Clasic si modern in tehnicile de obturare a canalelor radiculareIn acest referat vom compara clasicul cu modernul, plecand de la o concluzie importanta, indicand pe cat se poate , dezavantajele fiecarei tehnici in parte.Obturatia nu se refera doar la canalul radicular, unde atat metoda clasica, cat si cea moderna, indeplinesc acest obiectiv, cu un prognostic relativ bun. Nu trebuie ignorate canalele accesorii, tratate mecanic in etapa cleaning and shaping, care sunt obturate in grade diferite, infunctie de metoda de obturare aleasa.De ce trebuie obturate aceste canale? lecand de la teoria hollo! tube a lui "ic#ert si Di$on din %&'%, care sustine ca orice spatiu gol din organism tinde sa fie umplut de lichid tisular, printre care bacterii transportate de sange, care vor coloniza, se ajunge la o alta teorie in care se mentioneaza ca bacteriileramase pe canal(e au capacitatea de a coloniza. )tim deja ca oricat de corect s*ar realiza cleaning and shaping*ul, este imposibil sa ramana un canal perfect steril deci, in concluzie, obturatia este necesara nu doar pentru a impedieca colonizarea bacteriilor din sange ci si pentru a preveni supravietuirea si multiplicarea celor ramase pe canal. +m stabilit importanta principiului de a nu lasa un canal gol, acum, este necesara gasireaunui material biocompatibil pe care sa il folosim in acest scop. rin anii %,--, stiinta, fortata de nevoie, incerca sa evolueze prin toate metodele posibile, inclusiv prin e$perimentele facute de clinicieni. )*au raportat a fi folosite in obturarea canalelor, de*a lungul anilor, materiale precum. folie de aluminiu, folie de plumb, folie de aur, pelete de bumbac cu diverse medicamente, lemn, iasca /ciuperca parazita folosita ca hemostatic in medicina populara0, ipsos, o$iclorura de zinc, o$ifosfat de zinc, o$id de zinc, parafina, pivoti de cupru,amestecul lui 1ill din %,23 /gutaperca si carbonat de var si cuart0 si diverse alte amestecuri, dintre care se mai foloseste azi, doar gutaperca, care se incadreaza foarte bine in criteriile inventate de 4rossman/modificate ulterior de diversi0 pentru materialul ideal de obturare a unui canal. )e mai foloseste ca material solid, conul de argint, desi prezinta numeroase dezavantaje, destul de evidente.5etoda clasica a vine, in primul rand, cu obturarea laterala la rece, apoi cu obturarea laterala la cald si cu obturarea verticala la cald, folosind tehnici rudimentare de incalzire. 5etoda moderna vine doar cu tehnici de compactare la cald si tehnici de injectare a gutapercii incalzite.Obturarea laterala la rece implica introducerea unui con master de gutaperca pe canal, sebazeaza pe sealer foarte mult, pentru a obtura zonele canalelor pe care gutaperca nu le poate atinge si ,cel mai important, canalele accesorii. )preader*ul are capacitatea de a compacta la recegutaperca, atat pentru a facilita insertia unui alt con, cat si de a impinge gutaperca, pe peretii unui canal, totusi, nereusind obtinerea unei obturatii omogene. 6onurile de gutaperca, nefiind incalzite, nu se deformeaza suficient cat sa acopere in totalitate volumul unui canal, deci , restul este acoperit de sealer. )ealer care reprezinta partea slaba a unei obturatii, care in timp se si resoarbe. In treimea apicala, unde este cea mai importanta sigilarea cu gutaperca, se va gasi cel mai mult sealer. 7n alt dezavantaj al tehnicii laterale la rece il reprezinta forta aplicata prin spreader pe peretii radacinii, care supun dintele la 8 riscuri. rimul risc esteacela de a fractura radacina, avand un perete subtiat, deshidratat, neconceput sa suporte forte in acest sens. +l doilea risc, este cel de a impinge gutaperca apical, realizand o depasire spre parodontiu. )*a demonstrat de 4imlin et al. ca daca aplicam aceeasi forta in tehnica laterala respectiv verticala, in cea laterala stresul in zona ape$ului este mai mare.Obturarea laterala la cald foloseste un spreader special, al carui varf este incalzit electriv,astfel incat sa transmita caldura gutapercii in timp ce se realizeaza compactarea laterala. rin aceasta metoda, 1o!ard 5artin a rezolvat problema omogenitatii si a riscului de fractura radiculara, dar canalele accesorii tot nu pot fi obturate in intregime, datorita sensului aplicarii fortelor. 6um am specificat mai sus, 4imlin a dovedit ca aceasta compactare laterala impinge gutaperca vertical, spre ape$. 9ot in acelasi studiu, s*a dovedit ca prin metoda de compactare verticala, stresul gutapercii se transmite prin peretii canalului, deci lateral. Ideal pentru un canal cu aceasta directie.Obturarea verticala la cald a lui )childer, inventata in %&:3, combina o metoda accesibila clinicienilor cu eficienta ma$ima. 9ehnica foloseste compactoare /plugger*e0 care au scopul de a manipula gutaperca incalzita si un alt instrument numit heat carrier , folosit, dupa cum spune si numele, sa transporte energia termica la gutaperca din canal. 6onul de gutaperca seintroduce pe canal, cu un minim de sealer, apoi, folosind incalzire cu gaz se incalzeste heat carrier*ul care va incalzi gutaperca, iar cand instrumentul este scos de pe canal, va inlatura si o portiune din gutaperca racita. 6ompactoarele au rolul de a impinge gutapera spre ape$, dupa cum a demonstrat 4imlin, prin forte descompuse pe peretii canalului radicular. ;orte care impinggutaperca ramolita spre canalele accesorii. +ceasta tehnica se numeste Do!n*ac#ing si are si o varianta moderna in care se inlocuieste doar heat carrier*ul cu unul incalzit electric /9ouch and 1eat0, ce vine cu o serie de avantaje pentru clinician, cum ar fi . control asupra temperaturii, asupra cantitatii de gutaperca eliminata din canal si ,cel mai important, eliminarea incalzitorului cu gaz. 9emperatura pro$ima ,la becul cu gaz , era atinsa in '*< secunda iar la sistemul electric in-,< secunde. Instrumentul, prin metoda clasica, apuca sa se raceasca in timpul in care clinicianul il introducea pe canal, iar la sistemul modern este introdus rece si incalzit pe loc , cat timp este nevoie. In acest mod se poate incalzi gutaperca, fara a o elimina de pe canal, pentru a permite clinicianului repetate compactari, acolo unde sunt canale accesorii. 9ehnica Do!n*ac#ing ne duce pana in treimea apicala unde realizam ultimele compactari. +poi este folosita tehnica =ac#*ac#ing sau reverse filling. 9ehnica proiectata in a obtura omogen , la cald, canalul principal, accesoriile in acest stadiu fiind deja obturate. >arianta clasica foloseste conuri de gutaperca incalzite si compactate, iar varianta moderna foloseste un sistem de injectare a gutapercii incalzite. )istem care scurteaza foarte mult timpii clinici ai manoperei. 5etoda clasica, corecta, finala, nu difera foarte mult de metoda moderna, decat tehnologic. 9ehnologia ne*a ajutat cel mai mult sa scurtam durata unui tratament, fapt care este benefic atat pentru pacient cat si pentru medic. Diferentele dintre clasic si modern la nivel de omogenitate si corectitudine apar in functie de e$perienta clinicianului. opescu 5arius 4rupa %'