Copy of Joc Triplu Aici Cartea Pictură Poveste Şi Poezie - 12 Februarie

8/17/2019 Copy of Joc Triplu Aici Cartea Pictură Poveste Şi Poezie - 12 Februarie

http://slidepdf.com/reader/full/copy-of-joc-triplu-aici-cartea-pictura-poveste-si-poezie-12-februarie 1/148





Nu aşteptăm Manifestul. Manifestarea noastră

vorbeşte de la sine. Noi asta propunem: Întoarcerea la

Pictură, Poveste, Poezie, la Valorile Vieţii, pe margine.

Manifestul pentru contemporani şi pentru cei care vin esterezultatul armonic al tuturor tendinţelor care creează valoare.Pasiunea creează valoare. Pasiunea pentru pictură duce la celemai bune rezultate când spaţiul în care se manifestă este unul bazat pe muncă, talent, comunicare, credinţă, înţelegere şidragoste. Pe asumare şi buna ascultarea ale tuturor învelişurilor.

e la Nimic la Punct, de la Punct la !inie şi de la !inie

la "uprafaţă, trecerea este precum #ncolţirea seminţei, a

castanei, a s$mburelui de caisă. %recerea de la privitor la

colecţionar are şi ea nevoie de timp de iniţiere. e #ncolţirea ideii. e #ncolţire şi de #ngri&ire. 'ultura şi

cultul (rumosului, a )inelui şi*al +devărului sunt #nfrăţite

cu +rta Poetică, cu +rta Matematică, cu arta )ucuriei

de*a #n temă. Între lucrul -azardului şi cel al rdinei

e/istă o mie de punţi pe care omul le trece zilnic. 0neori

le trece bine şi se bucură, alteori pică de pe ele #n 1ăul

tristeţii. !a orele dimineţii, totul pare posibil.







P a g e 2 5

Şah pe albastru şi Infinit





P a g e 2 7

iubirea noastră trebuie să vadă altfel lumea* - spunePărintele 'sihast...

! e!ai desenat aici+ ! e se vede dar n!am terminat. Să văd dincolo. ! 'a/ ! 0rumos. lepsidra!mi place, că are manivelă. ! 1i aici+ ! #icea n!am terminat. ( o flaşnetă.

! Manivela nu!i de la ceas+ ! ( de la flaşnetă. 2a ceas e cheiţă. u are cheiţă+

Mărturisire:

2ucrările mele au viaţa lor. Plecând din atelier încercul galeriilor3 4e%!Mamaia, afeneaua scriitorilor,(dmond, am bucuria de!a acoperi mapamondul, şcolindu!mă la şcoala vieţii 5în care, la loc de cinste!i familia mea6.

Sursele şi resursele mele de inspiraţie sunt 7iaţa şiscrierile soţului meu. 8rme din atelierele 7alentin "onicişi marinistul icolae Savopol, apoi #ugustin ostinescu,&hanasis 0ampas, 1tefan âlţia şi 9urnalul meu pe Scara

fără nume: fac împreună cărări prin lucrările mele,acorduri cromatice între #tunci şi #cum:

Dorina Popovici



privind prin pahar

privind prin paharul bucuriei;... şi restul depinde de privitor. Pictorul şiPoetul se e%primă!n metafore. Simbolurile, un alfabet pe care!lfoloseşti dacă ai ochiul format şi inima curată.



P a g e 2 8

poveştile3

0ata cu cercel de scoicăPapagalul lui #le%isapitole din romanul Scara lui (scher 5sămânţa de

dragoste6

tema decoruluicu formula secretăe!n floare

Motto3

s!au adunat tăcerileîn şoapte colorate

aici un câmp de maciacolo deal cu caseo casă cu pridvor

şi!un priculici

livada cu izvor şi cu aricighici cine!i aici

'oan!Mircea Popovicicel mai avizat să vorbească

despre creaţia "istinsei Pictoriţenăscută şi nu făcută





P a g e 2 10

Stradela Vântului (Scara lui Escher)

Pe o Scară!n care &Hmpul rătăcea prin 'nfinit,...cobora în pasul fugii. 2ângă mine s!a oprit. Se atinse de

povestea lui a fi şi a nu fi şi!n cea mai rotundă tainăoglindi verbul a fi... Pe Scara aceasta, amintiri pe care le!ai uitat coboară Stradela 7ântului. #mestecate!nvârtelniţa urnei cu semne câştigătoare, câte o bilă cade pescară.

Se făcea că iar e seară. "e aici, din gândul serii, pe

un arc spre miezul verii, ne plimbăm prin ochi de apă,stufăriş dintr!o agapă. Jntr!un zâmbet de zeiţă mi!ai datsemn pentru cheiţă şi!ai legat de şnurul cheii tainatainelor femeii. lipa risipea!n culoare loc de vis şi decântare. voce de soprană, venită de undeva, de departese coloră cu lătratul de câine din curtea casei cu iederă.Mi!am adus aminte că astă seară mi!ai promis un semn

bun. #m luat cele cinci zaruri, am suflat pe ele şi!amcerut3 Kames de şase. u mai dădusem combinaţia astadin seara în care m!ai provocat tu. Pierdusem în ziuaaceea la pendul. &oate semnele rele pregăteau semnul bun... #m închis ochii şi!am aruncat zarurile lângă bila de pe scară... #şa ceva nu se poate/ strigă 4emmH de peumărul manechinului din lemn de gutui...



P a g e 2 11

Ioan Mircea Popovici



in clipa lun!ă" la fereastră





P a g e 2 13

%ăr& cu &aci sălbateci

(şi rodii)

se strânge!n mine clipa rostogolind pe scară şi seopreşte!n locul în care, lângă pat,

e pasul tău cu rodii şi cu iubirea vie şi parcă!i o povestedin care torci şi sap

o treaptă cu iluzii, ce părăsi colina şi regăsi în frunzăaroma de pelin

şi iar se face ziuă în dimineaţa!n care se vindecă ologulîn tulbure suspin

aici, în amintire, ţi!e rana care cântă şi!i bucuria spumădin valul fără ţărm

se naşte fericirea când piatra e rotundă, din scoicile ce!ngână atunci când eu le sfărm

se umple pla$a vieţii din fiecare clipă şi urcă pe cărare pe muntele vră$it

aşa e foc în ziua în care o cântare uşor coboară!n&Hmpul pe care l!ai iubit

din strofe lungi şi pline se arde!n formă valul şi seopreşte!n ţărmul înalt şi plin cu maci

copilărindu!mi gândul cu seara!n care visul se adânceaîn marea pe care cânţi şi taci

a$unge naufragiul cu pânzele albastre pe insula pe caream un izvor cu stuf

şi!i limpede izvorul şi!i apa cristalină şi ţine însetăriidin flăcări de năduf



P a g e 2 14

un vis se scaldă!n mare şi!i liniştea un cântec din care

doar Stadela mai cobora un picîn rest e înălţare pe ţărmul meu din munte, a câştigat#dela mizând iar pe nimic

o floare mi!e grădina cu casa răvăşită din manuscrisulvieţii pierdut cândva în gând

şi aşezat pe scara pe care doar #ndante o ştie dintr!uncântec şi un lătrat din vânt

Ioan Mircea Popovicionstanţa, => mai DBBA5de naşterea micuţei laudia #nnie6

#i adunat în tine speranţe din trecut şi ai născut dintoate cântarea unui mut. Mă plimb prin dorul faptei cumânzul meu frumos şi!n zâmbetul copilei e timpul celduios. #cum las loc de tiv şi pun portativ.

Se întâmplă să tac în cântarea lui rfeu; în clipa cee!n rana de ricoşeu; din semizeu şi gânduri se face'nfinitul; în golul cel mai mare şi preamărit iubitul; şi!n

dungile de pliuri şi!n vârful de fascicul; ai revenit în râsulfăcând din tot ridicol; şi!n marea înălţare din zborul fărătimp; ai spus că faţa!ţi dragă!i un simplu anotimp... dar euştiam că toate!s o lacrimă şi!un zâmbet; şi!i amăgireamării şi!i doar un simplu rân$et; tăria!i în fragila cu chipulde copilă; în drumul spre cascadă ai mai găsit o filă; cunumele!i de mamă şi cu dureri copile; revine!n mine

dorul în care alte file; se adunau în lunca în care un trecut;făceau din miezul ploii ceva ce m!a născut...; se



P a g e 2 15

strecurase gândul că totul e!n zadar;dar eu am inventat un $oc de şah şi zar; şi!am recules în timpul în care era cald;

gheţarii ce se plimbă prin gându!n care ard; revine iarăşigolul, se umple 'nfinitul; şi!n marea ta durere ghicescîntreg iubitul; ai croşetat cuvinte şi!ai depănat tăceri;acum revine iarăşi un lung trecut de ieri... opresc doar căe vremea să plec din nou la far; spirala care!o urc se!ntinde în zadar; ghicesc cum întâmplarea îşi $oacă înghioc; şi adâncesc formula în marele noroc; şi râd că

punctul magic se risipea curând; în actu!n care totul sereducea născând; opresc din nou în clipe în care mi!aizâmbit; şi fac un loc mai mare în portul cel sfârşit; oListrie mai nouă se vede!un spaţiul gol; şi mare e nimiculdar în nesfârşitul ghiol...; când seara părăsise şi noaptea sestrângea; în bocceluţa vremii, tu mi!ai adus o stea...*

5)4e3 am descoperit* =? decembrie DBB6

şi din be1ăitura lor a ieşit aşa o 1ărmălaie, că leul şi

leoaica nu



P a g e 2 16



Va'ă verde cu &aci" la &asa Poetului



P a g e 2 17

#lergând, alergând, nu dintr!o grabă nesăbuită ci, dinsimplul motiv că timpul nu aşteaptă. "e aceea, în picturile

mele destul de central apare manechinul, semnul uneiaşteptări cu împlinire apropiată. am acesta e drumulcunoaşterii, cam aceasta!i filozofia vieţii. alergare, ocălătorie, un voia$, o cursă spre ţinte posibile şiimposibile, dintr!un nod imens de dorinţi, unele maifierbinţi, altele îngheţate şi uitate. 1i!n toată povesteaaceasta, precum aventura lui ansen în Nroenlanda, când

proviziile sunt pe sfârşite, ceva se întâmplă. #pare un urs polar care ne hrăneşte, mai cădem în apă, caiacul e luat devânt, dar noi avem puterea să!l a$ungem, să urcăm în el,să ne uscăm hainele în gerul acela de sub cercul polar, nude puţine ori sub semnul simfoniei3 )chiar totu!n zadar.*"e aceea sau din altă cauză, împreună sau fiecare pedrumul său, acoperim spaţiul acestui arhipelag imens. 2aînceput ştiam că!n vecinătatea ţărmului e%istă o insulă.#tunci s!a născut Peninsula. #cum ştii că e%istă unarhipelag. "e aceea cercetam tehnica acopeririloralgebrice şi topologice, a fractalilor şi!a în$umătăţirilor5diviziunilor6 succesive. Să putem ţese haina învelişului protector, cu pământ de grădină pierdută în curtea care dă

spre pla$ă. #i ştiut să nu ştii şi astfel avertismentul)#tenţie/*. Sunteţi pe Scara lui (scher/* l!ai confundat cu)#tenţie, cad scoici/* Scoici negre, argintii şi valuri sestrâng în amintiri la maluri...

Pe scara cu cărări, am alergat un timp. Jntr!untârziu, &impul s!a oprit şi m!a întrebat3 e vrei+ (ram

singur cu 'nfinitul şi mi se făcuse frică. 7aluri mari şi!un



P a g e 2 18

dig ce se înfigea în mare. (u singur, sub un ţărm înalt:#m privit îndelung, înainte de a lua piatra de $os..*

8n sfert din viaţă îl pierdem făcând legături. &otfelul de legături între idei, între fluturi, între lucruri şi praf. &otul curge aşa de repede şi tot mai facem legăturiîntre subiect şi predicat. &rebuie să dăm drumul vieţii, aşacum ne vine e%act, să nu mai încercăm să facem legăturicare nu ţin. "e când spun cuvinte fără şir, simt că!mirecuperez ani frumoşi din viaţă/

a un cântec de violă, în balans neîntrerupt, stă povestea să se nască. Povestea unei dimineţi de iunie saua florii de mac. =. Jn 'nfinit. (l călărind prin 'nfinit, într!otăcere cu alint. 2a o cotitură îi iese în cale o haităagresivă. alul se sperie. (l, calm, alunecă pe spinareaîncinsă şi frisonată ce!l plimbase!n atâtea colţuri dinlume. 9os, se apleacă după o piatră imaginară şi haitasperiată, se risipeşte. D. Mai târziu am aflat că se întâlnisecu câinii Paradisului. Printre ei, Lasdrubal şi!un nepot allui aron, l!au recunoscut şi l!au a$utat să!şi găseascăuneltele pictorului.

Jn sperietura aceea, a năzdrăvanului, pensulele şiculorile se împrăştiaseră!n cele mai negândite locuri. ?.Jncercând să!mi aduc aminte toată starea de atunci, m!am pomenit pe cărarea care coboară spre mare.

2a vecinul meu de viaţă sălbatecă, printre real şiimaginar, trece ecuatorul. ând a$unge la mine, linia

aceasta face o buclă şi se prelinge!n meridianul zero carese duce!n cărarea de care ziceam că!i coborâtoare spre



P a g e 2 19

mare. Jmi place să las şevaletul la umbra măslinuluisălbatec, să fac o plimbare pe banchiza de scoici, să!mi

las hainele lângă florile de mac şi gol puşcă să plon$ez de pe stânca de care!ţi vorbisem ieri. um, nu ţi!am vorbitde stâncă+ #i uitat, precum ai uitat povestea aceea a floriide mac şi!a fetei cu manechin din lemn de gutui. um,între real şi imaginar nu e%istă nici un ecuator+ 1i nici povestea florii de mac+ #m stat în cumpănă multă vremeşi am lăsat toată povestea aceasta acolo unde se născuse,

pe cărarea care coboară printre florile de mac sălbatec şiflorile albastre de nu mă uita.

u las cântec amintire, nu las dor şi nici văpaie, cilas visului miresei, şura mea plină de paie... Pescăruşiizboară!n cântec, scri$elind pe cer o urmă... într!un zâmbetşi!o poveste, am fugit din lunga turmă... a o stradăîntreruptă, digul, adâncit în mare... ând te!ai risipit înmine ca un puzzle infinit, am ştiut să aleg urme. M!amluat după scoici, după pene şi pietricele, cum îmi spuseseea şi!am a$uns la digul care dă în mare. #tunci ştiam cătotul este atât de aproape de mine. Jmi spusese3 (u amlăsat cântarea să se ascundă!n piatră, să am în clipă timpul

prezent în altădată. 0ace o pauză, ca pentru a!şi aduceaminte continuarea sau pentru a!şi potoli neliniştea dinglas. Mai las în nelăsări şi!n cântec de tăcere, un ochidintr!un năvod cu ochiuri de părere. Se răsucea!n târziu povestea întreruptă. "e după poveste, o mână. Pe mână, o pasăre vorbitoare. Jn prim plan, tu şi patru copaci. Jn plansecund, ceaţa...



Papa!alul lui leis" peştele şi 'arul



P a g e 2 21

Papa!alul lui leis

Oi!am băut cafeaua de ieri... era rece şi pe pereţii ceştii nua rămas nimic... decât poate, #bsenţa aceea din care vei naştedouă gemene. 8na va semăna cu mine, cealaltă!mi va aminti detine. 'au un spic din fereastră, îl frec în palme ca o ţărancă ceîncearcă lanul de!i bun de seceriş, suflu pleava şi!mi îngropnările!n boabe. Miros de pâine caldă, de trup şi 'nfinit. Mă las îngând pe iarbă şi mă trezesc iubit. ărcile de salvare goale şi pline

de amintiri. "e fiecare dată rotundul nu!i cum vrem noi. ând erotund nu!i destul de curat, când e curat, e mult ciuntit. e zici#le%is+ #m aşteptat cât m!au ţinut limitele aşteptării. #poi amzis să uit de aşteptare şi!am început să cânt. "acă!ţi spun că eramcitat martor într!un proces, ai zice că nu se poate. a să treacătimpul mai plăcut şi să evit aglomeraţia de la tribunal, amcoborât pe pla$ă să iau imagini de ţărm şi dig 5urmele acelea din

cafenea6. ând m!am întors şi!am a$uns în nodul 5K6!ului descară, am privit în sus. Pe braţul stâng al scării, înspre casa cuiederă, stătea cineva pe trepte. #m luat!o de braţul drept, săcitesc în linişte biletul ce!l găsisem dus de vânt şi care!mi păreascăpat de omul cu glugă...

Pierdut papagal vorbitor. La numele Remmy, răspunde cu

înjurătură. Găsitorului recompensă o casă pe Plaja cu suflet.

Adresa: tradela !"ntului, #r. $%. &Amănunte: 'ste peru(albastru. La comanda )micul prin*+, poveste(te fragmente din

dialogul cu vulpea sau întreabă: undei Pictorul

Jn dimineaţa aceea cel mai mult au cântat3 lăstunul, turturicaşi pescăruşul.

"uminică, =A iunie DBBF



*ălăre+ul de inoro! şi o&nişoara de la #i&işoara



,u&ăr de circ cu scară



ansatoare cu evantai şi cai



Pădurea fer&ecată



*ând cucul tră!ea sforile



Visătoarea - Povestitoarea



in spatele cortinei



M-a& aşe'at .ntre persona$e



P a g e 2 30

#m tras fir imaginar peste piatra de hotar şi!am săpat la

nuc în vie cu ce!a fost şi ce!o să fie şi din firul de poveste înculorile de toamnă am ţesut pânza cortinei... la un semncăzu cortina... în mi$locul scenei...cei doi $ucători de şah şi!un străin

Portativ cu 'ile

Pe unde se aduna cărarea!n blândul gând stă toamnaîn culoare!n livadă rând cu rând un portativ de zile cudimineţi şi seri pe care cântă!n strană făpturi de adieri şi!ncele mai seminţe sub brazde de surori am regăsit izvoare!n acum şi!n uneori în plopii lângă lacul din care noriicresc...cormoranii îl urmăreau pe 0otograf.

4evin că iar se!aprinde scânteia ce!o zăresc pe razadin oglinda!n ovalul vertical dintr!un catarg cu pânza pictată de dedal. azi, din nucul meu a căzut ultima frunză.ieri seară mai erau > frunze... dimineaţa rămăseseră două.când m!am întors din insula de mâine, dinspre e%otic mi!au zâmbit trei flori galbene şi de sub roata carului ascânteiat o piatră de cremene pe $umătăţile gemene...

Hmp 5=B3QD3DB =F oiembrie DB=B6

ialo! .n atelier

at ceasurile în casa Pictorului, fiecare bătând altceva.ât de multe lucruri se leagă deşi cred că dacă ne!am întâlni



P a g e 2 31

pe o stradă aglomerată, am trece unul pe lângă celălalt fără ane recunoaşte.

ând am văzut că 'nfinitul este atât de aproape de!iauzeam privirea lovindu!se de gândul meu, i!am spus3 şi tuai călcat pe o piatră/ Mi!a zâmbit complicitar şi m!aîntrebat3 Loinar+ Mai departe s!a întâmplat să am îndoieli...5)ând*, A martie DBBF6

Motto:

(u ţi!am dat acum şi pietre şi un plan pentru izvor. &urămâne să!i faci vâsle, să!i pui pânză, să!i laşi dor, să nu ţinănici şanta$ul, nici durerea!n a zâmbi, când e cea mai dulceclipă, din acum în a iubi...

Parado%ul meu se plimbă pribegind prin 'nfinit; &u,"urerea 0ără ume, m!ai rănit şi mi!ai zâmbit;...; nu da!nmine cu cuvinte şi cu bulgări de lumină; nu $uca speranţavieţii în cea mai frumoasă vină; eu sunt doar lucirea lunii peun val ce n!are mal; dulce pasăre!a furtunii, a iubirii unuical; eu, un cal scăpat din frâul călăreţului pribeag; ştiu că!nnoaptea fără lună, sunt stăpânul fără cal; de aceea, când se

vede pe un cer cu clar de lună; ca furtuna trecuse într!un viscu lumea bună; tu mă prinde în povestea dintr!o ceaşcă decafea; şi vei fi în casa primă, o prinţesă dintr!o stea...; dinregretul bucuriei ce ţinuse doar o clipă; am lăsat doaramânarea să rodească a risipă; lângă noi statuia vechefluturând eşarfa mov; parcă liniştea furtuna suferinţei unui'ov; şi din virgula aleasă chiar din scama unui tiv; tu ai

adunat sămânţa care l!a născut pe Kvves... 5)4e3 idei*, =Bdecembrie DBB6



*ola$-&a!ie



/run'a albastră



0âşni+a cu pipă



0âşni+a cu cheie



arul lui Ion" ochii şi scoica spartă



/run'a roşie



/loarea de &ac la pescărie



Pe insula cu stuf" .năl+ând '&eul



utoportret cu cocor



resoarea de ilu'ii" re!i'orul şi &anechinul



P a g e 2 42

1!linda ovală

(Stradela Vântului)

(ra de!acum un cântec ce mărgineşte marea. &u vreisă!ţi povestesc. (u vreau să privesc şi să ascult. Suntobosit şi risipit. Mă urmăreşte povestea din casa de lanumărul doi.

Se făcuse târziu. respiraţie caldă şi!o clipă ce nuvrea să treacă. "intr!un ecou al tăcerii, pe urma albastră aserii, privirea!mi căzu pe oglinda ovală. "e acolo, din ea,se prelinse pe ramă imaginea ta. Se opri o clipă pegalbenul peretelui de la numărul doi. Jşi scoase din buzunar trei brichete albastre, o pipă şi!un zar. Oi!aiaprins pipa şi!ai pufăit. #i început să faci rotocoale. &e!aiagăţat de ultimul şi!ai plutit în Stradelă. Spune un număr/mi!ai zis. 1apte, răspunse o şoaptă. Lei, vis/ mi!airăspuns tu. 8n număr de zar. (ram de acum în curtea cuscările gemene. &u ai urcat scara din stânga, eu scara dindreapta.

4ătăcesc pe Stradela 7ântului în căutarea casei cu

scări gemene... Jmi ghicise Pamhila că voi nimeri peScara lui 'oan după ce voi rătăci pe Scara lui (scher.



/ata scării



2n cântec şi-un lătrat de câine



3uceafărul de di&inea+ă





Pe scenă şi-n culise



Povestea cu .n!er" butuc şi u&brelă



in versul ha'ardului



P a g e 2 50

Portret, autoportret, compo-i*ii, scene (i scenarii pecare (i le scrie privitorul a(a cum le gustă el

s!a întâmplat minuneasă văd cum n!am văzut

a coborât pescăruşul pe capota motoruluia dat cu ciocul

în pata de luminăcare luceadin refle%iile soareluiapoi s!a uitat la minea deschis aripile a îmbrăţişarei!am spusce frumos poţi să fiica un înger şi el a clipit din ochişi!a zburatîntr!un eveniment fericit întâlnisemfărâma de 'nfinit unii spuneau că!i prea multalţii prea puţin gând frumosumblă pe $os

desculţ



utoportret cubist



utoportret constructivist (cu cele vă'ute şi cele nevă'ute)



intr-o privire



/ata cu cercel de scoică4 5n aşteptarea lui leis4 Va'a !albenă



/lori pentru aniela



0e&&6 şi o&nişoara cu păr albastru



P a g e 2 57

Peisa$ din cuvinte

Rpagini complementareRcu a$utorul cărorase face 'ntegralaîntre #tunci şi #cum

de vreme ce!i pe pla$a cu sufletşi pânza este pictată cu gânduriîn straturi succesiveaşa cum fac zilele omuluicu viaţa lui

acum vei vedea dacă dai drumul la bila zarului)stau rândurile mele; sub norul gândului călător; prin 4"#"4*











at valuri la porţile &HmpuluiPictură ! on$uncturi ! one%iuni

#coperiri ! "escoperiri



P a g e 2 63

spune cum simţi

se deschid ochii orbuluidin pana corbuluigăseşte el refle%ele auriişi!un $oc de culoricare uneoridevin orbitoaremai tari ca petele din soare

încet!încetcortinele cadrând pe rândgând după gândcu inima le aşează Pictorul

pe pânzele nemuririitainele firii armonizează!n iubire

nici un criteriu al adevăruluinu!i mai profunddecât dragostea

din cauza stilului meu de cascadănici n!am vreme să stausă le văd

ca un ste$ar încon$urat de!o pădurecrescut din ghindele mele

pe vârful muntelui

ca o inimă

din iederăcrescută pe zidul alb



P a g e 2 64

un ultim asalt acumOi!e evident Poete, că!n fiecare vis; se!ntâmplă că

poteci treceau prin Paradis; să se abată!n drum părând denicăieri; şi azi să se adune mai bine!n vis ca ieri; eu nu îţiscriu poeme ci mă răsfăţ în vis; şi strâng în mine cliparodită!n Paradis; de cum se plânge toaca şi cum se zbate!nveac; acum rămân în clipa în care cred că tac...

ecoul se pornise să facă nod de vânt; şi drumul cu

Stradela se cuibării în gând; şi!n cuibul lui găsise un cucsă!şi lase ouă; acum ori niciodată/...am rătăcit din nou...deunde tu somaţii+ de unde cuc şi ouă+ mă las puţin înversul, în care un Poet; se adună din toamnă... acumîncepe iarna şi mâine ninge iar; şi casa mea Poete o veigăsi la 0ar... tu ştii cum se adună finit cu infinit+; odragoste firească din fără de sfârşit...

7ara a pus stăpânire pe poveste. anchetul de finalde ciclu, serbările de sfârşit de an la nivelulimprovizaţiilor, e%amenele de început de liceu puse subsemnul incertitudinii, e%amenele de licenţă venite preadevreme pentru cei care nu şi!au făcut practica. (%poziţii,zugrăveli, calabalâcuri.

7estea asta m!a lăsat de piatră. 8n busuioc şi!ofloare galbenă de altădată.

5@ iulie DBBF6

Jn atmosfera asta de început de vacanţă cu cântec

îngânat în cuvinte şoptite, cu sfori trase spre spaţiiocupate cu marginea zilei. 2a marginea întâmplării şi!n



P a g e 2 65

miezul ei, tensiunile sunt felurite. Jn toate e%istă oîntâmplare mai mare. Preferinţele şi referinţele se bat cap

în cap.5onstanţa D? iunie DBBF6

mul, vas ce strânge!n el gând şi cuvânt, seminţede fapte şi renunţări, trecătorul, aflând calitatea permanenţei în 'ubire, încolţeşte!n el năzuinţa atingeriiveşniciei. "e aceea primăvara, prins de tulburarea

atingerilor de 7iaţă, pe strada fără capete, opresc călătoriafiului risipitor, la casa numărul =>, acolo unde doamna(liza din casa cu iederă!mi spunea că dacă voi deschide bine ochii asupra tainelor, voi afla ârciuma lui Lerimonunde!l voi întâlni pe vidiu stând de vorbă cu bătrânul dela far, nimeni altul decât celebrul $ucător cu mărgele desticlă, geamănul 9idovului 4ătăcitor.

ilele trecute îmi spunea #dela că sunt unromantic întârziat. combinaţie de pamfletar cu idealist,cu accente pe urâtul şi frumosul ţărmului murdar, încăutarea unei 'nsule cu stuf, în vecinătatea ţărmului.ăutarea, fractalizând răscrucile 5K6!ilor fiecărei picături

ale clepsidrei cu tristeţi, ţese labirintul ce duce spre#rhipelagul fericirii. )Salvarea prin cultivarea ordinei interiorului şi a

topologiei e%teriorului* ar spune Sloterius.* )u un omnou ci redescoperirea demnităţii individului, aşa cum este,conştient de baza valorilor pe care le cultivă*, ar spune9ucătorul cu mărgele de sticlă.



P a g e 2 66

Miercuri, =>3?Q, iulie DBBF

ulegătorii de scoici3

"e dimineaţă am ieşit să!i întâlnesc la "ig. #murcat în trăsură.

Puiu şi ăluca păşteau lângă 0ar. '!am întrebat3Mergem+

ăluca a nechezat a semn bun. Sunt foarte multe lucruri frumoase de văzut şi de

ştiut. Pentru toate este nevoie de timp şi de prezenţa ta.

"igul îşi alege vizitatorii. 8nii reuşesc să urcesinguri. #lţii, din întâmplare. Sunt însă câţiva pe care i!aurcat dracul şi!i lasă să coboare singuri.

3a di!

Sunt pescăruşul ce volute face

ătut de vânt şi grele vi$elii



P a g e 2 67

#cum, la far, iubito, vino!n paceSă te!mplinesc cu daruri din pustii

#ntonie, cel pustnic de mileniiu braţele întinse stă să dearedeam la început că am vedeniiă!s străluciri venite cu o stea

'ubitule, la far te!ascunzi+ "e cine+

e să mai cred când fugi de!mbrăţişăriPierdută sunt pe ţărm. Mai ştii de mine+8itatu!ţi!am şi ochi şi sărutări

&e!ntreb în gând de m!ai iubit vreodatări te!ai $ucat în gol şi în plictisMă uit la mine şi tresar deodatăStai fată, că ce spui a fost doar vis

'ubesc iubirea ce e!n firea firii1i nu păcatul din instinct şi!n gol&u, "oamne, eşti cu Larul împliniriiSuntem doar o suflare pe nămol



P a g e 2 68

'ubesc ideea pură de iubire imic cărnos şi nici ceva de viseva ce poate!i spune fericireSau poate!i spune viaţă mai precis.

at valuri în Porţile &HmpuluiStropind asupră!neSclipiri de armonie

Prinse!n formule, sisteme şi ideiSpre a înveşnici

7remelnicia noastră.

Motto:



P a g e 2 69

nu poţi iubi decât ceea ce cunoşti

uite că eram şi eu pregătit să scriu astaştiinţa este rodul dorinţei de!a şticredinţa!i rodul dorinţei de "umnezeuşi nodul lor este RdorulR

care la rândul lui are părţile disputate în da şi nuacest arbore de da şi nu

care creşte în noi îşi are rădăcinile!n cer şi!n pământcele din cer se hrănesc cu "ragostea de "umnezeuşi celelalte cu cele ale pământului

azi voi ţine primul cursdespre Riubire, comunicare şi dragosteRca formă de manifestare a sacrului în viaţa omului

pe Rcalea cunoaşteriiRşi acum, pe cai/

#recând printre persona$e

*are este puterea credin+ei .n prietenie7

redinţa are puterea de a zidi fire nouă. redinţaface rânduiala, credinţa statorniceşte în bine. mul



P a g e 2 70

credincios are motive speciale de credinţă să rămână înmarginile prieteniei, să continue prietenia, să afirme

prietenia, să caute prieteniile. Sf. 7asile cel Mare şi cu Sf.Nrigorie de azians erau aşa de buni prieteni încât sespune că erau un suflet în două trupuri. "e altfel şi înviaţa de familie se spune că cei doi formează un trup şicineva observă, pe bună dreptate, că aşa cum în trupe%istă doi ochi şi!un singur văz, două urechi şi un singurauz, două nări şi un singur miros, două picioare şi un

singur mers, aşa trebuie să fie şi în viaţa de familie ounitate. unitate în diversitate.

Jn prietenie, lucrurile merg de la sine. Jn prietenie serevarsă şi iubirea şi cinstirea. u!i numai iubire şi nicinumai cinstire şi ceea ce face prietenia este reciprocitateîntre iubirea unuia faţă de celălalt şi iubirea celuilalt faţăde tine însuţi. 2a fel reciprocitate de cinstire. "acă nue%istă reciprocitate nu e%istă prietenie.

1i reciprocitatea este pe măsura celor ce şi le oferă.&oate ale omului sunt la nivelul omului. 0iecare omlucrează cu capacitatea lui de iubire şi cu capacitatea luide cinstire. u se pune problema care dă mai mult, care

dă mai puţin. "acă se pune astfel de problemă, nu poate fivorba de prietenie. ând vrei să te raportezi la cineva, ori te cobori la

măsurile lui, ori îl ridici la măsurile tale. u un copil, oriîl iei în braţe, ori te pleci şi te faci mic ca el. ( o uzanţă.Jn prietenie dai tu ceea ce!i lipseşte celuilalt, câtă vreme îlcuprinzi în iubirea şi!n cinstirea ta.

Prietenia nu se sfârşeşte nici cu moartea. imeninu!l scoate din sufletul nostru pe un om care a murit. 2a



P a g e 2 71

morţi ne gândim ca la trăitori pe alt plan. e gândim la eica la oameni în viaţă.

"imineaţă de sfârşit de mai, strigăt de pescăruş,ciripit de vrăbii, cântec de turturele, zgomotul oraşului şisperanţa în lumea în care binele şi răul sunt contopite şinu e%istă regrete şi nu e%istă lacrimi şi nu e%istă durere şinu e%istă suferinţă. 1i e%istă doar soare cu lumina sa şie%istă doar "umnezeu. "umnezeu el adevărat, prin &ată,0iu, "uh Sfânt şi "uhul Sfânt se revarsă în noi. 1i &atăl

veghează asupra noastră. 1i 0iul se întrupează în noi. 1i&atăl este pretutindeni. olile noastre au fost topite şi!amrămas curaţi, înmiresmaţi şi suntem bine mirositori de"uh Sfânt. 2a început în mintea noastră de aici în sângelenostru, în carnea noastră, în $urul nostru şi în lumeanoastră.

2eul şi leoaica nu se mai auzeau unul pe celălalt. 52aârciuma lui Lerimon6 Rzidirea &a nu o părăsiR

şi!am primit răspunso mie şi una de scăricu câte > treptedin ce în ce mai frumoase

şi mai aproape de 'nfinit pe fiecare din eleo floare!moştenire de la mama

(%istă o carte scrisă!n limba creaţiei...firea creaţiei

5firea celor create6 din care cititorii dintâi au adunatîmpărtăşire de singurătate şi dragoste...





P a g e 2 73

<:=>

"imineţi de aur în cântec de graur şi!un nechezat decal; pe un mal al &Hmpului viu. e să!ţi spun eu mai bineşi mai adevărat acum+

ântecul vieţii este precum ultima noastrăcompoziţie la primele măsuri protativul e!n aşteptareaîntregului aşa cum ţi se potriveşte ţie, după măsura ta.

5onstanţa, @ august, DB=B6

'mportant pentru privitor este să!i placă ce vede. Să aibăun sentiment de dorinţă de!a pătrundere în taina a ceea cevede. Sigur că fără o e%perienţă vizuală şi fără câtevarepere de limba$ pictural, privitorul rămâne la suprafaţalucrurilor, la bucuria figurativului. Pasul următor estefăcut atunci când intervine bucuria descoperirii, naştereaunui fascicul de sensuri, pas asemănător cu cel careiubeşte stelele şi pe un cer senin începe să descopereconstelaţiile, corelând contemplarea cu legendele şi cu propria e%perienţă imaginativă şi de viaţă.

din portativ ai doar motivul Stareacând aşteptarea a luat sfârşit

de aici,zborul cu ce şi cât



P a g e 2 74

şi cum ai învăţat până acumdin semnele de carte

Jţi aduci aminte cum s!a întâmplat cu cartea luiousteau%. "edicaţia era un citat din carte în care sevorbea de visul oricărui copil de!a e%plora adâncurile...de!a cunoaşte tărâmuri necunoscute, de!a descoperi lumi.

#şa s!a întâmplat şi acum cu dedicaţia de pe &urn3 )'nimaîi stă omului mai aproape decât mintea... şi în timp ceinima îi dă de lucru, mintea ştie să se asigure singurăT celece stau deci în legătură cu inima mi!au apărut totdeaunaca lucrurile de căpătâi ale vieţii.*

#lge răsărind pe pla$ă între dune de nisip. 8n lăstunîşi întrerupe zborul, plon$ează după un fulg plutitor, îl prinde din zbor şi zboară spre dig.

Sub acoperişul pătrăţos, sute de cuiburi şi!o mie deciripituri. 7oi lua un fragment în Maşina de ciripit... &u ţi!ai găsit loc pe pla$a de est a insulei... Nheorghe!şi face plimbarea... chelari de soare, rucsacul şi!o şapcă albă..."e ce oare, nu s!a legat nimic cu alerina+

ând un peşte se obişnuieşte cu un tablou, locul luinu poate fi decât alt tablou...

?B.B>.DBB?

#cum, când dinspre dig s!au adunat în trepte cărările

luminii şi între drepte, în rătăcirea blândă, găsesc un sensuitat.



P a g e 2 75

?=.B>.DBB?

ele rele să se spele, cele bune să se!adune... pFB,=A; #le%is Q,

Peste valurile vieţii trec corăbii cu catarge când devalul amintirii prora unui vas se sparge.

pg @@!p===

chiar atunci se strânge gândul; pe un punct; desuper5novă6; alegând un punct de spri$in; urcând cântul c!o octavă

"e unde era să ştiu că zărzărică şi zarzuela suntdouă genuri teatrale, unul inventat de!o copilă, $ucătoarede şotron şi celălalt, tipic spaniol.

"incolo de ţărmul înalt e%istă o insulă pe care!mi păstrez dimineţile...

a o paranteză nouă se deschide corn de lună. Poetul se caută în buzunarele sacoului cadrilat. (ste

$ucătorul de şah cu hazardul.

)u!şi mai dă seama de nimicT este singuramodalitate de a putea scrie versuri frumoase. "acă ar privi în $urul lui, s!ar duce inspiraţia. 'nspiraţia astatrebuie să fie ceva ca un fluturaş orb şi surd, dar foarteluminosT de n!ar fi aşa, multe lucruri ar rămâne deneînţeles.*

i!ul



P a g e 2 76

2asă!mă să iubesc, să visez, să iubesc. A iulie DBB?

Se zice 5zicere6că!n taina frumuseţii e o tristeţe ascunsăîn semnul trecerii. &u ştii care!i acest semn+ (u zic că!iceva legat de timp. &u+

Se zice 5zicere6 că!n taina trecerii e o tristeţe ascunsă însemnul trecerii. &u...+ (u...

Se zice 5zicere6...1i de ziceri nu!s aşa, ca nişteînvelişuri sub care se ascund ignoranţele noastre. rezi căe%istă un semn

[email protected]>.DBB?

ând am lăsat tăcerea să vorbească ea a început săcânte ca un vânt şi se trezeau la viaţă dintr!o noapteculorile şi roua din cuvânt. 8n glas străfulgera chemarea ploii într!un deşert cu năluciri târzii, când din adâncagroapă a uitării, ecoul de izvor, te aştepta să vii.

Să vii într!o întoarcere de lume, să fii însoţitorul degenune...

"upă ce a început să se lumineze, am văzut sus, pecreastă, ramura despicată!ntr!un 5K6 a unui copac.

>?@?9=

#stă!noapte, pe la ora trei şi $umătate am auzitturturica cântând3 )ât e acuma ceasul+* u mă aude



P a g e 2 77

nimeni. Mai e%act, nu!mi răspunde nimeni ori nu înţelegeu ce!mi răspunde, că de afară aud cântare de lăstuni, un

scurt lătrat de câine, vrăbii şi nelipsiţii pescăruşi. "ar celmai mult cântă astăzi turturica, cea atât de vânată demine!n vremurile din 0ântânele pe care!l transformaserăîn Palat #dministrativ.

"e ieri am vrut să!ţi scriu despre )&urnul de scoici*dar n!am a$uns să trimit. 8itasem să!mi iau acasătraducerea de la 0laşneta cu papagal. Se spărsese timpul

rotund şi!n ciobul acela s!a născut o perlă... Oi!o trimit cao arcadă între poarta copilăriei tale şi pla$a de la5...6

1tii unde!i banca aceasta+ Poate ai ghici că!i lângăartezienele de la asino, pe latura de ord, ori lângărestaurantul hinezesc.

!ai avea de unde să ştii că cele două degetearătătoare ale $ucăuşei doamne de pe bancă îţi spun3 Jntre palmierii @B şi @= ori invers, între @= şi @B. 7oi treceastăzi pe acolo să aflu răspunsul. 7ezi, de aceea nu pot părăsi aceste locuri. Pentru că aici, oricât de murdar ar fidigul acesta, zilnic am de vindecat o rană, am de răspunsla o întrebare. Pe când acolo, reflu%ul Mării ordului mi!ar lăsa numai mirosuri urâte, umezeală...

#leg primul element, celelalte vin la chemarea lui.bserv că mă opresc constant la =? şi număr ce amgrupat.

0inal3 = grupă mică 5prima6 = grupă mare 5a Da6 Q grupe mi$locii

F%=>I=BD



P a g e 2 78

! 2e!ai numărat+ ! u...

! 1tiai şi când ţi!ai ales perechea te!ai oprit la =?+1tii de ce zic+ 57ezi că sunt două întrebări/6 ! u/ ! u/ ! ând s!au afişat rezultatele la admitere, tu a câta

ai fost+ ! Labar n!am/

! "esenează!mi pietricica ! 1tii ce ai desenat+ ! Piatra cu chip de om. ! 2eag!o de tot $ocul şi cu răspunsul la toate

întrebările 5revino pe pagina precedentă, intră!n noua!veche întrebare, irigă necunoscutul cu zâmbetul de pe piatra din ziua a >!a şi bucură!te!n ceea ce era cunoscut şiacum pare noul tău necunoscut... #cesta!i drumul în carerevenirea!i devenire şi devenirea!i regăsirea Nrădinii delângă Pla$a pe care locuiam Jntru ucurie.

espre a'i &ai târ'iu

"espre azi mai târziu acum doar o picătura dinizvorul acela care izbucneşte din stânca... văd tot mai binece de izvoare de bucurie!ţi stau îmbrăcate!ntr!o clipă ...Să

vezi ce bine se vor prinde de tine toate amănuntele dinţesătura acestei pânze... curând vei avea năvodul plin. u



P a g e 2 79

uita amănuntele puţin mai în larg şi adânc. Poate!mi aduciaminte toată întâmplarea!n adâncul sufletului... Poate faci

seninul să ţină ca adâncul nostru. "easupra norilor senumeşte. Pentru început spun doar atât. aturi solare,suntem osândiţi să trăim în noapte din izvoare de şoapte.ântecul curge în psalmi.

#zi m!am trezit de dimineaţă şi!am învăţat cum seface să fie plecăciune învăţăturii3 Rniciodată să nu laşi paharul tău golR şi dacă!i posibil fă din paharul tău

paharul împărtăşirii din tainele nescrise ale firii... e dulce este amarul din vinul pelin în toate ale

noastre găseşti un zâmbet şi!un suspin în bătălia aceastaîncepută în doi nu vom lăsa loc înfrângerii nodul nostrueste nodul strângerii tari călare pe situaţie în orice staţieorbital sau astral găsim mereu un cal. #cum vezi şi tuunde era orbul şi de ce a început să vadă atât de greu.#şa!i treaba din firea lucrurilor miezul sucurilor stă!n pulpa fructului.

Hmp 5B@3DQ3B B? ctombrie DB=B6

#casă. obiţă mi!a ocupat scaunul, semn că trebuiesă mă opresc aici.

)e scumpă e/ 8ită!te cum îi freamătă nările...*T) "e ce zâmbeşti+*T ) Mă uit la tine* răspund, trăindu!mi

gândul cu 4ăsăritul de soare 5scutisem un tremurat deglas pe care!l zbiceam zicând3



P a g e 2 80

Mă gândeam ce amintire frumoasă trebuie să aibă peste un timp #le%, când îi va veni în minte primul răsărit

de soare. Să mergi să vezi răsăritul de soare şi să găseşti pe pla$ă inţialele tale din scoici în numele fetei cu al căreizâmbet te însoţeşti6.

M!am trezit într!un acord cromatic. #m făcut şi euacelaşi lucru ca restul casei şi!am fugit să pozăm valuriledin faţa valului...

ndulatele îşi vor găsi locul în scări...scară... iar şi!niară.

care!i diferenţa între iar şi iară+ Pescăruşul îmirăspunde cu un râs. &u ce zici+

(%istă o carte scrisă!n limba creaţiei...firea creaţiei5firea celor create6 din care cititorii dintâi au adunatîmpărtăşire de singurătate şi dragoste...

==.BA.DBB?

"eschid povestea serii în ziua îndoielii, în clipa cunelinişti şi tremurânde şoapte... (ram atunci mai tânăr,când fiecare noapte se destrăma în fapte

7oi însemna ziua aceasta cu o pietricică albă )albolapillo notare diem*.

arpe diem* 5bucură!te de ziua de azi6. ucură!tede fiecare clipă că!n fiecare clipă ai Porţile 'nfinitului...

"oamne 5"6



P a g e 2 81

Petrecându!şi calea lunii cu a viselor cărare, aa$uns în taina lumii, a cântare şi!a zburare. 4everia

dimineţii după seara de amor, cu plon$onul de pe stânca'stmului din 4odador. Se făcea a zori de ziuă şi sub pleoapa de aseară am întins în mine clipa într!un iarcântând a iară...

&u, cântare!a dimineţii, dintr!o ceaşcă de cafea, ailăsat în dor sămânţă de albastru dintr!o stea...

u dragoste,...==. B>. DBB?

>9? @? 9=

! Maaa...........m....! e!i băiatu+ Oi!e foame+! #i văzut, astăzi te!au lăsat toţi să dormi+ întreabă

papagalul de pe spătarul balansoarului.! #m văzut şi le dă mami păpăică la toţi.! 7ezi să nu distrugi desenul din ceşcuţă.

#stăzi voi scrie în artea"orrei. Jncep cu un 5K6 gemenelor şi alt 5K6 gemenilor.Primul pentru un refuz, al doilea pentru o chemare...



P a g e 2 82

#i avut, când erai copil, un dalmaţian+ 52ui Neorge6...5ând ai chef de nişte poze pe pla$ă, caută!mă. e zici de

secvenţa cu inţialele lui Neorge, Mugur, Ma Parlo, "an şi9ulieta+6

A ântă porumbeii, la mine, la geam, ca!n volieră.

"orra!i urmăreşte încântată, trăgând cu coada ochiului şispre bucătărie, în aşteptarea boabelor.

e faci cu scoicile astea+ m!a întrebat într!o zi #le%is5ieri am văzut că în 0ranţa aşa!l strigau nişte fete pe #le%şi m!am gândit că nu intenţionau să aibă rezonanţegreceşti6 şi!a ieşit cum urma să se întâmple6

Pe tema întâmplării care urmează visului, îţi voi povesti întâmplarea cu 4adu 1uiu şi poezia sa )'nterior*...

! Mami, mi!a trecut miorlănosul prin tavă ! ( un ghiduş din cale!afară, acest obiţă ocolise pe "orra care!şi aştepta atenţia mea cu

bucăţile de brânză ce le aveam pe tavă... 52ui "atcu unşasiu, pânză, aracet şi alb de ziareT lui Pele, timbrele $udiciare...6

"e la scoici am plecat...'eri culesesem == scoici şio piatră. 2e!am aşezat pe filele îngălbenite ale caietuluiine%istent, sub formă de sanctuar. (le, un rotund alungit,ca un ou şi pietricica, în centru.

Jn dialog cu piatra, trei scoici..

>=?@?9=



P a g e 2 83

! Lai tati să vezi peştişorii...

Pe un cearceaf, #rthur, un căţel ca ella ta, se uităgaleş la "orra. ! Jl vezi cum se uită la "orra+ ! "oar nu o să se uite la mine.

A Sigur că vedem lucrurile care ne plac sau cele care ne

repugnă.

! &u, care spui că!s în dialog cu piatra+! #sta, asta şi asta...! "ar asta!i cu burta spre piatră nu cu privirea 5direcţia6

obiţă a dat deşteptarea cu un mieunat insistent. M!amsculat, am pus de cafea, i!am dat să mănânce...#poi l!a pocnit strechea. Jl distrau tablourile întinse pe $os încamera lui 'o.

'oan5=>, =!?6 4ugăciunea lui 'isus pentru sine şi#postoli. Să i se dea slava pe care să o cunoască#postolii.

#zi scoicile şi pietricica şi!au schimbat poziţia.Pietricica pare că a rămas în aceeaşi poziţie, în schimbdintre scoici, doar una din cele!n dialog şi cea a "orineiau rămas la fel.

'oan 5=,=>6



P a g e 2 84

lădeşte!le şi vin - =Porunca lui 'isus şi iubirea cea mare - Să vă iubiţi unul

pe altul

! Să vii să vezi/ 'ar mi!au apărut barca, bradul. evezi aici la barcă+

! âţiva care parcă fac e%erciţiul la trapez ! 1i!un brad/ "ar în astea+ e sunt+

! #stea sunt siluete, ca nişte sticle artistice, cu gâtînalt.

! pânză mare, albă şi!o persoană. ! #i trei bărci aicea. #sta pe creasta valului, apoi cea

albă, cu pânză albă şi aici mai e una... ! Să nu!ţi faci gri$i cu "orra până se opreşte ploaia.

e bine o simt vrăbiuţele... a o umbră consistentă. obiţă trece peste genunchii mei, peste scoicile... ! obiţă o să rupă masa. ici că pică!n cap.

/ata cu cercel de scoică? ineva mi!a spus că!i faceviaţa amară. (u nu cred.

! &e!am lăsat să aştepţi să văd până unde mergi.

! ...! #tunci n!am ştiut ce ştiu acum.

>;?@?9=

( miez de vară de poveste. #$unsesem în casa de pe

pla$ă cu cântecul rândunelelor şi!al turturelelor.



P a g e 2 85

#burul cafelei mă prinde!n vălul formelor fără chipde dinaintea cuvintelor şi!al amintirilor. "o,re, mi, fa, sol,

la, si, do. "a. 7ioara mă aşteaptă!n spatele tabloului0laşneta cu papagal. Ji promisesem lui #le%is că voi fi un elev bun şi

până când va pleca voi găsi cântecul verii. "ar n!a fostaşa. hiar şi proiectul acesta l!am amânat. !ai cum prevedea amânările. Poate aici, în poveste să fie maisimplu. Poate!n cântecul mării voi găsi notele melodiei

care să deschidă uşa zidită!n perete. ! e zici Ponna+ ! Miauu...îmi răspunde motanul...vrea să mai

primească limbă.

A #ş vrea să râmân călăreţul pe pla$ă, departe de

zgomotul străzii, departe de ruperile cu dureri. Să nu mădespart de casa îmbrăţişată de iederă şi viţă de vie, undezborul de porumbei albaştri se îmbină cu briza unui ţărmfericit.

#ş vrea în cântecul dimineţii să regăsesc dulceaţaserii mereu. 'ubirea proaspătă să!şi ţină limpezimea în

izvorul dintr!o piatră culeasă!n picioarele trecătorilor.

#ş vrea ca!n poveştile scoicilor să regăseşti timpul plimbărilor unei copilării plutitoare, odată cu zmeul decare m!am bucurat atunci, ne bucurăm şi acum.



P a g e 2 86

&u, cântecul miezului de vară, sămânţa florii de macsălbatec, ramura de măslin, visul călăreţului şi!al

pescăruşului, şi!al poetului.

#uzi tu ce aud eu+ 7ezi tu ce văd eu+ 8nde suntem+8nde+

A #şa a început povestea miezului de vară. Jntr!o seară

romantică. "imineaţa... # fost seară şi a fost dimineaţă -ziua întâi

Sub semnul lui Picasso am descoperit un vuiet şi!osete. #mbele , datele unei prime chei sub formă de 5K6.

heile mele sunt un 5K6, cercul, bila unitate,aşteptarea, visul, şi toate uşile şi ferestrele casei de pe pla$a cu suflet.

A #m cules un pumn de scoici şi pietricele. 2a

sfârşit ...am luat o algă şi!n zborul de porumbei am făcuto brăţară verde. Oi!am adus brăţara şi te!am invitat la o

ceaşcă de cafea. Să bem şi să!ţi alegi => pietre şi scoici.Oi!ai ales prima grupă. #zi m!am gândit să vedem câte!aurămas iar tu te!ai gândit să!mi faci o surpriză şi să!mialegi =>... #cum eşti la a treia grupă. Pe unele le treci lanealese... este a =!a scoică.

! #poi îţi cer să le aşezi în forme...

Să aleg => elemente din grămă$oara de scoici şi pietricele+



P a g e 2 87

Jncep cu cele care!mi atrag mâna...pietricele mici şirotunde, ca nişte nasturi, cu care mă $ucam când eram

mică şi trebuia să îmi petrec atâta timp în atelierul decroitorie. 8rmează câteva scoicuţe şi nu am a$uns la =>. Sunt

doar =. #cum pun descoperite cele care nu mă interesează -

forme mari, greoaie. 5"acă o scoică de pe pla$ă poate figreoaie6. S!a format )grupa mare*, după )grupa mică*.

ontinui cu formarea grupelor.

Jntr!o fereastră fără ramă, atârnată de o creangă acopacului 5ce nume săi dau+6, se petrecea un gând. fatăera pe malul unui râu fără izvor şi totuşi curgea spre omare care nu e%ista. "e unde am tras concluzia că esfinţită de un (mir ce o aştepta pe o corabie specialamena$ată pentru secetă şi vreme rea.

5)4e3 Jn ploaie şi vânt* =?martie DBBF6

aici, unde povestea cântă şi unde doare!n plin demuguri

e gândul meu cel mai albastru şi!i teascul tău mustindde struguriaici unde tăcerea plânge cărări cu rătăciri târziise adunară toate!n clipă, ştiindu!te că ai să!mi fiişi lacrimă şi strop de rouă şi valul ce izbeşte!n dig

acum, aici, în miezul zilei, în paşi pierduţi tu ştii ce

strigaici, o lacrimă pierdută dintr!un adânc neţărmurit



P a g e 2 88

văzu lumina dimineţii şi!mi sărută un gând vră$it...tu dai dorinţei împlinite, durerea cântului de mare

şi fericirilor albastre le dai şi ţărm, le dai şi zare.mă tac în gândul cu povestea, născută!n a se prelungişi din cărarea ce coboară, con$ug doar verbul )a iubi*

5U8nde povestea cântă*, =@ martie DBBF6

(u sunt sfera ce se rostogoleşte pe!o scară.#tingerile mele!s puncte!linii, ale căror învelişuri senumesc prietenie, care vine ca un înveliş. Mie!mi revinedoar rolul de!a mă rostogoli.

5)4e3 starea*, DQ februarie DBBF6

(u sunt doar o oglindă de copil; care se $oacă!n târgcu ringhispil...; şi vreau să!ţi spun că ai lăsat o rană;fecioara cu licorna!ţi cântă!n taină...; chiar aş fi gândulunui vis de soi; de nodul care!l simt se strânge!n noi...;încearcă să ghiceşti cum se făcu...de se întinse $ocul spremagie...

5 )"oar o oglindă*, =@ martie, DBBF6Motto: fi" a şti" a iubi" fac cercul unui punct

albastru?

Pe când mă $ucam cu 'nfinitul, am scris aşa, dintr!

un aran$ament muzical abstract, fără trimiteri, fărăe%terior. 8n simplu interior de scenă. Să nu derulez. 'eri



P a g e 2 89

am văzut cum se fac inelele cu pietre preţioase. Probabilcă totul se va strânge într!un inel...

#ici am coborât pe o scară fierbinte de seară...

# fi, a şti, a iubi, fac cercul unui punct albastru încare nu las un dezastru să!şi nască el masacrul astru ce!şiface un zbor de pescăruş peste tăcerile ce nu!s din mainimic dureri târzii în care eu sunt. 1tiu. 'ubesc un ţărm, o

pla$ă şi un dig, pe care!mi amintesc şi strig pe!un pasdesculţ în stropi de rouă, sub care scoicile şoptesc pecare...

(u ştiu ce n!am ştiut şi ce!am ştiut, acum ştiu mai puţin. Pare că mă învârt într!o spirală şi poate chiar aşa şieste numai că da şi nu pe care le credeam atât dee%clusiviste acum îmi par atât de băgate unul în celălaltîncât masculinul şi femininul, făcând dragoste, îmi par un punct care se va naşte

*ine nu cunoaşte lătratul Ponnei" n-a au'it nicicântecul???

&u ştii de ce iubirile mele n!au vârstă+ Pentru că latemplul lor slu$esc preotese fără vârstă... "in cele care!auhrănit 'norogul #lb cu mere alegând, alergând, cu toate în

gând. ascada vuieşte!spre loc cu desiş... ocoluri mari se

pierd prin cărări şi cântări.



P a g e 2 90

&u ştii să priveşti într!acolo, făcând vizibil ceea cenu se vede, auzind culorile dimineţi înaintea cântecului de

pescăruş. 'nsula plutitoare de deasupra răsăritului şi golfulfăcut de norii trandafirii, le păstrezi atunci şi acolo cândnu e%istă nimic. Semnul de întrebare trona peste toatecelelalte semne... Punctele filiforme aglomerând formeleîn amintirile ceştii de cafea. "intr!un unghi, aproapeimposibil, se aşează!n silabele unui cuvânt alipit în poveste. Jnceputul nu!l vede nimeni tocmai pentru că

orice punct plin sau gol poate fi el începutul. gramaticăa sensibilităţilor vine să învelească fragilităţile. a dinîntâmplare, dăm peste ceea ce îndeobşte numim zilelenoastre colorate!n cântecul mării, al nostalgiei şi!aluitării. Jn plină clipă de alunecare în peisa$ mă întrebmereu3 cine sunt el şi ea+ Sunt cei care...

red. (u cred în magia cuvântului, în libertateagândului, în tăcerea ce mă cântă şi mă descântă, ducându!mă în lumi despre care scriu. 2umi în care sunt viu, încare mă plimb 5sunt multe locuri în care mă plimb6 sau printr!o mlaştină pescuiesc cu un amic, un somn uriaş întimp ce el, amicul meu, undeva, într!o metropolă a lumii,uitând de peştii copilăriei, uitase de mine. 1i atunci şi

acum, şi aici şi acolo aceiaşi dar mereu alţii. 1i eu acelaşişi totuşi altul. S!a întâmplat odată, în Oara ihorului, săcălăresc un butuc pe apa rişului egru...

!am timp să mă adun în copilul de atunci dar amnorocul să!i recunosc pe toţi cei în care m!am risipit.

hiar azi l!am întâlnit pe #ndante. 'eşea din mare.(u intram. M!a privit o clipă şi a trecut mai departe. S!a



P a g e 2 91

aşezat sub umbrelă, a scos din geanta frigorifică o sticlăde bere, a destupat!o şi!a început să toarne pe gât. ici

sete, nici plăcere. Nesturi+ ici măcar. eroare ca multealtele din erorile mele. 7oi reveni la melcul ce urcase pefirul de iarbă să!mi dea sărutul unui spaţiu cu ierburiînalte care spri$ină cerul+ 2umea lipsită de aerul vieţii, segrăbeşte să $efuiască ceva din memoria Paradisului...

"intr!un ungher stingher, copilul îmi făcea semneîndemnând la răbdare. a să!i dau ascultare, fac numărul

de magie, lăsându!mă pe banca aceea de pe pla$ă, cu multroşu şi cu violoncelul, în aşteptarea lui Kvonne. (fectulhalucinant al căldurii, foamea, durerea şi toate la un loc,mi!o aduseseră pe &lazelteotl, zeiţa iubirii, cu braţe multeşi cu zâmbetul ascuns, cu o carafă de chicha 5vin de porumb pentru uz ceremonial6. "ădusem pe nerăsuflate,mai mult de $umătate din conţinutul cănii. Jn încercarealui de a o urma, îşi simţea picioarele ca de plumb. pleznitură de bici mă trezi la ramele de care uitasem.4ătăceam în labirintul acela al zeiţei. 4efuzam gândul că povestea cu galera ar fi altceva decât un coşmar. 8n râsde pescăruş mă trezi la realitate mai tare ca ultima pleznitură de bici...

red că pe lângă "umnezeu, ceea ce va vindecaomenirea va fi 4ealitatea 7irtuală, cu care omulvizualizează proiectele sale, trecându!le în lumiimposibile ca un răspuns la provocarea lui Popper3 )Jncăutarea unei lumi mai bune.*

8rări de prietenie de la 0ereastra deschisă spre Pla$acu suflet.



P a g e 2 92

Jncălzesc din gândul fericirii de copil; 1i las în timp

lumina!n care vezi că e un şpil; Să faci visul să trăiască,să!nflorească miez de foc; 1i din toată întâmplarea săforţezi puţin noroc; sigur că e o prostie să reduci limba$ullord; doar la gustul de bodegă pentru clanţa unui 0ord.; iaacum o punte!ngustă peste apa unui râu; să a$ungi să treci pe malul unde!i apa peste brâu.

Jn nodul verde al dimineţii de astăzi, cheia uşilor talese potriveşte cu începutul de primăvară. Jn primăvaraaceasta ai semnat cele mai recente lucrări. "e la 7izitaătrânei "oamne până la 1tafeta celor şapte, arul Mareşi arul Mic se umpleau de şoapte. Să faci loc celor şaptezile, ai ales zi specială şi ai semnat Manifestul cu pana.



Pri&ul *avaler al Penei de pescăruş



P a g e 2 94

(u pentru cine scriu+ ui dăruiesc+ Pe cine

însoţesc+ Jntrebasem şi eu aşa, poate mai mult a prostealădecât aşteptând un răspuns. 'ată că deschizând cartea luiVhaHHam, într!o fereastră roşie stă scris3 )Mulţumeşte!tecu puţini amici. u căuta să!ţi statorniceşti dragostea pecare o ai pentru cineva. Jnainte de a întinde mâna unuiom, întreabă!te dacă acel om nu te va lovi într!o zi.*

Jn $ocul scării şi!al portativului, motivul tivului. Măvoi apăsa pe concept ca să pot să accept fără reveniri. iciun retuş. "in fragilităţi am ridicat un turn, în timp ceorbul stă de vorbă cu un chi.

5)Pe când mă $ucam cu 'nfinitul*, D februarie DBBF6

"e!ai şti ce spaimă am trăit într!o noapte când mă

uitam pe cer şi!am simţit că pic în constelaţii şi parcă erao cădere pe lângă alea 2actee şi asiopeea parcă nu!şilărgea prea bine W!ul să mă prindă în îmbrăţişarea ei şi!narul Mare era parcă şi el pe lângă şi cădeam undeva, pelângă Pro%ima entauri şi m!am speriat şi!am fugit înmănăstire şi!am bătut toaca şi mi!a fost frică de picarea încer prea devreme...

5)"e!ai ştii*, D februarie DBBF6

M!am aşezat pe!o uşă de lemn, pe puntea de sus anavei. Pe!o altă uşă, 0ernando, $ucându!se cu un zar, îmizice3 )#m fost născut să duc o viaţă de mandarin; dar îmilipsesc rogo$ina, bolul de ceai şi seninătatea* - mi!a spusel, lăsându!mă cu o ladă mare de zestre, un dulap curafturi şi!o fâşie de grădină cu floarea soarelui, cu floarea



P a g e 2 95

de cicoare şi floarea de mac sălbatec. 2ada avea un lacăt pe care!l ştiam de undeva. M!am retras în cabină şi m!am

întins puţin. #ici am deschis cărţile. M!am uitat ladeschideri, la con$ecturi, la acoperiri şi descoperit

artea "orrei. # intrat zeul la mine şi mi!a zis3

ăiete, trezeşte!te *&rezeşte!te din vis/* #poi atăcut. Mi!a întors spatele şi!a plecat. #m alergat după el

dar nu l!am mai găsit. #cum nu mai ştiu. Mă trezisem+alergam în vis+ Jmi lăsase pelerina şi umbrela pe un cuierdintr!un ungher. #cum, după atâta timp de la întâmplare,încerc să!mi aduc aminte ungherul. #$ută!mă să lămurescmisterul.

5Pe puntea de sus*, DF februarie DBBF6

8n porumbel alb a venit la fereastra mea. #început să cânte a mulţumire că!i lăsasem fărâme de pâineşi bobiţe din întâmplare. "orra doarme fericită în poziţia popândău, "orruţa pe labele din faţă, trăgând cu coadaochiului la mine, dacă nu cumva fac vreo mişcare că le!aşscoate pe pla$ă iar Ponna doarme peste capul "orinei, cap

în cap cu motanul Picasso. Se doarme la primul număr de pe Stradela 7ântului, în timp ce albul zăpezii, liniştit şiapos încă, acoperă peisa$ul cenuşiu de ieri...

Parado%ul meu se plimbă pribegind prin 'nfinit;&u, "urerea 0ără ume, m!ai rănit şi mi!ai zâmbit;....; nuda!n mine cu cuvinte şi cu bulgări de lumină; nu $ucasperanţa vieţii în cea mai frumoasă vină; eu sunt doar

lucirea lunii pe un val ce n!are mal; dulcea pasăre!afurtunii, a iubirii unui cal; eu, un cal scăpat din frâul,



P a g e 2 96

călăreţului pribeag, ; ştiu că!n noaptea fără lună suntstăpânul fără cal; de aceea, când se vede pe un cer cu clar

de lună; că furtuna se trecuse într!un vis cu lumea bună;tu mă prinde în povestea

dintr!o ceaşcă de cafea; şi vei fi în casă prima, o prinţesă dintr!o stea...; din regretul bucuriei ce ţinuse doar o clipă; am lăsat doar amânarea să rodească a risipă; lângă

noi, statuia veche, fluturând eşarfa mov; parcă linişteafurtuna suferinţei unui 'ov; şi din virgula aleasă chiar dinscama unui tiv; tu ai adunat sămânţa ca re la născut peKvves

5)8n porumbel alb*, =A decembrie DBB6

Jntre semnele mele de carte, cu auriu de invizibil şifăurar, un zar, o bilă şi!o rogo$ină de şah de hazardul, cuscoici, pietricele şi zadar... peste toate astea, marele zar cuun cântec de colind, răstălmăcit într!o română vechescrisă după Nrigore 8reche. 7ă voi scrie cum colindul seducea prin 7oivodeni şi se rătăcea în şoapta vântului printre săteni. Se făcea ca!n colna veche se strânseseră

trei Magi şi duceau belşug pe masă şi hăinuţe la cei dragi.(u mă minunam cum timpul e mai iute trecător, când pemasă!s cozonacii şi când gândul ţi!e fecior. 1i!acum, cândviaţa multă se scursese şi pe riş, merg la digul măriimele între scoici cu mult pietriş. &u ştiai cum vine vremeanostalgiei...

ă tare!mi este mie a părere de bine să te ştiu înmulţumirile firii. Parcă!mi trec atunci toate gri$ile şi



P a g e 2 97

necugetările par mai ţesute cu fir de borangic pe!o ie deSânXMarie. u târg mare la marginea păduricii, în fundul

taleciului din casa bunicii 5taleciu - curte!dialect de periş6. 1i dădui cu piciorul în vraniţă s!o deschid mare să poată trece carul tras blând de boii copilăriei. #cum îmidau seama de unde rostogolirea aceea de bilă... Nhiceşti+

5)# colind*, D decembrie DBB6

mănuşă!n care &impul îşi făcuse intrări, trei în

scoicile de aur, două!n nodul de!ntrebări. 8nu!i nodul(%istenţei cu a fi şi a nu fi, altul este al 'ubirii şi!al"orinţei de a şti. ând se adună &ăcerea în colindul luirăciun, tu ştiai că!i a urare pentru anul el Mai un... u ştiai să $oci în $ocul cu hazardul răsturnat, într!oordine de aur şi cu gândul luminat. #dunai în vechilumina viitorului trecut, în corecţia lunară din cântareaunui mut. 1i aşa, în pasul vremii, când treceam în #nul ou, tu erai pe drumul lunii cu un car de!un singur bou.(ra boul care!n coarne ţinea 2una şi Pământul şi avea pedrum, în faţă, 0alsul!dos şi lipa!gândul şi avea în loc de blană, păsările unui ţărm şi trăgea alea 2actee, în rotaţiedin!zarm. armul zilei zilei ziluite zintuind zidiri ziturgi,

urcai treptele de aur, pe o scară!n care curgi, cu #lfeu într!o cascadă, mi$locind un munte nou. &u, la troică la troiţă,eu la carul cu un bou şi în car oul de aur, piatra lunii şicolindul ţineau cercul centruirii, a%ul lunii şi alintul...2egănai un leagăn!iesle!n care s!a născut 'isus şi maialăptai o lume!n care multe sunt de spus...

5) mănuşă!n care &impul*, D@ decembrie DBB6



P a g e 2 98

(ste ora >3BB. #m dormit foarte bine în atelier la1tefan. Pe şevalet odihneşte peisa$ul pe care l!am

comentat ieri, )2a limita unei zone*, cum spune 1tefan.2ui îi creează o stare de angoasă, datorită cerului vineţiuspre roşu. Mie îmi adânceşte o linişte. (l vede lucrarea prin e%perienţa sa, eu prin a mea. #cest peisa$ îl simt maimult prin ceea ce )completez* în spate, unde este )zonaunui poligon*, unde s!au consumat drame, unde oameniise antrenează să omoare oameni.

#lături, portretul fetei cu părul verde. Ji voi spune)0ata cu părul verde*. (ste titlu bun pentru un roman. Peunde va )circula* oare, acest tablou+ 1i ce va vedea el+ricât spirit ar pune pictorul în lucrarea sa, tot materierămâne. "ar este o materie spiritualizată, care are darul să)e%cite* alte spirite. Poate azi voi a$unge să discut maimult cu 1tefan. Până atunci, duşul şi bărbieritul, ordinea pe birou, cafeaua în trei şi o!ntind prin e%poziţii, pe laPompH, la 8niversitate, pe la "an!&udor 7uza să vedemcum arată insula de factorizare pentru operatorii compacţişi pozitivi, pe la "alles la întâlniea cu sloteriştii în artă



P a g e 2 99

Jn povestea unei clipe, m!am atins de 'nfinit. u ştiamcă!n mine toate se vor strânge!n loc iubit. #m crezut că!idoar o vorbă care se va duce!n vânt. #m văzut că!n minetoate parcă se puneau pe!un rând, să le văd dintr!o privire, pe!o fereastră dintr!un gând.

5)Jn povestea unei clipe*, =@ ianuarie DBBF6

! ce lună, "omnule, ce lună/



P a g e 2 100

! cu mine vorbeşti+

să vezi tucum vin bucuriilela 1coala avalăcu pălăriileţinute pe!o dungăcum pot să vină altfeldecât năvală

pe când ne ţineam pe maluriadunând în noidăraburi de 'nfinitcu uşi şi ferestrecreneluri în cerneluriclipele!n toate felurileşi pe toate părţileoprindu!ne!n grădina lui #znavour să colorăm pânzele!n ultramarinşi!n albastru de azur ca fundalcălare pe cal

venea ânteculîntr!o povesteşi povestea trecea!n poezie pe lângă nuc prin via de cuvintedin pălăria hornaruluicu scara şi spirala cu bilă

de curăţat coşurile



P a g e 2 101

chiar atuncis!au adunat aniversările

în martie şi!n aprilie pregătindu!ne de!un maicălare pe cai le!am întâlnit pe (liza şi pe #delasurorile lui Nheorghe 2eonidaşi!am mai dat de povestea!n care

Poetul a desăvârşit portretul persona$elor din scena aceea!n creionîn care (lcu umbrelă şi cu pălăriea trecut printre scaunelăsând în urmă parfum de floarea soarelui

mereu e nevoie de cevala care a$ungicum a$ung cei careurcă pe muntele 0u$isă vadă răsărituldar bucuria cea mai marenu este acolosuscare nu ţine mai multdecât un răsăritci tot $osunde!i viaţade zicu

zi

cu nuanţele albastredupă cum ziceam



P a g e 2 102

în ziua aniversară

mule!omuţulece mai faci drăguţulecă de când nu ne!am văzutmultă apă a trecutnumai lunaţine!ntr!unaamintirile cu noi

de luni până $oişi de vineri până duminicăîn $umătăţi inegaleca ziua şi noaptea ţie şi mielinişteşi mulţumire de ale talede ale noastreşi de ale lumiimăcar în lunileîn care se culeg prunii



Poveşti la butuc













Singura care!i cu $urnalul la zi este Ponna. 8ită!te cemeticuloasă!i cu notiţele.



P a g e 2 110

Prolog

Jncerc să ţin pasul cu Ponna. u este uşor lucru.

Lăţişul binelui sfârşise într!o capcană cu frunziş; 'eşiseluna la fereastră spre lunca din luciri de riş; #lbisetâmplele părerii şi roiul viespilor se strânse; Pe K prins înnod cu noduri, răşini din răşinoase plânse.

Y"oar o scânteie şi o văpaie pocnea a vreascuri dintr!un

gard; Jn mine se ardea sămânţa; 8n veac trecu şi încă ard.

Vineri" > dece&brie" 9BPractica a&barcată=."urataD. Protocolul?. ine sunt actorii şi ce rol au ei+

sper că!i cum ai spus

Rs!a oprit curentul

aprind lumânăriva fi mai multă luminăsigurR

uite cădupă => orevine un ecou nou

la ciocăniturile puiului din ou



P a g e 2 111

de azi

am vreme şi staresă!i dau drumul la bilă pe scară

la 7izita ătrânei "oamnesunt câteva pagini incompletedupă cum vrea inima ta

ia de aicice vrei pentru pagina respectivă pune!le unde vreiştii doarLazardul nu poate fi mai tareca rdineaşiîn faţa luminiiîntunericul dă înapoicu aceeaşi viteză

Q. (i ştiu+

. 8n alt punct de vedere. (ste vorba despre un echipa$şi o orchestrăZ PartituraZ 'nterpreţii ! structura practicii şi!a practicanţilor Z SoliştiiZ orepetitoriiZ "iri$orul

Z Amir alitatea



P a g e 2 112

omplementaritate în puncte fi%e şi probleme de tip5P6 ! optim

"uminică, =D decembrie, DBBQPagina unui $urnal rătăcit între agende

&e!aş întreba3 ce vezi la Pagina 8nu+#poi te!aş întreba3 ce!ţi aminteşti din ce!ai văzut+1i nici nu am terminat întrebarea că tu mi!ai răspuns3

frunza.1tiu. Primul lucru de care am nevoie este un scaner.

"ar nu!mi voi lua încă scaner ci!mi voi cumpăra unaparat digital.

0aptul că!l preţuieşti pe Neorge dovedeşte că ai simţulvorbirii.

otasem într!un paragraf3 )un lucru face atât cât tecostă.* şi dau de!o poartă în spatele căreia mă aşteptam săgăsesc a %%%!a treaptă de pe Scara lui 5S6. #tât l!am căutat pe 5S6, până când m!am trezit în postura fiului risipitor.

"ragă "an, să fie chiar aşa. Sunt eu, fiul 5rătăcitor+6risipitor+ "ar tu+ 1i dacă ar fi aşa, cum e de preferat+ Săne întoarcem acasă+ u!i facem rău fratelui harnic pe

care!l tulburăm cu revenirea noastră+ ine. Jn dilemaaceasta suntem mereu deşi astăzi, pentru prima oară pot privi lucrurile altfel3 )parabola pe partea cealaltă* saucum s!ar zice3 în faţa oglinzii.



pe pla$a cu suflet

înainte de!a a$unge la piramide

în hainele prietenului 'smat eg



P a g e 2 114

#leargă. #leargă formele tale. u sunt decât un simpluobservator din afara universului tău. 1i totuşi, oricât ar părea de ciudat, unele ies din zona aceea de zaţ şi intră!n

carourile tablei mele din şahul acesta ciudat cu hazardul.0emeia aceea cu rochie imensă, să fie mireasa+#lergătoarea de la poalele muntelui 5stâncii6, dansatoarea, barca, pla$a, marea,... &oate!s forme risipite într!o ceaşcăde cafea; &u, speranţă prin noapte, tu ce eşti iubita mea;50aci în mine6 &ragi prin mine o cortină; Jntre ţărm şicorapină.



P a g e 2 115

Jn visul meu se!ncing formele tale!n petreceri denoapte. Pierdut printre şoapte, rătăcior, risipitor, visător,...

faţă!n faţă cu Măiastra!ocor.! "in mia de cocori tu m!ai ales pe mine. "e unde!mivii, străine+ 1i ce vrei de la mine+

! 7orbea cocoru!n vis+Jn loc să!mi dai răspunsul, te!ai apucat de tobă. ăteai

în ea o sârbă cu fluieru!ţi de soc. (u, răvăşit de gânduri,vedeam cum dansatoarea te leagă!n forme vii, trezindu!te

în visul cu beduini pustii.

Y#dio, nepăsare/ #dio, ploi de seară/ #ctorul te opreşte

în început de vară.

Y

! "e unde!mi vii, străine+Jncerc să trag de timp. Să mai amân o clipă dezastrul şi

neantul. Jncerci, încerc albastrul şi mă!nvelesc cu #ltul. ostalgic şi grăbit. Se potriveşte, oare+

Pla$a încinsă de întrebare, în aşteptarea unui val demare.* Jntrebătoare, tu, fărâmiţezi fragil, un gând şi o

iubire de copil.* urată aşteptare. Mizerie de ţărm.

Y

Motto3 )ă vinovat e tot făcutul, ; 1i sfânt, doar nunta,începutul.* 5ul dogmatic, 7ersuri finale, Mottoul+

)"ogma3 1i "uhul Sfânt se purta deasupra apelor.*



P a g e 2 116

#cum, când roşu!i violet şi violetul e albastru,; &u tragi pe mine!un trafalet şi faci din bine un dezastru.

Y

ercuri, cercuri de nisip; 8rme, urme!n trup de pla$ă;'a din toate un nimic; 1i păstrează!l într!o vra$ă; 1icântarea cu oprire; hiar pe creasta unui val; ând înzarea depărtării; "in nimic făcuseşi vad.

Jn final,; ancestral,; ia cărarea prin banal; şi fă nuntă!nierburi dulci; şapte dealuri, paişpe lunci;

........................................................&u îmi dai a doua claie, făcând nunta în costreie, pentru

pruncul tău cu zmeie cu femeia azalee)ap clădit; "in val oprit; Sus, pe 7eacul împietrit*

54itmuri pentru nunţile necesare6

0alduri

Se toarce vorba, închegată 5în loc de tine!n altădată şi!naltă faţă şi!n altă pată,... că pete pe cearceaful alb, suntgânduri care!n mine ard, în vâlvătăi de foc de brad şi!n

negândite vise rad, o pla$ă de hazard6utia ! încet se încuie ! în piept; Jn scrisul apei caut

drept.* [email protected]/ p=BLerta ! mai apoi#ta obiţă al meu, "orra/ e mă+ 7rei şi tu afară... Jţi

place+ Până la urmă le!ai făcut pe toate, aproape.* )"oaracolo, la uşi, n!am făcut toată înghesuiala.*



P a g e 2 117

Y

Ponna se uită în ochii meiaştep5t6ând să fac mutarea

aşa suntem noi $ucătorii de 1ah cu Lazardulcu ferestrele albe

foarte albedeschise!n ultramarin





P a g e 2 118

Miercuri, = decembrie, DBBQ

0iecare ne merităm fericirea şi nefericirea, în egalămăsură. #m avut bucuria de!a nu fi cel mai iubit fiu şi de!a fi cel mai iubit fiu. Pentru că!n viaţă nimic nu!i bătut încuie... 1i astfel, discursul meu se pierde ca un fum deţigară în faţa unei ferestre deschise spre mare... ânteculei mi!e martor că ceea ce povestesc acum,...

! #şa, fetele ... şi!l ... pe tata, să nu!l pape obiţă.

! "orruţa unde e+! Jn hol, aicea."orruţa şi Ponna!şi începură hâr$oneala, în timp ce

"orra, îngăduitoare, se face că se uită la tablourile dinhol.

Pe măsuţa motanului, un crin alb, 'mperial.! Minus ? grade erau la "acia. 0runzele şi iarba!s

acoperite cu promoroacă.

7ineri, DD iulie, DBB

#m ştiut să las să cadă câte!o scoică în pahar, rânduindclipă de clipă şi zadar după zadar. 1i când toate au fost

spuse şi nimicul prinse rost, am văzut că amânarea ecapcană pentru prost...Popa Popa3 )"acă ar prinde glas agitaţia surdă din

mine, fiecare gest ar fi o îngenunchere la un zid al plângerii. Port un doliu din naştere, doliul acestei lumi*5(mil ioran6





P a g e 2 120

Pa!ini de $urnal

Povestea ieşise din matca ei...8n plin neînceput se strecurase!n gând. 8n pocnet

urmat de cioburi căzute pe ciment, lăsă un ţiuit. eva prezent ! absent. "orra!mi cerea ceva cu insistenţă, să!imai dau ceva de mâncare. obiţă, ca o lampă neagră pecolţul dulapului alb, o aşteaptă pe Ponna. 2e împarţi

biscuiţi şi!mi spui cum s!a spart.a!n alte dăţi, ai scos din ceai plicul fierbinte şi l!ai pus

pe marginea farfurioarei.! u mai suport, ar fi fost spusa ei. #şa, din amănuntul

acesta, din întâmplarea hazardului, din gândul acela, s!aseparat accidentul. u mulţi ani în urmă, undeva!n 'aşi,femeia!l făcuse gelos la petrecere...

Jndoiala devenise certitudine. &impul s!a atins deinsuportabil, insurmontabil, indiscutabil. 'mobil s!a urcatîn automobil şi!a plecat...

Y

'eri seară m!a vizitat 4adu 1uiu. 7enise cu umbrela şicu #dela. "orra era agitată. Jşi căuta un loc liniştit undesă nască.

Mergeam împreună tăcuţi."acă vrei să intri în lumea poveştilor să o faci pe

poarta peştilor. Să ai la tine o piatră, o scoică şi!o frunză...





P a g e 2 122

Mergeam aşa, tăcuţi. (u imaginându!mi povestea tăceriilui. (l+ 7orbindu!mi despre prietenii mei.

! Să!mi beau şi eu amarul. ricum aşa face, tot mai cadnişte picături...

Y

Sâmbătă, D@ octombrie DBBQ

(a3 (şti visul meu albastru, eşti dorul nesfârşit şi!ngândul meu de fată, eşti farul cel vră$it.

1tiam că!i o replică dintr!o scenetă, dar ea nu vrea sărecunoască.

#cum, pe scară, paşi grei de hamali cărând mobila...8rc pe dig şi strig3! Lei, Pipirig/&u ştiai că!i vorba de tine şi!ai înţeles3! 8nde eşti, Pipirig+

Y

! "e ce această iarbă de boltă, goală pe dinăuntru+

! ...! Să fie de zbor+! ...! Să fie un $oc fără reguli+! ...

&Po*i pune (i parante-a aceasta, scrisă cu italice, să sevadă cum arată o treabă bine făcută. e/tul potrivit,

acolo unde rămăsese în suspance îl găse(ti după cetermin parante-a. 0nde se mai înt"mplă, po*i pune în



P a g e 2 123

parante-ă &palimsest1, adică te/tul la mai (ters vremea, soarele, ploile, pescăru(ii (i r"ndunelele de mare, care

au m"ncat din litere1

! &e las să spargi cu ciocanul. ( singura filozofie potrivită situaţiei. !am fi primii care filzofăm cuciocanul.

ietzsche a făcut!o şi el, şi n!a ţinut un secret dinaceasta. 8itasem că te!ai lăsat de pescuitul în Portul

&omis. "e când te!a atacat haita aceea de câini, de cândcu fobia ta pentru coborâtul scărilor, de când cu noua ta pasiune, cu vălmăşagul premiilor venite pe!un fond gol,...&oate astea le uitasem sau mai degrabă nu vroiam să ţincont de ele.

1i!n locul tău, pontonul de lângă băncile de pe chei,sub lacătul lui (u%in, ţi!am lăsat o sticlă cu vin într!un sulde schiţe sub care, ţi!am mai pus câte!o scrisoare.

Y

Lazardul îşi face de cap. # rupt gardul şi l!a pus pe foc.

YJn rotundul ei cu goluri se umpluse cu pelin şi!n păreri

de #ltădată este crama mea cu vin.

#m lăsat în tine înger într!un vis sublim, cu un ţărmscăldat de soare şi!un deal cu pelin. 5Se născuse!n vis de

fată dorul neştiut,...6



P a g e 2 124

ălărisem inorogul într!o zi de mai, încifrată legăturăîntr!un 5nod şi!un scai6 lung alai.

#u trecut mulţi ani de când mă îndeletniceam cuesenţele şi cu ziua când ele s!au dovedit... e spun eu+)(senţial este să accepţi insuportabilul... (ste+*(ram de!acum părerea şi totul, ca!ntr!un vis, îşi

frământa fiinţa de loc din Paradis. ând respiram gândire,când fluieram un dor, din arşiţa de vară ieşea un pasuşor...

&oată viaţa am fost un corăbier într!un arhipelag fărăhartă.

1tiu c!am plecat de pe!o insulă, cu o plută. Jmidădusem drumul pe!o apă curgătoare, agăţându!mă de un buştean. (ram undeva pe rişul #lb. Poţi tu să!mi spui înce apă mă scăldam+

------------------------------------------------------------------

e!ţi face poemul celor .BBB de versuri+M!am rupt, obosit de cuvânt. 5u!mi vine să cred că

(l, uvântul, poate obosi6 şi m!am abandonat în lumeaformelor. #strologii aveau sfera lor de cristal în carevedeam gânduri, lumi, evenimente,...

&u ştii mai bine ca mine ce vedeau ei acolo. a ei,vreau să!ţi spun, mă uit şi eu în ceaşca de cafea. 7ăd ocărare coborâtoare. Pe cercul pe care stă ceaşca, nudeparte de culme, puţin mai la stânga, la răscrucea dintrecărare şi cerc, o femeie şi!o fetiţă... "incolo, pe parteaopusă, un vultur şi!un călăreţ.

Jncerc acum să!ţi propun o provocare, ca atunci cu

)#rgumentul*. Să facem posibilă stabilirea celor două



P a g e 2 125

lumi3 lumea femeii şi cea a bărbatului. #m aflat cum îlcheamă.

Y

9oi, @ decembrie, DBBQ

Se pierde!n cânt durerea lui, fărâmiţată în suspin; şi!narmoniile de seară, o sorbitură de pelin; aduce!n ea

dulceaţa verii în amărui de salcie; şi!n nodul punctuluialbastru, parfumul tău de salvie.

&u, călăreţ pe ţărmul serii, opreşti la hanul fără drum;şi!n cântul plin de amintire, un $ar mai arde fără fum.

Yând laşi tăcerea să!nvelească parfumul florilor de

mai; eu ştiu că!n ea e îngheţată şi clipa serilor cu cai.8n drum coboară prin vâlceaua în care!un mare

grădinar; sădise un alun sub steaua, găsită!n ghinda deste$ar; Părea că!i doar un punct de fugă în peisa$ul tău cuzale; dar când să mă ating de glugă, ecoul se $ucă!n...

4otind cu cheia amăgirii, în ceasul gării din mahon; am

revenit pe scara vieţii, luând din uşă un buton; 8n cerc degol spărsese spaţiul ce ieri părea că e un zid; şi!n prelungirea depărtării, seninul tău făcea un rid; #cum,când gerul e aproape şi!n cer sunt stelele cu şoapte; (ustau pe firul amintirii în mersul verii cifrei şapte...

şoaptă!mi aminti că timpul lăsase umbră lângă drum.

#m mers să văd şi!n locul umbrei, o urmă se umplu descrum.





P a g e 2 127

fără merefără cărţi

şi fără visetu citeştişi!mi reciteştiîn vreme ce ele bucuriile aşteaptăla scară

în capătul scăriiuşa

cu

afişul

"eschis în <eeGend

m!aş bucura să citeşti

cu vocea uşor tremuratăcu nodul în gâtca atuncicând ţi!am zis

mereu e nevoie de cevala care a$ungicum a$ung cei careurcă pe muntele 0u$i





Y

(pilog





P a g e 2 131

într!un pământ roditor

mereu se întâmplă cevaimportant este povestea să meargă mai departefără să se lase lovităde întâmplare

ca!n regula semnelor aşa şi lema gestuluia frângerii pâinii

Y

>>FF. "in $ocul lucrului bine făcutde la eu şi #le%is 5B>3D3Q@ DB oiembrie DB=Q6

(chipa$ele au trecut; la $ocul lucrului bine făcut; 1i!auluat rolurile în serios; Primul echipa$ al lui #ristos; atrecut cu fotografiile; pe la smancea; la Părintele(pictet; au stat la 2iturghie; au făcut însemnări în $urnal;

după care; călare pe cal; trecând pe la 0arul #lbastru; şiNaleria "aruri 4are; i!au a$uns din urmă pe ălăreţii de la&ichileşti; unde l!au găsit pe Părintele Paisie; care!şi făcea planuri; cu a$utorul tinerilor; să facă; din peşteraStareţului Spiridon; un Paraclis; încon$urat de linişte; desperanţe şi vis; amphiteatrul de piatră; la iniţiativaosminei; şi a echipa$ului Pescăruşul; s!a umplut de

lume; toate se legau între ele; prin legături invizibile; cu



P a g e 2 132

grădina lui Mic "aniel; în care; echipa$ul #lpha; a ridicato seră mică; familia Pescarului; s!a luminat; de!o bucurie

necunoscută;din cei şapte magnifici; 4emus a a$uns la 'erusalim;ăştinaşii şi #paşii; au încetinit paşii; şi!au luat totul de laînceput; cu redinţă; cu ăde$e şi cu "ragoste; au trecut pe la ătrâna "oamnă; pe la sfârşit de toamnă; dăruindu!i pe un petic de zmeu de hârtie; maratonul poetic de ieri; şide mâine; cu bucurie şi pâine; cvintetu!i pe portativ; de la

Picturicescu motiv; de!a lua aminte; că!n ale lumii rosturi;toate au costuri; nu poţi scurta drumul navei; cu atât maimult; atunci când; nava!i eşuată; pentru că ceea ce era pentru azi; tu ai lăsat; pe altădată

Yde la munte la mare; se face o cărare; pe care!o visează

mereu; aufragiaţiiau tras caii; la căruţa cu coviltir; până au a$uns la

piramidă; mai optimişti; şi mai puţin trişti pentru că!n fiecare pas; au găsit o prezenţă de zbor

roditor; prin rodador nume peninsular; născut dintr!un zar; cu care marinarii;

$ucau pe vapor; şah cu hazardul să le ţină loc; de dor



Lazardul îşi face de cap. # rupt gardul şi l!a pus pe foc. 1idacă a rupt gardul, de la prima scândura ruptă, moţata şi!agăsit libertatea şi!a fugit la povestitor, să!i dea de ştire, ce

se întâmplă la Mănăstire.



















caută şi vei găsi interpretarea insistând

+m două repere3 numite focare de raportare3 pe care le vei găsi3 dacă teei stradui3 să vezi că*n ale mele3 toate au c$ntecul lor3 aici ai cele douăvoare3 #n e/presiile3 4p$nă c$nd vizita43 5caută din cer şi vezi6 şi Rzidireaa nu o părăsiR; ca o pecete de zapis3 pe #nt$mplarea din vis3 de*ai udatramida zi de zi3 cu apa de la izvoare3 ai ştiut că*n ale noastre bucuriiate #nt$mplările sunt vii pentru că*n gestul udării cu apa de izvor stă

1eorema celor 7 leme cu 89 trepte fără ileme3 de acum toţi ai noştri stiu răspunsul la orice dilemă ţi*l dă ecoul din inimă3 din cabinetul de laa&ul trei avem răsăritul printre coroanele plopilor3 eram ca vră&it c$ndmineaţă de dimineaţă am mers sa prind răsăritul acum am ramas cubiceiul de*a stinge stelele de*a linişti luna şi*a a&uta valurilor să eminti3 Prietene de*o viaţă3 steaua ta de atitudine străluceşte la (arul

enovez de&a se simte un pic v$ntul de primăvară pe alocuri c$te*o rafală*#ntoarce umbrela pe dos Vizita )atr$nei oamne a a&uns la a ;<*a

niversare3 o trecem la imaginar3 #n faţa 7 de zar3 priveşte acum prinrestrele su=etului3 fă drumul invers3 prima #nt$lnire o ai cu +le/is st$nd

e vorbă cu pescăruşul3 apoi intri #n !ivada arurilor3 dai de mamaemenilor3 de #ngerul meu păzitor3 şi*n toamna matematicarului3 te

t$lneşti cu copiii clovnului3 care*ţ> povestesc despre orra3 cum a rămasa cea mai fericită mămică3 cea mai mare culegătoare de pietre şi scoici 3ea mai bl$ndă3 cea mai de bun simţ3 cea mai frumoasă3 şi nu*n ultimulnd3 cea mai iubită



Documents

Copy of Joc Triplu Aici Cartea Pictură Poveste Şi Poezie - 12 Februarie