Cancer Mamar (1)

8/18/2019 Cancer Mamar (1)

1/42

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

LICEUL TEOLOGIC REFORMAT

CLASELE DE POSTLICEALĂ SANITARĂ

CLUJ-NAPOCA

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Coordonator ştiinţifi! A"#o$%&nt'!

Dr( S)a"* +ata$in Or",n +ata$in T.&a

Coordonator n/r#in0!

A#( 1&f( Roşa Si$%ia

C$/2-Na3oa 4567

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE


2/42

LICEUL TEOLOGIC REFORMAT

CLASELE DE POSTLICEALĂ SANITARĂ

CLUJ-NAPOCA

LUCRARE DE DIPLOMĂParti/$arit'ţi d& 8n0ri2ir& a "o$na%/$/i /

an&r .a.ar

Coordonator ştiinţifi! A"#o$%&nt'!

Dr( S)a"* +ata$in Or",n +ata$in T.&a

Coordonator n/r#in0! A#( 1&f( Roşa Si$%ia

C$/2-Na3oa

4567

2


3/42

“Chirurgia înseamnă manoperă, lucru de mână, orce om se serveşte demâinile sale, dar chirurgie înseamnă mână care lucrează pentru a vindeca.”

-Paul Valer-

“!ănătatea este o stare de echili"ru "io-psiho-social, cultural şi spiritual, stare

de autonomie şi independen#ă, $ără a $i egală cu a"sen#a "olii sau a in$irmită#ii -

este o stare dinamică ce dă posi"ilittea unui organism de a rămăne în echili"ru

cu mediul e%tern şi intern.”

-Virginia &enderson-

3


4/42

CUPRINS

CAPITOLUL I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((9

'(')*+ (P+C/0+V.....................................................................................................1

2. 3)4+3+ 5(3(*/( 6(!P*( 5/36/ '/'/*7.................................................................8

1.1. Anatomia glandei mamare...........................................................................................7

1.2. Fiziologia glandei mamare..........................................................................................9

CAPITOLUL II((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((66

9.2. 6(:+3+ +/Ț C/3C(*+ '/'/* ....................................................................................22

9.9. (P+6('+))5+(..............................................................................................................22

9.;. :/C0)*+ 6( *+!C............................................................................................................22

9./*(................................................................................................................21

9.8. 0*/0/'(30....................................................................................................................2=

9.?. P*)53)!0+C @+ !P*/V(5&(*(.....................................................................................92

CAPITOLUL III(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((44

;.2. 6(P+!0/*(/ P*(C)C( @+ P*):+/+/ C/3C(*+ '/'/* .........................................99

3.1.1. Autoexaminare........................................................................................................22

;.9. '+A)/C( 6( !C*((3+35..............................................................................................9;

CAPITOLUL I:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4;


5/42

CAPITOLUL I(

MEMORIU E?PLICATI:

3ursing-ul este o parte integrantă al sistemului de îngriDire al sănătă#ii cuprinzândE

promovarea sănătă#ii, prevenirea "olii, îngriDirea persoanelor "olnave F$izic, psihicG de toate

vărstele, în toate unită#ile sanitare. *olul nursingului este acela de a suplinii nevoia produsă

de o anumită cauză pentru a recupera în timp util persoana a$ectivă, complectând activitatea

medicilor.

!ănătatea nu este un dar dat pentru totdeauna ci o resursă naturală amenin#ată de o "oală.(a tre"uie men#inută şi promovată prin educa#ie şi instruire.

6e la naştere şi până la maturitate corpul creşte atât în greutate cât şi în înăl#ime. /ceastă

creştere se $ace prin înmul#irea celulelor care ne alcătuiesc. /ceastă nu înseamnă că murim cu

acelaşi celule pe care le avem şi la douăzeci de ani, ci ele se înnoiesc permanent. Bn $iecare

secundă patru milione de celule noi, cu e%cep#ia unora, care alcătuiesc cancerul, ele au o via#ă

scurtă, uneori chiar de ordinul orelor sau zilelor. Cele moarte sunt înlocuite cu altele noi în

aşa $el încât numărul lor să rămână relativ acelaşi.

) celulă normală începe să se înmul#escă atuni când alte celule îi cer, iar înmul#irea se

opreşte atuni când din celula ini ială au rezultat e%act atâtea celule $iice câte erau necesare.ț

Celula canceroasă are o capacitate in$inită de înmul#ire, ce nu #ine cont de spa#iul limitat

pe care îl are la dispozi#ie şi nici nu se încadrează în o"liga#iile $unc#ionale ale locului pe care

îl ocupă în organism.Cancerul este o acumulare continuă de celule anormale care nu respectă

Hlegea şi ordinea” #esutului din care s-au dezvoltat şi care odată pornite să se înmul#escă nu semai opresc şi duc la apari#ia #esutului nou tumoral, #esutului canceros. !unt mai multe teorii

care e%plică acest proces $oarte complicat, inaccesi"ile unei persoane $ără no#iuni serioase de

"iochimie, $iziologie şi genetică.

Canceul cu de$ect nu este periculoasă atâta vreme cât nu este solicitată să intre în

activitate. (a poate muri sau de$ectul poate $i reparat înainte să $acă rău organismului. 6acă

însă asupra ei ac#ionează o serie de $actori, când va începe să se înmul#ească celule rezultate

din ea perpetuă şi ast$el în unele cazuri se aDunge la o acumulare continuă de celule anormale.

5


6/42

Pentru cancerul mamar se apreciază a $i nevoie de


7/42

6( Noţi/ni 0&n&ra$& dr& 0$anda .a.ar'

6(6( Anato.ia 0$and&i .a.ar&

5landele mamare, sânii sau mamele sunt organe care au rol esen#ial în $unc#ia de

procrea#ie. !unt situate pretoracic de o parte şi de alta a liniei mediene, vertical, între coastele

; şi 8, iar orizontal între marginea sternului şi pilul anterior al a%ilei. ) simetrie per$ectă a

celor două glande se întâlneşte numai în ;IJ din cazuri. !e întâlnesc la unele $emei glandele

supranumerare, incomplet dezvoltate mai ales spre a%ilă. Volumul lor variază cu tipul

constitu#ional, rasa, vârsta.

Varia#iile mor$ologice ale glandelor mamare în raport cu vârstaE

- a naştere glandele mamare sunt identice la am"ele se%eK

- a pu"ertare glandele mamare se dezvoltă intens la $eteK

Bn timpul epocii se%uale su$eră modi$icări macroscopice şi remanieri histologice cicliceE

- Bn timpul sarcinii şi lacta#iei modi$icările sunt caracteristiceK

- a menopauză glandele mamare involuează până la atro$ieK

:orma lui variază de la individ la individ, în $unc#ie de rasă, vârstă. !e descriu trei $ormeE

A( E.i#f&ri'! conturul este armonios, diametrul antero-posterior $iind egal cu

Dumătate din diametrul "azei.

>( Ci$indri'! sânii apar turti#i, diametrul antero-posterior $iind mai mare decât


C( Coni'! sânii apar proeminen#i, diametrul antero-posteriol $iind mai mare decât


6irec#ia sânilor depinde de con$orma#ia toracelui care pune în valoare $orma sânilor.

0oracele tre"uie să $ie uşor "om"at, ceea ce $ace ca o Dumătate din glandă să capete un plan

o"lic şi să determine o "ună orientare a mameloanelor. 6ezvoltare muşchilor pectorali

contri"uie la modul de prezentare al sânilor.

Pe partea cea mai proeminentă a masei glandulare se a$lă mamelonul care este o

$orma#iune conică de culoare maro închis. 'amelonul poate $i turtit, în$undat, om"ilicat sau

7


8/42


9/42

lo"i F2=-9; la număr pentru o singură glandăG. /ceastă structură se găseşte numai în $aza de

activitate secretorie.

Str/t/ra ana$&$or &@r&toar&! (ste alcătuită dintr-o mem"rană "azală pe care sunt

aşezate celule cilindrice dispuse în două straturi. Canalele galactro$e constituie ar"orele

glactro$or. a nivelul mamelonului, canalele galactro$e prezintă mici dilata#ii numite ampule

galactro$e.

Ţ/t/$ on2/nti%! (ste alcătuit din $i"re conDunctive şi elastice şi se găseşte dispus su"

$ormă de "enzi între acini şi de-a lungul canalelor e%cretoare.

6(4( Fi)io$o0ia 0$and&i .a.ar&

(ste dominată de in$luen#ele hormonale şi în primul rând de steroizii ovariene. (strogenii

cresc vasculariza#ia stromei conDunctiv şi permea"ilitatea capilară prin eliminarea pro"a"ilă

de progestaglandine,stimilează dezvoltarea şi di$eren#ierea epieliului canalelor galactro$e,

"lochează ac#iunea lactogenică a prolactinei şi pro"a"il contractilitatea celulelor mioepiteliale

provocată de ocitocină.

6intre hormonii gonodotropi :!&-ul şi &-ul participă la $iziologia glandei mamară

controlând meta"olismul local al steroiziilor se%uali iar prolactina are un rol modest sau nul

în a$ara lacta#iei. 6atorită acestei hormonodependen#ă, glanda mamară su$eră modi$icări

determinată de varia#iile hormonale.

Bn timpul unui ciclu menstrual, în primele zile scăderea nivelului estrogenilor $ace să

regreseze edemul conDunctiv, iar scăderea progresteronului cea a acinilor. ) proli$erare

adipoasă atenuază varia#iile de volum ale sânului. 6in ziua a 29-a a ciclului, proli$erarea şi

edemul conDunctiv reapare odată cu creşterea produc#iei de estrogeni.

Bn schim", în ciclurile anovulatorii, sau cu corp gal"en inadecvat, a"sen#a sau diminuarea

progresteronului se traduce prin tume$ierea premenstruală a sânilor cu accentuarea re#elei

venoase şi senza#ia de tensiune dureroasă. Persisten#a acestor cicluri generează modi$icări

histologice induse de secre#ia estrogenică necontracarată progresteronic. Bn acest $el de

pu"ertate sânul este dens cu un #esut conDunctiv e%u"erant, $avora"il apari#iei

$i"roadenomului, în schim" în preclima%, $recven#a ciclurilor anovulatorii este $avora"ilă

creşterii "ruşte a patologiei mamare şi în primul rând a "olii $i"rochistice.:a#/$ari)aţia

9


10/42

• /rterială5landa mamară este "ogat vascularizată. !ângele arterial vine prinE mamarainternă,

mamara e%ternă, toracica superioară, ramura internă din acromiotoracică a doua, a treia şi a

patra arteră intercostală. Bn glanda mamară vasele arteriale sunt o distri"uire radială de acea şi

incliziile se $ac întodeauna radial.

• Venoasă!ângele venos pleacă prin venele pro$unde care se varsă în vena mamară şi vena mamară

e%ternă şi printr-o re#ea de vene super$iciale care merg în Dugulara e%ternă, în vena cealică şi

în venele a"dominale.

• im$atică(%istă o vastă re#ea lim$atică tri"utară ganglionilor lim$atici colectori situa#i în a%ilă în

$osa supraclaviculară şi de-a lungului arterei mamare interne.nele lim$atice merg chiar de

partea opusă e%plicând adenopatiile incrucişate.

Int&r%&nţia

5landa mamară este înervată de nervi rahidieniE ramura supraclaviculară a ple%ului

cervical şi 9, ;,


11/42

CAPITOLUL II(

4(6( D&fini ia an&r/$/i .a.arț

'aDoritatea cancerelor sunt numite după partea corpului pe care o a$ectează când se

declanşează. Cancerul mamar se dezvoltă în #esutul sânului. (l apare atât la $emei, cât şi la

"ăr"a#i în #esutul mamar, dar cancerul de sân la "ăr"a#i este mai rar. 6acă celule canceroase

ating #esutul lim$atic şi ganglionii a%ilari, metastazele se întâlnesc mai $recvent.

4(4( E3id&.io$o0i&

Cancerul de sân este o pro"lemă maDoră, de sănătate pu"lică ce priveşte întreaga popula#ie.

Bn cea mai mare parte a (uropei, în /merica de 3ord, /ustralia şi 3oua >eelanda cancerul

mamar este cel mai $recvent cancer la $emei şi de asemenea reprezintă cea mai $recventă

cauză de deces la $emei.

Bn 2; în *omânia inciden#ă cancerului mamar a $ost de ;;,


12/42

:emeile care au avut cancer mamar la unul dintre sâni are risc crescut de a dezvolta un

al doilea sau un nou cancer. Cancerul mamar poate recidiva la nivelul aceluiaş sân, în celălalt

sân sau în alte zone ale organismului, cum ar $i plămânii, $icatul, creierul sau oasele.

I#tori/$ fa.i$ia$

0ransmiterea ereditară a cancerului mamar este o pro"lemă $oarte discutată. !e admite

astăzi că această pro"lemă tre"uie privită din mai multe puncte de vedereE

- moştenirea directă a de$ectelor genetice speci$ice cum ar $i de e%emplu muta#ii ale genei

L*C/2 care se produc la nivelul cromosomului 28

- sindromul de agregare $amiliară ce presupune o predispozi#ie genetică dependen#ă de

mediul înconDurător

- antecedente $amiliare

Modifi'ri $a ni%&$/$ #Bni$or

)dată diagnosticată hiperplazia atipică sau carcinoma lo"ular în situ sau după 9 sau mai

multe "iopsii pentru anumite a$ec#iuni necanceroase, riscul de cancer mamar creşte.

Alţi factor care cresc cancerul mamar includ:

Radiot&ra3ia!

+radierea regiunii toracice mai ales înainte de ;I de ani F"ronhoscopiilor repetate sau

tratament pentru Loala &odMinG, e%punerea sânilor la radia#ii ultraviolete par a in$luen#a

semni$icativ apari#ia cancerului mamar.

:Br#ta 8naintat' $a naşt&r&a 3ri./$/i o3i$!

:emeile care nasc primul copil după vârsta de ;I de ani au risc mai crescut de a $ace

cancer mamar $a#ă de cele care au primul copil înainte de ;I de ani.

or.onii!

Cancerul de sân este o "oală hormono-dependentă. :emeile cu ovare ne$unc#ionale, care

nu au primit nicodată tratament estrogenic de su"stitu#ie, nu $ac cancer de sân. 'ai multe

dovezi indică $aptul că hormonii Doacă un rol cheie în promovarea "olii. 'enarha Fînainte de

29aniG şi menopauza tardivă după 11 de ani cresc riscul de apari#ie al cancerului mamar.

:iecare an de întârziere în apari#ia primului ciclu, precum şi întârzierea în apari#ia ciclurilor

regulate duce la creştere cu pănă la 9IJ a riscului unui cancer mamar.

12


13/42

Di&ta şi #ti$/$ d& %iaţ'!

) dietă alimentară "ogată în proteine, grăsimi şi dulciuri $ine, prin apari#ia o"ezită#ii,

creşte riscul de cancer mamar. 6in grupa $emeilor o"eze, mai predispuse la "oală sunt cele la

menopauză, deoarece estogenii rezulta#i din conversia în e%ces, ac#ionează în sens proli$erativ

pe un sân a cărei evolu#ie era spre hipotro$ie şi involu#ie.

/lcoolul a $ost inclus în ultima vreme în rândul $actorilor de risc.

4(7( Si.3to.&

Cancerul mamar în stadiu incipient este adesea depistat printr-o mamogra$ie, înainte de a

$i apărut orice $el de simptome. Cel mai $recvent simptom este nodulul mamar nedureros. Cu

toate acesta, nodulii mamari din cancerul mamar pot $i, de asemenea, dureroşi.

Simtomele cancerului mamar includ:

- modi$icarea mărimii sau $ormei sânului

- modi$icarea pielii de pe sân, cum ar $i o cută sau o pată

- un nodul la nivelul sânului sau a%ilei apărut de curând

- scurgeri sau sângerări la nivelul mamelonului care apar la strângerea acestuia

- cruste la nivelul mamelonului

- modi$icări ale mamelonului, cum ar $i retrac#ia sau inversia

- modi$icări de culoare sau te%tură a pielii de pe sân, o culoare mai închisă în Durul

mamelonului

- un nodul la nivelul mamelonului

4(9( Dia0no#ti

13


14/42

E@a.&n $ini! (ste prima etapă de diagnosticE costă în interogatoriu, palparea sânilor şi

e%plorarea ganglionilor din $osa a%ilară. (%amenul clinic permite decelarea unei anomalii

care sugerează medicului alte e%amene necesare.

Examenele complementare:

Ma.o0rafia E este o radiogra$ie mamară care poate adesea depista tumori care sunt prea mici

pentru a putea $i palpat de medic. 'edicii specialişti pot recomanda repetarea regulată a

mamogra$iei, în special în cazul $emeilor cu $actori de risc pentru cancer mamar. tilitatea

mamogra$iei variază în $unc#ie de vârstă. /cest $apt este dez"ătut în continuare de către

e%per#i.

Eo0rafia .a.ar'! se recomandă în cazul în care e%aminarea clinică sau mamogra$ia

depistează un nodul mamar. (cogra$ia mamară este $olosită pentru localizarea anomaliilor,

incluzând nodulii. (ste adesea $olosită pentru di$eren#ierea nodulilor solizi de Hnodulii” plin

cu lichid FchisteG.

>io3#ia .a.ar'! Bn cazul în care este depistat un nodul mamar, se e%tirpă o mică por#iune

din el pentru a $i analizat microscopic pentru a se căuta prezen#a celulelor canceroase.Liopsia se realizează prin introducerea la nivelul nodulului a unui mic ac cu care se va

preleva #esut.

R&)onanţa .a0n&ti' n/$&ar' RMN! a sânului este uneori $olosită pentru localizarea

anomaliilor, determinate de cancerul mamar. (ste adesea $olosită pentru di$eren#ierea

nodulilor solizi de Hnodulii” plin cu lichid FchisteG.

Testele care pot fi făcute asupra celulelor canceroase includ:

• statusul receptoriilor estrogenului şi progesteronuluiE estrogenul şi progesteronul

stimulează creşterea celulelor mamare normale şi a unor celule canceroase mamare.

*eceptorii acestor hormoni pot regla creşterea celulelor canceroaseK• statusul receptorilor &(*-9 N&(*9 Oneu este o proteină care reglează creşterea unor

anumitor tipuri de celule canceroase mamareK

14


15/42

• hemoleucogramma Fnumărarea completă a tuturor tipurilor de celule sangvineG care

o$eră in$orma#ii importante despre celule sangvine, incluzând glo"ulele roşii

FhematiiG, glo"ulele al"e FleucociteG şi plăcu ele sangvine Ftrom"ociteGKț• analizele "iochimice sangvine care prezintă o imagine a organelor din interiorul

toracelui, incluzând inima şi plămânii, vasele sangvine şi dia$ragma Fmuşchiul care

separă toracele de a"domenG.

/pro%imativ 91J din $emeile cu cancer mamar prezintă o suprae%presie Fo cantitate mareG a

acestei proteine care stimulează creşterea celulelor canceroase.

De reţinut!

:emeile care au avut un cancer mamar au un risc crescut de a dezvolta un nou cancer sau

un al doilea cancer mamar Fcancer mamar recurent sau metastaticG. Pentru siguran#a

nerecidivării, se recomandă controale medicale regulate, care să includă e%aminare $izică şi

mamogra$ie. Bn cazul în care, la o $emeie care a $ost tratată cu cancer mamar, apar modi$icări

neo"işnuite în zona tratată sau în celălalt sân, sau dacă apar ganglioni palpa"ili sau dureri

osoase, se recomandă consultul medical urgent.

4(;( Stadia$i)ar&

Stadializarea rezultă prin însumarea celor trei elemente:

0 0I Q nu e%istă tumoară în sân

02 Q tumoară mai mică sau egală cu 9 cm

09 Q tumoară mai mare de 9 cm, dar mai mică sau egală cu 1 cm

0; Q tumoară mai mare de 1 cm

0< Q tumoară cu invazie cutanată, sau de perete toracic sau am"ele, indi$erent de

dimensiunea în cm

15


16/42

3 3I Q nu e%istă adenopatii a%ilare

32 Q adenopatie ipsilară

39 Q adenopatie ipsilară Fa%ilarăG în ganglionii mamari interni

' 'I Q nu e%istă metastaze la distan#ă

'2 Q e%istă metastaze la distan#ă Finclusiv ganglioni supraclaviculari homolaterali, plămâni,

vase, $icatG

Din combinaţia celor trei elemente rezultă următoarele stadii:

!tad.+. 023I'I

!tad.++./. 0I32'2K 0232'2

!tad.++.L. 0932'IK 0;3I'I

!tad.+++./. 0;32'IK 0I-; 39'I

!tad.+++.L. 0


17/42

Tipurile de tratament pentru cancerul mamar sunt:

2. (%tirparea chirurgicală. Procedeele de e%tirpare suntE- e%tirparea nodulului cu păstrarea intactă a sânului- e%tirparea întregului sân FmastectomieG

9. *adioterapia;. Chimioterapia


18/42

Urm'rirea pacientelor care au fost tratate de cancer mamar include:

• &@a.inar&a fi)i'! $recven#a acestei e%aminări depinde de starea generală de sănătate

şi tipul de cancer mamar. Bn general, se $ace la $iecare ;-= luni în primii ; ani de la

diagnosticarea cancerului şi la $iecare = luni în următorii 9 ani. 6upă 1 ani,

e%aminarea $izică se va $ace anual.• .a.o0rafia! se $ace pentru monitorizarea evolu#iei cancerului mamar şi investigarea

nodulilor depista#i la e%aminarea $izică.

6upă tratamentul cancerului mamar este $oarte importantă continuarea e%aminării lunare a

sânilor de către pacienta însăşi. /ceastă e%aminare e$ectuată regulat aDută la depistarea

precoce a semnelor de recuren#ă a cancerului mamar. !emnele precoce ale recuren#elor pot

apărea la locul interven#iei chirurgicale în sânul opus în a%ilă sau în claviculă.

Bn cazul în care apar semne de recuren#ă este nevoie de teste adi#ionale, cum ar $i analizele

sangvine. *adiogra$ie toracică, tomogra$ie computerizată sau *'3. 6acă celule mamare au

receptori estrogenici şi progresteronici se recomandă tratament cu 0amo%i$en sau alte

preparate hormonale. :emeile care sunt la menopauză şi care au receptori estrogenici pot

avea un "ene$iciu adi#ional prin administrarea inhi"itorilor de aromatoză, cum ar $i

(%emestan, după 9-;ani de tratament cu 0amo%i$en.

>( Trata.&nt ir/r0ia$

Extirparea chiruricală a snilor

(%triparea am"ilor sâni Fmastectomie pro$ilacticăG reduce riscul de cancer mamar la

apro%imativ IJ din $emeile care au o istorie $amilială semni$icativă de cancer mamar. Cel

mai "ine este de luat această decizie după evaluarea atentă a riscului de cancer mamar,

testelor genetice şi consilierea psihologică.

Extirparea chiruricală a o"arelor

'uta#iile genetice care cresc riscul de cancer mamar, cresc, de asemenea şi riscul de

cancer ovarian. &ormonii sintetiza#i de ovare cresc ritmul de cancer mamar. (%tirparea

chirurgicală a ovarelor reduce riscul de cancer mamar şi ovarian al $emeilor cu muta#ie

genetică. /ceastă decizie se va lua după evaluarea riscuriilor, teste genetice şi consiliere

psihologică.

18


19/42

Tehnici chiruricale

Cele mai multe paciente cu cancer sunt supuse la o interven#ie chirulgicală prin care l-i se

e%tirpă nodulul canceros. 6e o"icei, sunt e%tirpa#i unii sau to#i ganglionii a%ilari Fdisec#ie a

ganglionilor lim$atici a%ilari sau "iopsia ganglionului santinelaG care vor $i e%amina#i

microscopic pentru a se veri$ica prezen#a sau a"sen#a celulelor canceroase şi la acest nivel.

Există mai multe tipuri de inter"enţii chiruricale:

• 3ro&d/ra d& on#&r%ar& Fpăstrare intactă a sânului a$ectatG constă în e%cizia

nodulului canceros şi a unei por#iuni din zona învecinată. /ceastă technică este

denumită uneori e%cizie largă. 0re"uie urmată de radioterapia #esutului remanent. nii

dintre ganglionii a%ilari sunt de asemenea e%ciza#i şi e%amina#i microscopic Fdisec#iaganglionilor lim$atici sau "iopsia ganglionului santinelaG. !tudiile sunt pe cale să

demonstreze ca rata de suprave#uire este egală pentru cele două tehnici Fdisec#ia

ganglionilor lim$atici sau "iopsia ganglionului santinelaG.• .a#t&to.ia 3arţia$' #a/ #&0.&ntar' constă în e%cizia zonei mamare care con#ine

nodulul canceros împreună cu o parte de #esut care acoperă muşchii toracici de su"

nodulul canceros. nii dintre gangleonii a%ilari sunt de asemenea e%ciza#i şi

e%amina#i microscopic Fdisec#ia ganglioniilor lim$atici sau "iopsia ganglionului

santinelaG. Bn cele mai multe cazuri este nevoie şi de radioterapie.

#nter"enţiile chiruricale de excizie a snului afectat includ:

- .a#t&to.ia #i.3$' #a/ tota$'! e%cizia întregului sân

- .a#t&to.ia radia$' .odifiat' Ftechnica Patez sau 'addenGE este procedura

chirurgicală pre$erată datorită e$ectelor secundară mai reduse, în plus e$ectul cosmetic estemai "un. Bn această interven#ie chirurgicală se îndepărtează întregul sân şi unii ganglioni

lim$atici din zona a%ilară, dar se păstrează muşchiul pectoral mare FPetrzG sau am"ii pectorali

F'addenG.

- .a#t&to.ia radia$'! constă în e%cizia sânului, a muşchilor toracici şi a tuturor

ganglionilor lim$atici a%ilari. 0imp de mai mul#i ani, această tehnică a $ost cea mai $olosită în

tratamentul chirurgical a cancerului mamar. Bn momentul de $a#ă se $oloseşte rar datorită

$aptului că nu îm"unătă#eşte rata de supravie#uire şi riscul de revenire a cancerului mamar $a#ă de alte tehnici chirurgicale.

19


20/42

C( Trata.&nt .&dia.&nto#

Ta.o@if&n

0ratamentul este un medicament care "lochează e$ectul estrogenului asupra celulelor

mamare normale şi canceroase. /cest medicament reduce riscul de cancer mamar la $emeile

cu un risc crescut. Cu toate aceastea, acest medicament creşte riscul pentru alte a$ec#iuni

severe, incluzând cancerul endometrial, accident vascular cere"ral, trom"oza venoasă şi

trom"oza pulmonară. Bn cazul $emeilor cu risc crescut de cancer mamar, tre"uie discutat cu

medicul specialist asupra deciziei de ini#iere a tratamentului cu 0amo%i$en. (ste $oarteimportant de luat în considerare atât riscurile cât şi "ene$iciile acestui tratament.

A$t& .&dia.&nt&

:enretinida şi *alo%i$en sunt alte două medicamente studiate în continuare pentru

sta"ilirea e$icien#ei în prevenirea cancerului mamar. Cele mai multe paciente cu cancer sunt

supuse la o interven#ie chirurgicală prin care l-i se e%tirpă nodulul canceros. 6e o"icei, sunt

e%tirpa#i şi unii sau to#i ganglionii a%ilari Fdisec#ia a ganglioniilor lim$atici a%ilari sau "iopsiaganglionului santinelaG care vor $i e%amina#i microscopic pentru a se veri$ica prezen#a sau

a"sen#a celulelor canceroase şi la acest nivel.

Bn $unc#ie de mai mul#i $actori, cum ar $i mărimea tumorii, stadiul "olii şi implicarea

ganglioniilor, se poate recomanda chimioterapia pentru tratarea cancerului mamar, în plus

$a#ă de alte tratamente. 0erapia neoadDuvantă cu chimioterapie sau terapie hormonală pot $i

$olosite înainte de interven#ia chirurgicală pentru a reduce dimensiuniile tumorii.

Hn trata.&nt/$ an&r/$/i .a.ar #& fo$o# .ai ./$t& o."inaţii .&dia.&ntoa#&!

$ele mai frec"ente combinaţii sunt: - /C, care com"ină /driamicina cu Cito%an

- Pot $i adăugate uneori 0a%ol sau 0a%otern

- C': care com"ină Cito%an, 'etoto%an şi 1

:louracil

- terapia hormonală cu 0amo%i$en sau inhi"itori

de aromatază

20


21/42

- :emeile care sunt la menopauză şi care au

receptori estrogenici pot avea un "ene$iciu adi#ional prin administrarea inhi"itorilor de

aromatază, cum ar $i (%emestan, după 9-;ani de tratament cu 0amo%i$en.

M&dia.&nt&$& ar& ontro$&a)' #a/ 3r&%in 0raţa şi %'r#'t/ri$&

0ratamentul cancerului mamar prin chimioterapie poate determina grea#ă şi vărsături.

'edicul specialist prescrie anumite medicamente pentru ameliorarea acestor simtome care

înso#esc chimioterapia.

+ncludE

- antagoniştii sterotonici, ca de e%emplu )ndansetron F>o$ranG, 5ranisetron sau

6olasetron. /ceste medicamente sunt mai e$iciente în prevenirea gre#ei şi vărăturilor

determinate de chimioterapie atunci când sunt com"inate cu corticosteroizi, cum sunt6e%ametazona.

- $enotizine, cum sunt Compazina şi :energan

- 'etoclopramid

- 6imenhidrinat

4(( Pro0no#ti şi #/3ra%&0&r&

6acă este tratat precoce, cancerul de sân are prognostic "un. 0otuşi, apro%imativ 1IJ din

paciente $ac o recidivă în primii 2I ani după tratament. Pentru depistarea unei recidive se

impune supraveghera prinE

- consulta#ii $recvente la medic Ftrimestrial în primul an, apoi la $iecare = luni,timp de <

ani, după care anualG

- autoe%aminarea lunară a sânilor, cu prezentare rapidă la medic în cazul depistării unei

modi$icări

- e%amene recomandate sistematic sau numai dacă persoana prezintă anumite simptome,

pentru depistarea metastazelor sau a semnelor de recidivă a cancerului în alt organ Fecogra$ie

cardiacă, scintigra$ie osoasă, radiogra$ie toracică, ecogra$ie hepatică, tomogra$ie cere"rală,

dozarea marMerilor tumoraliG.

21


22/42

22


23/42

CAPITOLUL III(

(6( D&3i#tar&a 3r&o& şi 3rofi$a@ia an&r/$/i .a.ar

(6(6( A/to&@a.inar&

/utoe%aminarea sânilor $ace parte din îngriDirea sănătă#ii $iecărei $emei, aceasta devenind

ast$el $amiliară cu $elul în care aceştia arată în mod normal, în di$erite momente ale lunii.

(ste cel mai practic mod de a descoperi orice nodul sau modi$icare a sânilor. Bn perioada de

creştere precum şi ulterior în timpul ciclului, sânii sunt adesea um$la#i şi prezintă noduli,

ast$el că cea mai "ună perioadă pentru autoe%aminare este la o zi sau două după terminarea

ciclului. Bn această perioadă sânii au un aspect normal Fnormalul di$eră de la persoană la

persoanăG. 6upă menopauză, se poate sta"ili o dată $i%ă pentru autoe%aminarea sânilor, de

e%emplu prima zi a lunii calendaristice.

/utoe%minarea lunară a sânilor îşi propune să depisteze apari#ia sau accentuarea unei

anomalii, la nivelulE

- conturului sânilor N căutarea unei modi$icări de volum sau $ormă

- supra$e#ei sânilor - căutarea unei sco"ituri, unei modi$icări de culoare sau a unei îngroşări a

pielii

- masei sânilor - depistarea unui nodul

- mameloanele N o"ervarea crustelor, a unei adâncituri, unei indura#ii, unui nodul, secre#ii de

lichid clar sau sangvinilent sau a unei asimetrii de pozi#ie

- ganglionilor - căutarea nodulior duri deasupra şi su"clavicular, dar şi la nivelul a%ilei

/utoe%aminarea sânilor cuprinde 9 etapeE - o"servarea sânilor în $a#a oglinzii

- palparea sânilor şi a ganglionilor

A( O"#&r%ar&a!e e%amineză atent volumul şi $orma sânilor, din $a#ă şi din pro$il, respectând următorii paşiE

2. Vă aşeza#i în $a#a unei oglinzi cu mâinile rela%ate pe lângă corp şi vă privi#i cu

aten#ie am"ii sâni, pentru a o"serva o schim"are în mărire, modi$icarea culorii pielii,

um$lătură sau retrac#ia pielii, plisarea pielii $ăcând să arate ca o coaDă de portocală.

9. *idica#i "ra#ele deasupra capului şi analiza#i-vă sânii şi din pozi#ia aceasta.

(%amina#i #esuturile cuprinse între claviculă şi a%ilă.

23


24/42

;. Pune#i mâinile pe şolduri şi apăsa#i, întărind ast$el musculatura pectorală. Privi#i cu

aten#ie dacă apare vreo modi$icare de $ormă la nivelul sânilor.

>( Pa$3ar&a

!e poate e$ectua în 9 moduriE în pozi#ie culcată sau la duş. !e $olosesc pentru palpare "uricele

celor ; degete miDlocii F3 vâr$urile degetelorG ale mâinii opuse sânului.

(4( Mi2$oa& d& #r&&nin0

%amorafia

Bn momentul de $a#ă este cea mai "ună metodă de depistare a cancerului chiar şi în lipsa

simptomelor palpa"ile, precum şi o "ună metodă de diagnostic în cazul depistării unei

$orma#iuni în urma autoe%aminării. :emeile care vor $ace o mamogra$ie nu vor $olosi

24


25/42

deodorante cu o zi înaintea e$ectuării ei, deoarece aceasta pot inter$era cu razele , apărând

pe $ilm ca spoturi de calciu sau microcalci$ieri. 6e o"icei se $ac două e%puneri pentru $iecare

sân, din unghiuri di$erite. 6oza de radia#ii la care sunt supuşi sânii nu poate $i considerat un

$actor determinant pentru cancerul de sân, iar "ene$iciul mamogra$iei este că se poate o"serva

o opacitate densă, cu contur neregulat, în miDlocul căreia pot e%ista depozite caracteristice de

calciu.

Perioada cea mai potrivită pentru a $ace o mamogra$ie, înainte de menopauză, este după a

2I-a zi de la începutul ciclului menstrual, perioadă în care sânii sunt supli, mai pu#in

congestiona#i şi pot $i e%amina#i mai uşor.

'amogra$ia este recomandată $emeilor peste


26/42

$emeilor su" ;1 de ani, ai căror sâni sunt prea denşi pentru a $urniza o imagine clară în urma

mamogra$iei.

&iopsia

(ste o interven#ie necesară pentru sta"ilirea cu certitudine a diagnosticului de cancer.

Presupune prelevarea unei pro"e de #esut şi e%aminarea acesteia la microscop.

!unt mai multe tipuri de "iopsiiE

- de nodul, su" anestezie locală, care permite e%trac#ia unei pro"e mici de #esut

- chirurgicală sau de e%cizie, care se realizează su" anestezie generală şi presupune

îndepărtarea întregului nodul şiOsau a ganglionilor a%ilari

- aspirarea cu aDutorul unui ac su"#ire, care permite di$eren#ierea între celelele maligne şi cele

"enigne ale unei e%crescen#e mamare

4esutul îndepărtat în timpul "iopsiei este e%aminat în la"orator pentru a vedea dacă

cancerul este sau nu invaziv. Liopsia este utilizată pentru a sta"ili tipul cancerului depistat.

6e asemenea, pro"a "iopsică sta"ileşte gradul tumoral, aDutând la sta"ilirea prognosticului

"olii. n diagnostic pozitiv pentru cancer atrage după sine alte teste, pentru a sta"ili gradul de

răspândire al acestuia.

$ele mai practicate teste sunt:

- recoltare de analize de sânge şi urinăE investiga#ii minime o"ligatorii pentru testarea

$unc#ională a organelor vitale

- tomogra$ia computerizatăE această metodă $oloseşte razele pentru a crea imagini detaliate

a structurilor din interiorul organismului. Cu aDutorul unei su"stan#e de contrast inDectate se

poate vizualiza re#eaua vaselor sangvine şi prezen#a tumorilor. Principalul "ene$iciu al acestei

metode este precizia detaliilor.

- ecogra$ia $icatuluiE $oloseşte ultrasunete pentru depistarea tumorilor solide sau chistice în$icat. /ceastă procedură de e%aminare are avantaDul că poate $i reluată oricând, deoarece nu

perclitează sănătatea pacientei.

- radiogra$ia pulmonarăE pentru depistarea unor eventuale metastaze la nivel pulmonar

- scintigra$ia oaselorE prin acest test se inDectează intravenos o su"stan#ă de contrast, sla"

radioactivă. )asele ce prezintă metastaze a"sor" mai multă radioactivitate decât cele

nea$ectate.

26


27/42

CAPITOLUL I:

7(6( Ro$/$ a#i#t&nt&i .&dia$&

BngriDirea pacien#ilor pentru a $i o artă şi ştin#ă în acelaşi timp, tre"uie să necesite îngriDirea persoanei ca un întreg, nu numai punerea accentului pe nevoile $iziologice, ci şi pe cele

psihologice, emo#ionale şi social ale pacien#ilor şi $amiliilor acestora.

Procesul de nursing reprezintă aplicarea modului ştin#i$ic de rezolvare a pro"lemelor şi

îngriDirilor, pentru a răspunde nevoilor $izice, psihosociale ale pacien#ilor, îngriDire ce tre"uie

adaptată $iecărui pacient în parte. 3u se pot acorda îngriDirile corespunzătoare $ără a întocmi

un plan de îngriDire complet, $ără a avea su$iciente in$orma#ii despre pacient. !copul

îngriDirilor este resta"ilirea independen#ei individului în satis$acerea nevoilor, până larealizarea acestora, rolul nursei este de a suplini ceea ce el nu poate $ace singur. Procesul de

nursing pe lângă a$larea nevoilor alterate, ne aDută la găsirea surselor de di$icultate care

împiedică satis$acerea acestora, interven#iicare aplicate pot să reducă in$luen#a surselor de

di$icultate, aDutând pacientul să-şi redo"ândească autonomia atât cât este posi"il.

'rocesul de nursin cuprinde mai multe etape:

Culegerea datelor /naliza şi interpretarea datelor !ta"ilirea diagnosticului de nursing (tc.

/sistenta medicală încearcă să aducă o um"ră de căldură şi încredere în su$letul "olnavilor

su$erind de cancer de sân. Bn primul rând discutăm cu pacientele şi le e%plicăm în mod corect

toate posi"ilită#ile terapeutice şi rezultatele lor speci$ice "olii de care su$eră, tre"uie să le

redăm încrederea şi siguran#a, şi mai ales dorin#a de a se $ace "ine. BngriDirea "olnavelor cu

cancer de sân este o muncă de mare răspundere, care reclamă cunoştin#ele pro$esionaletemeinice şi calită#ile morale deose"ite. /sistenta e$ectuează recoltarea de produse "iologice

şi patologice, pregătind pacienta pentru e%aminările paracliniceE

*adiologice (%amene citologice

(a e$ectueazăE

:ormele legale de internare i de ieşire din spitalș 4ine la curent eviden#ele administrative şi medicale ale pacientei

Bn $unc#ie de indica#iile medicului pregăteşte condica de medicamente /dministrează medica#ia prescrisă de medic, şi supraveghează e$ectul acesteia

27


28/42

Bn cazul unor accidente le va semnala medicului

Comportarea şi atitudinea personalului madical are in$luen#a asupra psihicului "olnavei, de

acea atitudinea asistentei $a#ă de "olnavă tre"uie să $ie corespunzătoare gravită#ii şi

temperamentului acesteia. Cadrele medicale tre"uie să cunoască "ine psihologia pacientei pentru a putea câştiga încrederea ei. /sistenta medicală tre"uie să-şi păstreze calmul,

"lânde#ea, să imprime optimism, mai ales celor care se a$lă în stare gravă. Câştigându-i

încrederea asistenta va încerca să-i e%plice că tratamentul este necesar, dar că în urma lui pot

apărea e$ecte secundare. Lolnava tre"uie să $ie convinsă că tot ce se întreprinde e în $olosul ei

în scopul vindecării, de aceea asistenta încă de la internare tre"uie să-i o$ere $actorii de

necesitate o"ligatorieE

/Dutor psihologic /Dutor "iologic +ncluzând hrana Protec#ia necesară şi e$icien#a, căldură

7(4(Hn0ri2iri 3o#to3&ratorii

nul din rolul asistentei medicale în îngriDirea unei paciente operate la sân este de a urmări

plaga,pansamentul şi drenaDul. 0u"ul de dren tre"uie să $ie permea"il şi dispozitivul de

vacum să $ie în permanen#ă vidată pentru a asigura o aspira#ie constantă, pentru a se evita

colectarea de lichid su" piele şi a $avoriza vindecarea rapidă.

/sistenta tre"uie să inspecteze plaga pentru tami$iere sau secre#ii patologice, iar orice

modi$icare tre"uie raportată chirurgului, la $el şi urmarea pansamentului în primele ore pentru

a identi$ica o hemoragie locală sau o scurgere din regiunea a%ilară înspre spate, care

murdăreşte aşternutul.

6in cauza durerii de la nivelul pieptului, pacienta va respira super$icial şi $recvent. )

uşoară apăsare pe rană din apropierea plăgii în timp ce pacienta va respira pro$und sau

tuşeşte, îi poate $i a"nu"ulantă din cauza sedării, asistenta va rămâne în preaDma ei, pentru a

urmării e$ectuarea acestor e%erci#ii. 6upă ce pacienta îşi revine de su" e$ectul anesteziei,

pentru a se ridica mai uşor se poate aDuta de o $unie legată de pat. (a va $i încuraDată să "ea

lichide pe gură imediat după ce şi-a revenit complet din anestezie. 6acă are nevoie să urineze

va $i aDutată.

28


29/42

6e o"icei după recuperarea de su" e$ectul anesteziei, chirurgul îi spune pacientei ce s-a

întâmplat şi dacă sânul a $ost îndepărtat sau nu.

/ceasta este prima ei între"are şi va încerca să a$le răspunsul palpând rana operată.

*eac#ii de nervozitate sau mânie pot apărea, iar asistenta va tre"ui să răspundă cu în#elegere.

Pacientei i se poate spune că va putea purta costum de "aie sau "luze scurte $ără ca incizia să

se vadă.

29


30/42

CAPITOLUL :(

PRE=ENTAREA CA=URILOR

Ca)/$ nr( 6(N/.&E L.

Pr&n/.&E '.

:Br#taE 1=

S&@E $eminin

Hn'$ţi.&E 2,11

Gr&/tat&E 8=MgR&$i0iaE ortodo%ă

Star& i%i$'E căsătorită

Ant&&d&nt& &r&do-o$at&ra$&E

• 'ama ei a avut &.0./. precum şi sora ei• 0atăl a $ost operat de ocluzie intestinală• 'ai are 9 $ra#i

Ant&&d&nt& 3&r#ona$&E

• PoDar• !carlatină• /migdalectomie la 29 ani• Prima menstrua#ie la 2; ani, neregulate, dureri de sân şi de "urtă• 3umăr de sarcini la termenE 9• 3umăr de alăptare la termenE 9

Data int&rn'rii! 21.aprilie 9I2<

I#tori/$ "o$iiE pacienta a o"servat în luna decem"rie 9I2; la palparea sânului drept, în

cadrul supero-intern o $orma#iune tumorală.

30


31/42

C/$&0&r&a dat&$or 3& &$& 67 n&%oi f/nda.&nta$& $a data d& 69(57(4567

6( N&%oia d& a rira i d& a a%&a o "/n' ir/$a i&ș ț

0orace simetric normal con$ormat. 'işcări respiratorii super$iciale, $recven#a cardiacă de 89 "ătăi pe minut. 0/-2


32/42


33/42

Plan de îngrijire1 întocmit la data 15.04.2014

Nr

&rt

Pro"$&.a

3ai&nt&i O"i&ti%&

Int&r%&nţii

a/tono.& d&$&0at&

>iua

2

21.I<

>iua

9

2=.I<

>iua

;

28.I<

E%a$/ar&

2. - risc de

deshidratare

- pacienta va $i

hidratată şi se

va alimenta

adecvat în

următoarele ;

zile

- pacientei îi punem

"ranulă la care

ataşăm per$uziaE 9

glucoze de 1J de

1IIml şi ser

$iziologic de I,J

de 1IIml pe zi. Bn per$uzi punem o

$iolă de /lgocalmin,

iar seara în ultima

per$uzie o $iolă de

6iazepan

- supraveghăm

aportul de lichid

ingerat per os şi

eliminat

2?.I<

Pacienta nu

prezintă semne

de deshidratare

- poate mânca

alimente

su$icientecalitativ şi

cantitativ şi se

hidratează

adecvat,

Fceaiuri, sucuri

de $ructe 2III-

2;II ml pe ziG

9.

Bntreruperea

continuită#ii

tegumentelor

prin plaga

operată

6urere la

nivelul sânului

şi a%ilei drept

datorită

opera#iei

- pansată zilnic

- ameliorarea

durerii în 9< de

ore

- pansarea plăgii în

$iecare zi în condi#ii

de asepsie la ora 2I

şi 2?

-pungile de dren se

vor shim"a ori decâte ori este nevoie,

şi se va nota

technica in $oaia de

o"serva#ie

- administrăm

pacientei

algocalmin2 $l la ora8-21-99

2?.I<

- timp de ; zile

plaga este

pansată de 9 ori

pe zi, iar

următoarele 9zile plaga este

pansată odată pe

zi

- durerea s-a

ameliorat

33


34/42

- pia$en o $iolă la

nevoie;.

*isc de in$ec#ie

datorită

scăderii

rezisten#ei

organismului

- pacienta nu va

avea in$ec#ii

după opera#ie şi

va $i $erit pe tot

parcursul

internării în

spital

- supraveghez

tegumentele şi

mucoasele

- educ pacienta

privind păstrarea

igienei corporale

-tu"urile de dren vor

$i scoase după 8 zile

de la e$ectuarea

interven#iei

chirurgicale

- urmăresc şi notez

în $oaia de

o"serva#ie cantitatea

scurgerilor şi

culoarea acestora

- îngriDesc zilnic plaga

9


35/42

- e%plicăm

miDloacele de

odihnă, evitarea

incomodită#i din

cauza pungi de dren

- seara în ultima

per$uzie punem o

$iolă de 6iazepan

con$orm indica#ie

medicale

35


36/42

Ca)/$ nr( 4(N/.&E :.

Pr&n/.&E .

:Br#taE


37/42

C/$&0&r&a dat&$or 3& &$& 67 n&%oi f/nda.&nta$& $a data d& 5;(5(4567

3o#to3&rator

6( N&%oia d& a rira i d& a a%&a o "/n' ir/$a i&ș ț

0orace simetric normal con$ormat. 'işcări respiratorii super$iciale. >gomote cardiace "ine

"ătute. Pulsuri peri$erice palpa"ile.0/E 29IO81mm&g. /VE 8IOmin

4( N&%oia d& a "&a şi .Bna

Pacienta o"işnueşte să mănânce ; mese principale pe zi, intercalate cu mici gustări, consumă

sucuri naturale de $ructe şi legume. 3u consumă "ăuturi alcoolice şi nu $umează.

( N&%oia d& a &$i.ina

Pacienta are diurezaE21IIml pe zi, mic#iunile sunt spontane, de


38/42

( N&%oia d& a #& 8."r'a şi d&)"r'a

Prezintă capacitatea neuromusculară independentă, are o #inută îngriDită şi curată, se îm"racă

adecvat, leDer.


39/42

P$an d& 8n0ri2ir& 4(

Nr

Ert

Pro"$&.a

Pai&nt&i

O"i&ti%& Int&r%&nţii a/tono.&

d&$&0at&

>iua

2

I?.I;

>iua

9

I.I;

>iua

;

2I.I;

E%a$/ar&

2. Constipa#ie

datorită

repausului

prelungit la

pat

- pacienta va

avea tranzit

intestinal

normal Fîn

limite

$iziologiceG

- va consumaalimente

"ogate în

$i"re şi se va

hidrata

corespunză-

tor pe toate

perioada

spitalizării

- s$ătuiesc pacienta să

respecte regimul

alimentar şi să

mănânce la ore $i%e

- e%plic pacientei

necesitatea consumului

crescut de lichide,legume şi $ructe

- administrez sul$at de

sodiu 21g, dizolvat

într-un pahar cu apă

I?.I;.

- după

administrare de

sul$at de sodiu

pacienta prezintă

scaun spontan

9. 6i$icultate

de mişcare

a măinii

stângi

datorită

opera#iei

- pacienta va

putea mişca

în voie mâna

stângă peste

; zile

- s$ătuiesc pacienta să

$acă mişcări uşoare ale

mâinii stângi

- îi arăt e%erci#ii uşoare

pe care le poate e$ectua

cu uşurin#ă

22.I;.

-pacienta îşi

poate mişca în

voie mâna

stângă

;. +nsomniedormi#io-

nală

mani$estată

prinEpacient

adoarme

greu, are un

somn agitat,se trezeşte

-pacienta va$i capa"ilă să

găsească o

modalitate

care să aDută

la odihnă

-pacienta va

dormi =-8 ore pe noapte

- asigur condi#ii demicroclimatEsalonul

aerisit înainte de

culcare 2I minute

- servim cina cu ; ore

înainte de culcare

- la indica#ie medicală

administrez 6iazepan ota"letă pe zi cu 9 ore

I.I;.- pacienta după

două zile nu mai

are insomni

- doarme =-8 ore

pe noapte şi o

oră în timpul

zilei- nu se mai

39


40/42

o"osită $ără

întrerupere şi

alte 9 ore în

timpul zilei

înainte de culcare trezeşte o"osită


41/42

6acă $actorii $avorizan#i nu ar e%ista nu ar apărea nici cancerul, dar &@i#t'R /tunci oare ne-

am putea $eri de ace ti $actoriS /stăzi se ştie sigur că aproape IJ din cancere suntș

rezultatul unor $actori lega#i de mediul în care trăim şi de modul nostru de via#ă. 6acă nu

putem schim"a clima sau compozi#ia solului, sigur putem încerca să mâncăm sănătos, de

e%emplu un măr în plus într-o zi, să acordăm o mai mare aten#ie cură#eniei corpului nostru,

casei noastre, lumii în care trăim.

:actorii care pot duc la apari#ia cancerului au $ost şi sunt studia#i în întreaga lume prin

metode din ce în ce mai "ine puse la punct. !-a aDuns alt$el la concluzia că ne con$runtăm cu

o mul#ime de $actori de risc, care izola#i sau împreună, ac#ionând cu o anumită intensitate şi

într-un anumit interval de timp asupra organismului nostru pot aduce la apari#ia şi dezvoltarea

unui cancer.

Consider că încă din clasele generale tre"uie învă#ate copiii cât de importantă este

sănătatea şi cât de important este păstrarea sănătă#ii. (ste important ca de mic să ai"ă

cunoştin#ele necesare despre importan#a igienei corporale.

41


42/42

>i"$io0rafi&

2. (mil /le%ander (ugen, :actori de prognostic şi predictivi în de$inirea strategiei terapeutice

în cancerul mamar, Lucureşt, 9II8.

9. Leng &artmunt, Lreast cancer stemcells eradication " di$$erentiation therap. Volum

2;?, Lucureşti, 9II, =9;-=91

;. azăr 5a"riel, 5anglionul santinelă în cancerul de sân şi melanomul cutanat, Lucureşti,

9II?.

Documents

Cancer Mamar (1)