conspect-tratate-modificatoare

8/17/2019 conspect-tratate-modificatoare

1/9

I. Introducere

Istoria construcţiei europene începe în vestul continentului, odată cu constituirea primelor organizaţii de cooperare, la sfârşitul anului ’40, unele dintre acestea datorându-se iniţiativelor americane. !ncepând cu anii ’"0 acestor organizaţii de cooperare li se adaugă unele de integrare,

şi anume #omunităţile $uropene.%ratatelor institutive ale acestor #omunităţi li s-au adus de-a lungul timpului numeroasemodificări, atât de ordin material cât şi instituţional. &ceste tratate modificatoare sunt'

- %ratatul de la Bruxelles, semnat la ( aprilie )*" şi intrat în vigoare la iulie )*+,tratat denumit si %ratatul de fuziune

- %ratatele din perioada )+0-)+" care aduc modificări în domeniul /ugetar'a. aprilie )+0- semnarea la 1u2em/urg a tratatului care permite finanţarea

progresivă a #omunităţilor din resurse proprii şi e2tinderea puterilor 3arlamentului$uropean /. 4 aprilie )+- constituirea şarpelui monetar. 5ranţa, 6ermania şi7enelu2 decid să limiteze la ,"8 mar9ele de fluctuaţie a monedelor lor naţionale

c. iulie )+"- semnarea %ratatului privind consolidarea puterilor /ugetare ale&dunării $uropene şi care creează #urtea de #onturi europeană.- Acordul Unic European, semnat în )(* şi intrat în vigoare în )(+- %ratatul de la Maastricht privind :niunea $uropeană, semnat în )) şi intrat în

vigoare în ));- %ratatul de la Amsterdam, semnat în ))+ şi intrat în vigoare în anul )))- %ratatul de la Nisa, semnat în 00 şi intrat în vigoare în 00;- %ratatul de la Lisabona, semnat în 00+ şi intrat în vigoare în 00)

II. Tratatele institutive

!nainte de a vedea ce modificări au adus însă tratatele mai sus enumerate tre/uie să facem oscurtă analiză a celor trei tratate institutive.

1. Tratatul de la Paris instituind CECO/CECA

1a ( aprilie )" 5ranţa, 6ermania, Italia,


2/9

- să îm/unătăţească capacitatea şi calitatea producţiei şi să promoveze o politică dee2ploatare raţională a resurselor naturale

- să îm/unătăţească condiţiile de muncă şi de viaţă ale muncitorilor - să stimuleze dezvoltarea sc?im/urilor internaţionale reciproce!n ce priveşte sistemul instituţional acesta se compunea din'

a. !nalta &utoritate /. #onsiliul Bpecial de Ciniştric. &dunarea #omunăd. #urtea de Austiţie 2. Tratatul de la oma instituind CEE

1a " martie )"+, la Doma, aceleaşi * state fondatoare #$#& au semnat %ratatulinstituind #omunitatea $conomică $uropeană.

3otrivit art. al acestui tratat o/iectivele #$$ erau'- e2pansiunea continuă şi ec?ili/rată

- promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor economice pe întreg teritoriul#omunităţii- creşterea accelerată a nivelului de trai- sta/ilitatea crescândă a statelor mem/re şi a #omunităţii pe ansam/lul său- realizarea unor relaţii mai strânse între statele mem/re Eoţiunea de 3iaţă #omună se /aza pe cele patru li/ertăţi fundamentale ale pieţei'a. li/era circulaţie a /unurilor în regim de concurenţă li/eră şi loială /. li/era circulaţie a persoanelor şi serviciilor c. li/era circulaţie a capitalurilor d. li/ertatea cetăţenilor comunităţii de a se sta/ili în oricare dintre statele acesteia

!. Tratatul de la oma instituind EUATOM

%ot la " martie )"+, la Doma, cei * semnează %ratatul instituind #$$& sau$:D&%


3/9

%ratatului instituind #$$ s-a înfiinţat câte o singură instituţie pentru cele trei #omunităţi îndomeniul 9urisdicţional şi al controlului politic.

3rin fuziunea instituţională s-au creat un /uget unic şi o administraţie comunitară unică,sta/ilindu-se şi un statut unic al funcţiei pu/lice comunitare, unificându-se sistemele de imunităţişi privilegii ale funcţionarilor comunitari.4

Această uni$icare s%a reali&at 'nsă doar la ni(el instituţional, cele trei Comunităţi, precum )i cele trei tratate, răm*n*nd distincte.

. Actul Unic European

Bemnat iniţial la 1u2em/urg de nouă state mem/re ale #omunităţilor $uropene, la data de+ fe/ruarie )(*, pentru ca apoi, la data de ( fe/ruarie )(*, la Faga, să fie semnat şi de cătrecelelalte trei state, &:$ a intrat în vigoare la data de iulie )(+.

&cest &ct a realizat una dintre cele mai importante reforme ale #$. &ceste reforme au privit instituţiile comunitare. &stfel, după cum reiese din art. , s-a instituţionalizat #onsiliul$uropean care până atunci făcuse parte din structura %ratatelor constitutive fără a avea însă statut

de instituţie propriu-zisă. Deforma sistemului instituţional a avut ca o/iectiv G la fel caanterioarele reforme G dotarea procesului de decizie cu o mai mare eficacitate, cât şidemocratizarea acestuia, fără a fi afectat ec?ili/rul instituţional glo/al."

!n materie instituţională, &ctul e2tinde votul cu ma9oritate calificată a #onsiliului.#onsultarea 3$ este consolidată, prin introducerea procedurii de cooperare în anumite domenii.*

Deformele au afectat şi #urtea de Austiţie. &stfel, se introducea posi/ilitatea fle2i/ilizăriistatutului acesteia, dar şi noua instituţie a #urţii de 3rimă Instanţă, complementara #urţii deAustiţie, ale cărei competenţe se refereau atât la persoane 9uridice cât şi fizice.

în materie de politică e2ternă printr-un regim e2traordinar de dreptinternaţional=art. ;0 &:$>

Ceritul &:$ rezidă din faptul că, pentru prima oară într-un tratat internaţional ratificat,este menţionată :niunea $uropeană ca o/iectiv al statelor mem/re.

;. Tratatul de la Maastric+t

4 Cariana Dudăreanu, Drept comunitar. ote de curs, $ditura 5undatiei Domania de Caine, 7ucuresti,00+" Iordan 6?eorg?e 7ăr/ulescu, op. cit., p.*** Aol Dideau, Droit institutionnel de l- Union et des Communauts europennes, ediţia a ;-a, 1.6.H.A., 3aris,))), p. 4

;


4/9

1a trei ani şi 9umătate după intrarea în vigoare, la iulie )(+, a &ctului :nic $uropean, procesul evolutiv al construcţiei comunitare a fost relansat, prin adoptarea de noi instrumente 9uridice, care s-au concretizat în ela/orarea %ratatului privind :niunea $uropeană=%:$>, semnatla + fe/ruarie )), la Caastric?t, cunoscut şi su/ numele de %ratatul de la Caastric?t. %:$ aintrat în vigoare la noiem/rie ));.+

#u aceasta ocazie s-a realiza transformarea #omunităţii $conomice $uropene=#$$> în#omunitatea $uropeană=#$>, această #omunitate asumându-şi, de aici înainte, nu numairesponsa/ilităţile economice, ci şi politice în procesul de integrare europeană. &stfel se realiza'

- recunoaşterea puterii de co-decizie legislativă a 3$- democratizarea şi recunoaşterea efectivă a controlului 3$ asupra #omisiei- atri/uirea de competenţe :niunii- raţionalizarea utilizării competenţelor comune- crearea cetăţeniei :niunii, complementară celei naţionale.3ână la %:$, %ratatele constitutive dispuneau de proceduri proprii şi distincte de revizuire.

< dată cu %:$ aceste articole au fost a/rogate sta/ilindu-se o procedură unică de revizuire, /azată pe sistemul e2istent în %ratatele #$$ şi $:D&% şi doi interguvernamentali=3olitica $2ternă şi de Becuritate#omună şi #ooperarea în Austiţie şi &faceri Interne>

şi o/iective de caracter economic=/>.

a. Hintre o/iectivele cu caracter politic enumerăm'

- #etăţenia $uropeană. #onceptul de cetăţenie se articula în 9urul a trei elemente principale' atri/uirea a trei noi drepturi cetăţenilor statelor mem/re= li/era circulaţie,dreptul la rezidenţă şi dreptul de a alege şi de a fi ales>, crearea unei serii deinstrumente în vederea prote9ării cetăţeanului european şi sta/ilirea proceduriinecesare încorporării altor noi drepturi pentru cetăţenii :$, fără necesitateamodificării %:$, dar cu apro/area parlamentelor naţionale ale statelor mem/re.

- 3olitica $2ternă şi de Becuritate #omună=3$B#>, care era o succesoare a #ooperării3olitice $uropene=#3$>. Inovaţiile în acest domeniu erau' încorporarea deplină anoţiunii de securitate şi includerea incipientă şi evolutivă, dar încă criptică, acelei de apărare implementarea unui nou cadru instituţional su/ordonat principiilor unităţii şi coeziunii realizarea reformei mecanicii decizionale, printrecerea de la consens la unanimitate pentru deciziile de caracter general şiintroducerea posi/ilităţii de a se lua decizii prin ma9oritate calificată, în uneleaspecte impunerea unei mai mari discipline naţionale ela/orarea unor mecanismecomune de acţiune.(

- #ooperarea în materie de Austiţie şi politica de interne. Be realizează astfel, pentru prima oară în dreptul primar, regularizarea acestui tip de cooperare. &ceastă

+ &ugustin 5uerea, op. cit., p. 4(( Iordan 6?eorg?e 7ăr/ulescu, op. cit., p. 0(

4


5/9

cooperare nu reprezenta o noutate a/solută, în sensul că Ciniştrii de Austiţie şiInterne se reuneau periodic în scopul cooperării în anumite sectoare şi a apropierii poziţiilor lor.

- #ompetenţele #omunităţii în cadrul :niunii 3olitice. %:$ menţinea anterioarelecompetenţe comunitare, le e2tindea în anumite sectoare şi crea noi politici şi acţiuni

comune. &stfel, în ce priveşte diferite politici, se realiza un salt calitativ în adoptareadeciziilor #onsiliului prin trecerea de la regula votului prin unanimitate la cea avotului prin ma9oritate calificată. %:$ e2tinde, de o manieră e2presă, unelecompetenţe comunitare la nivelul dreptului primar, cu menţinerea unor proceduri dedecizie şi sfere de aplica/ilitate diferenţiate, în materii precum' politica de vize,educaţie şi tineret, cultură, sănătate pu/lică, protecţia consumatorilor, marile reţeletranseuropene de transport, telecomunicaţii, energie, cooperarea pentru dezvoltare,industrie.

- #oeziunea economică şi socială- &părarea acJuis-ului comunitar şi pasarelele cu comandă unică /.


6/9

şi #omisie, în legătură cu interpretarea şi aplicarea diferitelor aspecte ale cooperării politice şi 9uridice.

%ratatul e2tinde şi sfera sectoarelor supuse avizului #onsiliului $conomic şi Bocial. Heasemenea permite şi consultarea #$B de către 3$, înainte de &msterdam #onsiliul fiind singurainstituţie a/ilitată să consulte #$B.

#u privire la #omitetul Degiunilor au fost efectuate următoarele reforme'- art. *; %#$=incompati/ilitatea condiţiei de mem/ru al #D şi 3$>- art. *4 %#$= autonomia administrativă şi organizatorică>- art. *" %#$=o/ligativitatea consultării #D de către 3$ în cazul cooperării

transfrontaliere>- e2tinderea consultării #D la unele sectoare=muncă, aspecte sociale, sănătate, mediu,

fonduri sociale, formare profesională, transporturi>%ratatul aduce modificări şi în domenii ce nu ţin de sistemul instituţional. &stfel, cu privire

la drepturile cetăţenilor câteva modificări merită a fi menţionate'- mai întâi se modifică procedura de adoptare a normelor referitoare la regimul comun

de li/eră circulaţie şi rezidenţă, în sensul că acestea constituiau o/iect de co-decizie

3$K#onsiliu.- apare dreptul oricărui cetăţean :$ de a se adresa oricărei instituţii sau organismcomunitar în scris şi în lim/a dorită=dintre cele oficiale în :$> şi o/ligaţiarespectivelor de a-i răspunde în aceeaşi lim/ă.

- se formula principiul general al nediscriminării pe motive de se2, etnie, rasă,credinţă sau ?andicap, vârstă sau tendinţe se2uale, atri/uindu-se :$ competenţenormative în aceste sectoare.

Deferitor la cooperarea în materie de 9ustiţie, una dintre marile noutăţi o reprezentaanga9amentul statelor mem/re de a facilita e2trădarea reciprocă cât şi posi/ilitatea de a firealizată o apropriere a normelor penale referitoare la elementele constitutive ale delictelor cât şia pedepselor referitoare la delicvenţa organizată, terorism, trafic ilicit de droguri.

%ot dintre modificările aduse de %ratatul de la &msterdam merită menţionate şi cele dindomeniul muncii. &stfel, art. %#$, referitor la misiunea şi o/iectivele #omunităţii $uropene însectorul creării de noi locuri de muncă, includea şi anga9amentul acesteia de a veg?ea în acestsens, iar art. ;.i.%#$, referitor la mi9loacele necesare realizării acestui o/iectiv, codificanecesitatea coordonării acţiunii statelor mem/re, în vederea realizării acestuia.

3rin acest tratat a fost introdus şi conceptul de fle2i/ilitate, în sensul acceptării uneicooperări mai strânse a unui grup de state ?otărâte să atingă un nivel mai ridicat de integrare, fărăca progresul în această direcţie să mai fie condiţionat de aşteptarea celorlalte state mem/re.

". Tratatul de la isa

Deuniunea de la Eisa a reprezentat o etapă necesară în evoluţia construcţiei europene,tocmai pentru realizarea o/iectivelor acesteia. 3erspectiva aderării unor noi state a generat, înmod implicit, necesitatea apariţiei unor sc?im/ări, în sensul perfecţionării şi adaptării instituţiilor comunitare la noile realităţi. !n relaţie cu tendinţa e2tinderii ariei geografice europene a :niunii, prin aderarea a noi state, se manifesta cerinţa ca :$ să ai/ă o structură instituţională eficientă

Cariana Dudăreanu, op. cit.

*


7/9

care să contri/uie la afirmarea organizaţiei pe plan mondial. Deforma introdusă prin %ratatul dela Eisa, din acest punct de vedere, prezintă un caracter evolutiv.

Deferitor la activitatea parlamentară Eisa operează o serie de modificări'- numărul ma2im de parlamentari este sta/ilit la +;- paragraful " al art. )0." %#$ este modificat în sensul că' 3arlamentul $uropean

sta/ileşte statutul şi condiţiile generale de e2ercitare a funcţiilor mem/rilor săi, dupăavizul #omisiei şi cu apro/area #onsiliului prin ma9oritate calificată. %oateregulamentele sau condiţiile referitoare la regimul fiscal al mem/rilor sau foştilor mem/ri ai 3$ continuă să reclame unanimitatea.

- #onsiliul va sta/ili statutul partidelor politice la nivel european şi în special regulilereferitoare la finanţarea acestora.

Hin ianuarie 00", s-a adoptat sistemul de luare a deciziei cu ma9oritatea calificată dacăsunt reunite două condiţii' decizia reuneşte un număr de voturi minime =pragul ma9orităţiicalificate care acum, reprezintă cel puţin *8 din populaţia totală a :niunii, dar care pentru +de state va fi de +;,)8> şi totodată, tre/uie să fie reprezentată ma9oritatea statelor mem/re. !ncadrul #onsiliului vor e2ista un număr total de ;4" de voturi, deli/erările fiind vala/ile dacă vor

fi o/ţinute cel puţin *) de voturi favora/ile. !n celelalte cazuri, deli/erările sunt vala/ile numaidacă întrunesc cel puţin *) de voturi care să e2prime voturi favora/il a cel puţin K; dinnumărul mem/rilor.;

< sc?im/are adusă de %ratat o reprezintă cea intervenită cu privire la numirea preşedinteluişi a mem/rilor #omisiei, trecându-se de la unanimitate la ma9oritatea calificată. In plus esteconsacrată sporirea puterilor preşedintelui #omisiei. &stfel acesta va ?otărî repartizarea portofoliilor şi va putea să remanieze aceste responsa/ilităţi în timpul mandatului. $l va aveadreptul, după apro/area acestei măsuri de către colegiu, să ceară unui comisar să demisioneze.%ot după apro/area #olegiului va putea să numească şi vicepreşedinţii.

!n ce priveşte #urtea de Austiţie a :$, reforma adusă este una esenţială. &stfel'- se înfiinţează camere 9urisdicţionale a9utătore pe lângă %ri/unalul de 3rimă

Instanţă=%3I>, rolul acestor camere fiind de a e2ercita competenţele 9urisdicţionale prevăzute de %ratat cu scopul de a degreva %3I de anumite cauze, fapt ce vacontri/ui la celeritatea procedurilor 9udiciare.

- are loc o repartizare a competenţelor între #urte şi %3I.- Bunt modificate componenţa şi funcţionarea celor două instanţe, astfel încât #urtea

va fi formată dintr-un 9udecător din fiecare stat mem/ru, iar numărul avocaţilor generali ai #urţii va fi de (, putând însă creşte printr-o decizie a #onsiliului, carestatuează, la cererea #urţii. %ri/unalul va cuprinde cel puţin un 9udecător din fiecarestat mem/ru, numărul total urmând a fi sta/ilit prin Btatutul #urţii.

#u privire la #urtea de #onturi a :$ se prevede îm/unătăţirea cola/orării acesteia cuinstituţiile naţionale similare.

!n perspectiva unei :niuni e2tinse, recurgerea la cooperare consolidată se dovedeşte a fidestul de necesară, lucru pe care redactorii %ratatului de la Eisa l-au avut în vedere. 3entru a faceca mecanismul să fie operaţional, acest %ratat înlătură posi/ilitatea pentru fiecare stat mem/ru dea opune un veto declanşării unei cooperări consolidate. Eoul %ratat sta/ileşte la ( numărulma2im de state mem/re necesar pentru a face posi/ilă o cooperare consolidată şi prevede posi/ilitatea realizării acestei cooperări în domeniul 3$B#, dar mai puţin în domeniul apărării.

&ugustin 5uerea, op. cit., p.*; &ugustin 5uerea, Drept Comunitar European. Partea enerală, ed. &ll 7ecL, 00;, p.)"

+


8/9

&ceste cooperări consolidate tre/uie să se situeze în cadrul :niunii, să respecte rolul instituţiilor şi să permită statelor care nu participă iniţial să se alăture ulterior.4

*. Tratatul de la 0isaona

%ratatul de la 1isa/ona modifică tratatele privind :niunea $uropeană şi #omunitatea$uropeană, dar şi %ratatul de instituire a #omunităţii $uropene a $nergiei &tomice.&stfel, de la decem/rie 00) :$ s-a su/stituit şi a succedat #omunităţii $uropene.

%ratatul de instituire a #omunităţii $uropene=%#$> a fost redenumit %ratatul privindfuncţionarea :niunii $uropene=%5:$>.

3otrivit modificărilor, :$ primeşte personalitate 9uridică. &nterior %ratatului de la 1isa/onanumai #omunitatea avea personalitate 9uridică, aceasta nefiind e2tinsă şi asupra pilonilor al II-lea şi al III-lea.

< importantă modificare este de ordin structural, din %:$ dispărând cel de-al treilea pilon.&cesta este unit cu primul pilon, întreaga sa materie fiind supusă regulilor federalizatoare ale primului pilon. &ducerea acestui domeniu în totalitate su/ incidenţa procedurilor caracteristice

fostului pilon I, în care 3$ deţine un rol atât de important, şi su/ controlul #urţii de Austiţie, areefectul /enefic de a supune măsurile adoptate unui control democratic şi 9udiciar care lipsea pânăacum.

$ste conferită #omisiei competenţa de a introduce şi în domeniul cooperării în materie penală acţiuni în constatarea neîndeplinirii o/ligaţiilor de către statele mem/re, competenţe pecare până acum le deţinea numai pentru domeniile acoperite de %#$ în temeiul articolului *#$.

!n ce priveşte modificările instituţionale, acestea sunt'- nu mai avem o preşedinţie a #onsiliului $uropean, e2ercitată prin rotaţie, o dată la *

luni, după intrarea în vigoare a %ratatului urmând a fi ales de către #onsiliul$uropean un preşedinte, pentru o perioadă de ani, mandatul acestuia putând fi

reînnoit o singură dată.- He la noiem/rie 04 #omisia nu va mai cuprinde câte un resortisant al fiecăruistat mem/ru, ci va fi cuprinsă dintr-un număr de mem/ri corespunzător cu douătreimi din numărul statelor mem/re , atât timp cât #onsiliu nu decide modificareaacestui număr, ?otărând în unanimitate

- Dolul 3arlamentului este consolidat, acesta şi parlamentele naţionale având ocontri/uţie mult mai mare la procesul decizional al :$, cetăţenii având dreptul săfie informaţi cu privire la deciziile adoptate de miniştri la nivelul :$

- < dată cu intrarea în vigoare a noului tratat, su/ denumirea generică de #urte deAustiţie a :$ sunt cuprinse #urtea de Austiţie, %ri/unalul=fostul %ri/unal de 3rimăInstanţă> şi %ri/unalele specializate= fostele camere 9urisdicţionale>.

- %ratatul de la 1isa/ona introduce în %ratatul :$ un întreg %itlu III care descriecadrul instituţional al :niunii, incluzând #onsiliul $uropean şi adăugând 7anca#entrală $uropeană, şi cuprinde dispoziţii de /ază privind compunerea şi rolulfiecăruia, cu trimiteri pentru detalii la %5:$

- 3rocedura de numire a 9udecătorilor şi avocaţilor generali include acum o/ţinerea preala/ilă a avizului unui comitet format din şapte personalităţi alese dintre foştii

4 &ugustin 5uerea, Manualul Uniunii Europene, ediţia a I@-a, :niversul Auridic, 00, p. +;

(


9/9

mem/ri ai #urţii de Austiţie şi ai %ri/unalului, dintre mem/rii instanţelor naţionalesupreme şi din 9urişti reputaţi, dintre care unul va fi propus de 3$.

- #urtea va avea de acum competenţă şi asupra fostului pilon al III-lea&lte modificări esenţiale aduse de %ratatul de la 1isa/ona sunt'- introducerea iniţiativei legislative cetăţeneşti

- #arta Hrepturilor fundamentale va /eneficia de acelaşi statut 9uridic ca şi tratatele- 3entru prima oară tratatele conţin o secţiune dedicată energiei, care sta/ileşte cao/iective pentru politica :niunii din acest sector asigurarea unei /une funcţionări a pieţei energiei şi dezvoltarea unor surse de energie noi şi regenera/ile

- 3lasarea li/ertăţii, 9ustiţiei şi a securităţii în centrul priorităţilor sale.

)

Documents

conspect-tratate-modificatoare