Embed Size (px)
Citation preview
I. Denumire proiect
Creşterea porcinelor
II. Beneficiar proiect
S.C. PIG FARM S.R.L.
III. Scop şi obiective
Scopul principal al acestui proiect este de cresterea capacităţii numărului de capete
porcine .
În ceea ce priveşte obiectivele principale vrem să atingem cel mai bun moment din
punct de vedere al numărul de porci crescuţi şi vânduţi în timpul perioadei de lapte , cât şi
numărul porcinelor vânduţi la o greutate de 90−110 kg , dar şi numărul porcinelor supuşi
îngrăşării pentru a se putea vinde la greutatea optimă pentru a putea atinge cel mai bun
moment din punct de vedere al greutăţii corporale.
IV. Analiza cerinţe ( de timp , de cost , de performanţă , de calitate)
Data de început a proiectului este de 15.10.2010 , iar data finalizării este de
15.10.2012.
Costurile financiare sunt următoarele:
Cheltuieli cu salariile
Nr crt. AniNr
angajaţiCheltuieli cu
salariile1 2006 8 66.2402 2007 15 108.0003 2008 6 50.4004 2009 9 76.6805 2010 5 42.0006 2011 7 60.480
Costuri pentru operarea instalaţiilor din cadrul fermei de porci de la Coarnele
Caprei
Anul Capacitatea
Nr. Porci
Energie
mii lei
Furaje
mii lei
Apă
mii
lei
Eliminare
dejecţii
mii lei
Condiţii
viaţă
animale
2006 3000 23 1328 22 17 *
2007 3000 23 1328 22 17 *
2008 3000 23 1328 22 17 *
2009 3000 23 1328 22 17 *
2010 3000 23 1328 22 17 *
Date financiare PIG FARM SRL
An
bilant
Cifră de afaceri
(RON)
Venituri
(RON)
Cheltuieli
(RON)
Profit net /
pierdere netă
(RON)
Număr
angajaţi
2005 0,00 8,00 23.414,00 0,00 2
2006 Nedisponbil 26.026,00 579.767,00 -553.831,00 8
2007 4.325.584,00 3.124.798,00 3.037.494,00 75.262,00 15
2008 7.749.104,00 4.760.753,00 4.725.024,00 23.889,00 6
2009 6.935.893,00 7.061.388,00 6.651.492,00 393.355,00 9
2010 3.020.000,00 6.065.543,00 2.810.000,00 511.000,00 5
2011 5.990.123,00 7.545.655,00 5.240.543,00 189.000,00 7
Indicatori din bilanţ - PIG FARM SRL
Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010
Total active
imobilizate3.915.144 3.937.770 3.850.823 6.338.575 7.394.373
Total active
circulante914.757 967.959 3.597.416 3.551.299 3.199.965
Stocuri 726.919 165.749 822.751 N/A 1.233.300
Casa si conturi 7.081 201.935 9.563 39.723 12.304
Creante 180.757 600.275 2.765.102 3.511.576 1.954.361
Capitaluri total N/A N/A N/A 65.269 3.109.378
Capital social 500 500 500 150.000 150.000
Provizioane N/A N/A N/A N/A N/A
Datorii total 4.081.441 5.407.204 6.239.507 5.763.356 2.815.613
Indicatori din Contul de Profit şi Pierdere ai PIG FARM SRL
Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010
Cifra de afaceri N/A 4.325.584 7.749.104 6.935.893 3.023.805
Total venituri 26.026 3.124.798 4.760.753 7.061.388 4.908.874
Total cheltuieli 579.767 3.037.494 4.725.024 6.651.492 4.857.715
Profit brut -553.741 87.304 35.729 409.896 51.159
Profit net -553.831 75.262 23.889 393.355 44.109
Număr salariaţi 8 15 6 9 5
Indicatori Derivaţi din Bilanţ pentru PIG FARM SRL
Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010
Total datorii / capitaluri
proprii- - - 88,3016 0,9055
Total datorii / total active 1,0425 1,3732 1,6203 0,9093 0,3808
Capitaluri proprii / total
active- - - 0,0103 0,4205
Indicatori de Profitabilitate ai PIG FARM SRL
Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010
Marja de profit brut (%) - 2,0183 0,4611 5,9098 1,6919
Marja de profit net (%) - 1,7399 0,3083 5,6713 1,4587
Rentabilitatea capitalului propriu
înainte de impozitare-73,9840 -17,4094 2,9559 9,9332 0,6577
Rentabilitatea capitalului propriu
după impozitare-73,9961 -15,0081 1,9764 9,5324 0,5670
Indicatori de Eficienţă a Activităţii Operaţionale ai PIG FARM SRL
Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010
Viteza rotaţie stocuri (zile) - 13,9862 38,7534 - 148,8702
Viteza încasări creante (zile;
corectat cu TVA - 19%)- 42,5649 109,4474 155,2908 198,2426
Viteza de rotaţie total active (nr
de ori)1,0425 1,3732 1,6203 0,9093 0,3808
V. Rezultate specifice aşteptate (produse sau rezultate)
Se doreşte mărirea numărului de hale şi a numărului de utilaje şi anume : linie adăpare
apă , linie evacuare dejecţii , echipament ventilaţie , computer de climă , generatoare aer
cald , rezervor GPL, sistem hrănire , sistem alarmă.
Aşteptăm mărirea numărului de animale, de aici obţinând produse de cea mai bună
calitate pentru comerciere.
VI. Planificarea
Etape de realizare−Activităţi
Produsele promovate (vândute) de S.C. PIG FARM S.R.L. sunt orientate pentru
bunăstarea animalelor în fermele de porci ;de aici rezultă prima etapă de realizare a
proiectului. Cea de−a doua etapă se referă la faptul că ştim întotdeauna ce ne dorim dar
trebuie să ţinem seama şi de resursele necesare pentru proiect şi anume spaţiul/ terenul şi
finanţarea. A treia etapă este cea de concepere din momentul în care am stabilit cerinţele
respectiv principalele reguli în întocmirea proiectului.
VII. Organizarea
Echipa de proiect este formată din ˸ Bleau Daniela Andreea, Brighilă Laura Georgiana , Costin Georgiana Petronela , Geacarel Anamaria şi Lazăr Alexandru .
VIII. Elaborare proiect propriu−zis ( plan de afaceri )
PARTEA I
A . DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
1. Numele societăţii: S.C. PIG FARM S.R.L.
2. Numar de înregistrare
La Oficiul Registrului Comerţului: J22/1847/2005
Cod fiscal/cod unic de înregistrare: 17780350
3. Forma juridică de constituire: SRL
4. Adrese:
Sediul social: Str. LASCĂR CATARGI nr. 43 ,
Tel/fax: 0745415265/0232415112
Punct de lucru: Coarnele Caprei – Focuri (judeţul Iaşi)
5. Tipul activităţii principale şi codul CAEN :
Activitate principală creşterea porcinelor, cod CAEN 0146.
6. Natura capitalului
7. Capitalul social: 150.000 lei, în anul 2010
8. Asociaţi/acţionari
Asociaţi/acţionari
Persoane fizice Adresa completă, nr telefon Acţiuni (%)
1. Țibucanu Mihai
Iași, str.
Splai Bahlui nr. 8, sc. A, et. 2, ap. 10,
județul Iași, CNP
1750909220017, identificat cu C.I.
seria MX nr. 878895,
emisă de SPCLEP
- 11.250 părți sociale
în valoare
totală de 112.500 lei,
reprezentând: 75 %
din capitalul
social total
Persoane juridiceAdresa complete, tel, nr
inregistrare, cod fiscal
Nr
angajatiActiuni (%)
1. S.C. CONSULTING &
CONSTRUCTION -
S.R.L., Iași
Cod Unic de Identificare:
RO 22612116
Nr. Registrul Comertului:
J22/2965/2007
Stare societate :
INREGISTRAT din data 22
Octombrie 2007
Anul infiintarii : 2007
3.750 părți sociale în
valoare totală de
37.500 lei,
Reprezentând:
25 % din capitalul
social total
Total 100%
B. CONDUCEREA SI PERSONALUL SOCIETATII
1. Conducerea societăţii
Funcţia actuală Nume şi prenume Studii Experienţă profesională
(cu precizarea funcţiei, a
responsabilităţilor şi a
perioadei)
Manager Țibucanu Mihai
Administrator Popescu Mihai
Personalul
Cu un electrician, un medic veterinar, un zootehnist şi un „om de curte", aici se vor
creşte 3.000 de porci pe serie. Şi asta fără o munca extenuantă deoarece întreg fluxul tehnologic
este complet mecanizat şi automatizat, fiind asistat de calculator.
C. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII CURENTE A SOCIETĂŢII
1. Istoric al activităţii
Una dintre cele mai izolate comune ale judeţului Iasi beneficiază de una dintre cele mai
moderne investiţii în agricultură din ţară. La Coarnele Caprei a fost inaugurata o ferma de
creştere a porcilor complet automatizată. Numai cu un electrician, un medic veterinar, un
zootehnist şi un „om de curte", aici se vor creste 3.000 de porci pe serie. Şi asta fără o muncă
extenuantă deoarece întregul fluxul tehnologic este complet mecanizat şi automatizat, fiind
asistat de calculator. Ferma este rezultatul unui proiect SAPARD în valoare totala de 1,2
milioane de euro.
2. Produsele/ serviciile (sortimente, calitate, cantitate, evoluţie în timp, etc)
Capacitatea complexului corespunde la 3000 capete porci crescuţi în 3 luni la greutatea
de tăiere, respectiv 9000 capete porci livraţi/an la o greutate de 90-110 Kg în condiţiile a 3
cicluri de creştere şi îngrăşare de la 25Kg la 100Kg.
3. Principalii furnizori de materii prime
Genetica utilizată de Suinprod Roman, membră a grupului Kosarom Pascani, este de la
firma P.I.C., lider mondial în acest domeniu.În întreaga unitate se aplică cea mai buna
tehnologie de creştere a porcilor, utilizându-se însămânţările artificiale (tehnologie I.M.V.),
adăposturi modernizate şi cele mai noi sisteme de producţie. Materialul genetic este
reprezentat de hibrizii GP 1050 si GP 1075, din încrucişarea lor rezultând scrofiţa
Camborough.
Materie primaDenumirea furnizorului
(adresa)Pondere (%)
Purceii pentru ingrasare
Suinprod Roman
Str. Ştefan cel Mare nr. 336,
Roman, Neamt, Romania
Tel.: +40-233-743820
Fax: +40-233-742650
E-mail: [email protected]
100 %
4. Descrierea sumară a procesului tehnologic actual
În cadrul fermei, creşterea şi îngrăşarea porcilor se desfăşoară în flux continuu,
activitatea propriu-zisă desfăşurându-se în cele 3(trei) grajduri din dotarea complexului, toate
clădirile sunt investiţii noi iar tehnologia şi utilajele sunt de tip Big Dutchman, reprezentând
cele mai bune tehnologii disponibile pentru îngrăşarea intensivă a porcilor.
Halele de creştere a porcilor sunt dotate cu sistem automat de hranire, de adapare, de
sistem de clima computerizată, sistem de golire hidraulica a dejecţiilor spre laguna de
fermentare-stocare, prin acţionarea valvelor prin canale.
Fluxul tehnologic privind activitatea de creştere, întretinere şi productia de porci
livrabili în viu cuprinde în principal următoarele faze:
igienizarea și dezinfecția înainte de populare, aplicarea soluțiilor dezinfectante,
VIRKON Sa peroxisulfat de potasiu sol. 1%, NaOCl sol. 3-5%, NaOH sol. 5%, CaOCl2, sol.��
1%, alte dezinfectante utilizabile în zootehnie, actual se utilizează cu preponderentă� � VIRKON,S produs Italia;
asigurarea utilităţilor, verificarea functionării instalațiilor de alimentare cu apă � potabilă, a instalațiilor de distribuție a hranei, a instalațiilor de ventilație,(în exploatarea�
halelor se va practică ventilația naturală combinată cu ventilația fortată în vederea economiei�
de energie), de producere a căldurii a 4 generatoare /hală de instalații JET-MASTERS cu��
funcționare pe G.N. și P= 33 Kw precum și a instalațiilor de eliminare a dejecțiilor;
prepararea furajelor - se utilizează furaje preparate prin intermediul instalațiilor care�
asigură automat preluarea și administrarea furajelor și care se compun din : depozitarea în�
silozurile de furaje 1x14,5mc/hală aflate la exteriorul halelor de porci, instalațiilor de�
transport la buncărele și hrănitoarele confecționate din oțel inox din interiorul halelor ;
compoziţia furajelor utilizate : porumb + orz 35%, soia + fl. soarelui 15%, tărâţe
grâu 10%, PREMIX 5% (conţine vitamine + minerale) concentraţiile din adaosurile minerale,
cupru, zinc, cobalt (in conformitate cu legislaţia U.E.care a redus semnificativ nivelul de
cupru şi al oligoelementelor permise a fi administrate în hrana porcilor) ;
popularea cu exemplare achiziţionate cu vârsta de cca 3 luni şi greutatea de cca 25 Kg
care se preiau conform contractelor încheiate cu S.C. SUINPROD Roman.
administrarea hranei şi apei in regim permanent prin instalaţii automate;
valorificarea în viu a exemplarelor la atingerea optimului de creştere, 90-110 Kg în
viu prin predarea exemplarelor aceleaşi firme, respectiv S.C.SUINPROD ROMAN ;
eliminarea dejectiilor din hale perin sistemul executat din canale – dejectiile solide si
lichide sunt canalizate prin tuburile de beton cu Ø = 250 mm şi racordate la un colector
principal care asigură transportul la Staţia de pompare şi de aici la laguna de stocare a
dejectiilor. La depopulare, cand are loc schimbul ciclului de productie, are loc golirea totala,
curăţarea şi dezinfectia.
Tehnologia care se aplică se înscrie în tehnologii BAT, determinând reduceri ale
impactului de mediu generat de activitatea de creştere a porcilor.
PARTEA A II− A ANALIZA DE PIAŢĂ
D. PIAŢA ACTUALĂ A SOCIETĂŢII
Definirea piețelor de desfacere. Evoluția și tendințele piețelor
Potrivit datelor preliminare de la recensământul agricol, care a avut loc la sfârșitul
anului trecut, în Iași existau peste 120.000 capete de porcine, în timp ce statistica Ministerului
Agriculturii înregistra la data de 30 septembrie peste 182.400 de porci. "Am așteptat foarte
mult această decizie, ne bucură că s-a deschis piață. Pentru a cere avizele necesare pentru a
face export, trebuie să mă documentez mai întâi și să văd care sunt prețurile și condițiile", a
declarat Mihai Tibucanu, administratorul Pig Farm Coarnele Caprei, fermă care număra în jur
de 7.000 de capete de porcine.
Evidențele ministeriale indică faptul că județul Iași este unul cu cele mai mari efective
de porcine din țara atât în fermele familiale, cât și în societăți comerciale. Astfel, la data de
30 septembrie existau 163.000 de capete de porcine în gospodăriile populației și 20.000 în
fermele unor societăți comerciale. "Eliminarea interdicției pentru export a apărut abia după ce
oficialii europeni s-au convins că am devenit zonă liberă de pestă porcină. Ultimele testări au
fost făcute luna trecută, când numai de la Iași s-au recoltat aproximativ 5.500 de probe de la
animale", a explicat Mircea Susnea. Livrările de carne și produse procesate din carne de porc
au fost interzise pe piață Uniunii Europene din anul 2003, întrucât România folosea
vaccinarea porcilor pentru eradicarea pestei porcine clasice. An 2007 s-a prelungit interdicția�
până la 31 decembrie 2009, deoarece s-a considerat că pestă porcină nu este înca ținută sub
control.
Potențial de export de 1 miliard de euro
Abia în decembrie 2009 s-a ridicat parțial interdicția impusă României, fapt ce a permis
unităților de procesare să iasă pe piață comunitară cu produse din carne provenită din zonele
europene oficial libere de pestă porcină clasică.
Potrivit Ministerului Agriculturii, potențialul de export al țării ar putea ajunge la cel
puțin 100.000 de tone carne de porc. Ridicarea barierei comerciale ar putea aduce, în primul
an de export, între 600 de milioane și 1 miliard de euro.
PARTEA A III−A PREZENTAREA PROIECTULUI
E. PREZENTAREA INVESTITIEI
1. Tipul investiţiei
Investiţie nouă
Planul de afacere are că bază un proiect care prevede realizarea unei microferme de
creșterea și îngrăşarea porcilor în care se vor aplică cele mai noi tehnologii disponibile a� �� BĂȚ.
Se va obține o o producție maximă de 9000 capete porci livrați la cca 100 Kg în viu�
pornind de la popularea cu purcei în vârstă de cca 3 luni cu o greutate de 25 kg printr-o
capacitate de 3 hale de creștere a câte 1000 porci în 3 serii de câte 3 luni.
Amplasamentul se află situat în extravilan. Pentru soluționarea infrastructurii s-a
efectuat proiectul de urbanism - PUZ (aprobat de forurile competențe) care a pus în evidenţă
condițiile de amplasare a obiectelor fermei zootehnice și modul de încadrare în proiectul de
urbanism general - PUG.
Prin viitoarea fermă de creștere și îngrăşarea a porcilor de la Coarnele Caprei - Focuri,�
(județul Iași) se valorifică furajele autohtone disponibile și se asigură, local, pentru populație,� �
un loc de muncă sigur. �
Dezvoltarea fermei constituie pentru localnici, inclusiv pentru administrația locală o�
sursă de venit pentru dezvoltarea localităţii, inclusiv lucrări pentru infrastructură. � � � � Localizarea terenului şi a vecinătăţilor
Ferma ocupă o suprafaţă de 4,12 ha de teren situat în zona sud-estică a comunei
Coarnele Caprei şi anume în partea de SE a localităţii Coarnele Caprei şi la circa 4000 m
nord-vest de localitătea Focuri. Amplasamentul de 4,12 ha, se află pe partea stângă a
drumului DC 890, în sensul de mers spre Focuri, terenul având o pantă accentuată între
limita de nord şi cea sudică unde se află intrările în unitate, este o diferenţă de nivel de circa
30 m. Ca vecinătăţi, amplasamentul se găseşte într-o zonă nepopulată, drumul comunal
constituind limita sudică a societăţii.
Rezultă că pe laturile de est, sud, vest şi nord se învecinează cu proprietăţi particulare
constituite din terenuri agricole şi cu un drum comunal care face legătura între Focuri,
Coarnele Caprei şi tarlalele din zonă (tabelul 1). În vecinătate nu există locuinţe. Conform
PUZ zona care cuprinde şi amplasamentul este încadrată în zonă industrială.
Tabelul 1
Date privind zonele învecinate cu S.C. SUINPROD S.A.
LimitaDestinaţia
suprafeţelor
Proprietari
învecinaţi
Construcţii / distanţe de
limita amplasamentului
Nord Teren arabil Proprietăţi private Terenuri agricole
Est Teren arabil Localitate Coarnele Caprei 3000
m
Est Teren arabil Proprietăţi private Localitate Focuri 4000 m
Sud DC890 Iaz piscicol
2. Achizitie de masini/utilaje/echipamente/instalatii
Dotarea cu utilaje specifice activităţii
Date sintetice privind utilajele specifice, destinaţia şi caracteristicele BAT ale acestora
pentru ferma de porci de la Coarnele Caprei sunt prezentate în tabelul 3.
Costuri pentru operarea instalaţiei în conformitate cu BAT
În tabelul 4 sunt calculate costurile necesare pentru funcţionarea şi operarea instalaţiilor
din cadrul fermei de porci de la Coarnele Caprei pentru o capacitatea maximă de producţie de
3000 capete porci pe serie, în conformitate cu BAT.
Tabelul 4
Costuri pentru operarea instalaţiilor din cadrul fermei de porci de la Coarnele
Caprei
Anul Capacitatea
Nr. porci
Energie
mii lei
Furaje
mii lei
Apa
mii
lei
Eliminare
dejecţii
mii lei
Condiţii
viaţă
animale
2006 3000 23 1328 22 17 *
2007 3000 23 1328 22 17 *
2008 3000 23 1328 22 17 *
2009 3000 23 1328 22 17 *
2010 3000 23 1328 22 17 *
Tabelul 3
Date privind utilajele specifice, destinaţia şi caracteristicele BAT ale acestora pentru
ferma de porci de la Coarnele Caprei
OBIECTUL UTILAJE SCOP, DESTINAŢIE,
CARACTERISTICI BAT
HALE PORCI
3 hale X 1000 capete
Linie adăpare apăAlimentare cu apă tip automat - elimină
pierderile de apă la băut
Linie evacuare
dejecţii.
Pardoseală tip grătar, pernă de apă, canale
PVC Dn250mm cu teu şi valve evacuare tip
Big Dutchman - goliri hidraulice prin valve.
Cantităţi foarte reduse de apă la antrenare
dejecţii.
Echipament
ventilaţie
8 ventilatoare/hală cu coşuri de evacuare
montate pe coama şarpantei la H= 3,45m.
Admisia aerului exterior prin 72 ferestre.
Computer de climă
Controlează temperatura, umiditatea,
calitatea aerului, conduce instalaţiile de
ventilaţie şi încălzire.
Economie de energie, reducerea emisiilor de
poluanţi din ardere combustibili.
Generatoare aer
cald
3 X P= 33 kw, funcţionează cu GPL
Rezervoare 5000 l.
Rezervor GPL3x5000 l pozat la exterior cu măsuri de
protecţie.
Sistem hrănire
Hrănitoare tip Big Dutchman automate
conducte paralele cu conductele de apă.
Hrană ad-libidum eliminare consumuri şi
pierderi în proces.
Sistem alarmare Controlează sistemul de încălzire, ventilaţie
SEDIU FIRMĂ
Centrală Termică P= 30 KW
Rezervor GPL2750 l, pozat la exterior cu măsuri de
protecţie.
VESTIAR FILTRU Centrală Termică P= 24 KW
OBIECTUL UTILAJE SCOP, DESTINAŢIE,
CARACTERISTICI BAT
Rezervor GPL2750 l, pozat la exterior cu măsuri de
protecţie.
REŢEA APĂ
Apometru
Electropompa 3 l/s; H= 40 m CA.
Hidrofor 500l; POMPĂ EPUISMENT BASA.
REZERVOR +
INCEND.
STAŢIE
POMPARE
R = 100mc; Pompă incendiu- 2+1 Q= 20
mc/h,; H= 30 Mca.
ALIMENTARE
E.E.
Transformator TTU- AL20/ 0,4KV 63 KVA
GRUP
ELECTROGEN
63 KVA – 400V - funcţionează cu
GPL.Emisii reduse de poluanţi.
LAGUNA
DEJECŢII
POMPE DEJECŢII+ CONDUCTE SUCŢIUNE ŞI DISTRIBUIRE
+
SENZORI SCURGERI
3. Activitati de investitii necesare
Pentru gestionarea corecta a deseurilor provenite de la porci se va investi în constructia
unei lagune anaerobă (bazin de stocare ape uzate). Laguna va consta într-un rezervor de
pământ parţial îngropat, prevăzut cu un drum în jurul acestuia, care permite accesul
sistemului de amestecare. Rezervorul va avea acces de intrare a maşinilor si de curăţare a
bazinului. Etanşarea si protecţia fundului si pantelor lagunei va fi realizata printr-o
geomembrana HDPE (cu grosimea de 2,0 mm), bentonită şi sistem de control al scurgerilor (
DDS - senzor de detectare scurgeri).
Dimensiunile bazinului lagunei:
dimensiunile fundului: 41,6 m x 31,6 m;
adâncimea maximă a lagunei în basă: 3,7 m;
adâncimea reală a lagunei: 2,3 m;
înclinaţia taluzului lagunei de 1:2;
capacitatea lagunei: 3 500 m3;
suprafaţa fundului lagunei: 1314 m2;
suprafaţa lagunei cu coronament: 2455 m2;
suprafaţa consolidată pentru cart: 108 m2.
Laguna va fi protejata de o zona plată de 1,9 m şi va fi plantată cu iarba. De jur
împrejurul lagunei se va planta gard viu.
Rezervorul va fi situat într-o cuvă săpată cu dimensiunile de 44,8 m x 54,8 m şi
suprafaţa va fi protejată de un gard cu înălţimea de 1,8 m. Va fi instalat un sistem de
amestecare a dejecţiilor înainte de a fi împrăştiate pe câmp.
Pentru a proteja partea inferioara a foliei de plastic se va realiza un strat de 10 cm de
nisip şi beton. Protecţia cu nisip este pentru a evita tăierea foliei de către suprafaţa betonului.
De asemenea partea superioara a pereţilor trebuie protejaţi si pentru aceasta se recomandă
folosirea tevilor PE.
Bazinele de stocare a bălegarului sunt proiectate să fie golite de cel puţin doua ori pe
an. Se va agita bine conţinutul bazinului înaintea pompării materialelor solide depuse pe
fund. Agitarea provoacă mirosuri puternice si se va planifica în momentele cele mai potrivite
pentru a nu deranja vecinii. Se vor lua periodic probe din apa din bazin şi se vor testa pentru
a determina conţinutul de nutrienţi al apei înaintea operaţiunii de curăţare. Vor exista
întotdeauna unele materiale solide care nu pot fi pompate din bazin sub forma lichidă sau de
pastă; se vor îndepărta aceste materiale solide atunci când se acumulează până la o
adâncime de 15-25 cm deasupra fundului bazinului.
Se vor menţine pantele cu strat vegetativ prin tundere, controlul buruienilor şi
prevenirea aparitiei tufişurilor lemnoase sau a copacilor. Se va folosi pietriş sau alt amestec
pentru a proteja pantele când stratul vegetativ dens nu poate fi format. Se vor repara
imediat orice avarie a bermei cauzată de deplasarea pietonală sau a echipamentelor. Este
interzis accesul animalelor in zona bazinului.
Având in vedere cantităţile mari de amoniac, acid fosforic în reziduurile porcine ce
pot provoca căderea la cereale, acumularea în sol şi plante a nitraţilor si nitriţilor nu se vor
depăşi dozele de 50 m3/ha pentru culturile de porumb şi de 20 m3/ha la gramineele furajere.
Cantităţile mari de azot determină acidifierea solului si necesită aplicarea de amendamente
cu calcar. Se consideră că elementele fertilizante se elimina din sol în 3 ani, terenul necesar
fiind de 9 ha pentru toată ferma.
Dirijarea lucrarilor de infiltrare, rotaţia culturilor, stabilirea terenurilor de infiltrare (ce
sunt proprietetea beneficiarului) se va face ce de o persoană specializată funcţie de un studiu
pedologic.
4. Obiectivele urmărite prin construirea lagunei
Valorificarea dejecţiilor
Valorificarea dejecţiilor după mineralizare şi stabilizare în laguna de depozitare-stocare,
sub formă de amestec lichid - solid, se va face pe terenurile agricole în suprafaţă de 150 ha
situate în comuna Coarnele Caprei.
Dejecţiile brute din halele de porci sunt depozitate în laguna anaerobă şi după o
perioadă de 3-6 luni de stocare sunt distribuite pe terenurile agricole ale societăţii ca
material fertilizant. Pentru capcitatea maximă de producţie se estimează o cantitate de 479
t/lună respectiv 5641 t/an de dejecţii brute şi 468 t/lună respectiv 5614 t/an de dejecţii
mineralizate.
Utilizarea dejecţiilor in agricultură se va face funcţie de caracteristicilor rezultate din
controlul periodic chimic, biologic şi bacteriologic, de capacitatea de preluare a solului şi de
valorificarea potenţialului nutritiv la producţia de culturi de câmp; se vor respectare
prevederile DIRECTIVEI NITRAŢILOR 91/676/EEC privind administrarea sub nivelul
maxim admis de 170KgN/ha/an. Supravegherea administrării se va realiza prin organisme de
specialitate a caracteristicilor solurilor în zona de administrare a dejecţiilor (OSPA Iaşi).
În tabelul 5 sunt date cantităţile calculate de azot, fosfor şi potasiu ce pot fi conţinute în
dejecţiile mineralizate rezultate de la ferma de porci Coarnele Caprei pentru capacitatea
maximă de producţie. Bilanţul NPK prezentat indică un conţinut de 1% N total, 0,33 % P2O5
şi 0,35 % K2O în dejecţiile mineralizate, rezultând cantitãţi semnificative de azot, fosfor şi
potasiu care pot îmbunătăţi conţinutul în aceste elemente în solul pe care se aplică ca
îngrăşământ natural.
Din calculele efectuate s-a constatat cã prin aplicarea a 5614 tone de dejecţii
mineralizate (cu un conţinut de 3,35 kg N/tonă dejecţii mineralizate) rezultă o cantitate de
18,8 tone de azot de administrat pe o suprafaţã de 150 ha; se aplicã astfel o dozã de 135 kg
N /ha/an, care este inferioarã dozei admise de Directiva nitraţilor 91/676/EEC (tabelul 16) şi
anume de 170 kgN/ha/an.
Tabelul 5
Bilanţul NPK la ferma de porci de la Coarnele Caprei
Compuşi Dejecţii
%
Dejecţii
t/an
Emisii
din hale
t/an
Emisii din
platforme
Dejecţii
mineralizate
N total* 1 40 N-NH3 N-NH3 N-NO3 Norg
10,2-13,08 11-14,16 10,2-45,9 8,6
P2O5 0,33 13 - - 13
K2O 0,35 14 - - 14
Tabelul 16
Verificarea respectării directivei nitraţilor nr. 91/676/EEC
Surse
Ntotal
administrat
t/an
Cantităţi
dejecţii
t/an
Suprafaţa
administrată
ha
Doza de
administrat
N kg/ha/an
Doza admisă
Directiva *
91/676/EEC
Dejecţii
mineralizate
18,8 5614
3,35 Kg/to
150 135 N
kg/ha/an
40-50
tone/ha
170 N kg/ha/an
* Directiva privind protecţia apelor împotriva poluării determinate de nitraţi proveniţi din
surse agricole.
5. Serviciile care se vor realize cu utilajele, instalatiile, echipamentele achizitionate
Reducerea consumurilor de materii prime şi utilităţi :
- furajarea animalelor în sistem continuu cu instalaţii de distribuire a hranei care elimină
împrăştierea şi antrenarea cu dejecţiile a furajului - pe ideea pierderi 0 de furaj -
conversia 36% a furajului în producţia de carne în viu confirmă acest lucru, FURAJE
consumate 1,65 Kg/ cap porc/ zi media de creştere conform tehnologiilor BAT;
- eliminarea folosirii de aşternut (paie, coceni) în halele de îngrăşare ;
- adăparea la suzetă cu instalaţii de distribuire a apei controlate şi asigurate care elimină
pierderile de apă realizând un consum de apă de 5l/cap porc /zi pentru băut şi 2,0 l/cap
porc/zi apă de antrenare dejecţii şi apă de spălare se realizează parametrii BAT
practicaţi în ţările UE;
- utilizarea pompelor de apă cu presiune in vederea reducerii cantităţii de apă utilizată la
îndepărtarea dejecţiilor din grajduri – pompe de 200 atmosfere cu debit de 15 l/minut;
- sistem de climă computerizată care coordonează instalaţiile de ventilaţie şi încălzire
presupune economie de energie şi reducerea emisiilor de poluanţi din ardere
combustibili.
Deşeurile specifice activităţii sunt reprezentate de dejecţiile brute eliminate din hale cu
apa de spălare, alte deşeuri fiind nesemnificative din punct de vedere al impactului de mediu.
Dejecţiile brute din halele de porci ajung în platformele de stocare şi sunt depozitate în
laguna de stocare cu următorele caracteristici:
- colectarea, stocarea în fosele din grajduri, evacuarea hidraulică a dejecţiilor prin valve
de tip Big Dutchman,;
- stocarea şi mineralizarea dejecţiilor în LAGUNA de stocare (cu o capacitate de
depozitare de 3500 mc la umplere de 100 %) care permite pregătirea în vederea
valorificării potenţialului nutritiv în agricultură;
- asigurarea alimentării distincte a fiecărei platforme din cele 6 existente pentru
asigurarea timpului de stocare în vederea mineralizării;
- laguna de dejecţii, la capacitatea proiectată, asigură stocarea dejecţiilor şi apei de
antrenare pentru cantitatea rezultată din timpul unui an fiind astfel îndeplinită condiţia
de a nu se administra pe terenul agricol în perioadele interzise (în perioada cât nu se
administrează în teren datorită perioadei de iarnă sau de vegetaţie) care nu depăşesc 6
luni;
- asigurarea impermeabilităţii lagunei de depozitare dejecţii in vederea protecţiei apelor
subterane ;
Valorificarea dejecţiilor după mineralizare pe terenurile agricole în suprafaţă de 150 ha
situate în comuna Coarnele Caprei se va face în următoarele condiţii :
- după mineralizarea şi stabilizarea în laguna de depozitare–stocare, sub formă de
amestec lichid - solid, şi de capacitatea de preluare a solului (funcţie de compoziţia
dejecţiilor) şi de valorificarea potenţialului nutritiv la producţia de culturi de câmp;
- supravegherea administrării se va realiza prin organisme de specialitate a
caracteristicilor solurilor în zona de administrare a dejecţiilor (OSPA Iaşi) ;
- administrarea pe terenul agricol conform unui program de fertilizare a solului care
stabileşte măsurile de prevenire a poluării la administrare pe terenurile pe care se
produc cereale, care sunt apoi preluate de complex pentru obţinerea furajului necesar
creşterii animalelor;
- dejecţiile se vor administra în doze de 40 - 50 tone/ ha /an cu un conţinut maxim de
Ntotal = 135 Kg/ha/an, Ntotal administrat fiind de 135 Kg/ha/an faţă de prevederile
Directivei 91/676/EEC care prevede cantităţi maxime admise de 170 Kg/ha/an (în
vederea prevenirii poluării apelor subterane şi de suprafaţă); în cazul aplicării pe o
suprafaţă de 150 ha, revin 40 tone/dejecţii lichide/ha/an.
În cadrul acestui proces se vor respecta reguli de bună practică agricolă prin:
- determinarea anuală a cerinţei de N şi P funcţie de culturi şi de nutrienţii remanenţi în
sol;
- aplicarea managementului nutriţional – cantităţi de hrană conform cerinţelor animalelor
funcţie de stadiul de creştere în vedere diminuării excreţiilor de nutienţi;
- distribuirea dejecţiilor pe terenul agricol în perioadele august – octombrie (2800 tone) şi
martie – aprilie (2814 tone), reprezentând un total deadministrat de 5614tone;
- controlul instalaţiei de împrăştiere pentru asigurarea dozelor de administrare stabilite,
între 40-50 tone dejecţii/ha /an ;
- verificarea condiţiilor meteo la aplicare, evitarea distribuirii pe timp de precipitaţii pe
terenuri îngheţate sau cu zăpadă;
- verificarea direcţiei vântului şi a traseului de transport;
- asigurarea încorporării imediate în sol.
În concluzie proiectul propune şi soluţioneză în mod satisfăcător problema integrării în
mediu a activităţii de creştere a porcilor în ferma de 3000 capete porci amplasată în
localitatea Coarnele Caprei, comuna Coarnele Caprei, judeţul Iaşi.
Conform celor de mai sus tehnologia aplicată prin proiectul propus se înscrie în
tehnicile BAT, determinând reduceri ale impactului de mediu generat de activitatea de
creştere a porcilor.
6. Descrierea procesului tehnologic (detaliile se pot anexa la plan) prin care se vor
realiza produsele/serviciile descrise mai sus la punctual 5
Reducerea emisiilor se asigură prin folosirea celei mai bune tehnologii disponibile de
creştere a porcilor la Cornele Caprei. În figura 2 sunt prezentate schematic principalele
activităţi din cadrul procesului tehnologic de la ferma de porci. Rezultă că ele vor avea un
impact minim asupra mediului.
S.C. PIG FARM S.R.L. - Microfermă 3000 capete porci Coarnele Caprei, judeţul
Iaşi
Intrari (materii
prime/utilitati)
Proces si produs Rezultate
(produs/deseuri) în
Tone/an tone/an
Purcei 25Kg
225
FURAJE
1848
Stoc în magazii Porci graşi 90-110 Kg
HRANĂ +
PREMIX
9000 livraţi/an- 900
HRĂNIRE
APA potabilă 4020 Băut animale
Dejecţii brute 5641
APA spălare
1608
Îndepărtare
dejecţii
Apă antrenare 1608
Antrenare dejecţii
H2S, H2O, CO2 emisii
in aer
Energie electrică Ventilaţia
Confort termic
118
3 +
NH3
13,08
Dezinfectante
0,2
automatizat caldura reziduala +
amoniac, emisii in aer
hale
Deshidratare
naturală
Eliminare apă Apă evaporare
naturală
Dejecţii stocare
În lagună NH3
14,16
Amonificare,
nitrificare
amoniac, emisii in aer
laguna
dejecţii.
INTRARE
TOTAL
BILANŢ
TOTAL
PRODUCŢIE 675
7725
DEŞEURI DEJECŢII
5614
11 tone emisii/ 1
tonă produs
EMISII ÎN AER NH3
27,24
H2O, CO2
H2S
1183
Porci vii 9000 cu
900 tone
CONVERSI
A
FURAJULUI
36 %
Figura 2. Schema de proces tehnologic pentru creşterea intensivă a porcilor în
microfermă, inclusiv intrarile si iesirile
Ca surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului a activităţii desfăşurate la
ferma de creştere şi îngrăşare a porcilor de la Coarnele Caprei, se enumeră:
colectarea dejecţiilor solide + lichide, stocarea în fosele din grajduri, transportul,
depozitarea şi stocarea în laguna proiectată, valorificarea în agricultură a dejecţiilor
mineralizate;
transportul, depozitarea, manipularea, administrarea substanţelor pentru combaterea
dăunătorilor şi a dezinfectantelor;
ventilarea halelor - emisia în atmosferă a gazelor poluante
7. Principalii furnizori de materii prime, necesare realizarii produselor/serviciilor
Materii prime si auxiliare
Pentru asigurarea procesului de productie, in cadrul societatii sunt necesare:
Materia prima:
- porci in greutate de 25 kg, ciclu de productie de 3 luni, greutatea de livrare de
90-110 kg;
- furaje combinate in diferite retete de furajare;
- apa potabila pentru adapare;
- vitamine, vaccinuri, medicamente.
Materiale auxiliare:
- dezinfectante pentru spalari si dezinfectie;
- apa potabila pentru igienizari;
- GPL;
- energie electrica;
- materiale de intretinere si reparatii.
Nr.crt. Denumire U.M. Cantitate
Materii prime
1. porci capete/an 9.000
2. Furaje combinate t/an 1852
3. Apa potabila necesara mc/an 4024
4. Apa de spalare mc/an 1614
5. Vitamine, vaccinuri. medicamente
Materiale auxiliare
6. Dezinfectante (VISKON´S sol 1%) t/an 0.2
7. Deratizare (pesticide gr.III) t/an ocazional
8. Materiale de intretinere In functie de necesitati
Utilitati
9. Energie electrica kWh
10. GPL mc/luna 5
Produs finit
11. Porci ingrasati pana la greutatea de
110 kg
capete/an 9.000
Conditii de preluare, transport, manipulare, depozitare, utilizare
materii prime: - porcii pentru ingrasare sunt preluati de la furnizori specializati si
transportati in conditii de siguranta pana la ferma, cu mijloace proprii sau ale
furnizorilor;
- furajele sunt achizitionate local de la producatorii agricoli fiind constituite
din amestec de porumb, grau, floarea soarelui, ambalate in saci;
- vitaminele, vaccinurile si medicamentele sunt achizitionate de la firme
autorizate, fiind depozitate in dulapuri speciale, sub gestiune si administrate
conform prescriptiilor sanitar-veterinare.
materialele auxiliare: sunt achizitionate de la diversi furnizori in recipienti sau
ambalaje specifice si transportate cu mijloace auto pana la ferma, unde sunt depozitate
in magazii special amenajate.
Selectia materiilor prime
Operatorul va mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a
consumurilor de materii prime si materiale auxiliare.
Pentru fiecare catogorie de animale (functie de greutate) se folosesc categorii de nutret
combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate. Scopul
este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestabilitatea nutrientilor, si prin
echilibrarea concentratiei diferitelor componente esentiale cu componente nediferentiate de
N. Se urmareste imbunatatirea eficientei sintezei de proteine a corpului.
Masurile de hranire includ hranirea pe faze, diete pe baza de substante nutritive
digerabile/disponibile, aplicand diete cu aport redus de aminoacizi suplimentari si diete pe
baza de fitaza, cu cantitati scazute de fosfor si/sau fosfati alimentari anorganici care se pot
digera aproape complet. Mai mult, folosirea aditivilor alimentari poate creste eficienta de
hranire, imbunatatind astfel retentia substantelor nutritive si diminuand cantitatea celor de
dejectii.
Operatorul revizuieste regulat noile dezvoltari in domeniu, pentru utilizarea acelor
materiale care sunt mai putin poluante.
8.Principalii furnizori (cel putin 3) de pe piata pentru fiecare dintre utilajele, instalatiile sau
echipamentele pentru care se solicita finantare prin Subprogram. (precizati spre care furnizori
va indreptati atentia si de ce?)
9.Graficul de realizare a intregii investitii (toate actiunile finantate sau nu de acest Subprogram, care
vor contribui la realizarea produselor/serviciilor, de la punctul 4).
Nr crt Activitatea
prevazuta
Durata de
realizare
Planificarea implementarii activitatii
Luna 1 Luna 2 Luna 3 …… Luna n
10.Modificarile necesare la echipamente, cladiri existente.
11. Modificarile necesare in structura si numarul persoanlului angajat, inclusive estimarea
numarului de noi angajati care vor proven din forta de munca neocupata din zona.
G. PLANUL DE FINANTARE AL AFACERII SI PROIECTIILE FINANCIARE
PENTRU URMATORII 3 ANI DUPA PRIMIREA AJUTORULUI FINANCIAR
NERAMBURSABIL
Studii şi analize pentru monitorizare.
Studiile necesare pentru verificarea emisiilor fugitive de poluanţi în atmosferă se
referă la un „Studiu privind evoluţia emisiilor de poluanţi din ventilaţia halelor de creştere a
porcilor şi condiţiile de încadrare în VLE”. Studiul se va efectua în condiţiile populării la
capacitate a fermei
Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare
Proiecte detinute actual:
Inventarierea solurilor disponibile pentru fertilizare. Acest studiu a pus în
evidenţă integrarea complexului în mediul de amplasament, existenţa terenurilor disponibile
pentru reciclarea dejecţiilor, asigurarea condiţiilor de funcţionare fără producere de impact
semnificativ în zonă.
Studii propuse:
Studiu privind calitatea terenurilor agricole utilizate pentru valorificarea
dejecţiilor. (frecvenţă odată la trei ani). Acest studiu presupune verificarea consecinţelor
administrării dejecţiilor umede asupra terenurilor agricole şi a rezultatelor administrării
asupra producţiei agricole.
Studiu privind calitatea apelor subterane (odată la trei ani). Se referă la controlul
calităţii apelor subterane în zona complexului şi a platformelor de stocare.
Studiu privind calitatea aerului în zona limitrofă complexului (odată la trei ani).
Acesta presupune controlul calităţii imisiilor determinate de emisiile difuze de NH3, N2O,
H2S, COV – mirosuri
Studiu privind balanţul global al poluanţilor (annual) pentru controlul
tehnologiei – verificarea cu BAT.
La începutul anului 2008 SC Pig Farm a participiat la o nouă licitaţie pentru extinderea
activităţii.
Cu o valoare eligibila de 1,9 milioane de euro, proiectul depus de SC Pig Farm
presupune cresterea capacitatii de productie si implementarea standardelor comunitare in
cadrul fermei de ingrasare a porcinelor. "Acest proiect are drept scop cresterea si ingrasarea
porcilor. Iar pentru acest lucru, vom mai construi pe linga cele 5 depozite (hale) pe care le
avem, cu 1.000 de purcei in fiecare depozit, alte 5 depozite. Intreaga activitate va fi complet
mecanizata si automatizata, fiind conectate la calculator, astfel ca pe linga cei trei angajati pe
care ii are ferma in acest moment, vom mai angaja o singura persoana", declara pentru Ziarul
de Iasi, Mihai Tibucanu, manager Pig Farm Coarnele Caprei.
Potrivit acestuia cofinantarea proiectului va fi asigurata in proportie de 20% din
fondurile proprii, iar 30% de un credit bancar fiind preconizata o amortizare a investitiei in
maxim 4 ani de zile. Un alt proiect semnat de catre beneficiar in cursul zilei de ieri, a fost cel
depus de compania Vinifruct Copou.
Proiect are o valoare de peste 780.000 de euro si presupune achizitii de utilaje
si masini pentru modernizarea fermelor vegetale amplasate pe teritoriul comunelor
Raducaneni, Cozmesti, Costuleni si Gorban. "Proiectul a fost depus pe masura 121 si vizeaza
modernizarea fermei vegetale prin achizitia a 39 de utilaje. Vor fi cumparate utilaje in valoare
de 54.000 de euro din Finlanda, de 256.500 de euro din Germania iar din diferenta vor fi
achizitionate din Romania. Costul eligibil al proiectului este de 2,95 milioane de lei iar fondul
nerambursabil este de 1,47 milioane de lei", ne-a declarat Constantin Laiu, director general
Vinifruct Copou.
Potrivit acestuia proiectul va fi implementat in primele doua luni de la
semnarea contractului, cofinantarea fiind asigurata in proportie de 80% din fonduri proprii iar
20% din credite bancare. "Practic imi achit singur tot proiectul iar in momentul in care
primesc banii de la UE, imi achit creditele si-mi ramin pentru implementarea unui alt
proiect", a completat Laiu.
Acesta a adaugat ca imediat ce va fi finalizat acest prim proiect urmeaza sa depuna un
al doilea ce va consta in plantatii de vii, pomi sisistem de irigatii in zona Raducaneni.
H. IPOTEZE SI RISCURI MAJORE
1. Ipotezele principale folosite in elaborarea proiectului de investii?
Proiectul propus cuprinde tehnologii în conformitate cu cele mai bune tehnici
disponibile - BAT şi din punct de vedere al efectelor asupra mediului. Tehnologia şi utilajele
sunt de tip Big Dutchman şi reprezintă cele mai bune tehnologii disponibile pentru creşterea
intensivă a porcilor. Se asigură asigură condiţii de viaţă pentru animale conform strategiei
europene prin :
- sistem de climă computerizată prin utilizarea ventilaţiei computerizate în halele de
îngrăşare şi a controlul termic (controlează temperatura, umiditatea, calitatea aerului);
- hrană suplimentară – vitamine + oligoelemente conform cerinţelor BAT cu valori
controlate de cupru şi alteoligoelemente admise în UE;
- asigurarea unei mortalităţi apropiată de zero în complex prin metode moderne de
prevenire a îmbolnăvirilor şi tratamentul natural.
2. Riscuri majore anticipate in cadrul investitiei
Impactul activităţii ce urmează a fi desfăşurate la ferma de porci de la Coarnele Caprei
asupra componentelor mediului, implicit situaţia actuală a amplasamentului.
Impactul asupra apei
Alimentarea cu apă potabilă a fermei de creştere şi îngrăşare a porcilor de la Coarnele
Caprei se va asigura prin racord la reţeaua existentă pe DC 890 Focuri, prin intermediul unui
cămin cu apometru.
Impactul asupra apei prin proiectul propus se poate produce prin valorificarea
necorespunzătoare în agricultură a dejecţiilor mineralizate, azotul nitric, în special, poate
ajunge în apa freatică.
Deoarece apa uzată este inclusă în dejecţii care se colectarea şi stochează în laguna de
dejecţii, aceasta nu se restituie direct ca “apă uzată”;
Prin funcţionarea proiectului propus apele uzate provin numai de la pavilionul
administrativ (consum igienico-sanitar). Acestea vor fi evacuate în Staţia de epurare Belceşti
(prin contract cu RAJAC Iaşi). Se vor transporta cu autovidanja la staţia de epurare Belceşti
şi vor trebui să corespundă calitativ NTPA 002/2002. Vidanjarea se va efectua la umplerea
bazinului la 2/3 din capacitatea utilă.
Impactul asupra aerului
Impactul asupra aerului prin proiectul propus se poate produce prin:
respiraţia animale + dejecţii hale – ventilaţie: CO2, NH3, H2S, CH4;
colectarea dejecţiilor solide + lichide, stocarea în fosele din grajduri, transportul,
depozitarea şi stocarea în laguna proiectată: CO2, NH3, H2S;
emisii din lagună: CO2, NH3, H2S;
valorificarea în agricultură a dejecţiilor mineralizate: CO2, NH3, H2S;
gaze arse de la generatoarele termice şi centralele termice (GPL): CO, NOx,
pulberi
pulberi de la prepararea şi distribuţia furajelor – întreţinere utilaje .
Din calculele efectuate principalele emisii sunt cele de amoniac. În halele de creştere a
porcilor prin ventilaţia controlată se va asigura limita admisă pentru protecţia animalelor şi
oamenilor la NH3 de 15 mg/mc cu vârf de 30 mg/mc. Ferma beneficiază şi de ventilaţie
forţată utilizată pentru asigurarea confortului animalelor. Emisiile de amoniac provenite din
transportul dejecţiilor sunt nesemnificative.
Impactul asupra solului
Impactul asupra solului prin proiectul propus se poate produce prin:
manipularea defectuoasă a dejecţiilor solide + lichide: colectarea, stocarea în
fosele din grajduri, transportul, depozitarea şi stocarea în laguna proiectată;
valorificarea greşită în agricultură a dejecţiilor mineralizate prin supradozare.
Cantităţi prea mari de N-NH4, N-NO3, săruri solubile, macroelemente şi metale grele pot
polua solul;
poluările accidentale datorate scurgerilor din lagună, evacuării dejecţiilor din
lagună şi depăşirii nivelului maxim din lagună;
Solul, fiind interfaţa aer-apă freatică-apă de suprafaţă, este un vector de transport al
poluanţilor spre apă de suprafaţă, apa freatică şi aer. Poluarea uneia din componentele
mediului (sol, apă, aer) implică un răspuns în unele situaţii în una sau în celelalte
componente.
Situaţia actuală a amplasamentului arată că învelişul de sol caracteristic zonei în care
va fi amplasatã ferma de creştere şi îngrăşare a porcilor de la Coarnele Caprei aparţine
claselor cernisoluri şi protisoluri fiind reprezentate prin cernoziomuri (CZ ) şi respectiv prin
regosoluri (RS) şi aluviosoluri (AS) (SRTS-2003).
SRTS 2003 - Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor
Analiza granulometrică a solului din incinta unde se va amplasa ferma şi din terenurile
agricole unde se vor aplica dejecţiile mineralizate arată că acestea au o textură fină,
încadrându-se în clasa şi subclasa de lut argilos mediu (TT).
Solul de pe amplasamentul viitoarei ferme de creştere a porcilor are un pH moderat acid
în zona superioară a amplasamentului şi slab alcalin în zona adăposturilor animale şi a
lagunei. Valorile reacţiei de pe amplasament sunt influenţate de folosinţa anterioară a
acestuia ca teren pentru solarii. Reacţia solului din tarlalele 89 şi 90 este slab alcalină spre
neutră.
Solurile au valorile sumei bazelor schimbabile mijlocie şi mare şi o aciditate hidrolitică
foarte mică şi mică, cu excepţia unei probe de la viitoarea locaţie a ferme, care are o valoare
mare. Solul de la viitoarea locaţie este “submezobazic” iar celelalte se încadrează în clasa de
saturaţie “eubazic”.
Valorile conţinutului de săruri solubile arată că solurile sunt nesalinizate.
Toate solurile analizate reprezintă un conţinut scăzut în azot nitric pentru culturi de
camp, iar asigurarea cu azot amoniacal este normală spre ridicată (pentru culturi de câmp).
Conţinuturile de azot total şi humus al solurilor sunt mijlocii iar raportul carbon/azot indică o
fertilitate mijlocie.
Nivelul de aprovizionare al solului cu forme mobile de fosfor arată valori de la extrem
de mici în tarlaua 90, de la mici la foarte mari în tarlaua 89 şi foarte mari pe amplasamentul
viitoarei ferme.
Solul prezintă valori ale potasiului mobil mari pe tarlaua 89 şi mijlocii pe tarlaua 90, iar
cele de pe amplasamentul viitoarei ferme sunt mari şi foarte mari.
Valorile foarte mari ale fosforului şi potasiului mobil de pe amplasamentul viitoarei
ferme sunt de natură antropică şi naturală şi se explica prin folosinţa anterioară, ca solarii.
Majoritatea microelementelor (metalelor grele) prezintă conţinuturi totale situate sub
valorile normale din soluri dar sunt şi situaţii (pentru Pb, Cr, Ni şi Co) când acestea sunt mai
mari decât valorile normale, însă ele se situează sub pragul de alertă pentru folosinţe sensibile
(conform Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997 pentru aprobarea reglementării privind evaluarea
poluării solului). După cum se observă nu există nici o tendinţă de poluare cu metale grele a
solului de pe amplasamentul viitoarei ferme de creştere a porcilor de la Coarnele Caprei şi a
terenurilor agricole ale societăţii unde se vor administra dejecţiile mineralizate.
Conţinuturile totale în HCH şi DDT sunt apropiate de valorile normale din sol, la unele
probe acestea fiind depăşite dar situate cu mult sub valoarea pragului de alertă pentru
folosinţe sensibile (conform Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997 pentru aprobarea
reglementării privind evaluarea poluării solului).
Conţinutul în compuşi bifenil cloruraţi (PCB) este situat sub valorile normale din soluri
sau în unele situaţii mai mari decît acestea dar sub valoarea pragului de alertă pentru folosinţe
sensibile (conform Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997). Conţinutul total de PCB se situează în
toate probele analizate sub valoarea normală a acestora din soluri, ceea ce arată că solurile de
la Coarnele Caprei nu pun probleme de poluare cu aceşti compuşi.
Datele analitice privitoare la compoziţia granulometrică a solului, la însuşirile chimice
generale şi speciale, la încărcarea cu unii poluanţi specifici conduc la concluzia că terenul
agricol din posesia S.C. PIG FARM S.R.L. în suprafaţă de 150 ha, se pretează pentru
administrarea de dejecţii rezultate de la creşterea porcilor şi pentru cultivarea de cereale,
necesare creşterii porcilor.
Conform celor de mai sus tehnologia aplicată prin proiectul propus se înscrie în
tehnicile BAT, determinând reduceri ale impactului de mediu generat de activitatea de
creştere a porcilor.
3. Minimizarea riscurilor
Evaluarea impactului de mediu a viitoarei ferme zootehnice de creştere şi îngrăşare a
porcilor de la Coarnele Caprei – Focuri (judeţul Iaşi) concluzionează că, în condiţiile
respectării tehnologiei şi a cantităţii de emisii evaluate în conformitate cu tehnologia şi
instalaţiile prevăzute în scopul protecţiei mediului, activitatea ce urmează a fi desfăşurată nu
poate determina deteriorarea mediului în zona de amplasament.
Pentru asigurarea unei funcţionări corespunzătoare a proiectului propus este necesar un
sistem eficient de management de mediu care este asigurat prin acţiunile care vizează
achiziţionarea de furaje, suplimente de hrană şi prin gestionarea corectă a distribuţiei hranei şi
prin asigurarea utilităţilor.
În tabelul 6 se prezintă un sistem de control pentru dejecţiile utilizate la fertilizare pe
terenul de 150 ha de la Coarnele Caprei, judeţul Iaşi
Tabelul 6
Sistem de control pentru dejecţiile utilizate la fertilizare pe terenul de 150 ha de la
Coarnele Caprei, judeţul Iaşi
Parametru de
control
CALITATEA
DEJECŢIILOR
Inregistr
at
Da/Nu
Alarma
Da/Nu,
Local/C
CR
Ce actiune de process
rezulta din feedback-ul
acestui parametru?
Care este timpul de
raspuns? (secunde/
minute/ ore daca nu
este cunoscut cu
precizie)
Controlul calităţii
Dejecţiilor
administrate în
câmp.
La
preluare
În câmp
local Valorificarea în producţie
agricolă
Obţinerea de facilităţi la
contractare
cereale pentru furaje funcţie
de
creşterea producţiei ca urmare
a
distribuţiei de dejecţii
fertilizante.
Verificări anuale a stării
tere-
nurilor administrate cu
dejecţii
Nu există pericolul unei
poluări accidentale la
distribuţie pe
terenul agricol.
1temperatura de
iesire
- Nu se practică determinări la
fiecare
transport de dejecţii în câmp.
Se impune măsurători 1/an
martie-
aprilie pentru analiza
mineralizării
şi a conţinutului în substanţe
fertili-
zante.
Rezultatele analizelor
privind
Calitatea dejecţiilor vor
determina stabilirea
dozelor de administrare
înaintea începerii
campaniei de transport
martie
aprilie pentru fertilizarea
de primăvară.
2 valori ale
CBO5/CCO
-
3 culoare de iesire
4 azot total
5 fosfor total
6
subst.org/subst.min
er
Da -
Monitorizare
emisii
Da - În cazul constatării de
disconfort
se vor efectua testări privind
Nu este cazul emisiile
fiind
difuze nu constituie
Difuze
NH3
COV - miros
imisii
determinate de emisii difuze.
SE PREVEDE TRATAREA
CU
SUBSTANŢE BIOACTIVE
CARE
SĂ ASIGURE
AMESTECUL OMO-
GEN ŞI COMBATERE
MIROSURI
pericol
pentru zona locuită
disconfor-
tul poate fi evitat prin
măsuri
de întreţinere a
complexului
LAGUNEI şi
transportului în câmp
pentru valorificare.
I.DATE FINANCIARE
Situaţia actuala şi previzională a veniturilor
Cheluieli cu salariile
Nr crt. AniNr angajaţi
Cheltuieli cu salariile
1 2006 8 66.2402 2007 15 108.0003 2008 6 50.4004 2009 9 76.6805 2010 5 42.0006 2011 7 60.480
Date financiare PIG FARM SRL
An
bilant
Cifră de afaceri
(RON)
Venituri
(RON)
Cheltuieli
(RON)
Profit net /
pierdere netă
(RON)
Număr
angajaţi
2005 0,00 8,00 23.414,00 0,00 2
2006 Nedisponbil 26.026,00 579.767,00 -553.831,00 8
2007 4.325.584,00 3.124.798,00 3.037.494,00 75.262,00 15
2008 7.749.104,00 4.760.753,00 4.725.024,00 23.889,00 6
2009 6.935.893,00 7.061.388,00 6.651.492,00 393.355,00 9
2010 3.020.000,00 6.065.543,00 2.810.000,00 511.000,00 5
2011 5.990.123,00 7.545.655,00 5.240.543,00 189.000,00 7
Indicatori din bilanţ - PIG FARM SRL
Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010
Total active
imobilizate3.915.144 3.937.770 3.850.823 6.338.575 7.394.373
Total active
circulante914.757 967.959 3.597.416 3.551.299 3.199.965
Stocuri 726.919 165.749 822.751 N/A 1.233.300
Casa si conturi 7.081 201.935 9.563 39.723 12.304
Creante 180.757 600.275 2.765.102 3.511.576 1.954.361
Capitaluri total N/A N/A N/A 65.269 3.109.378
Capital social 500 500 500 150.000 150.000
Provizioane N/A N/A N/A N/A N/A
Datorii total 4.081.441 5.407.204 6.239.507 5.763.356 2.815.613
Valori exprimate in mii Lei
Indicatori din Contul de Profit si Pierdere ai PIG FARM SRL
Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010
Cifra de afaceri N/A 4.325.584 7.749.104 6.935.893 3.023.805
Total venituri 26.026 3.124.798 4.760.753 7.061.388 4.908.874
Total cheltuieli 579.767 3.037.494 4.725.024 6.651.492 4.857.715
Profit brut -553.741 87.304 35.729 409.896 51.159
Profit net -553.831 75.262 23.889 393.355 44.109
Numar salariati 8 15 6 9 5
Valori exprimate in mii Lei
Indicatori Derivati din Bilant pentru PIG FARM SRL
Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010
Total datorii / capitaluri
proprii- - - 88,3016 0,9055
Total datorii / total active 1,0425 1,3732 1,6203 0,9093 0,3808
Capitaluri proprii / total
active- - - 0,0103 0,4205
Indicatori de Profitabilitate ai PIG FARM SRL
Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010
Marja de profit brut (%) - 2,0183 0,4611 5,9098 1,6919
Marja de profit net (%) - 1,7399 0,3083 5,6713 1,4587
Rentabilitatea capitalului propriu
inainte de impozitare-73,9840 -17,4094 2,9559 9,9332 0,6577
Rentabilitatea capitalului propriu
dupa impozitare-73,9961 -15,0081 1,9764 9,5324 0,5670
Indicatori de Eficienta a Activitatii Operationale ai PIG FARM SR
Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010
Viteza rotatie stocuri (zile) - 13,9862 38,7534 - 148,8702
Viteza incasari creante (zile;
corectat cu TVA - 19%)- 42,5649 109,4474 155,2908 198,2426
Viteza de rotatie total active (nr
de ori)1,0425 1,3732 1,6203 0,9093 0,3808
IX. Implementarea proiectului
X. Monitorizarea proiectului
![Managementul Riscurilor in Afaceri.[Conspect e.md]](https://img.pdfslide.net/doc/110x75/55cf96fa550346d0338f0707/managementul-riscurilor-in-afacericonspect-emd.jpg)
