Audit Financiar - Grile - Titular Disciplina - Prof.univ.Dr. LIANA ELEFTERIE - Univ. Spiru Haret - Constanta

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL-CONSTANTA

Specializarea:CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Disciplina: AUDIT FINANCIAR

Forma de invatamant: ZI- Titular disciplina: prof.univ.dr. LIANA ELEFTERIE

1

1. Principiul contabil conform caruia informatia prezentata in situatiile financiare care urmeaza a fi

auditata trebuie sa prezinte corect toate tranzactiile si evenimentele aferente exercitiului pentru a fi credibila este:

a) principiul reprezentarii corecte; b) principiul neutralitatii; c) principiul reprezentarii fidele;

2. Rolul contabilitatii este:

a) de a face calcule lunare, trimestriale si anuale ale documentelor contabile; b) de a intocmi lunar bilantul contabil si contul de profit si pierdere; c) de a furniza o informatie adevarata despre tranzactiile si pozitia financiara a entitatilor

patrimoniale.

3. Informatia contabila se valorifica sub: a) sub doua forme: contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune (manageriala); b) sub doua forme: contabilitatea financiara si bazele contabilitatii; c) sub trei forme: contabilitatea financiara, contabilitate bancara si contabilitatea institutiilor

publice.

4. Utilizatorii situatiilor financiar contabile sunt: a) FISCUL si bugetele locale; b) o paleta larga de utilizatori; c) actionarii, salariatii si Ministerul Finantelor Publice.

5. Noua defintie a contabilitatii este de: a) limbaj al afacerii; b) cuantificare a afacerii; c) masura a patrimoniului net.

6. Activele in acceptiunea noua, reprezinta: a) o resursa controlata de entitate, ca rezultat al unor evenimente prezente si de la care se asteapta

sa genereze beneficii economice; b) o resursa controlata de entitate, ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa

genereze beneficii economice viitoare; c) o resursa controlata de entitate, ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa

genereze beneficii economice in prezent.

7. Un activ este recunoscut in bilant in momentul in care: a) este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor si activul are un cost sau o valoare care

poate fi evaluata in mod credibil; b) este probabila realizarea unui beneficiu economic prezent si activul are un cost sau o valoare

care poate fi evaluata in mod credibil;




2

c) este certa realizarea unui beneficiu economic si activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil.

8. Datoriile reprezinta:

a) obligatii actuale ale entitatii ce decurg din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice;

b) obligatii trecute ale entitatii ce decurg din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice;

c) obligatii viitoare ale entitatii ce decurg din evenimente prezente si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice.

9. O datorie este clasificata ca fiind curenta atunci cand: a) este exigibila in termen de 12 luni de la data inceperii exercitiului financiar; b) este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului; c) este exigibila in termen de 12 luni de la data balantei de verificare;

10. Veniturile, respectiv cheltuielile angajate de o entitate patrimoniala, sunt tratate de Standardele Internationale de Contabilitate, conform:

a) contabilitatii de angajamente; b) contabilitatii financiare; c) contabilitatii manageriale.

11. Veniturile constituie: a) cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de

intrari sau cresteri ale activelor, ori descresteri ale cheltuielilor; b) cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de

intrari sau cresteri ale activelor, ori descresteri ale datoriilor; c) cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de

intrari sau cresteri ale activelor imobilizate, ori descresteri ale datoriilor.

12. Cheltuielile constituie:

a) diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor, ori cresteri ale datoriilor;

b) diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii veniturilor ori cresteri ale datoriilor;

c) diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale datoriilor ori cresteri ale activelor.

13. Standardele Internationale de Contabilitate prezinta doua concepte de capital respectiv: a) conceptul contabil al capitalului si conceptul financiar al capitalului; b) conceptul contabil al capitalului si conceptul fizic al capitalului; c) conceptul financiar al capitalului si conceptul fizic al capitalului.




3

14. Provizionul apare doar atunci cand o entitate patrimoniala are o obligatie viitoare, generata de: a) un eveniment trecut. b) un eveniment prezent; c) un eveniment viitor.

15. Un provizion va fi recunoscut cand este probabila o:

a) intrare de resurse, necesara stingerii obligatiei. b) iesire de resurse necesara stingerii obligatiei; c) ambele variante sunt posibile.

16. Valoarea realizabila neta reprezinta:

a) pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, plus costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor necesare vanzarii.

b) pretul de cumparare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, plus costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor necesare vanzarii.

c) pretul mediu ponderat

17. La iesirea din patrimoniu, respectiv la cedare sau decontare, datoriile trebuiesc evaluate la valoarea de

a) intrare; b) medie; c) iesire

18. Valoarea justa este:

a) suma la care poate fi tranzactionata de buna voie o datorie sau decontat un activ, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv;

b) suma la care poate fi tranzactionata de buna voie o datorie sau decontat un activ, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat subiectiv;

c) suma la care poate fi tranzactionata de buna voie o datorie sau decontat un activ, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este prestabilit;

19. Valoarea actualizata este: a) valoarea determinata prin metode care nu iau in calcul rata inflatiei, ci cursul valutar; b) valoarea determinata prin metode care iau in calcul cursul valutar si reprezinta o estimare a

valorii actualizate a viitoarelor fluxuri nete de numerar; c) valoarea determinata prin metode care iau in calcul rata inflatiei, si reprezinta o estimare a

valorii actualizate a viitoarelor fluxuri nete de numerar.

20. Elementele de capitaluri sunt:

a) elemente nemonetare, si ele trebuiesc retratate pentru a tine seama de efectele inflatiei; b) elemente monetare, si ele trebuiesc retratate pentru a tine seama de efectele inflatiei;




4

c) elemente monetare si nemonetare, si ele trebuiesc retratate pentru a tine seama de efectele inflatiei.

21. Modificarea capitalurilor proprii este determinata de urmatoarele evenimente: a) aporturile in bani si natura aduse de salariati; b) distribuiri in favoarea actionarilor; c) activitatea de gestiune a activelor circulante;

22. Politicile contabile sunt modificate:

a) in cazuri extrem de rare; b) in fiecare exercitiu financiar; c) o data la trei ani.

23. Auditul financiar este:

a) o forma de control intern al intreprinderii. b) o forma de control extern independent; c) o forma de control a autoritatii fiscale.

24. Obiectivul primordial al auditului financiar, este:

a) exprimarea de catre un auditor financiar independent, a unei concluzii, potrivit careia situatiile financiare au fost intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu legea;

b) exprimarea de catre un auditor financiar independent, a unei opinii, potrivit careia situatiile financiare au fost intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general de raportare identificat;

c) exprimarea de catre un controlor financiar al statului, a unei opinii, potrivit careia situatiile financiare au fost intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general de raportare identificat.

25. Organismul profesional care reglementeaza activitatea de audit financiar din Romania este: a) Corpul Auditorilor Financiari din Romania; b) Consiliul National al Auditorilor Financiari din Romania c) Camera Auditorilor Financiari din Romania.

26. Responsabilitatea actiunii in favoarea interesului public se divizeaza in cazul auditului financiar intre trei parteneri:

a) statul, comunitatea patronatului si a oamenilor de afaceri, auditorii financiari; b) guvernul, comunitatea patronatului si a oamenilor de afaceri, auditorii financiari; c) auditorii financiari, oamenii de afaceri, salariatii.

27. Auditorul in exprimarea opiniei, utilizeaza frazele: a) ofera o imagine fidela;




5

b) ofera o imagine certa; c) ofera o imagine concreta.

28. Atributele care fac utila informatia contabila continuta in situatiile financiare auditate sunt: a) claritate, relevanta, fiabilitate; b) relevanta, credibilitate, fiabilitate; c) relevanta, flexibilitate, credibilitate

29. Din punct de vedere al organismelor care le elaboreaza, standardele de audit financiar sunt: a) standarde europene, globale si romanesti; b) standarde europene si nationale; c) standarde internationale si nationale.

30. Abrevierea standardelor internationale de audit este: a) IAS; b) ISA; c) nu se abreviaza.

31. Codul national privind conduita etica si profesionala in auditul financiar este elaborat de: a) CAFR; b) IASB; c) IFAC

32. Conform principiului confidentialitatii, un auditor financiar va respecta confidentialitatea informatiilor despre afacerile unui client sau angajator:

a) pe perioada desfasurarii misiunii de audit; b) pe perioada desfasurarii misiunii de audit si dupa aceea; c) pe o perioada de maxim 3 ani conform legii.

33. Implicarea financiara a unui auditor alaturi de un client poate aparea in urmatoarele feluri, si anume: a) avand un interes financiar indirect semnificativ pentru un client; b) negocierea unui tarif de audit maximal; c) participarea la actiuni de protocol cu clientul.

34. Care din urmatoarele pericole afecteaza principiile etice: a) pericolul nedetectarii unei fraude; b) pericolul de auto-revizuire; c) pericolul defavorizarii.




6

35. Auditorul poate participa in afacerile unui client: a) numai in cazurile prevazute de lege; b) intr-un procent de maxim 5%; c) nu poate participa.

36. Elaborarea normelor de etica in auditul financiar in Romania se face de: a) Ministerul Finantelor Publice, care reglementeaza activitatea de audit financiar; b) Camera Auditorilor Financiari din Romania; c) Guvern.

37. La inceputul unui audit financiar fiecare membru din echipa de audit va depune: a) o declaratie de independenta; b) o declaratie de confidentialitate; c) ambele de mai sus.

38. Planificarea, controlul si inregistrarea auditului face parte din: a) cadrul general al auditului financiar; b) cadrul general de control financiar; c) cadrul general al contabilitatii.

39. Auditorul trebuie:

a) sa obtina probe suficiente si adecvate, pe baza carora sa-si poata formula opinia;

b) sa obtina probe totale, pe baza carora sa-si poata formula opinia;

c) sa obtina probe partiale, pe baza carora sa-si poata formula opinia;

40. Raportul de audit trebuie sa contina: a) o varianta semnificativa a opiniei; b) o varianta clara a opiniei; c) o varianta fidela a opiniei;

41. Auditorul trebuie evalueze: a) sistemul contabil si de control al clientului; b) sistemul contabil si de management al clientului; c) toate cele de mai sus.

42. Pentru fiecare client de audit, auditorul are obligatia: a) sa intocmeasca o scrisoare de angajament (contract de audit); b) sa intocmeasca un registru de deschidere al misiunii de audit (dosarul permanent); c) sa intocmeasca o scrisoare de multumire catre conducere, pentru colaborare.




7

43. Responsibilitatea pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare revine: a) administrtorului intreprinderii; b) auditorului financiar; c) ambii de mai sus.

44. Responsabilitatea pentru audit revine: a) Ministerului Finantelor Publice; b) Administratiei financiare; c) auditorului financiar.

45. Limitarile auditului sunt datorate: a) verificarilor prin sondaj; b) timpului de derulare al auditului; c) ambele de mai sus.

46. Auditorul are accesul: a) restrictionat la informatiile confidentiale ale clientului; b) nerestrictionat la toate informatiile clientului; c) nerestrictionat doar la informatiile financiar contabile;

47. Pragul de semnificatie reprezinta: a) importanta relativa a unei parti componente, in contextul situatiilor financiare privite ca intreg; b) importanta absoluta a unei parti componente, in contextul situatiilor financiare privite ca intreg; c) importanta semnificativa a unei parti componente, in contextul situatiilor financiare privite ca

intreg.

48. Pentru pragul de semnificatie exista:

a) patru factori de fiabilitate de la 1 la 4; b) sase factori de fiabilitate de la 1 la 6; c) opt factori de fiabilitate de la 1 la 8.

49. Pragul de semnificatie se ia in considerare in doua etape ale auditului financiar si anume: a) in etapa de planificare si in etapa de formulare a opiniei; b) in toate etapele auditului financiar; c) in etapa de contractare si in cea de planificare.

50. Riscul exprima: a) un pericol, ca o situatie sa se prezinte diferit fata de o situatie normala sau una ideala;




8

b) un pericol, ca o situatie sa se prezinte diferit fata de o situatie fidela; c) un pericol, ca o situatie sa se prezinte la fel fata de o situatie normala sau una ideala;

51. Riscul de audit poate fi impartit in trei componente:

a) riscul inerent, riscul de control si riscul contabil; b) riscul de nedetectare, riscul de control si riscul contabil; c) riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare.

52. Riscul inerent este de doua tipuri:

a) riscul inerent global sau conjunctural si riscul inerent specific; b) riscul inerent global sau conjunctural si riscul inerent special; c) riscul inerent global sau conjunctural si riscul inerent contabil.

53. Evaluarea riscului conjunctural in cazul contabilitatii are in vedere: a) sistemul contabil precum si competenta si credibilitatea personalului din compartimentul

financiar-contabil; b) sistemul contabil precum si sistemul de control financiar preventiv al clientului; c) sistemul contabil precum si competenta si credibilitatea echipei manageriale.

54. Relatia de calcul pentru riscul inerent global este urmatoarea:

a) RIG = RIGAS x RIM x RIGC x RIGAS; b) RIG = RIGAS x RIGM x RIGC x RIGAF; c) RIG = RIGA x RIGM x RIGC x RIGAS

55. Esantionarea in audit poate folosi:

a) atat o abordare statistica, cat si una non-statistica; b) numai o abordare statistica; c) atat o abordare statistica, cat si una contabila.

56. Eroarea tolerabila reprezinta: a) eroarea maxima intr-o populatie pe care o accepta legea; b) eroarea maxima intr-o populatie pe care o accepta auditorul; c) eroarea minima intr-o populatie pe care o accepta auditorul.

57. Stratificarea este: a) un proces de divizare a populatiei in subpopulatii, ce prezinta caracteristici similare; b) un proces de complilare a subpopulatiilor, ce prezinta caracteristici similare; c) un proces de aliniere a populatiei in subpopulatii, ce prezinta caracteristici similare.




9

58. Punctul de plecare in determinarea marimii esantionului este: a) calcularea erorii semnificative; b) calcularea erorii tolerabile; c) calcularea erorii minime.

59. In cadrul auditului, elementele cu valoare ridicata din cadrul esantionului sunt testate in proportie de: a) 100%; b) 95%; c) 85%.

60. Tranzactiile cu partile afiliate sunt: a) de cele mai multe ori dificil de detectat; b) usor de detectat; c) imposibil de detectat.

61. Normele contabile care ghideaza practica contabila, se bazeaza pe teorii care:

a) fundamenteaza actul de producere, de furnizare si de valorificare a informatiei contabile; b) fundamenteaza actul de culegere, control si producere a informatiei contabile; c) fundamenteaza actul de producere, de culegere si de valorificare a informatiei contabile.

62. Contabilitatea de gestiune, bazata pe : d) inventarul permanent, reflecta ceea ce se petrece la nivelul productiei si al costurilor, oferind

informatii exclusiv pentru management ; e) inventarul intermitent, reflecta ceea ce se petrece la nivelul productiei si al costurilor, oferind

informatii exclusiv pentru management. f) inventarul permanent, reflecta ceea ce se petrece la nivelul veniturilor si al costurilor, oferind

informatii pentru o gama larga de utilizatori.

63. Privite la modul general, situatiile financiare :

a) sunt similare de la o tara la alta ; b) difera de la o tara la alta, deoarece exista difernte generate de o serie de factori sociali,

economici, juridici si politici ; c) difera de la o tara la alta, deoarece exista difernte generate de o serie de factori nationali si

internationali.

64. Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) cuprind:

a) IFRS-urile;IAS-urile revizuite;SIC-urile; IFRIC-urile; b) IFRS-urile;IAS-urile; SIC-urile; IFRIC-urile; c) IFRS-urile; IAS-urile nerevizuite;SIC-urile; IFRIC-urile.




10

65. Clientii analizeaza situatiile financiare: a) prin prisma continuitatii activitatii, fiind interesati de o colaborare pe termen lung ; b) prin prisma disbonibilitatilor banesti, fiind interesati de a-si primi banii; c) prin prisma capacitatii entitatii de a genera profit, fiind interesati de a-si primi dividendele.

66. Valorile ce trebuiesc incluse sau prezentate in situatiile financiare cu scop general se stabilesc folosind: a) rationamentul profesional; b) rationamentul legal; c) rationamentul fiscal.

67. La intocmirea situatiilor financiare conform standardelor internationale, trebuie sa se tina cont de: a) principiile si considerentele ce stau la baza managementului, noua terminologie si distinctia

curent/termen lung; b) principiile si considerentele ce stau la baza politicilor contabile, noua terminologie si distinctia

curent/termen lung; c) principiile si considerentele ce stau la baza politicilor fiscale, noua terminologie si distinctia

curent/termen lung.

68. Principiul continuitatii activitatii prevede ca: a) situatiile financiare trebuiesc intocmite pornind de la presupunerea ca entitatea patrimonila isi

va continua activitatea intr-un viitor previzibil, fiind capabila sa realizeze profit semnificativ; b) situatiile financiare trebuiesc intocmite pornind de la presupunerea ca entitatea patrimonila isi

va continua activitatea intr-un viitor previzibil, fiind capabila sa-si platesca impozitele la buget; c) situatiile financiare trebuiesc intocmite pornind de la presupunerea ca entitatea patrimonila isi

va continua activitatea intr-un viitor previzibil, fiind capabila sa-si realizeze activele si sa-si plateasca obligatiile.

69. Principiul neutralitatii presupune ca:

a) cei care intocmesc situatiile financiare sa fie neutri, sa nu se lase influentati sa prezinte un rezultat sau un obiectiv predeterminat; b) cei care intocmesc situatiile financiare sa fie independenti, sa nu se lase influentati sa prezinte

un rezultat sau un obiectiv predeterminat; c) cei care intocmesc situatiile financiare sa fie neutri, sa se lase influentati sa prezinte un rezultat sau un obiectiv predeterminat;

70. Relevanta informatiei contabile este influentata de: a) claritatea informatiei si de pragul de semnificatie; b) natura informatiei si de pragul de semnificatie; c) ambele de mai sus.

71. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului, presupune ca:




11

a) orice tranzactie sau eveniment se inregistreaza in contabilitate in conformitate cu realitatea economica si nu doar cu forma lui juridica;

b) orice tranzactie sau eveniment se inregistreaza in contabilitate in conformitate cu fondul, cu realitatea economica si doar cu forma lui juridica;

c) orice tranzactie sau eveniment se inregistreaza in contabilitate in conformitate cu fondul si cu realitatea economica si nu doar cu forma lui juridica;

72. Principiul conectarii cheltuielilor cu veniturile, presupune ca: a) veniturilor inregistrate intr-un anumit exercitiu sa li se ataseze numai acele cheltuieli facute

pentru obtinerea lor; b) veniturilor inregistrate intr-un anumit exercitiu sa li se ataseze numai cheltuieli din luna facute

pentru obtinerea lor; c) veniturilor inregistrate intr-un anumit exercitiu sa li se ataseze toate tipurile de cheltuieli.

73. Principiul costului istoric bazat pe ipoteza unitatii monetare stabile, consta in:

a) respectarea valorii nominale a monedei, dar tinand cont de inflatie; b) respectarea valorii nominale a monedei, tinind cont de variatiile puterii sale de cumparare; c) respectarea valorii nominale a monedei, fara a tine cont de variatiile puterii sale de

cumparare;

74. Beneficiile economice viitoare incorporate in active reprezinta:

a) potentialul de a contribui, in mod direct sau indirect, la fluxul de numerar si a profitului; b) potentialul de a contribui, in mod direct sau indirect, la fluxul de numerar si echivalente ale

numerarului catre terti; c) potentialul de a contribui, in mod direct sau indirect, la fluxul de numerar si echivalente ale

numerarului catre entitate;

75. Activele sunt utilizate de regula pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii, capabile sa:

a) satisfaca dorintele sau necesitatile clientilor; b) satisfaca dorintele sau necesitatile furnizorilor; c) satisfaca dorintele salariatilor.

76. Un activ este recunoscut in bilant in momentul in care este: a) probabila realizarea unui beneficiu economic viitor si activul are un cost sau o valoare care

poate fi evaluata in mod credibil; b) certa realizarea unui beneficiu economic viitor si activul are un cost sau o valoare care poate fi

evaluata in mod credibil; c) probabila realizarea unui beneficiu economic in prezent si activul are un cost sau o valoare care

poate fi evaluata in mod credibil.




12

77. Veniturile si cheltuielile in avans sunt delimitate distinct in bilant reprezentand: a) veniturile/cheltuielile care genereaza intrari sau iesiri de numerar in exercitiul viitor,dar care

sunt aferente unui exercitiu financiar curent; b) veniturile/cheltuielile care genereaza intrari sau iesiri de numerar in exercitiul curent,dar care

sunt aferente unui exercitiu financiar ulterior; c) veniturile/cheltuielile care genereaza intrari sau iesiri de numerar in exercitiul curent si care

sunt aferente tot exercitiului financiar curent.

78. Amenzile, penalitatile, precum si vanzarile sau cheltuielile de capital, sunt considerate:

a) venituri respectiv cheltuieli extraordinare; b) venituri respectiv cheltuieli exceptionale; c) venituri respectiv cheltuieli ordinare.

79. Capitalul propriu este echivalent cu: a) Capitalul social; b) pasivul net; c) averea actionarilor.

80. Un provizion este: a) o datorie; b) o creanta; c) un venit nesigur.

81. La inventarierea elementelor patrimoniale se determina: a) valoarea de inventar sau valoarea actuala a elementelor patrimoniale componente; b) valoarea de inventar sau valoarea istorica a elementelor patrimoniale componente; c) valoarea de inventar sau valoarea viitoare a elementelor patrimoniale componente.

82. Situatia fluxurilor de trezorerie, reflecta: a) evolutia financiara a activitatii de exploatare, extraordinara si de investitii; b) evolutia financiara a activitatii de exploatare, de finantare si de investitii; c) evolutia financiara a activitatii de exploatare, de finantare si extraordinara.

83. Bilantul contabil este: a) un document de sinteza, static; b) un document contabil semestrial si anual; c) un document de sinteza, dinamic.




13

84. Marimea rezultatului unei entitati patrimoniale depinde de:

a) politicile fiscale folosite; b) politicile contabile folosite; c) politicile economice folosite.

85. Metoda directa pentru calculul fluxurilor de trezorerie opereaza: a) numai cu informatii de tipul incasari si plati, deci cu informatii concrete; b) numai cu informatii de tipul cresteri de active, diminuari de datorii, deci cu informatii concrete; c) numai cu informatii de tipul incasari si plati, deci cu informatii de la banca.

86. Formula de calcul pentru fluxul de numerar net pentru o perioada este: a) FNN= NO + NI + NF – NPI; b) FNN= NO + NI + NF + NPI; c) FNN= NO + NI + NF + NPI-IP

87. Metoda indirecta pentru calculul fluxurilor de trezorerie, opereaza cu informatii degajate din situatiile:

a) contul de profit si pierdere, bilant, politici contabile b) contul de profit si pierdere, bilant, politici contabile si note explicative; c) contul de profit si pierdere, bilant.

88. Modificarea politicilor contabile este permisa doar atunci cand: a) sunt impuse prin statut; sunt impuse de un standard de contabilitate nou;cand au ca rezultat

furnizarea unor informatii mai relevante; b) sunt impuse prin lege; sunt impuse de un standard de contabilitate nou;cand au ca rezultat

furnizarea unor informatii mai noi; c) sunt impuse prin statut; sunt impuse de un standard de contabilitate nou; sunt impuse de lege.

89. Situatiile financiare: a) cuprind de asemenea, note, materiale suplimentare, precum si numai informatii financiare utile; b) cuprind de asemenea, note, materiale suplimentare, precum si informatii nonfinanciare utile; c) nu cuprind materiale suplimentare.

90. Intre producatorii de informatie financiar-contabila si intre utilizatorii sai: a) poate apare un potential conflict de interese: b) nu exista nici un conflict potential de interese: c) exista un conflict de interese cert.

91. Auditorul financiar este:

a) o persoana fizica sau juridica independenta;




14

b) o persoana fizica angajata a intreprinderii care efectueaza misiunea de audit financiar; c) o persoana juridica cu o independenta relativa fata de intreprindere.

92. Principiul consecventei se refera la: a) modelul situatiilor financiare, care trebuiesc mentinute de la o perioada la alta, fara a fi

schimbate; b) modul de prezentare si clasificare a diferitelor elemente din situatiile financiare, elemente care

nu trebuiesc mentinute de la o perioada la alta; c) modul de prezentare si clasificare a diferitelor elemente din situatiile financiare, elemente care

trebuiesc mentinute de la o perioada la alta, fara a fi schimbate

93. Conceptul fizic al capitalului este:

a) axat pe capacitatea de expolatare si reprezinta capacitatea de productie a entitatii patrimoniale exprimata in unitati de productie;

b) axat pe capacitatea de vanzare si reprezinta capacitatea de a genera cash; c) sinonim cu conceptul financiar al capitalului.

94. Un set complet de situatii financiare supuse auditului este format din: a) balante de verificare lunare, cont de profit si pierdere, situatia modificarii capitalului propriu,

situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative ; b) bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarii capitalului propriu, situatia fluxurilor de

trezorerie, politici contabile si note explicative ; c) cont de profit si pierdere, situatia modificarii capitalului propriu, situatia fluxurilor de

trezorerie, politici contabile si note explicative ;

95. In contactul cu beneficiarii serviciilor de audit , auditorii financiari isi asuma responsabilitatea evaluarii

corecte pentru: a) respectarea legilor si reglementarilor in efectuarea tranzactiilor economice;gestionarea eficienta

a patrimoniului;reflectarea fidela a tranzactiilor economice in situatiile financiare; b) respectare legislatiei fiscale si plata la timp a impozitelor; c) nu isi asuma nici o responsabilitate.

96. Auditul situatiilor financiare: a) sporeste credibilitatea acestora in fata utilizatorilor, fiind o opinie independenta, profesionala; b) sporeste credibilitatea acestora numai in fata Ministerului Finantelor Publice, fiind o opinie

independenta, profesionala; c) sporeste credibilitatea acestora in fata actionarilor, fiind o opinie independenta, profesionala;

97. Exista urmatoarele categorii de standarde de audit : a) de lucru, de performanta, de raportare;




15

b) nationale, de lucru, de performanta, de raportare; c) generale, de lucru si de performanta, de raportare.

98. Serviciile conexe de audit cuprind: a) reviziile lunare, procedurile agregate, compilarile; b) revizuirile, procedurile agreate, compilarile; c) revizuirile, compilarile, audit financiar.

99. Revizuirile situatiilor financiare constau: a) intr-un examen limitat, dar care ii cere auditorului sa foloseasca toate procedurile pentru un

audit; b) intr-un examen nelimitat, care ii cere auditorului sa foloseasca toate procedurile pentru un audit; c) intr-un examen limitat, care nu ii cere auditorului sa foloseasca toate procedurile pentru un

audit.

100. Auditorul este: a) persoana fizica sau juridica, care isi asuma responsabilitatea finala pentru audit; b) persoana fizica, care isi asuma responsabilitatea pentru intocmirea situatiilor financiare; c) persoana juridica, care isi asuma responsabilitatea pentru conducerea si organizarea

contabilitatii.

101. Suficienta este: a) masura cantitatii informatiilor financiar contabile; b) masura cantitatii probelor de audit; c) masura esantionului.

102. Conoasterea clientului face parte din: a) standardele de raportare ; b) standardele de lucru si de performanta ; c) standardele de performanta.

103. Firma de audit impune: a) personalului sau sa lucreze in concordanta cu codul deontologic; b) tuturor partenerilor si personalului, sa lucreze in concordanta cu codul deontologic; c) tuturor partenerilor si personalului, inclusiv consultanti si cei cu contract secundar, sa lucreze in

concordanta cu codul deontologic.

104. O opinie de audit obiectiva:




16

a) poate fi elaborata numai daca auditorul este complet independent fata de entitatea patrimoniala auditata;

b) poate fi elaborata numai daca auditorul este partial independent fata de entitatea patrimoniala auditata;

c) poate fi elaborata numai daca auditorul este complet independent fata de autoritatea fiscala.

105. Independenta unui auditor financiar presupune: a) implicarea financiara a acestuia in relatiile cu clientul; b) neimplicarea financiara a acestuia in relatiile cu clientul; c) neimplicarea financiara a acestuia in relatiile cu tertii.

106. Cel mai des intalnit pericol la adresa obiectivitatii auditorului financiar este: a) pericolul intimidarii; b) pericolul de autorevizuire; c) pericolul interesului propriu.

107. Efectuarea unui audit la cele mai inalte standarde, impune indeplinirea a patru cerinte de baza: a) credibilitate, profesionalism, calitatea serviciilor, incredere; b) credibilitate, profesionalism, calitatea serviciilor, standardele de audit; c) profesionalism, calitatea serviciilor, standardele de audit, codul etic.

108. Intrebarea “Dumneavoastra sau cineva apropiat aveti interese sau beneficii intr-o alta firma ce detine actiuni in firma client auditata?” face parte din:

a) declaratia de confidentialiate a auditorului; b) declaratia de obiectivitate a auditorului; c) declaratia de independenta a auditorului.

109. Intrebarea de genul:“ Ati fost vreodata mustrat, exclus, disciplinat sau criticat in public de catre un organism?“ se refera la:

a) buna reputatie si caracterul auditorului; b) obiectivitatea auditorului; c) independenta auditorului.

110. Intrebarea de genul“ Ati avut/aveti functii sau ati fost/sunteti implicat(a) in ultimii 3 ani intr-un alt mod in firma ce va fi auditata? “se refera la:

a) buna reputatie si caracterul auditorului; b) incompatibilitatea auditorului in legatura cu entitatea auditata; c) independenta auditorului.

111. Conform normelor profesionale:




17

a) auditorul poate sa accepte o schimbare a conditiilor precizate in scrisoarea de angajament (contract), daca nu exista o justificare rationala pentru aceasta;

b) auditorul nu trebuie sa accepte nici o schimbare a conditiilor precizate in scrisoarea de angajament (contract), daca exista o justificare rationala pentru aceasta;

c) auditorul nu trebuie sa accepte nici o schimbare a conditiilor precizate in scrisoarea de angajament (contract), daca nu exista o justificare rationala pentru aceasta.

112. Planificarea adecvata a activitatii de audit, asigura focalizarea atentiei pe: a) domeniile importante de audit, identificarea problemelor potentiale, repartizarea sarcinilor pe

asistenti si operativitatea activitatii; b) repectarea codului deontologic, aplicarea cu consecventa a standardelor de audit, identificarea

problemelor potentiale; c) domeniile importante de contabilitate, identificarea problemelor potentiale ale controlului

financiar, redactarea raportului de audit.

113. Auditorul financiar:

a) trebuie sa elaboreze si sa documenteze un plan de control financiar preventiv, inainte de a incepe o misiune de audit;

b) trebuie sa elaboreze si sa documenteze un plan global de audit care sa descrie aria de aplicabilitate preconizata si procedeul de auditare;

c) trebuie sa elaboreze si sa documenteze un plan strategic de management al societatii auditate.

114. Stabilirea pragului de semnificatie si calcularea riscurilor, sunt doua aspecte care fac parte din:

a) etapa de elaborarea planului de audit financiar; b) cadrul general al auditului financiar; c) etapa de raportare.

115. Cunoasterea clientului reprezinta: a) elementul cheie in elaborarea opiniei de audit; b) elementul cheie in intocmirea raportului de audit; c) elementul cheie in procedurile de audit moderne.

116. Pragul de semnificatie reprezinta: a) importanta absoluta a unei parti componente, in contextul situatiilor financiare privite ca intreg; b) importanta relativa a unei parti componente, in contextul situatiilor financiare privite ca intreg; c) importanta semnificativa a unei parti componente, in contextul situatiilor financiare privite ca

intreg.

117. O informatie este considerata semnificativa cand:

a) prezentarea ei eronata ar afecta deciziile luate de utilizatorii raportului de audit; b) prezentarea ei ar afecta deciziile luate de utilizatorii raportului de audit;




18

c) prezentarea ei corecta ar afecta deciziile luate de utilizatorii raportului de audit.

118. Pragul de semnificatie are un caracter: a) subiectiv, stabilirea lui depinzand de rationamentul profesional al auditorului; b) obiectiv, stabilirea lui nedepinzand de rationamentul profesional al auditorului; c) subiectiv, stabilirea lui nedepinzand de rationamentul profesional al auditorului.

119. Pragul de semnificatie se poate calcula la : a) total active curente, cifra de afaceri, profit brut; b) total active, cifra de afaceri, pierdere bruta ; c) total active, cifra de afaceri, profit brut ;

120. Pe parcursul efectuarii auditului financiar, auditorii: a) nu se confrunta cu nici un risc, putand controla orice; b) se confrunta cu o serie de riscuri de contabilitate si de management; c) se confrunta cu o serie de riscuri intrinseci si extrinseci.

121. Formula de calcul pentru riscul de audit este : a) RA=RSxRCxRN; b) RA=RIxRCxRN; c) RA=RDxRCxRN.

122. Limita maxima admisa a riscului de audit acceptata de auditor este de: a) 5%; b) 3%; c) 1,5%.

123. Riscul inerent se refera la: a) erorile curente ce pot apare in rulajul sau soldul unui cont, luate individual sau cumulate cu

erori din alte solduri de cont, datorate unui sistem contabil si de control inadecvate; b) erorile inerente ce pot apare in rulajul sau soldul unui cont, luate individual sau cumulate cu

erori din alte solduri de cont, datorate unui sistem contabil si de control inadecvate; c) erorile semnificative ce pot apare in rulajul sau soldul unui cont, luate individual sau cumulate

cu erori din alte solduri de cont, datorate unui sistem contabil si de control inadecvate.

124. Evaluarea riscului inerent global, presupune evaluarea riscurilor inerente pentru urmatoarele

sectiuni: a) managementul societatii, contabilitate, fiscalitate, auditul societatii; b) activitatea societatii auditate, managementul societatii, contabilitate, auditul societatii; c) activitatea societatii auditate, contabilitate, fiscalitate, auditul societatii.




19

125. Intrebarea de genul: “ Societatea comerciala opereaza intr-un sector cu un nivel ridicat de

risc?“ se pune pentru evaluarea riscului inerent global pentru: a) managementul societatii auditate; b) clentii societatii auditate; c) activitatea societatii auditate.

126. Intrebarea de genul: “ Au avut loc schimbari ale managerilor din functii cheie, pe perioada auditata?“ se pune pentru evaluarea riscului inerent global pentru:

a) activitatea societatii auditate; b) managementul societatii auditate; c) contabilitatea societatii auditate.

127. Verificarea riscului inerent conjunctural al auditului societatii: a) nu trebuie confundat cu riscul de audit; b) este acelasi lucru cu riscul de audit; c) nu trebuie confundat cu riscul de nedetectare.

128. Numarul de intrebari standard care ajuta la evaluarea de catre auditor a riscului inerent specific este de:

a) zece; b) sase; c) opt.

129. Limita minima a riscului se audit este:

a) 3% ; b) 1,5% ; c) nu exista limita minima de risc de audit.

130. Eroarea atipica reprezinta:

a) o eroare care este rezultatul unui eveniment izolat, care nu se repeta in alte situatii in afara celor special identificate si este, in consecinta, nereprezentativa pentru erorile din populatie;

b) o eroare care este rezultatul mai multor evenimente izolate, care se repeta in alte situatii in afara celor special identificate si este, in consecinta, reprezentativa pentru erorile din populatie;

c) o eroare care este rezultatul unui eveniment standard, care nu se repeta in alte situatii in afara celor identificate si este, in consecinta, nereprezentativa pentru erorile din populatie.

131. Toate elementele din soldul unui cont sau dintr-o clasa de tranzactii constituie: a) o subpopulatie;




20

b) un esantion; c) o populatie.

132. Eroarea tolerabila reprezinta: a) eroarea maxima intr-o populatie pe care o accepta auditorul; b) eroarea minima intr-o populatie pe care o accepta auditorul; c) eroarea medie intr-o populatie pe care o accepta auditorul.

133. Punctul de plecare in determinarea marimii esantionului ce va fi supus verificarii de catre auditor este: a) calcularea erorii tolerabile; b) calcularea erorii minime;

134. Riscul de audit are o limita: a) minima; b) maxima; c) nu are limta.

135. Asigurarea ca s-a acordat atentia cuvenita efectului unei posibile erori sau fraude trbuie facuta de: a) auditor; b) managementul socitatii auditate; c) consultanti.

136. Tranzactiile cu partile afiliate: a) trebuie verificate de auditor in mod special; b) nu trebuie verificate de auditor; c) trebuie verificate de controlorii interni.

137. O opinie de audit fara rezerve este o opinie: a) calificata; b) necalificata; c) calificata fara rezerve.

138. Opinia de audit: a) este unica; b) pot exista doua opinii de audit; c) nu este unica.

139. In cadrul fiecarei misiuni de audit financiar, auditorii sunt supusi: a) riscului de a nu formula nicio opinie asupra situatiilor financiare; b) riscului de a formula o opinie adecvata asupra situatiilor financiare;




21

c) riscului de a formula o opinie inadecvata asupra situatiilor financiare.

140. Verificarea imprumuturilor acordate conducerii entitatii, se face de catre auditor: a) integral; b) numai pentru valorile aflate peste pragul de semnificatie; c) prin sondaj.

141. In etapa de formulare a opiniei se evalueaza: a) raportul de audit; b) probele de audit si erorile constatate; c) planul de audit.

142. Cea mai uzitata metoda in practica pentru calculul pragului de semnificatie este: a) cifra de afaceri; b) valoarea activelor imobilizate; c) rezultatul extraordinar.

143. Evaluarea riscurilor se face:

a) numai in etapa de planificare; b) pe tot parcursul misiunii de audit; c) in etapa de elaborare a raportului de audit.

144. Documentatia legata de cunoasterea clientului se afla: a) in dosarul exercitiului; b) in toate dosarele de audit; c) in dosarul permanent.

145. Marimea si consistenta planului de audit variaza inevitabil in functie de: a) numarul membrilor echipei de audit; b) numarul membrilor echipei de audit si timpul alocat auditului; c) marimea si complexitatea activitatii clientului auditat.

146. Pe toata durata desfasurarii auditului a) activitatea de planificare trebuie revizuita, corectata sau completata cu problemele care apar; b) activitatea de planificare nu mai trebuie revizuita, dupa elaborarea planului de audit; c) activitatea de planificare este revizuita, corectata si completata, daca auditorul considera

necesar.

147. Auditorul financiar va proceda la obtinerea de informatii mai detaliate despre client, care vor fi

evaluate si actualizate: a) dupa acceptarea angajamentului de audit;




22

b) inainte de acceptarea angajamentului de audit; c) pe parcursul etapei de acceptarea al angajamentului de audit.

148. Principiul continuitatii activitatii presupune: a) Continuarea activitatii intreprinderii intr-un viitor previzibil; b) Continuarea activitatii in urmatorul exercitiu financiar; c) Continuarea activitatii in urmatorii 3 ani.

149. Termenii unui angajament de audit pot fi schimbati: a) numai de catre auditorul financiar, cu aducerea la cunostinta clientului; b) numai de catre client, cu aducerea la cunostinta auditorului; c) atat cu acordul auditorului cat si al clientului.

150. Auditorul financiar: a) are acces nerestrictionat la orice informatii, registre, inregistrari si documente ale clientului; b) are acces restrictionat prin angajamentul de audit la informatii confidentiale ale clientului; c) are acces restrictionat la informatiile clientului, deoarece verificarea se face pe baza de teste.

151. Raportul de audit trebuie sa contina: a) o descriere detaliata a misiunii; b) o varianta clara a opiniei; c) concluziile auditorului si masuri de imbunatatire a activitatii clientului.

152. Opinia de audit se elaboreaza pe baza : a) probelor de audit obtinute de auditor; b) pragului de semnificatie si a riscurilor inerente generale; c) pragului de semnificatie si a riscurilor inerente specifice.

153. Intrebarile care se pun pentru evaluarea riscului inerent general sunt formulate astfel incat: a) un raspuns cu DA constituie un potential risc; b) un raspuns cu NU constituie un potential risc; c) un raspuns cu ambele variante constituie un potential risc.

154. Auditorul financiar: a) isi asuma raspunderea materiala si penala dupa caz, daca da informatii eronate in Declaratia de

independenta; b) nu isi asuma raspunderea materiala si penala dupa caz, daca da informatii eronate in Declaratia

de independenta, totul depinde de sinceritatea auditorului; c) nu este obligat sa semneze Declaratia de independenta.




23

155. Sectiunea confidentialitate cuprinde aspecte legate de protejarea informatiei clientului: a) pe perioada derularii misiunii de audit; b) dupa incheierea misiunii; c) atat pe perioada derularii misiunii de audit, cat si dupa incheierea misiunii.

156. Statutul potrivit si decent al auditorului se refera la trei sectiuni:

a) integritate morala si spirituala; condamnari sau datorii civile; buna reputatie si caracter; b) integritate financiara si incredere; condamnari sau datorii civile;buna reputatie si caracter; c) integritate financiara; condamnari si moralitate; buna reputatie si caracter.

157. Auditorii financiari: a) au obligatia sa respecte codul etic si sa aplice standardele profesionale; b) trebuie sa respecte codul etic dar pot sa nu aplice toate standardele profesionale; c) au obligatia sa respecte codul etic si pot sa aplice standardele profesionale, daca ei considera

necesar acest lucru.

158. Un auditor financiar responsabil de misiune va intreprinde masurile necesare pentru a se asigura

ca: a) obiectivitatea si independenta sunt mentinute in cazul angajamentului de audit pentru o

perioada prelungita de timp, pentru tot personalul implicat in activitatea de audit; b) obiectivitatea si independenta sunt mentinute in cazul angajamentului de audit pentru o

perioada prelungita de timp, doar pentru responsabilul de misiune; c) obiectivitatea si independenta sunt mentinute in cazul angajamentului de audit pentru o

perioada prelungita de timp, doar pentru consultantii externi.

159. Principiul confidentialitatii in audit:

a) este un principiu important, avand in vedere faptul ca auditorul are acces numai la anumite informatii ale unui client;

b) este un principiu semnificativ, avand in vedere faptul ca auditorul foloseste tehnica esantionarii si are acces numai la anumite informatii ale unui client;

c) este un principiu de baza, avand in vedere faptul ca auditorul are acces la toate informatiile unui client.

160. Situatiile financiare intocmite conform Standardelor Internationale de Raportare Financiara au

ca scop: a) prezentarea fidela a rezultatelor si a pozitiei financiare a unei entitati patrimoniale la sfarsitul

exercitiului financiar, oferind informatii pertinente si utile unei game largi de utilizatori in vederea luarii de decizii economice;

b) prezentarea fidela a rezultatelor si a pozitiei financiare a unei entitati patrimoniale la sfarsitul exercitiului financiar, oferind informatii pertinente si utile numai pentru management;




24

c) prezentarea fidela a rezultatelor si a pozitiei financiare a unei entitati patrimoniale la sfarsitul exercitiului financiar, oferind informatii pertinente si utile numai FISC-ului in vederea colecarii impozitelor si taxelor la bugetul de stat.

161. Conform principiului contabil al cumularii/compensarii: a) fiecare element semnificativ trebuie cumulat in situatiile financiare, fiind acceptata cumularea

elementelor semnificative; b) fiecare element semnificativ trebuie compensat in situatiile financiare, fiind acceptata

compensarea elementelor semnificative; c) fiecare element semnificativ trebuie prezentat in mod separat in situatiile financiare, nefiind

acceptata compensarea sau cumularea elementelor semnificative.

162. Un exemplu de aplicare al principiului prevalentei economicului asdupra juridicului il constituie:

a) leasingul financiar; b) leasingul operational; c) activitatea de leasing in general.

163. Recunoasterea structurilor in contul de profit si pierderi, presupune prezentarea numai a acelor elemente care indeplinesc urmatoarele conditii:

a) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in sau din entitatea patrimoniala si elementul are un cost sau o valoare care nu poate fi evaluata in mod credibil;

b) este cert ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in sau din entitatea patrimoniala si elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil;

c) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in sau din entitatea a patrimoniala si elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil.

164. Recunoasterea veniturilor in contul de profit si pierdere se realizeaza simultan cu: a) recunoasterea cresterii activelor sau a reducerii datoriilor; b) recunoasterea cresterii activelor sau a cresterii datoriilor; c) recunoasterea descresterii activelor sau a reducerii datoriilor.

165. Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe baza asocierii directe intre: a) activele imobilizate implicate si obtinerea elementelor specifice de venit; b) datoriile implicate si obtinerea elementelor specifice de venit; c) costurile implicate si obtinerea elementelor specifice de venit.

166. Care este valoarea capitalului propriu, daca avem urmatoarele elemente: active circulante 2000

Ron, furnizori 1000 Ron, capital social 3000 Ron, venituri 1500 Ron, rezerve legale 200 Ron, profitul exercitiului 800 Ron, impozite si taxe 200 Ron, rezerve din reevaluare 400 Ron:

a) 4400 Ron; b) 5000 Ron;




25

c) 3800 Ron.

167. Care este rezultatul exercitiului, daca avem urmatoarele elemente: venituri din exploatre 80.000

Ron, capital social 3.000 Ron, cheltuieli de exploatare 65.000 Ron, rezerve legale 200 Ron, rezultatul reportat 800 Ron, cheltuieli financiare 2.000 Ron, provizioane 9.000 Ron:

a) 4.000 Ron; b) 13.000 Ron; c) 5.800 Ron.

168. Stiind ca la sfarsitul exercitiului valoarea totala a clientilor era de 10.000 Ron, din care 2.000 Ron, clienti incerti, provizionati integral, ce valoare se trece in bilant la pozitia creante:

a) 10.000 Ron; b) 8.000 Ron; c) 12.000 Ron.

169. Pentru achizionarea unui activ din import se platesc urmatoarele: factura de la furnizorul extern de 1.000 Euro (1 Euro = 3,5 Ron), taxe vamale de 500 Ron, transportul intern in valoare de 800 Ron, cheltuieli cu comisionale vamale de 100 Ron, TVA de 780 Ron. Care este costul de achizitie al activului:

a) 5.680 Ron; b) 4.900 Ron; c) 3.500 Ron.

170. La inventarierea anuala se constata imobilizari corporale degradate in valoare 2.000 Ron, pentru care se constituie provizion. Stiind ca valoarea imobilizarilor la cost istoric inainte de constituirea provizionului era de 10.000 Ron, iar amortizarea acumulata de 8.000 Ron, care este valoarea la care se vor prezenta in bilantul contabil imobilizarile corporale:

a) 8.000 Ron; b) 6.000 Ron; c) 0 Ron.

171. Daca doua entitati patrimoniale similare, utilizeaza metode diferite de amortizare, respectiv liniara si accelerata, vor obtine:

a) rezultate diferite, reflectate in contul de profit si pierdere si in bilantul contabil; b) rezultate diferite, reflectate in contul de profit si pierdere; c) rezultate diferite, reflectate in bilantul contabil.

172. Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda directa sunt reflectate: a) numai in bilantul contabil; b) in bilantul contabil si in situatia fluxurilor de trezorerie; c) numai in situatia fluxurilor de trezoreie.




26

173. Sa se calculeze numerarul de deschidere (ND) sau numerarul de la inceputul perioadei, stiind ca fluxul de numerar net al perioadei (FNN) a fost de 10.400 Ron, iar numerarul de inchidere (NS) sau numerarul disponibil la sfarsitul perioadei a fost de 12.000 Ron.

a) 1.600 Ron; b) (-) 1.600 Ron; c) 22.400 Ron.

174. Intre producatorii si utilizatorii de situatii financiare, s-a interpus o noua categorie profesionala-auditorii financiari, care au menirea sa:

a) produca si sa prezinte situatiile financiare si sa formuleze o opinie independenta despre realitatea si corectitudinea datelor prezentate in situatiile anuale de sinteza;

b) produca si sa controleze situatiile financiare si sa formuleze o opinie independenta despre realitatea si corectitudinea datelor prezentate in situatiile anuale de sinteza;

c) controleze situatiile financiare si sa formuleze o opinie independenta despre realitatea si corectitudinea datelor prezentate in situatiile anuale de sinteza;

175. Obiectivul primordial al auditului financiar, este exprimarea de catre un auditor financiar independent, a unei opinii, potrivit careia situatiile financiare au fost intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general de raportare identificat, care poate fi reprezentat de:

a) Standardele Internationale de Raportare Financiara; b) Cadrul legislativ national in materie de contabilitate; c) ambele variante sunt corecte.

176. Auditorii financiari au rolul de: a) a asigura si garanta circulatia si prelucrarea unei informatii financiar contabile corecte; b) a produce si de a asigura prelucrarea unei informatii financiar contabile corecte; c) a produce, asigura si garanta circulatia si prelucrarea unei informatii financiar contabile corecte.

177. Pentru a fi relevanta informatia financiar contabila degajata din situatiile financiare auditate, trebuie sa fie:

a) recenta, de actualitate; b) exhaustiva; c) integrala.

178. Informatia contabila este fiablila daca: a) nu cuprinde erori majore, sau formulari incomplete cu intelesuri multiple; b) nu cuprinde erori, sau formulari incomplete cu intelesuri multiple; c) cuprinde erori majore, sau formulari incomplete cu intelesuri multiple.




27

179. Pertinenta este un atribut al informatiei contabile, care face ca situatiile financiare auditate sa fie:

a) usor de inteles, accesibile unui grup omogen de utilizatori, care au aceleasi cerinte de informare;

b) usor de inteles, accesibile unui grup diversificat de utilizatori, care au diferite cerinte de informare;

c) usor de inteles, accesibile unui grup limitat de utilizatori, care au cerinte de informare, doar financiar contabile.

180. Scrisoare de misiune (contractul de audit) este:

a) documentul care confirma acceptarea de catre auditor a efectarii auditului; b) documentul care confirma acceptarea de catre client a efectarii auditului; c) ambele variante sunt corecte.

181. Standardele de raportare cuprind instructiuni referitoare la:

a) date comparative, alte informatii incluse in raport in afara situatiilor financiare auditate; b) raportul de audit-forma si continut, evenimente ulterioare, aparute inainte si dupa emiterea

raportului; c) toate cele de mai sus.

182. In cazul unei firme de audit, conducerea acesteia cere: a) tuturor colaboratorilor, angajatilor, subcontractantilor si consultantilor sa cunoasca si sa se

incadreze in regulile impuse de ghidul etic in ceea ce priveste integritatea si independenta; b) angajatilor si consultantilor sa cunoasca si sa se incadreze in regulile impuse de ghidul etic in

ceea ce priveste integritatea si independenta; c) responsabilului de misiune sa se incadreze in regulile impuse de ghidul etic in ceea ce priveste

integritatea si independenta.

183. Care este valoarea pragului de semnificatie calculat la cifra de afaceri, daca avem urmatoarele

date: 184. venituri din activitatea de exploatare 100.500 Ron, venituri din activitatea financiara 2.000

Ron, venituri extraordinare 1.800 Ron: a) 525 Ron- 1.050 Ron; b) 535 Ron-1.070 Ron; c) 544 Ron-1.088 Ron.

185. Care este valoarea riscului de nedetectare stiind ca: riscul de audit este 4%, riscul de control este de 24% si riscul inerent este de 75%:

a) 12,5%; b) 0,72%; c) 22,23%.




28

186. Care este valoarea riscului de audit, stiind ca: riscul de nedetectare este 45%, riscul de control

este de 14% si riscul inerent este de 35%: a) 5%; b) 2,21% c) 8,64%.

187. Care sunt valoarile pragului de semnificatie calculat la total active, daca avem urmatoarele date: active imobilizate la cost istoric 300.000 Ron, active circulante 200.000 Ron, cheltuieli in avans 10.300 Ron:

a) 4.250 Ron-8.500 Ron; b) 5.000 Ron-10.000 Ron; c) 5.103 Ron-10.206 Ron.

188. Care este valoarea riscului inerent global pentru managementul societatii, stiind ca riscul inerent global este de 23%, riscului inerent global pentru activitatea societatii auditate este de 10%, riscului inerent global pentru contabilitate este 75%, riscului inerent global pentru auditul societatii este 15%:

a) 28%; b) 75,31% c) 20,44%.

189. Care este valoarea pragului de semnificatie calculat la profitul brut, daca avem urmatoarele date: venituri din exploatare 100.000 Ron, cheltuieli din exploatare 80.000 Ron, cheltuieli in avans 20.500 Ron, cheltuieli financiare 5.000 Ron:

a) 225 Ron- 450 Ron; b) 750 Ron -1500 Ron; c) nu se calculeaza cand avem pierdere.

190. Sa se calculeze pragul de semnificatie avandu-se urmatoarele date: capital social 50.000 Ron, datorii totale 55.000 Ron, total active 85.000 Ron:

a) 850 Ron -1.700 Ron; b) 500 Ron-1.000 Ron; c) 1.050 Ron-2.100 Ron.

191. Care este valoarea riscului inerent conjunctural pentru activitatea societatii, stiind ca din sase intrebari au fost patru raspunsuri afirmative:

a) 33%; b) 66,66%; c) 15%.




29

192. Care este valoarea riscului de audit, stiind ca: riscul de nedetectare este 40%, riscul de control

este de 25% si riscul inerent este de 100%: a) 5%; b) 10 % c) 8 %.

193. Care este valoarea riscului inerent conjunctural pentru managementul societatii, stiind ca din opt intrebari au fost patru raspunsuri afirmative:

a) 50%; b) 66%; c) 10%.

194. Care este valoarea riscului inerent conjunctural pentru contabilitatea societatii, stiind ca dintr-un total de 5 intrebari, 4 raspunsuri au fost cu NU:

a) 25%; b) 80%; c) 20%.

195. Coeficientul pentru calculul pragului de semnificatie in cazul in care se inregistreaza pierdere bruta este:

a) 5%-10%; b) 1%-2%; c) nu se calculeaza.

196. Eroarea tolerabila se calculeaza ca raport intre: a) pragul de semnificatie si nivelul riscului inerent; b) nivelul riscului inerent si pragul de semnificatie; c) nu se calculeaza.

197. Populatia reziduala se calculeaza ca: a) diferenta intre nivelul elementelor cheie cu valoare ridicata si populatia totala; b) diferenta intre populatia totala si nivelul elementelor cheie cu valoare ridicata; c) raport intre populatia totala si nivelul elementelor cheie cu valoare ridicata.

198. Situatiile sau evenimentele care maresc riscul de frauda si eroare sunt: a) experienta sau incidente anterioare care aduc in discutie integritatea sau competenta

managementului sau a salariatilor, anumite presiuni financiare sau de raportare din entitate; b) sincope in proiectarea si operarea sistemelor contabile si de control intern, tranzactii atipice; c) toate cele de mai sus.




30

199. Auditorul trebuie sa definesca eroarea, apoi trebuie sa evalueze posibilitatea ca aceste erori sa conduca la erori suplimentare in ceea ce priveste populatia si daca acestea:

a) sunt probabil a fi semnificative in situatiile financiare; b) sunt probabil a fi semnificative in bilant; c) sunt probabil a fi semnificative in contul de profit si pierdere.

200. In cadrul unei misiuni de audit financiar, auditorul: a) poate sa deruleze daca considera necesar, proceduri care sa ajute la identificarea unor posibile sau reale

situatii de non-conformitate cu cadrul legal in care clientul isi desfasoara activitatea; b) trebuie sa deruleze proceduri care sa ajute la identificarea unor posibile sau reale situatii de non-

conformitate cu cadrul legal in care clientul isi desfasoara activitatea; c) nu trebuie sa deruleze proceduri care sa ajute la identificarea unor posibile sau reale situatii de non-

conformitate cu cadrul legal, acest aspect fiind de competenta managementului clientului.

Documents

Audit Financiar - Grile - Titular Disciplina - Prof.univ.Dr. LIANA ELEFTERIE - Univ. Spiru Haret - Constanta