VII PE ROD

GENERALlTATI

Dupa cum s-a aratat deja, mana, fainarea şi putregaiul sunt trei dintre bolile cele mai periculoase dar si foarte frecvente in culturile de vita de vie. Celelalte boli sunt fie cvaziincurabile, fie sunt combatute de aceleasi substante recomandate pentru mana, fainare si putregai.

Aşa cum este cunoscut de foarte mult timp, cuprul administrat de obicei sub forma de saruri, este un dusman redutabil al manei atat la vita de vie dar si la multe alte plante expuse acestui atac. Desigur, cercetarile indelungate au condus la brevetarea multor tehnologii moderne de sinteza fapt ce a condus la aparitia pe piata a unei game impresionante de fungicide si insecticide. o mare parte dintre acestea au fost omologate pentru utilizare in Romania si activitatea de omologare continua. Trebuie retinut insa ca sulfatul de cupru ramane inca cel mai ieftin fungicid cu efecte excelente in combaterea manei. Ar fi o greseala sa afirmam ca intr-un an am scapat de sub control atacul de mana, deoarece am administrat sulfat de cupru si nu Ridomil sau Sandofan sau Miikal sau oricare alta substanta citata in tabelele de tratament. In aceasta situatie poate fi mai degraba vorba de insuficienta numarului de tratamente, de nerespectarea calendarului de aplicare, de neglijarea celorlalte masuri agrotehnice necesare etc.

Pantru combaterea fainarii, elementul chimic ce s-a impus de mult timp este sulful. Administrat sub forma de praf sau sub forma de solutie cu "pulbere umectabila este foarte eficient. Pentru combaterea fainarii au fost sintetizate o multime de substante dintre care pana in 1996 au fost omologate pentru utilizare in Romania, un numar de 36 fungicide. Toate acestea sunt expuse in tabelul de tratamente.

In prlvinta combaterii daunatorilor exista doua grupe importante de substante pentru combatere: insecticide si acaricide. Insecticidele din punct de vedere chimic, sunt de mai multe feluri si anume: organoclorurate, organofosforice, carbamati, piretroizi de sinteza, biologice si amestecuri. In tabelele cuprinse in prezenta lucrare au fost inscrise substantele omologate pana acum pentru fiecare daunator in parte. Reamintim ca procesul de omologare este in curs de derulare si ca nu toate substantele au fost testate pentru toti daunatorii. In concluzie trebuie retinut ca, de regula, un insecticid administrat in dozele prescrise are efect asupra unei game extinse de .daunatori. Literatura de specialitate recomanda alternarea insecticidelor administrate intr-un ciclu de vegetatie pentru eliminarea riscului aparitiei unei rezistente sporite la un anumit insecticid. Acaricidele sunt produse in vederea combaterii acarienilor, desi multe insecticide actioneaza si impotriva lor. Grupa acarienilor cuprinde toate speciile de paianjeni (brun, rosu etc.). In tabelele sinoptice anexate sunt descrise un numar de zece tratamente in cazul vitei de vie. Trebuie inteles ca sunt necesare in totalitate numai

in situatii cu totul exceptionale (atacuri concentrate puternice, ani cu clima capricioasa etc.). In situatii normale se va acorda atentie deosebita urmatoarelor tratamente:

- combaterea bolilor si daunatorilor in perioada de repaus vegetativ reducand considerabil numarul de tratamente in vegetatie:

- administrarea unui amestec de insecto-fungicide in perioada de dinainte de inflorit, atunci cand frunzele de pe lastari au marimea unei monede, are efect in combaterea fainarii si moliilor din generatia I.

- dupa inflorire se mai aplica un tratament cand bobitele sunt in formare cu un amestec ce contine si o substanta pentru combaterea putregaiului cenusiu, acesta fiind considerat un tratament important.

In continuare, tratamentele devin oportune dupa ploi si la aparitia primelor semne de atac din partea bolilor sau daunatorilor. In orice caz, dupa intrarea in parga este necesar un tratament cu sulfat de cupru, o substanta impotriva fainarii si una impotriva putregaiului cenusiu care chiar daca pana acum nu si-a facut simtita prezenta, poate ataca masiv strugurii copti, producand pagube asupra recoltei la nectar, cat si asupra calitatii vinurilor obtinute din struguri partial atacati.

BOLILE VITEI DE VIE

Viroza vitei de vie (Scurtnodarea)

Virusul ce produce aceasta imbolnavire este contractat adeseori, in timpul altorii sau atunci cand sunt atinse radacinile plantei (in timpul extragerii, trapsportului, plantarii, etc.). Viroza se manifesta prin cresterea foarte apropiata a nodurilor pe Iastar, frunze mici si incretite ce au o suprafata patata ,,mozaic", anumiti lastari sunt slab dezvoltati si dispusi in zig-zag pe lungime si dau vitei bolnave un aspect de tufa supraramificata. Boala poate conduce la transformarea strugurilor in carcei sau la dezvoltarea strugurilor cu ciorchini foarte piperniciti. Coarda vitei bolnave are lungimi reduse cu pana la 7o-75% fata de cele normale. De la vitele bolnave viroza se poate extinde prin intermediul nematozilor care, hranindu-se din radacinile unei vite bolnave, prin migrare catre radacinile unei vite sanatoase o pot imbolnavi si pe aceasta. .

Mozaicul nervurian

Se manifesta prin aparitia unor benzi de culoare verde deschis de-a lungul nervurilor principale ale frunzelor. Este o viroza destul de raspandita dar efectele sale negative sunt foarte reduse.

Marmorarea

Se caracterizeaza prin tendinta de pipemicire a lastarilor si decolorarea in verde pal difuz in vecinatatea nervurilor secundare ale frunzelor. Nu produce pagube inseminate.

Boala lemnului striat

Se manifesta prin aparitia unor umflaturi proeminente in zona punctului de altoire si striuri longitudinale la suprafata lemnului, sub scoarta. In verile secetoase pe tulpini apar multe crapaturi care pot conduce la uscarea plantei, in afara defaptul ca aceste crapaturi devin adaposturi bune pentru ciuperci, bacterii sau insecte.

Rasucirea frunzelor

Marginile frunzelor bolnave se rasucesc inspre dosul frunzei, iar frunzele ingalbenesc prematur cu exceptia unor benzi de-a lungul nervurilor principale care isi pastreaza culoarea normala. Strugurii se coc mai greu, culoarea boabelor este neuniforma iar continutul de zahar mai scazut decat la strugurii sanatosi.

Ingalbenirea aurie

Se recunoaste pr:in aspectul.galben-metalic al frunzelor. Culoarea este mai intensa in zona nervurilor. Viroza determina o fragilitate ridicata a lastarilor si a ramificatiilor ciorchinilor, maturarea incompleta si neuniforma a coardelor, deprecierea productiei.

Cancerul bacterian (Ariceala)

Agentul patogen este Agrobacterium tumeteciens care determina aparitia de excrescente (tumori) atat pe butuc cat si pe coarde. Are o virulenta sporita la temperaturi mai scazute si pe soluri umede si compacte. Tumorile se dispun ca niste siruri neregulate de margele si la sfarsitul fiecarui ciclu vegetativ, putrezesc. In anul urmator isi face din nou aparitia s.a.m.d.

In urma acestor succesiuni de aparitii-putreziri, tesutul plantei este serios afectat, ducand la necrozare. Productiile sunt serios afectate in mod proportional cu extinderea bolii.

Soiurile care opun o rezistenta ceva mai sporita la atacul cancerului bacterian sunt: Muscat Otonel, Feteasca Regala, Coarna neagra, Chardonnay, Pinot gris, Riesling, Zghihara, etc. Foarte .expuse sunt soiurile: Merlot, Muscat de Hamburg, Afuzali, ltaliana, Cabemet Sauvignon, etc.

In legatura cu aceasta boala a vitei de vie suntem obligati sa va informam ca odata ce isi face aparitia masurile de combatere sunt aproape inutile. In atare situatii desfiintarea culturii este pe deplin recomandata. Reinfiintarea culturii se poate face

dupa o pauza de 3-:-4 ani, interval in care se recomanda cultura de graminee sau lucema. Pentru culturile de vita de vie reinfiintate se recomanda administrarea de ingrasaminte cu azot in doza redusa fata de cele de potasiu si fosfor care pot fi administrate in doze normale.

Momentele in care pot fi depistate mai usor simptomele bolilor virotice sunt urmatoarele:

- mozaicul galben, scurtnodarea, mozaicul nervurian, marmorarea si strierea lemnului, catre sfarsitul infloritului si inceputul legarii boabelor;

- simptomele de rasucire a frunzelor, ingalbenire aurie, apar mai clar in faza de coacere a strugurilor, cand se accentueaza si simptomele bolii lemnului striat, cancerului bacterian si altor boli virale;

- in timpul caderii frunzelor se accentueaza simptomele ingalbenirii aurii, rasucirii frunzelor si pot fi indepartate mai bine defectele induse de scurt-nodare.

Reamiritim inca o data ca virozele plantelor nu se pot trata, iar in cazuri de extindere periculoasa se va trece fara intarziere la distrugerea vitelor bonave prin ardere.

Excorioza (Guinardia baccae, forma Flaccida)

Boala poate avea o evolutie lenta sau rapida in functie de factorii de mediu. Manifestarile bolii pot fi observate pe lastari, ciorchini si pe boabe, dar adeseori si pe butuci. Astfel, daca la punctul de insertie al lastarului cu coarda apar pete, negricioase cu forme diferite sub care se percepe o degenerare a tesuturilor vii, poate fi vorba de excorioza. In general boala se dezvolta numai la nodurile irferioare ale coardei netrecand de nodul al 7 -lea. Atacul pe frunze se manifesta prin vestejirea acestora, uscarea si caderea. La inceput pe frunze se formeaza pete ovale uscate, colorate pe margini in galben, la soiurile albe si in rosu la cele rosii.

Ciorchinii atacati de excorioza prezinta pete ovaIe, de culoare de la brun la roscat, la insertia ramificatiitor principale. Boabele atacate prezinta, inainte de maturate una sau doua pete rotunde proeminente, punctate cu negru.

Atacul asupra butucilor (mai ales cei,batsani) se manifesta prin depunerea pe scoarta a unui putregai prafos, de culoare alb-cenusie, care apare toamna tarziu si iarna. Agentul patogen, care este o ciuperca, ierneaza sub forma de miceliu.

Fainarea (oidiumul)

Ciuperca ce provoaca imbolnavirea (Uncinula necator) poate ataca din primavara pana in toamna pe toate organele vitei. Atacul pe vita se manifesta cu precadere pe fata superioara a frunzei pe care se observa pete albicioase acoperite de o pulbere cenusie

cu un miros specific de peste. Atacul poate debuta chiar de la inceputul lunii mai. l.astarii atacati capata o culoare bruna si se acopera la suprafata de o pasta alb-cenusie. Atat frunzele, cat si lastarii atacati se necrozeaza si cad. Atacul pe ciorchinii tineri se manifesta prin acoperirea lor cu o pulbere albicioasa, apoi prin uscarea acestora. Boabele atacare nu se dezvolta, ci raman mici si acre, iar pe suprafata lor se remarca o pasta alb-cenusie sub care pielita se brunifica. Boabele bolhave, cu timpul crapa expulzand samburii. Pe langa combaterea chi-mica ce va fi descrisa la capitolul respectiv, importante sunt si lucrarile agrotehnice aplicate vitelor si solului, taierile corecte si la timp, plivitul, copilitul, aratul intre randuri si sapatul pe randuri etc.

Caldura, umezeala si lumina insuficienta sunt factori favorizanti.

Mana vitei de vie (Plasmopara viticola)

Este poate cea mai periculoasa dintre bolile vitei de vie. Pe langa pierderile inregistrate In anul atacului si care pot atinge 80% din recolta, plantele se pot debilita, iar perioada de refacere poate dura cativa ani. Ciuperca ce poate provoca mana este Plasmopara viticola, care ierneaza sub forma de spori depusi pe frunze uscate. Primavera in conditii de temperatura si umiditate adecvate, acestia germineaza si, urmand .un ciclu de dezvoltare destul de complicat, ajung sa dezvolte micelii pe organele verzi ale plantei.

Frunzele tinere atacate prezinta pe fata superioara niste pete verzi-galbui cu contur neregulat. Odata cu evolutia bolii, pe fata inferioara a frunzei apar in dreptul petelor verzi-galbui, pete albicioase acoperite de un praf fin. Cu timpul, in centrul petelor verzi-galbui, apar flrisoare negricioase care sunt de fapt zone moarte ale frunzei. Dinspre centru spre margine, culoarea petelor va deveni brun-roscata. Frunzele se usuca, se rasucesc si cad.

Atacul ciorchinilor tineri sau a inftorescentelor ii poate distruge in intregime. Atunci cand boabele au ajuns la un anumit grad de dezvoltare, pe suprafata lor apar pete vinetiii, adancite. l.ucrarile agrotehnice necesare pentru prevenirea manei sunt cele descrise in cazul fainarii. Infeciia primara se produce cand temperatura solului si a apei a depasit 11 °C si cand vita are deja organe verzi. Urmeaza o perioada de incubatie care este mai scurta sau mai lunga, in functie de temperatura. lnfectia secundara se produce la peste 11°C, in prezenta apei pe frunze. Odata instalata, boala nu mai poate fi combatuta. Tratamentele indicate sunt preventive, nu curative.

Putregaiul cenusiu (Botryotinia fuckeliana)

Aceasta boala pune ln pericol, mai ales strugurii in parga, in toamnele reci si ploioase. In cazul atacului, pe frunze apar pete, la inceput de culoarea galben-pal, care mai apoi devin roseate. Atat pe fata superioara cat si pe cea inferioara, in dreptul petelor apare un putregai de culoare cenusie. Frunzele bolnave se rasucesc si cad,

Atunci cand ciuperca ataca lastarii, nodurile acestora se acopeia de mucegai cenusiu. cel mai pagubitor ramane atacul boabelor de struguri, care poate surveni de la intrarea lor in parga si pana in timpul culesului. Boabele atacate prezinta pe suprafata lor pete de culoare galben-cenusiu, care se dezvolta si la suprafata si in profunzimea bobului. Apoi suprafata boabelor este acoperita in Intregime de putregai cenusiu, care se extindede la un bob la altul, putand cuprinde ciorchinele in intregime.

DAUNATORIl VITEI DE VIE

Filoxera (Phyloxera vestratix)

lnsectele Phyloxera vastratix forma radicicola ataca radacinile vitei de vie. Pe radacinile intepate apar .tuberozitati in cazul radacinilor mai groase si .nodozitati in cazul celor mai subtiri. Efectele atacului de filoxera sunt multiple si pot conduce la uscarea vitei. Astfel, pe langa faptul ca daunatorul suge seva plantei, prin intepaturile provocate introduce in radacina o substanta toxica ce produce necrozarea tesuturilor.

Toamna tarziu, femelele depun oua pe corzi. lmpupeaza in pamant si au o singura generatie pe an.

Acarienii (Tetranychus, Eotetranychus, Penonychus ulmi)

Sunt cunoscuti si sub denumirea de paianjeni, iar cei mai des intalniti .sunt: paianjenul rosu comun, paianjenul galben si paianjenul rosu, Paianjenul ierneaza ca femela adult sub solzii mugurilor dela baza coardelor si in crapaturile scoartei si butucilor. Primavara patrund in muguri si apoi in frunzele din varful lastarilor. Se inmultesc pana in toamna cand acarienii din generatiile II si III se retrag pentru iernare. Intepaturile acestor daunatori produc atrofierea lastarilor, avortarea inflorescentelor, stagnarea cresterii lastarilor. Frunzele atacate capata pete mari, ce au la inceput culoarea cenusie apoi rosiatica. La vitele atacate pe dosul frunzelor se observa usor atat adulti, cat si oule depuse.

MoIia strugurilor (Lobesia botrana)

Larvele din generatia I-a se hranesc cu bobocii florali, care in urma atacului se usuca si cad. Larvele din generatia a II-a se hranesc cu bobitele verzi ale strugurilor, iar.cele din generatia a III-a cu boabele in faza de coacere. Prin ranire, boabele se innegresc si putrezesc. Daunatorul iemeaza sub forma de pupa in crapaturile scoartei, iar odata cu incalzirea apar adultii care incep sa populeze planta. Ei depun oua pe bobocii florali, pe frunze si pe boabele de strugure.

Molia vitei de vie (Sparganothis pilleriana)

Are o singura generatie pe an, ierneaza ca larva in cocon matasos, sub scoarta exfoliata a butucilor sau sub frunzele cazute pe sol. Primavara larvele migreaza pe vita,

hraninduse cu frunze, lastari florali sau cu boabe, infasurand cu fire matasoase organele atacate. In luna mai-iunie se transforma in crisalide. La inceputul lunii iulie, apar adultii cu zbomoctum. Fluturii femela depun oua in grupe de 1o-15 pe dosul frunzelor. Larvele se hranesc pana toamna tarziu, cand se retrag la iemat.

Este de la sine inteles ca daca atacul acestor daunatori ,,secundari" - daca putem sa-i numim astfel - se suprapune cu atacul ,,consacratilor", iar substantele recomandate sunt comune ambelor grupe, acestea vor avea efect asupra tuturor.

Astfel se vor aplica tratamente suplimentare sau, in solutia preparata pentru ansamblul mana-fainare-molii-putrgai, se va adauga si substanta recomandata pentru boala sau daunatorul aparut.

Se va urmari compatibilitatea sau incompatibilitatea de amestec a substantelor care, de regula, este semnalata in instructiunile de folosire .ale substantelor de combatere .

Erbicidarea viilor

Starpirea buruienilor din plantatiile de vita de vie are o importanta majora in prevenirea atacurilor de boli si daunatori.

Retete minime pentru aplicarea tratamentelor la vita de vie

Fie ca este vorba de 10-15 vite nobile plantate undeva in apropierea casei, fie ca este vorba de cateva hectare de vie, proprietarul va trebui sa se aprovizioneze inca din iarna cu urmatoarele substante chimice de combatere:

-un fungicid de contact pentru combaterea manei (sulfat de cupru sau Turdacupral sau Dithane sau altul dintre cele inscrise in lista completa).

- un fungicid sistemic sau pe baza mixta pentru combaterea manei (Labilitte70WP, Ridomil etc.);

- un fungicid de contact pentru cormbaterea fainarii (sulf muiabil etc.). . - un fungicid sistemic sau de baza mixta pentru combaterea fainarii (Tilt; Bavistan

etc.); - un fungicid pentru combaterea putregaiului (Ronilan 50WP); - un insecticid (ex. Fastac).si un acaricid (ex. Mitac).Tratamentele se vor aplica conform indicatiilor din carte, alternand folosirea

substantelor de contact cu cele sistemice. Cand strugurii se apropie de intrarea in parga se adauga obligatoriu si substanta pentru cornbaterea putregaiului, mai ales atunci cand condltiile atmosferice sunt prielnice atacului.

In fiecare tratament cu fungicide se va utiliza si un insecticid, ales in functie de speciile prezente in acel moment.

Calendarul aplicarii tratamentelor este, pe scurt, urmatorul: .

1. larna sau la inceputul primaverii, intr-o zi cu temperaturi pozitive si fara vant se va aplica un tratament cu zearna bordeleza si un acaricid (Mitac) mai ales in situatia in care in anul precedent s-au semnalat atacuri de excorioza, antracnoza, cancer bacterian, paduchi testosi si lanosi, cotar. In situatii normale acest tratament nu se impune.

2. Cand frunzele au marimea unei monede (Iastarii au lun-gimi In jur de 20 cm) se aplica primul tratarnent de baza. In aceasta faza se recomanda fungicidele sistemice impotiva manei si fainarii (de. ex. Ridomil + Tilt) si un insecticid sau acaricid daca situatia din teren impune acest lucru. .

3. Inaite de inflorit se repeta tratamentul cu Ridomil, Tilt si Fastac. . 4. Dupa inflorire se aplica un tratament cu sulfat de cupru, var si sulf muiabil +

un insecticid. La 100 I apa se dizolva 1 kg piatra vanata, 2 kg var stins, 3-400 g sulf muiabil si 8 ml Fastac. In continuare sunt indicate tratamente impotriva manei si fainarii, precum si a daunatorllor, cam din doua in doua saptamani. Aceasta perioada poate fi extinsa daca nu exista conditii favorabile atacurilor (situatie in care, pe total, numarul de tratamente va fi mai redus) sau poate fi scurtata in cazul persistentei factorilor favorizanti (umiditate si caldura). Se vor altema fungicidele de contact cu cele sistemice.

5.Tratamentul la intrarea strugurilor in parga trebuie aplicat neaparat. EI vizeaza in primul rand putregaiul cenusiu si fainarea si, mai putin mana. Cum din momentul intrarii in parga si pana la cules mai trece o luna sau chiar mai mult este posibil sa fie nevoie de inca un tratament sau doua in special impotriva fainarii si putregaiului. Strugurii sunt mnenintati in acest interval de mai multi daunatori fara a mai vorbi de pasari. Se vor folosi insecticidele indicate fara a face abstractie de intervalul P.Z. ai fiecaruia.