3) b; 4) c; 5) a; 6) b; 7) a; 8) c; 9) b; 10) c. Bibliografie a) Obligatorie :

Băcanu, Bogdan. Practici de management strategic. Metode şi studiu de caz. Bucureşti, Editura Polirom, 2006. http://www.finantare.ro/ghid-granturi.html http://europa.eu.int b) Facultativă : Riot, Daniel şi Kauffer, Sandrine. L’Europe, cette emmerdeuse. City Editions, 2008. Hermet, Guy. Cultură şi democraţie. Bucureşti, Editura Pandora, 2002. Echkenazi, José. Ghidul Uniunii Europene. Bucureşti, Editura Niculescu, 2007. Eppler, Mark. Capcanele managementului. Bucureşti, Editura Polirom, 2007. http://www.unesco.org/culture

- Sinteza cursului - Intr-o lume din ce in ce mai mai dinamica si mai globalizata a aparut necesitatea schimbarii filozofiei de conducere a institutiilor si a organizatiilor nonguvernamentale care au ca obiect activitatea culturala. Trecand de la un regim dictatorial cu o economie centralizata, in care orice initiativa era grav restrictionata, la o economie de piata dinamica, prin definitie concurentiala, operatorii culturali au fost obligati sa-si regandeasca activitatea pe principii noi. In consecinta, au fost necesare schimbarea, modernizarea si reproiectarea managementului institutiilor/organizatiilor culturale, gasirea de finantari alternative ca fiind conditii imperios necesare pentru existenta viitoare a acestora. Managementul proiectului a aparut tocmai din necesitatea adoptarii unui instrument de planificare, coordonare, realizare şi control al unei activităţi complexe fie ea din domeniul politicii, economiei sau culturii. Astazi, orice activitate moderna este privita ca un proiect modern, cu un caracter complex, care impune o viziune noua incepand cu cerintele proiectului si terminand cu reutilizarea eficienta a rezultatelor sale, cu sansele de durabilitate ale acestuia. „Principala caracteristica definitorie a unui proiect este noutatea sa... Proiectul este un proces nerepetitiv care realizeaza o cantitate noua, unicat, bine definita, in cadrul unor organizatii specializate. Proiectul are drept caracteristica o actiune unica, specifica noua, formata dintr-o succesiune logica de activitati componente cu caracter inovational de natura diferita, realizate intr-o maniera organizata metodic si progresiv, avand puncte de plecare si de finalizare bine definite, destinate pentru obtinerea cu succes de noi rezultate complexe, necesare pentru satisfacerea de obiective clar exprimate” (C.Opran. Managementul proiectului). Etape premergatoare proiectului. Inainte de a incepe montarea oricarui proiect, trebuie sa colectam informatii privitoare la posibile programe de finantare nerambursabila aflate in desfasurare sau in pregatire pentru lansare; sa analizam obiectivele si prioritatile diferitelor programe de finantare, criteriile de eligibilitate,

criteriile de evaluare a proiectelor; sa analizam conditiile financiare : suma minima si maxima care poate fi solicitata, nivelul si structura contributiei cofinantarii, care trebuie suportata de solicitant. Avand aceste informatii trecem la evaluarea situatiei entitatii pe care o reprezentam, din punct de vedere al imaginii si credibilitatii sale, al resurselor umane si financiare. Aceasta evaluare se realizeaza pe baza analizei SWOT. SWOT presupune analizarea punctelor tari, a fortelor potentiale (S), a punctelor slabe, adica a deficientelor (W), a oportunitatilor potentiale (O), precum si a amenintarilor si a riscurilor care pot apare (T). Forte potentiale (S) pot fi: resursele financiare disponibile, accesul la economii, avantaje ale costurilor, competenţe in arii cheie, dotare tehnologica moderna etc. Potential slab (W) poate insemna: echipament invechit, imagine defavorabila, gestionare defectuoasa, lipsa informatiilor, birocratie excesiva etc. Oportunitati potentiale (O): cererea in crestere a produselor, transfer de inovatie, integrare pe verticala s.a Amenintari, riscuri (T): personal insuficient pregatit, recesiune, reduceri de personal. In functie de toate acestea, se va lua decizia in privinta oportunitatii proiectului si, daca aceasta este pozitiva, se va urmari solicitarea unui grant. Grantul reprezinta o suma de bani acordata drept finantare nerambursabila pentru indeplinirea unui scop anume, in cazul nostru elaborarea si implementarea unui proiect cultural. Etapele proiectului. Pentru a incepe elaborarea unui proiect trebuie sa avem intai un portofoliu de idei, pe care am vrea sa le punem in practica prin intermediul unui asemenea instrument. Ideea asupra careia ne vom opri va trebui sa tina seama de conjunctura, de principalele directii ale anului de proiect in domeniul culturii pe plan national si international (european cu precadere), de câmpurile prioritare de acţiune ale finanţatorilor, de gradul de fezabilitate al proiectului (>50%; <80%). Daca gradul de fezabilitate va fi de sub 50%, va trebui sa renuntam la ideea acelui proiect si sa cautam una mai aproape de necesitatile si de posibilitatile reale ale entitatii publice/private respective. Odata clarificata ideea proiectului, se trece la stabilirea temei acestuia, care nu trebuie sa fie marginala, trebuie să fie transparentă, suplă şi ambiţioasă. In prezent, temele privilegiate in ceeace priveste domeniul culturii sunt: dialogul intercultural şi prevenirea conflictelor prin intermediul acestuia; creatie si inovare; unitate în diversitate („ Bogăţia acestei lumi constă în diversitatea sa”, afirma nu demult dl. Koichiro Matzuura, directorul general al UNESCO); multilingvismul şi sprijinirea limbilor mici, mobilitate profesională, perfectionarea profesionala de-a lungul intregii vieti (Longlife Learning), crearea de parteneriate, consorţii sau reţele. Identificarea partenerilor si constituirerea consortiului de proiect. Dupa ce am stabilit tema proiectului si principalele sale directii de actiune, trebuie sa trecem la identificarea partenerilor. In alegerea acestora trebuie, de asemenea, sa tinem cont de exigentele finantatorilor. In general, in functie de criteriile de eligibilitate stabilite de finantator, partenerii pot fi nationali, regionali, europeni sau din afara spatiului european. Partenerii alesi trebuie să fie serioşi şi neapărat complementari. Ei vor constitui consorţiul de proiect. Consorţiul creat in cadrul unui proiect este o organizatie virtuala, fara obligatia de a apartine unui spatiu anume, in care membrii ei rezolva o problema comuna, depun un efort comun, indiferent de dispunerea in spatiu a oamenilor si a

resurselor. El este format din entitati publice si/sau private care au un profil asemenator si interese comune in domeniul ales de proiectul implementat. Consortiul isi distribuie rolurile in proiect astfel: coordonator al proiectului este initiatorul său, care, in mod obisnuit este si contractor principal, contractori secundari fiind partenerii de proiect, iar subcontractantii sunt desemnati de fiecare partener, in functie de necesitatile de implementare a proiectului. Coordonatorul are un rol esential in implementarea unui proiect, el trebuie să aibă intotdeauna solutii alternative, pentru că el trebuie sa previna sau sa rezolve orice eventual blocaj survenit in perioada de implementare a proiectului, operand rapid o schimbare pentru continuarea vietii proiectului. El trebuie să bată la toate uşile posibile pentru a asigura realizarea si sustenabilitatea proiectului său, să fie perseverent, să utilizeze tehnologiile de vârf pentru mărirea eficacităţii demersului consortiului, să aiba o intervenţie lucidă şi sagace. Constructia proiectului. Incepe dupa studierea atenta a pachetului informativ al programului de finantare, care cuprinde: ghidul finantatorului, formularul cererii de finantare si formularele documentelor anexă necesare pentru intocmirea dosarului de candidatura. Se stabilesc: - titlul proiectului, care trebuie sa fie sugestiv si atractiv pentru finantator, pentru ca uneori se citesc numai titlul proiectului si bugetul. Titlul nu trebuie sa depaseasca 150 de caractere; - acronimul trebuie sa sugereze titlul proiectului si, de cele mai multe ori, reprezinta o prescurtare a titlului proiectului. El nu trebuie sa depaseasca 10 caractere; - logo-ul este marca proiectului, el trebuie să fie sugestiv, să sprijine promovarea proiectului, să faciliteze recunoaşterea rapidă a acestuia pe INTERNET (logo-ul nu este obligatoriu, dar poate reprezenta un atu in plus la evaluare); - grupul tinta ( creatori din domeniul artelor, profesionisti in program de formare continua, tineri cercetatori, studenti, elevi, categorii defavorizate etc.). Elaborarea propunerii de proiect. Se face pe formularele tipizate recomandate de finantator. Pornindu-se de la informatiile cuprinse in pachetul informativ, activitatea de completare a dosarului de candidatura va urmari doua directii: 1. Completarea formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice logica etc.) 2. Colectarea informatiilor pentru anexele necesare (statutul juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei de proiect, care contin informatii ce pot fi utilizate in argumentarea proiectului). Formularele obligatorii conţin urmatoarele capitole: Formularul A - informaţii asupra propunerii: acronim, identificator de apel; - informaţii administrative privind coordonatorul proiectului; - rezumatul proiectului, care cuprinde: obiectivele propunerii (maxim 1000 de caractere), descrierea propunerii (maxim 2000 de caractere), rezultate si repere in contextul obiectivelor de lucru (maxim 500 de caractere): - costul total al proiectului, pe elemente de cheltuieli pentru fiecare partener, mentionarea fondurilor deja primite (daca este cazul), a fondurilor solicitate de la finantatorul caruia ii este adresata cererea si a fondurilor solicitate de la alti finantatori, mentionarea modului de finantare in viitor (durabilitatea/

sustenabilitatea proiectului); – profilul fiecărui participant – un formular pentru fiecare participant, inclusiv „codul participantului”; Formularul B Contine organigrama proiectului, care trebuie sa defineasca in mod concis si sintetic, sub forma grafica, principalele obiective ale proiectului in legatura interdependentă dintre ele, planul de lucru plus tabelele si diagramele cerute in anexe: distributia pachetelor de lucru (WP) in cadrul proiectului; organigrama de dependenta (graficul PERT); programarea activitatilor desfasurate in proiect (managementul timpului de proiect = diagrama GANTT); matricea logica sau portofoliul de proiect (reprezinta o metoda de prezentare pe scurt si clar a continutului unui proiect; ea se prezinta sub forma unui tabel cu patru coloane si patru randuri, continand principalele elemente ale unui proiect); analiza pachetelor de lucru (WP). Formularul C Prezinta membrii consortiului preliminar – fiecare partener cu posibile pozitii in cadrul consortiului si cu elemente de identificare: adresa, telefon, fax, e-mail, persoana de contact etc., precum si rolul fiecaruia in proiect. Formularul D Prevede workshop-urile din cadrul etapei de elaborare si implementare a proiectului. Reprezentantii partenerilor din consortiul format pentru realizarea propunerii de proiect trebuie sa se intalneasca lunar sau ori de cate ori este nevoie pentru bunul mers al proiectului. Aceste intalniri de lucru pot fi reale din punct de vedere fizic sau virtuale, folosind comunicarea electronica. In cadrul acestor intruniri de lucru (workshop-uri) se vor repartiza sarcinile de lucru ale fiecarui partener, se va analiza stadiul indeplinirii sarcinilor dintre cele doua intruniri, se vor distribui noi sarcini pana la intalnirea viitoare si/sau pentru toata durata de elaborare a proiectului. Cateva dintre cele mai frecvente greseli la intocmirea dosarului de candidatura. Unele proiecte prezentate spre finantare nu sunt selectate datorita unor greseli tehnice sau administrative, deoarece aplicantul nu a fost atent la unele detalii atunci cand a aplicat recomandarile Ghidului de completare a dosarului de candidatura. Din aceasta cauza unele proiecte prezentate nu intra nici macar in procesul de prima selectie, iar altele, desi au intrat in evaluare, nu sunt selectate pentru finantare. Sa trecem in revista cateva dintre cele mai frecvente greseli. Greseli administrative: - lipsa actelor statutare ale solicitantului si/sau ale partenerilor; - ne-eligibilitatea solicitantului sau/si a activitatilor propuse; - neincadrarea in bugetul maxim sau minim admis (finantarea nerambursabila nu poate depasi 80% (in rare cazuri 90%) din costurile eligibile, iar contributia candidatului/candidatilor nu poate fi mai mica de 20% (in cazuri de exceptie 10%); - lipsa declaratiilor de parteneriat / scrisorilor de intentie; - lipsa CV-urilor echipei; - documentatie suplimentara incompleta (cca 20% din solicitanti sunt respinsi din aceasta cauza); - lipsa semnaturilor solicitantului, in original. Greseli tehnice:

- lipsa detaliilor in ceea ce priveste experienta anterioara a solicitantului / a partenerilor; - CV-uri completate necorespunzator; - descrierea neclara a grupurilor tinta; - analiza incompleta a nevoilor de informare a grupurilor tinta; - activitatile propuse nu sunt corelate cu nevoia de informare a grupului tinta; - bugetul nu are legatura cu activitatile propuse; - matricea logica nu este completata corect cu indicatorii calitativi, nici cu cei cantitativi. Finantari nerambursabile pentru proiecte culturale: nationale, europene, internationale sau private. Programe nationale Programe AFCN. Administratia Fondului Cultural National (AFCN) este institutia careia Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National i-a delegat finantarea unor proiecte ale sale. Prin finantarile nerambursabile acordate, pe baza de proiecte, AFCN contribuie la cresterea interesului opiniei publice fata de cultura, la participarea directa la actul de cultura, precum si la cresterea numarului de consumatori avizati de cultura. AFCN subventioneaza: - proiecte culturale; - proiecte editoriale: carte si reviste culturale. Proiectele culturale sprijinite financiar apartin urmatoarelor arii tematice: activitati muzeale, arte vizuale si arhitectura, cultura scrisa, educatie culturala, interventie culturala, teatru, dans, muzica, patrimoniu cultural national material si imaterial, management cultural si formare profesionala. Proiectele editoriale sunt evaluate pentru acordarea de finantare in functie de: anvergura proiectului, calitatea produsului, publicul tinta caruia i se adreseaza, capacitatea operationala a solicitantului, raportul cost-valoare culturala dintre cheltuielile estimate si necesarul pentru realizarea proiectului editorial. Au acces la finantare institutiile publice de cultura si organizatiile neguvernamentale de profil. Consiliul AFCN a stabilit urmatoarele prioritati de finantare, adaptate orientarilor Planului National de Dezvoltare pentru cultura, in perioada 2007- 2013: • incurajarea tinerilor creatori • promovarea creatiei literare contemporane • explorarea diferentelor culturale si a diversitatii culturale • cultura nationala in context european • pastrarea identitatii nationale • valorificarea patrimoniului imaterial • arta pentru schimbarea sociala si pentru schimbarea mentalitatilor Au acces la finantare institutiile publice de cultura si organizatiile neguvernamentale de profil. Mai multe informatii pe: www.afcn.ro Promocult Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National finanteaza in 2008 (cu posibila extindere si pe anii urmatori) Programul de Pomovare a Artei Contemporane din Romania in statele membre ale Uniunii Europene. Acest

Program, denumit in continuare “Promocult”, are ca obiectiv principal promovarea valorilor culturale contemporane din Romania prin intermediul proiectelor si actiunilor culturale din domeniul artelor vizuale, artelor spectacolului si culturii scrise. Prin “Promocult” nu se acorda finantari nerambursabile pentru producerea de bunuri culturale, ci doar pentru promovarea acestora. Poate solicita finantare orice persoana fizica autorizata sau persoana juridica de drept public sau privat, romana sau straina, care indeplineste urmatoarele conditii: a) este autorizata, respectiv infiintata, in conformitate cu prevederile legale; b) nu are datorii la bugetul de stat sau la bugetul local; c) a respectat obligatiile asumate prin contractele de finantare nerambursabila anterioare. Acordarea de finantari nerambursabile este conditionata de existenta altor surse de finantare, proprii sau atrase de beneficiar, in limita unui procent de minim 20% din valoarea totala a ofertei culturale propuse spre finantare: contributia proprie sau atrasa de beneficiar poate fi asigurata in numerar si/sau in natura Mai multe informatii la: http://www.finantare.cultura-net.ro Programul CANTEMIR A fost constituit în anul 2006 ca un program de finanţare nerambursabilă al Institutului Cultural Român, pentru proiecte culturale derulate în mediul internaţional, cu impact pe pieţele de profil din străinătate. Din acest an, programul funcţionează în baza Ordonanţei nr. 2/2008. Pentru anul 2008, obiectivele Programului CANTEMIR sunt: - creşterea vizibilităţii şi accesibilităţii culturii româneşti pe pieţele culturale internaţionale; - încurajarea cooperării între artişti români şi străini. În consecinţă, vor fi sprijiniţi artiştii şi operatorii culturali din România care doresc să asigure o participare românească la festivaluri internaţionale importante din străinătate, precum şi operatorii culturali din România şi din străinătate care iniţiază proiecte de promovare a culturii şi civilizaţiei româneşti în străinătate sau care participă la proiecte de cooperare culturală menite să încurajeze dialogul intercultural. În anul 2008, Programul CANTEMIR cuprinde 3 secţiuni, fiecare având obiective şi priorităţi specifice: Secţiunea I: FESTIVAL “Culture by Request Secţiunea II: PROMOVARE “Culture to Go” Secţiunea III: COOPERARE “Culture to Share” Solicitanţii eligibili sunt, în general, persoane fizice sau persoane juridice de drept public sau privat, române sau străine autorizate, respectiv înfiinţate în condiţiile legii române sau străine, care doresc să realizeze un proiect cultural. Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie să respecte următoarele condiţii cumulative: • să se desfăşoare în parteneriat cu cel puţin o organizaţie culturală, publică sau privată, înregistrată legal (cu personalitate juridică) în ţara de desfăşurare a proiectului; • să se desfăşoare în afara României; • să se concretizeze într-un produs artistic nou care va fi prezentat publicului, ca parte a proiectului; • să nu fie dintre cele stabilite ca obligaţii sau programe minimale anuale (în cazul instituţiilor publice); • să fie cofinanţate de către solicitant din surse proprii sau atrase, în numerar, în procent de minimum 10% din valoarea finanţării solicitate de la ICR; • să nu fi fost respinse în cadrul unor sesiuni de evaluare anterioare ale Programului

CANTEMIR. Proiectele se pot înscrie într-unul sau mai multe dintre următoarele domenii: literatură, arte vizuale, arhitectură şi design, teatru, muzică, dans, film sau patrimoniu cultural. Analizarea şi evaluarea documentaţiei depuse de către solicitanţi pentru obţinerea finanţării, precum şi selecţionarea propunerilor de proiect care întrunesc punctajul necesar se fac de către comisii de evaluare şi selecţie constituite pe domenii. Comisiile de evaluare şi selecţie sunt formate din cel puţin 3 membri - experţi externi (din domenii artistice, experţi în comunicare şi promovare, experţi în domeniul managementului de proiect) şi reprezentanţi ai ICR. Criteriile de evaluare a proiectelor sunt: 1. Relevanţă . 2. Capacitate de implementare. 3. Metodologie. 4. Promovare. 5. Rezultate anticipate, impact şi durabilitate. 6. Originalitate şi calitate artistică. Mai multe informatii la: www.programulcantemir.ro Programul de finantare a editorilor straini pentru TRADUCEREA AUTORILOR ROMANI (TPS) Programul de finantare a editorilor straini pentru traducerea autorilor romani (TPS – Translation and Publication Support Programme) este un program al Institutului Cultural Roman, menit sa faciliteze accesul publicului strain la literatura romana si sa sprijine prezenta autorilor romani pe piata internationala de carte pentru traducere (si publicare, atunci cand este cazul). TPS sprijina publicarea si difuzarea in lume a operelor relevante pentru cultura romaneasca din domeniile literatura si stiinte umane. Subventiile se acorda pentru traducerea operelor relevante pentru cultura romaneasca si de larg interes pentru publicul din strainatate. Obiectivele programului TPS sunt: promovarea dialogului cultural si raspandirea culturii si istoriei romanesti in spatiul european, precum si sustinerea circulatiei operelor literare romanesti in spatiul european si international. Programul sprijina publicarea lucrarilor de fictiune si non-fictiune in domeniile literatura si stiinte umane, apartinand autorilor romani. Sunt considerate eligibile numai cererile si subventiile TPS formulate de editurile (private sau de stat) inregistrate in afara teritoriului statului roman. Mai multe informatii la: www.icr.ro PROGRAME ale UNIUNII EUROPENE Cultura este o sferă de acţiune relativ nouă pentru Uniunea Europeană (UE), cel puţin din punct de vedere legislativ. Temeiul juridic pentru acţiunea UE în acest domeniu a fost introdus doar în 1992, odată cu Tratatul de la Maastricht. Ţinta acţiunii UE în acest domeniu este încurajarea şi sprijinirea cooperării în Europa, pentru a sublinia importanţa patrimoniului european cultural comun. Comisia Europeană încurajează cultura în două feluri: - prin intermediul politicilor, în special al politicilor culturale, dar şi prin integrarea culturii în alte arii de interes ale UE, de exemplu în politicile concurenţei şi industriei; - prin acordarea de subvenţii, în principal prin programul “Cultura 2007 - 2013”, însă şi prin intermediul altor acţiuni, de exemplu în cadrul politicilor regionale. Cele două aspecte se află într-o strânsă legătură, programul fiind destinat să contribuie la dezvoltarea politicilor din domeniul culturii şi, în ultimă instanţă, să

promoveze valorile culturale comune, cu scopul de a pune în valoare patrimoniul cultural împărtăşit de popoarele Europei. “Cultura 2007 – 2013” Programul Uniunii Europene “Cultura 2007-2013” este principalul mecanism de sprijinire a sectorului cultural lansat de Uniunea Europeană. Programul contribuie la punerea în valoare a spaţiului cultural comun al europenilor, bazat pe o moştenire culturală similară, prin dezvoltarea cooperării culturale între creatori, operatori şi instituţii culturale din statele participante la program, cu scopul de a consolida sentimentul de apartenenţă la spaţiul european prin intermediul mobilităţii transnaţionale a persoanelor active în sectorul cultural, prin circulaţia transnaţională a operelor şi a produselor artistice şi culturale, prin dialogul intercultural. Programul are o durată de 7 ani şi un buget de 400 de milioane de euro. Partenerii de proiect trebuie să fie organizaţii înregistrate sau care-şi desfăşoară activitatea principală într-una din următoarele ţări: - statele membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria; - cele 3 ţări membre ale Spaţiului Economic European: Islanda, Liechtenstein si Norvegia; - ţările candidate la statutul de membru al UE: Croaţia, Turcia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Serbia. Ţările din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia–Herţegovina şi Muntenegru ar putea deveni eligibile în viitor cu condiţia semnării unui Memorandum de înţelegere privind participarea fiecăreia dintre aceste ţări la program. Toate acele ţări care nu sunt incluse în lista de mai sus a ţărilor eligibile sunt considerate ţări terţe. Obiectivele programului Programul a fost instituit pentru a pune în valoare spaţiul cultural comun al cetăţenilor Europei bazat pe un patrimoniu cultural comun. Atingerea acestui obiectiv se realizează prin activităţi de cooperare între operatori culturali din ţările eligibile, în vederea încurajării dezvoltării cetăţeniei europene. Programul are trei obiective specifice: - promovarea mobilităţii transnaţionale a persoanelor care activează în sectorul cultural; - încurajarea circulaţiei transnaţionale a operelor şi a produselor artistice şi culturale; - promovarea dialogului intercultural. Activităţile sprijinite prin intermediul programului se înscriu în trei mari categorii, care corespund componentelor programului. Componentele programului: I. Sprijinirea proiectelor culturale Organizaţiile culturale sunt sprijinite pentru a dezvolta în colaborare proiecte transnaţionale şi pentru a iniţia şi implementa activităţi culturale şi artistice. Scopul acestei componente este de a ajuta să coopereze organizaţii precum: teatre, muzee, asociaţii profesionale, centre de cercetare, universităţi, institute culturale şi autorităţi publice din diferite ţări participante la program, astfel încât sectoare

diferite să poată lucra împreună şi să îşi extindă sfera de influenţă culturală şi artistică dincolo de frontiere. În cadrul acestei componente există patru categorii: Componenta 1: Proiecte de cooperare multianuale (cu o durată de trei – cinci ani) Prin intermediul acestei prime categorii se doreşte sprijinirea dezvoltării unor relaţii de colaborare multianuale şi transnaţionale între minimum şase operatori culturali din cel puţin şase ţări eligibile, care să coopereze şi să desfăşoare activităţi culturale sectoriale şi transsectoriale comune, cu o durată de trei-cinci ani. Sunt disponibile fonduri între 200 000 şi 500 000 de euro pe an, sprijinul oferit de UE fiind însă limitat la maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Fondurile sunt destinate lansării sau extinderii sferei geografice de acoperire a unui proiect şi asigurării durabilităţii acestuia, după încheierea perioadei de finanţare. Componenta 2: Proiecte de cooperare (cu o durată de maximum 24 de luni). Aceasta se referă la acţiuni realizate în colaborare între cel puţin trei operatori culturali din cel puţin trei ţări eligibile, operatori culturali care cooperează şi desfăşoară activităţi sectoriale şi transsectoriale, cu o durată de cel mult doi ani. Vor fi finanţate cu prioritate acele acţiuni care explorează modalităţi de cooperare pe termen lung. Sunt disponibile fonduri între 50 000 şi 200 000 de euro, sprijinul oferit de UE fiind însă limitat la maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Componenta 3: Proiecte de traducere literară (cu o durată de maximum 24 de luni) Cea de-a treia categorie se referă la finanţarea proiectelor de traducere. Sprijinul oferit de UE pentru realizarea de traduceri literare are în vedere creşterea gradului de cunoaştere a literaturii şi a patrimoniului literar european, prin promovarea circulaţiei operelor literare între ţări. Editurile pot primi subvenţii pentru traducerea şi publicarea operelor de ficţiune, dintr-o limbă europeană într-o altă limbă europeană. Sunt disponibile fonduri între 2 000 şi 60 000 de euro, sprijinul oferit de UE fiind însă limitat la maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Componenta 4: Proiecte de cooperare cu ţări terţe (cu o durată de maximum 24 de luni) Cea de-a patra categorie se referă la sprijinul oferit proiectelor de cooperare culturală care vizează schimburi culturale între ţările care participă la program şi ţările terţe care au încheiat acorduri de asociere sau de cooperare cu UE, sub rezerva existenţei prevederilor care vizează domeniul cultural. Acţiunea trebuie să genereze o cooperare internaţională concretă. Proiectele de cooperare presupun implicarea a minimum trei operatori culturali, din cel puţin trei ţări eligibile şi cooperarea culturală cu cel puţin o organizaţie dintr-o ţară terţă selectată şi/sau presupun activităţi culturale desfăşurate în respectiva ţară terţă. Sunt disponibile fonduri între 50 000 şi 200 000 de euro, sprijinul oferit de UE fiind însă limitat la maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile. II. Sprijinirea organizaţiilor active la nivel european în domeniul culturii Organizaţiile culturale care sunt deja active sau care doresc să se implice în activităţi culturale la nivel european pot primi subvenţii pentru acoperirea costurilor lor. Această componentă vizează acele organizaţii care stimulează sentimentul unei experienţe culturale comune cu o reală dimensiune europeană. Subvenţiile se acordă pentru acoperirea costurilor operaţionale corespunzătoare desfăşurării activităţilor curente ale organizaţiilor beneficiare: a) ambasadori

b) reţele de advocacy c) festivaluri d) structuri de sprijinire a politicii Agendei europene pentru cultură, cu subcategoriile: i) platforme pentru dialog structurat ii) grupări de analiză a politicilor Sunt disponibile fonduri între 100 000 şi 600 000 de euro, în funcţie de categoria pentru care se solicită finanţare, sprijinul oferit de UE fiind însă limitat la maximum 80% din totalul cheltuielilor eligibile. III. Sprijinirea activităţilor de analiză, a colectării şi difuzării informaţiilor, precum şi optimizării impactului proiectelor din domeniul cooperării culturale Este oferit sprijin financiar atât pentru activităţi de analiză şi de difuzare care ajută la colectarea şi cercetarea rezultatelor, răspunzând astfel nevoii de date cantitative solide în sectorul cultural, cât şi pentru evaluarea rezultatelor în raport cu obiectivele programului. De asemenea, pornind de la necesitatea informării artiştilor şi organizaţiilor culturale la nivel local cu privire la programul Cultura, punctele de contact cultural sunt sprijinite financiar în toate ţările eligibile. Prin program se acordă fondurile necesare realizării de studii şi analize în domeniul cooperării culturale europene şi în cel al dezvoltării de politici culturale europene. Se are în vedere creşterea volumului şi a calităţii informaţiilor şi datelor disponibile, cu scopul dezvoltării unor analize şi date comparative referitoare la cooperarea culturală la nivel european, în special în ceea ce priveşte mobilitatea creatorilor şi a actorilor culturali, circulaţia operelor de artă, a produselor culturale şi artistice, dar şi dialogul intercultural. De asemenea, programul sprijină colectarea şi difuzarea informaţiilor şi activităţile al căror obiectiv este optimizarea impactului proiectelor. Programul promovează schimbul de experienţă şi bune practici, difuzarea informaţiilor referitoare la program, precum şi cooperarea culturală transeuropeană în sens larg. IV. Legături cu anii dedicaţi unor anumite teme, la nivel european Prin intermediul programului se intenţionează crearea unor legături cu activităţile desfăşurate în legătură cu anii dedicaţi unei anumite teme la nivel european. 2008: Anul dialogului intercultural, care este de altfel unul dintre obiectivele generale ale programului 2009: Anul creativităţii şi inovaţiei 2010: Anul de luptă împotriva sărăciei şi excluziunii sociale Este încurajată crearea unor legături cu oricare din anii ce vor urma după 2010, care vor putea fi dedicaţi altor teme. Programe EACEA (Agenţia executivă pentru cultură, educaţie şi audiovisual) 2007-2013 Comisia Europeană a cedat spre administrare acestei Agenţii, o parte din programele ei de finanţare, pentru o mai directă colaborare cu entităţile publice sau private interesate. Agenţia are misiunea să implementeze programe şi activităţi în domeniile: educaţiei şi formării, cetăţeniei active, tineretului, audiovizualului şi culturii. Programele manageriate de Agenţie au scopul de a centraliza şi subvenţiona proiecte tehnice, care nu presupun luarea unor decizii politice. Formarea continuă / Lifelong Learning Subprograme

Comenius (educaţia în şcoală, program pentru profesori) Acţiunea c) proiecte multilaterale Acţiunea d) reţele multilaterale; Acţiunea e) măsuri de acompaniament Erasmus (pentru învăţământul superior) Acţiunea b) proiecte multilaterale; Acţiunea c) reţele tematice Erasmus; Acţiunea d) măsuri de acompaniament/însoţitoare; Leonardo da Vinci (formare profesională) Acţiunea d) proiecte multilaterale cu scopul de a îmbunătăţi sistemul de educaţie pentru adulţi prin dezvoltare şi transfer de inovaţie şi de bune practici; Acţiunea e) reţele tematice ale experţilor şi organizaţiilor; Acţiunea f) măsuri însoţitoare; Grundtvig (educaţia adulţilor) Acţiunea c) proiecte multilaterale cu scopul de a îmbunătăţi sistemul de educaţie pentru adulţi prin dezvoltare şi transfer de inovaţie şi de bune practici; Acţiunea d) reţele Grundtvig; Acţiunea e) măsuri însoţitoare; Programe Transversale Activitate cheie 1 (Politici de cooperare şi inovare) Acţiunea d) studiu şi analiză a politicilor şi sistemelor în domeniul educaţiei şi formării: i) studii şi cercetări; ii) dezvoltarea indicatorilor şi urmărirea statisticilor; iii) sprijin pentru unităţile naţionale ale reţelei Eurydice şi managementul Unităţii Europene Eurydice; iii) activităţi în cadrul iniţiativei Europass, în concordanţă cu Decizia nr.2241/2004 a Parlamentului European şi a Consiliului acestuia; Activitatea cheie 2 (Limbă) Acţiunea a) proiecte multilaterale; Acţiunea b) reţele multilaterale; Acţiunea c) măsuri însoţitoare; Activitatea cheie 3 (TIC) Acţiunea a) proiecte multilaterale; Acţiunea b) reţele multilaterale; Acţiunea c) alte acţiuni cu scopul implementării unor politici şi practici în domeniul formării continue; Activitatea cheie 4 (Diseminarea şi exploatarea rezultatelor) Acţiunea b) proiecte multilaterale; Acţiunea "Jean Monnet" a) proiecte unilaterale şi naţionale: i) catedre Jean Monnet, centre de excelenţă şi module de predare; ii) asociaţii de lectori, profesori şi cercetători; iii) sprijin pentru tinerii cercetători specializaţi în studii europene; iv) informaţia comunitară şi activitatea de cercetare; b) proiecte multilaterale şi reţele; Erasmus Mundus / Cooperare externă

Acţiunea 1: Erasmus Mundus - cursuri de masterat; Acţiunea 2: burse; Acţiunea 3: Parteneriat cu institute de învăţământ superior din ţări terţe; Acţiunea 4: atractivitatea învăţământului superior din Europa; Tineretul în acţiune Acţiunea 1: Tineretul pentru Europa: 1.1: schimburi de tineri; 1.3: proiecte participative pentru o societate democratică; Acţiunea 2: Serviciul European de Voluntariat; Acţiunea 3: Tineretul în lume: 3.1: cooperarea cu ţările vecine membre UE; 3.2: cooperarea cu ţări terţe; Acţiunea 4: Sistemul de sprijinire a tinerilor: 4.1: sprijinirea persoanelor active la nivel European în domeniul tineretului; 4.3: formare şi creare de reţele a persoanelor active în probleme de tineret şi organizaţii de tineret; 4.4: proiecte privind încurajarea inovării şi a calităţii; 4.6: parteneriate; 4.7: sprijin pentru următoarele structuri şi programe: EURODESK network, Euro-Mediterranean Youth Platform şi asociaţiile tinerilor voluntari europeni; Acţiunea 5: sprijin pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: 5.1: Întâlniri ale tinerilor şi ale responsabililor cu politici în domeniul tineretului; Europa pentru Cetăţeni Acţiunea 1: Cetăţeni activi pentru Europa: 1.1: înfrăţiri între oraşe, în plus faţă de finanţările structurale directe acordate pentru anii 2007, 2008, 2009 de către Consiliul European al Municipiilor şi Regiunilor (CCRE); 1.2: Proiecte cetăţeneşti şi măsuri de sprijinire Acţiunea 2: Pentru o societate civilă activă în Europa: 2.1: sprijin structural pentru organizaţiile care se ocupă de cercetări în domeniul politicilor publice europene, în plus faţă de fondurile puse la dispoziţie în anii 2007, 2008 şi 2009 de asociaţia Groupement d'études et de recherches Notre Europe şi de Institut für Europäische Politik; 2.2:sprijin structural pentru organizaţiile societăţii civile la nivel european, în plus faţă de granturile acordate din fondurile structurale pentru anii 2007, 2008 şi 2009 pentru Platform of European Social NGOs, European Movement şi European Council on Refugees and Exiles (ECRE); 2.3: sprijin pentru acţiunile promovate de organizaţiile societăţii civile; Mai multe informaţii pe: http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/doc413_en.htm http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/doc511_en.htm http://ec.europa.eu/culture/our-policy-development/doc403_en.htm http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/doc417_en.htm http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/doc505_en.htm MEDIA 2007-2013 Arta si cultura vizuale, productie de film

Programul MEDIA sprijina in fiecare an 300 de proiecte noi de film european, iar jumatate din filmele europene care ruleaza in cinematografe apar cu sprijinul Programului MEDIA. Sectorul audiovizual European are un rol important in conturarea cetateniei europene deoarece este unul dintre principalii vectori de transmitere a valorilor europene catre cetatenii europeni, mai ales catre tineri. Obiectivele Programului MEDIA sunt: ● pastrarea si sporirea diversitatii culturale si lingvistice si a mostenirii cinematografice si audiovizuale europene, garantarea accesului publicului european la aceasta mostenire si promovarea dialogului intercultural; ● cresterea distributiei si a circulatiei creatiilor audiovizuale in interiorul si in afara Uniunii Europene, inclusiv printr-o cooperare mai puternica intre actori; ● intarirea competitivitatii sectorului audiovizual european in cadrul unei piete europene competitive si deschise, favorabile crearii locurilor de munca, inclusiv prin promovarea legaturilor dintre profesionistii din domeniul audiovizual. In acest sens, Programul va sprijini: - cresterea numarului productiilor audiovizuale: dobandirea si perfectionarea aptitudinilor in domeniul audiovizual si dezvoltarea creatiilor audiovizuale europene; - distribuirea si promovarea operelor audiovizuale europene; - proiecte pilot care sa asigure adaptarea acestui program la cerintele pietei. Mai multe informatii la: www.media-desk.ro Programul Operational Regional – POR Axa 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului Domeniul de interventie 5.1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea / modernizarea infrastructurilor conexe Solicitanti eligibili: - unităti administrative-teritoriale - autoritati ale administratiei publice centrale - ONG-uri - unităti de cult - parteneriate intre unităti administrative-teritoriale Activităti eligibile: - restaurarea, consolidarea, protectia si conservarea clădirilor de patrimoniu; - restaurarea, protectia, conservarea si realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare; - lucrări si dotări pentru asigurarea iluminatului interior si exterior, a iluminatului de siguranta, precum si a celui decorativ; - restaurarea si remodelarea plasticii fatadelor; - amenajări peisagistice pentru evidentierea obiectivului turistic de patrimoniu reabilitat; - dotări interioare (instalatii, echipamente si dotări pentru asigurarea condiŃiilor de climatizare, siguranta la foc, antiefractie); - modernizarea utilitatilor aferente obiectivului de patrimoniu (energie electrica,

alimentare cu apa, canalizare); - dotări pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural mobil si imobil - amenajarea zonelor de protectie prin delimitarea si împrejmuirea obiectivelor de patrimoniu (acolo unde este cazul); - constructia utilitatilor anexe (parcaje, grupuri sanitare, puncte de informare, reclame si indicatoare); - amenajarea / marcarea de trasee turistice / itinerarii culturale la obiectivele turistice de patrimoniu reabilitate; - constructia / reabilitarea / amenajarea caii de acces către obiectivul turistic de patrimoniu reabilitat; aceste activităti sunt eligibile numai in cazul in care se poate argumenta ca valorificarea obiectivului de patrimoniu restaurat este afectata de infrastructura de acces deficitara. Contributie beneficiar: minim 2% din valoarea maxima a cheltuielilor eligibile. Mai multe informatii la: www.inforegio.ro FONDURI INTERNATIONALE si PRIVATE Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European (SEE) si Programul de Cooperare Norvegian Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) si Ambasada Regala a Norvegiei au lansat in 30 iunie 2008, la Bucuresti, Fondul ONG din cadrul Mecanismului Financiar al Spatiului Economic European (SEE). Acesta face parte din asistenta acordata Romaniei prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European (SEE) de către cele trei state membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Liechtenstein si Norvegia. Mecanismul Financiar are ca scop sa contribuie la reducerea disparitatilor economice si sociale si sa sprijine toate tarile SEE pentru o participare deplina pe Piata Interna. Obiectivul Fondului ONG infiintat prin Mecanismul Financiar „Spatiul Economic European” (European Economic Area) este de a consolida societatea civila din Romania prin sprijinirea unor proiecte in cinci domenii prioritare: • apararea drepturilor omului, anti-discriminare si incluziune sociala; • sprijin pentru copii si tineri confruntati cu anumite dificultati specifice; • servicii sociale; • protectia mediului • conservarea si valorificarea patrimoniului cultural. Solicitanti: numai organizatiile neguvernamentale inregistrate in Romania. Parteneri: - ONG-uri si alte categorii de entitati fara scop lucrativ (cum ar fi autoritati locale, institutii publice etc.); - organizatii relevante din Romania si din celelalte state membre AELS (Islanda, Liechtenstein si Norvegia) sau UE. Co-finantarea: contributia Fondului la costurile unui proiect nu va putea fi mai mare de 90% din totalul costurilor eligibile. Beneficiarii vor trebui sa contribuie cu 10% din valoarea costurilor totale eligibile, din surse proprii sau din alte surse. EURIMAGES EURIMAGES este Fondul Consiliului Europei pentru sprijinul coproductiei, distributiei si exploatarii operelor cinematografice europene. Creat in 1989 pe baza unui acord partial, reuneste la ora actuala 33 de state membre (Austria, Belgia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Republica Ceha, Danemarca,

Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Letonia, Lituania, Macedonia, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Serbia si Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ungaria). Scopul sau este promovarea cinematografiei europene, prin stimularea productiei si circulatiei operelor cinematografice, precum si favorizarea cooperarii intre profesionisti. In cadrul EURIMAGES se desfasoara 4 programe de sprijin: - sprijin pentru coproductie; - sprijin pentru distributie; - sprijin pentru sali; - sprijin pentru digitalizarea proiectelor finantate de Eurimages. Resursele fondului sunt in majoritate (aproape 90% din bugetul total) consacrate sprijinului pentru realizarea de coproductii. Criterii de eligibilitate pentru coproductie: - sunt eligibile proiecte de lung metraje de fictiune, de animatie si documentare cu o durata minima de 70 de minute, destinate exploatarii in sali; - proiectele prezentate trebuie sa fie coproduse de cel putin doi coproducatori independenti din diferite tari membre ale Fondului; - in cazul unei coproductii multilaterale, participarea coproducatorului majoritar nu trebuie sa depaseasca 70% din bugetul total al coproductiei, iar participarea fiecarui coproducator minoritar nu trebuie sa fie mai mica de 10%; - in cazul unei coproductii bipartite, participarea producatorului majoritar nu trebuie sa depaseasca 80% din bugetul total al coproductiei si participarea coproducatorului minoritar nu trebuie sa fie mai mica de 20%. Cu toate acestea, in cazul coproductiilor bilaterale al caror buget depaseste 5 milioane de euro, participarea coproducatorului majoritar nu poate depasi 90% din bugetul total al coproductiei; - coproducatorii statelor non-membre ale Fondului pot participa la proiect cu conditia ca procentajul de ansamblu al participarii lor sa nu depaseasca 30% din bugetul total al coproductiei. Proiectele trebuie sa fie europene in termeni de origine, investitii si drepturi. Mai multe informatii la: http://www.coe.int/Eurimages Cultural Grant Aid Scopul acestui program al Ambasadei Japoniei este acela de a ajuta institutiile culturale din Romania sa-si imbunatateasca calitatea activitatii lor prin donatii de echipamente de inalta tehnicitate, instrumente muzicale etc. Incepand cu anul 1991, Guvernul nipon ofera anual un ajutor nerambursabil - „Cultural Grant Aid”- unor institutii culturale romanesti de importanta nationala. Grantul actual este al 15-lea oferit de Japonia in cadrul programului sau ODA (Official Development Assistance). Grantul acordat Muzeului National de Arta Contemporana din Bucuresti in valoare de 38,8 milioane Yeni (aprox. 356.000 USD) va fi utilizat pentru achizitionarea unor echipamente multimedia inalt performante. Mai multe informatii pe: www.ro.emb-japan.go.jp Employee Matching Gift Program - Sun Microsystems Foundation Programul vine in sprijinul ONG-urilor care primesc o donatie de la unul din angajatii full-time ai Sum Microsystem, prin dublarea de către fundatie a sumei pe care angajatul o doneaza.

Mai multe informatii la: http://www.sun.com/aboutsun/comm_invest/giving/emgp.html MetLife Foundation Ofera finantari pentru organizatii non-profit. Se finanteaza proiecte din domeniile: sanatate, evenimente civice, educatie, cultura si informare publica. Mai multe informatii la: http://www.metlife.com/Applications/Corporate/WPS/CDA/PageGenerator/0,4773,P 291,00.html The J. C. Downing Foundation The J.C. Downing Foundation sprijina eforturile inovatoare si proiectele originale propuse de ONG-uri care au efecte pe termen lung si impact mare. Domeniile in care fundatia ofera sprijin sunt: - educatie si dezvoltarea individului - cercetari in domeniul protectiei mediului - arte - sport - tehnologie - comunicatii Mai multe informatiipe: http://www.jcdowning.org/funding/grantmaking.html Nathan Cummings Foundation Programele fundatiei Nathan Cummings Foundation includ arta si cultura, mediul inconjurator, sanatate, initiative inter-programe in ceea ce priveste domeniul social si justitie economica. Fundatia doreste sa lucreze cu parteneri din sectorul public, privat si neguvernamental. Cateva criterii trebuiesc indeplinite pentru ca proiectul sa aiba sanse mai mari de a fi finantat: - sa priveasca oamenii saraci si dezavantajati; - sa fie diversificative; - sa promoveze buna intelegere interculturala si sa sprijine comunitatile nevoiase. Mai multe informatii pe: http://www.gmunccd.org/FIELD/Foundations/NCF/FR_Gr.htm IBM Philanthropy Pentru a face cat mai eficiente resursele si expertiza sa, IBM a selectat prioritatile si initiativele cheie in investitii. Scopul principal este educatia. Ofera, de asemenea, granturi mai putin substantiale si in domeniile educatiei adultilor si dezvoltarii fortei de munca, pentru arta si cultura, comunitati in nevoie, precum si pentru protectia mediului. In plus, ofera oportunitati angajatilor IBM sa sprijine comunitatile lor. Este recomandabil ca inainte de a trimite cererea de finantare sa se expedieze o scrisoare de intentie. In general se sprijina programe care se deruleaza pe timp de mai multi ani. Cererile de finantare sunt evaluate in mod continuu. Mai multe informatii pe: http://www.ibm.com/ibm/ibmgives/grant/grantapp.shtml Evaluare. Valorizare – Difuzare. Raportare 1. Evaluarea reprezintă analiza periodică a rezultatelor obţinute in implementarea unui proiect, pentru a vedea dacă in cadrul derulării acestuia facem ceea ce trebuie şi cum trebuie, analiză în urma căreia se hotăresc corecţiile necesare pentru

îmbunătăţirea produsului sau pentru derularea celorlalte activităţi ale proiectului, neintrate în faza de lucru până la momentul evaluării. Evaluarea poate fi: - internă, care se realizeaza bimestrial şi la sfârşitul proiectului - externă , care se face periodic şi constă în: - rapoartele partenerilor de proiect către coordonator şi raportul coordonatorului de proiect către finanţator. De ce este necesar acest lucru? Pentru că finanţatorul doreste să se asigure că organizaţia beneficiara a subventiei cheltuieşte banii aşa cum s-a prevăzut si aprobat, conform cererii de finanţare, că este capabilă ca, în termenele fixate, să efectueze toate activităţile prevăzute în aşa fel incat proiectul să fie un succes; - prezentarea proiectului de către fiecare partener către reprezentanţi ai grupului ţintă, mergându-se până la testarea proiectului prin discutarea acelor segmente ale sale, care sunt deja finalizate la data efectuarii acestui tip de evaluare, in vederea unui eventual recadraj. Acest proces pregăteşte, de altfel, pasul următor, şi anume: valorizarea si informarea beneficiarilor proiectului. 2. Valorizare – informare. Se face către grupul ţintă, către mass media, către organisme, organizaţii sau instituţii potenţial interesate de proiect, deţinători de portaluri etc. Ea se realizeaza prin comunicate de presă, conferinţe de presă, mese rotunde, participare la targuri nationale si internationale de profil, prin mail-uri, scrisori de prezentare, brosuri si fluturasi, care contin informatii despre proiect, postere, mici obiecte personalizate (pixuri, carti de vizita, tee-shirt-uri etc.) Când produsul este finalizat, acesta se distribuie celor interesati pe baza de precomandă. 3. Raportarea finală, la sfârşit de proiect, se face de către fiecare partener în parte către coordonatorul proiectului, iar acesta către finanţator. Acest Raport general va prezenta în detaliu toate activităţile desfăşurate pentru realizarea produsului, pe etape, rezultatele obţinute si reportingurile financiare potrivit rubricilor din bugetul de cheltuieli, adică pe următoarele capitole: resurse investite: cheltuieli de personal; costuri directe (cheltuieli de deplasare, achiziţie de TIC, cheltuieli materiale în interesul proiectului, ca de exemplu: cumpărarea de DVD-uri, inscripţionarea acestora, materiale documentare, ilustraţii, realizarea de filme ...); costuri generale (ne-eligibile = contribuţia beneficiarului) – telefon, xerocopii, rechizite şi alte materiale de birou. Raportul are anexat, evident, produsul finit, pentru a demonstra finanţatorului pe ce a dat banii. In cazul unui calificativ „foarte bun”, consorţiul are mari şanse să obţină noi finanţări (de la acelaşi finanţator sau de la alţii, dat fiind faptul ca informaţia circulă foarte repede în această lume a lor şi odată ce-ţi câştigi credibilitatea şi faci tot ce trebuie ca să ti-o păstrezi, poţi fi sigur că orice cerere a ta va fi privita cu interes). Exemplu de: matrice logica MATRICEA LOGICA A PROIECTULUI sau CADRUL LOGIC Logica interventiei Descriere Indicatori verificabili Ipoteze (constrangeri si

oportunitati) Obiective generale Care este obiectivul general al proiectului ? Care sunt indicatorii pentru obiectivele generale? Mentionati care sunt obstacolele precum si conditiile favorabile Obiective specifice Care este elementul innovator pe care proiectul dvs il aduce? Scopul proiectului Care sunt indicatorii cantitativi şi calitativi care vor indica dacă şi în ce măsură obiectivele specifice ale proiectului au fost realizate? Mentionati care sunt obstacolele precum si conditiile favorabile Rezultate preconizate Care sunt rezultatele preconizate ale proiectului? Care sunt indicatorii care măsoară rezultatele şi în ce măsură proiectul atinge rezultatele preconizate? Mentionati care sunt obstacolele precum si conditiile favorabile Activităti Care sunt activitatile care vor fi desfasurate pentru a atinge rezultatele estimate? Resurse Care sunt resursele necesare pentru realizarea activitatilor (umane, materiale etc.) Mentionati care sunt obstacolele precum si conditiile favorabile