CURS 1 MARKETING

FUNDAMENTELE MARKETINGULUI

Apariția marketingului:

-Secolul al XX-lea

-Revoluția industrială ->dezvoltarea rapidă a producției de masă, la prețuri mult mai accesibile masei largi de cumpărători

-Dinamismul economico-social-> accentuarea separării producției și consumului

Conceptul de marketing:

-Realizarea activităților economice care dirijează fluxul de bunuri și servicii de la producător la consumator sau utilizator. (AMA)

-Întreg sistem de activități economice referitoare la programarea, stabilirea prețurilor, promovarea și distribuirea produselor și serviciilor menite să satisfacă cerințele consumatorilor actuali și potențiali. (W.J. Stanton)

-Suma tuturor eforturilor dirijate de către o întreprindere în vederea satisfacerii consumatorilor săi cu un profit. (McCarthy & Perrault)

Exemple:

-L’Oreal

-Antispeeding Campaign

-Canalplus

Proces social și managerial prin care indivizi și grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse având o anumită valoare. (Ph. Kotler)

O concepție modernă, o atitudine în orientarea întreprinderilor, concretizată într-un ansamblu coerent de activități practice, programate și organizate prin utilizarea unor metode și tehnici științifice, respectiv a unui instrumentar specific.

Funcțiile marketingului:

-Investigarea pieței, a nevoilor de consum

-Conectarea dinamică a întreprinderii la mediul economico-social

-Satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum

-Maximizarea eficienței economice (a profitului)

Exemple: Pepsi, Evian

Etape în evoluția marketingului:

-Dezvoltare extensivă

-Dezvoltare intensive

1. Orientarea spre producție2. Orientarea spre produs3. Orientarea spre vânzare4. Orientarea de marketing5. Orientarea către un marketing societal6. Orientarea către marketingul relațional

CURS 2 MARKETING

MEDIUL DE MARKETING

Mediul extern

-Stabil

-Instabil

-Turbulent

a) Micromediul întreprinderii

- legături directe, influențe reciproce

b) Macromediul întreprinderii

-relații slabe, influență indirectă

Micromediul întreprinderii:

-Furnizorii de mărfuri

-Prestatorii de servicii

-Furnizorii forței de muncă

-Clienții

-Concurenții

-Organismele publice

Macromediul întreprinderii:

-Mediul demografic

-Mediul economic

-Mediul tehnologic

-Mediul cultural

-Mediul politic

-Mediul instituțional

-Mediul natural

Mediul demographic:

-Grupe de vârstă, sex

-Rata natalității/ mortalității

-Densitatea populației, repartizare pe medii (urban, rural)

-Tipul familiei (tradițional vs SSVD)

-Nivel de educație

-Etnia, rasa

Ex: IKEA

Mediul economic:

-Structura pe ramuri a activității economice

-Gradul de ocupare a forței de muncă

-Situația financiar-valutară

-Distribuția veniturilor

-Tendința de economisire/ investire

Mediul tehnologic:

-invenții și inovații, fonduri de cercetare-dezvoltare, eliminarea tehnologiilor poluante

Ex: gadget-uri:Samsung

Mediul cultural:

-sistemul de valori, obiceiurile, tradițiile, credințele, normele care guvernează statutul oamenilor în societate

Mediul politic:

-Structuri ale societății, clase sociale și rolul acestora în societate, forțele politice și relațiile dintre ele, gradul de implicare a statului în economie, gradul de stabilitate a climatului politic

Ex: serviciile de turism în țările arabe

Mediul instituțional:

-Ansamblul reglementărilor de natură juridică, vizând armonizarea practicilor comerciale, facilitarea actelor de piață (norme tehnice, recomandări, convenții)

Ex: accize mari la țigări; IMM-uri

Mediul natural:

-tendințe: criza materiilor prime, creșterea costului energiei, creșterea gradului de poluare, creșterea rolului guvernelor în asigurarea protecției mediului înconjurător

Exemple: fabrica de cherestea, umbrelele în UK, serviciile de transport aerian pe timp de iarnă

Mediul intern

-Resurse materiale, financiare și umane

-Efect sinergetic ridicat (mediu intern echilibrat)

-Efect sinergetic redus (mediu intern dezechilibrat)

Analiza SWOT:

S – strenghts

W – weaknesses

O – opportunities

T –threats

CURS 3 MARKETING

PIAȚA

1. Conținutul pieței întreprinderii2. Sfera pieței întreprinderii3. Dimensiunile pieței întreprinderii

1. Conținutul pieței întreprinderii:

-Categorie economică a producției de mărfuri în care își găsește expresia totalitatea actelor de vânzare-cumpărare privită în unitatea organică cu relațiile pe care le generează și în conexiune cu spațiul în care se desfășoară. (Dicționar de economie politică)

-Sfera economică în care producția de bunuri materiale și servicii apare sub formă de ofertă de mărfuri, iar nevoile solvabile de consum – sub formă de cerere de mărfuri; piața reprezintă sfera manifestării și confruntării ofertei și cererii, a realizării lor prin intermediul actelor de vânzare-cumpărare. (Florescu, C.)

-Piața întreprinderii: gradul efectiv sau potențial de pătrundere în consum/ utilizare a produselor sau serviciilor unei întreprinderi specializate în producerea ori comercializarea lor.

-Piața produsului: gradul de penetrare a produsului în consum, de solicitare de către consumatori, prin posibilitățile prezente și viitoare de desfacere a lui.

-Piața totală = suma piețelor întreprinderilor care acționează în cadrul ei = suma piețelor produselor care fac obiectul actelor de vânzare-cumpărare.

2. Sfera pieței întreprinderii:

Clasificare:

-Gradul de libertate (piața liberă și piața controlată sau planificată)

-Categoria de clienți (piața de consum și piața afacerilor)

-Obiectul tranzacțiilor (piața bunurilor materiale și piața serviciilor)

Piața liberă:

-Actele de vânzare-cumpărare se desfășoară nestingherit, în cadrul unor limite impuse indirect, de regulă prin mijloace economice (impozite, taxe, politică de credite)

-Manifestarea liberei inițiative, mișcarea liberă a capitalurilor, a forței de muncă, formarea liberă a prețurilor /tarifelor pe baza raportului dintre cerere și ofertă, concurența între agenții economici

-Autonomia totală a agenților de piață, descentralizarea deciziilor economice, pluralitatea formelor de proprietate

Piața controlată (planificată):

-Actele de vânzare-cumpărare sunt dirijate, în special prin măsuri administrative, utilizându-se pârghii specifice (repartiții, stabilirea centralizată a prețurilor, a furnizorilor, a formelor și mijloacelor de transport)

Piața de consum:

-piața în cadrul căreia se exprimă cererea consumatorilor individuali, în calitatea lor de persoane fizice

Piața afacerilor:

-Totalitatea firmelor care cumpără bunuri și servicii în scopul prelucrării altor bunuri și servicii care vor fi ulterior livrate pieței

-Număr mic de cumpărători, dar mari ca dimensiuni, cerere inelastică, relații strânse furnizor-client

Piața bunurilor materiale:

-2 componente: piața mijloacelor de producție și piața bunurilor de consum

Piața serviciilor:

-2 componente: piața serviciilor de producție (activități de reparații, asistență tehnică) și piața serviciilor de consum (servicii personale, confecții, reparații de obiecte casnice, servicii turistice, etc.)

3. Dimensiunile pieței întreprinderii:

-Aria (localizarea) pieței

-Structura pieței

-Capacitatea pieței

Aria pieței:

-Piață internă/ externă

-Piață urbană/ rurală

Structura pieței:

-Segmente de piață (natura cumpărătorului, nivelul veniturilor, comportamentul de cumpărare, formarea și manifestarea cererii din partea cumpărătorilor, frecvența cererii, nivelul exigențelor față de calitatea și structura ofertei).

Capacitatea pieței:

-Volumul ofertei

-Volumul cererii

-Volumul tranzacțiilor de piață (vânzarilor)

-Cota de piață

-Numărul de consumatori/ utilizatori ai produsului

-Numărul de clienți ai întreprinderii

Curs 4 MK

Dinamica pieței:Concurența

I. Dinamica pieței întreprinderii: Etapele evoluției pieței țintă:

-Etapa apariției

-Creșterea pieței

-Etapa de maturitate

-Etapa declinului

Evoluția pieței produselor

-Categoria de nevoi

-Gradul de accesibilitate a produsului

-Vârsta produselor

-Calitatea activității de desfacere

-Acțiunile de marketing ale întreprinderilor

-Raportul resurse-nevoi

-Politica economică a statului

Raporturile cu piețele altor produse

-Raporturi de asociere

-Raporturi de concurență

-Raporturi de indiferență

Căi de dezvoltare a pieței întreprinderii

-Calea extensivă (identificarea unor noi utilizatori sau descoperirea și promovarea unor noi utilizări)

-Calea intensivă (sporirea cantităților consumate sau scoaterea din uz a unor bunuri destinate a fi folosite o perioadă mai indelungată de timp)

II. Concurența: Comportament anticoncurențial

-Concentrarea economică = orice act juridic prin care un agent sau o grupare de agenți economici realizează o influență determinantă asupra unuia sau mai multor agenți economici

-Practici anticoncurențiale = înțelegeri exprese sau tacite, deciziile de asociere, practicile concentrate și folosirea abuzivă a unei poziții dominante deținute pe piață, prin care agenții economici determină restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței

Formele concurenței

-Concurență directă (la nivel de marcă și la nivel de întreprindere)

-Concurență indirectă (formală și generică)

Concurență neloială

-Denigrarea concurenților -Dumping

-Concurență parazitară

-Concurență ilicită

CURS 5 MARKETING

STRATEGIA DE PIAȚĂ ȘI MIXUL DE MARKETING

Conducere strategică:

-Definirea domeniului de activitate

-Formularea unui set de obiective

-Elaborarea strategiei de dezvoltare

Strategia de piață = componentă a strategiei generale de dezvoltare a întreprinderii

Factorii determinării strategiei de piață:

o Factori exogenio Factori endogenio Faza din ciclul de viață (faza de fondare, faza de dezvoltare, faza de

consolidare și stabilizare)

Tipologia strategiilor de piață:

I. După comportamentul firmei în raport cu dinamica mediului:

Comportament pasiv (adaptiv) Comportament anticipativ Comportament activ (inovator)

II. După atitudinea firmei față de structurile pieței:

Strategie nediferențiată Strategie diferențiată Strategie concentrate

III. În funcție de stările cererii:

Situația cererii Rolul marketingului Denumirea strategiei

1 Cerere negativă Demistificarea cererii Conversiune

2 Absența cererii Crearea cererii Stimulare

3 Cerere latentă Dezvoltarea cererii Dezvoltare

4 Cerere în declin Revitalizarea cererii Remarketing

5 Cerere fluctuantă Regularizarea Sincromarketing

6 Cerere completă Menținerea cererii Întreținere

7 Cerere excesivă Reducerea cererii Demarketing

8 Cerere indezirabilă Distrugerea cererii Antimarketing

IV. După vectorul de creștere:

1. Strategia de penetrare a pieței

-produse actuale, piețe actuale

2. Strategia de dezvoltare a pieței

- produse actuale, piețe noi

3. Strategia de reformulare

- produse îmbunătățite, piețe actuale

4. Strategia de extindere a pieței

- produse îmbunătățite, piețe noi

5. Strategia de înlocuire

- sortimente noi, piețe actuale

6. Strategia diferențierii produselor și segmentării pieței

- sortimente noi, piețe noi

7. Strategia extinderii liniei produselor

- linii noi de produse, piețe actuale

Mixul de marketing:

4 P Produs Preț Plasament (Distribuție) Promovare

CURS 6 MARKETING

POLITICA DE PRODUS

CE REPREZINTĂ POLITICA DE PRODUS?

Conduita pe care o adoptă întreprinderea referitor la dimensiunile, structura și evoluția gamei de produse și servicii ce fac obiectul propriei sale activități.

„Inima marketingului”

Obiectul său de activitate: bunuri reale și bunuri nominale

Componentele politicii de produs:

-Politica de produs în sens strict

-Politica sortimentală

-Politica de service și garanție

Sarcinile politicii de produs:

-Introducerea produselor noi

-Modernizarea produselor

-Eliminarea produselor „îmbătrânite”

-Matricea BCG

Etape:

-Cercetarea produsului

-Activitatea de inovație

-Activitatea de modelare a produsului = conceperea și realizarea sub formă de prototip sau machetă a tuturor componentelor ce dau conturul viitorului produs

-Asigurarea legală a produsului (brevete de invenție, mărci de fabrică, de comerț și servicii, desene industriale, drepturi de autor)

-Atitudinea față de produsele vechi

POLITICA SORTIMENTALĂ:

Stabilirea dimensiunilor și structurii sortimentului de mărfuri desfăcut de o întreprindere în raport cu potențialul de care dispune și cu cerințele pieței căreia i se adresează

Criterii:

-Natura mărfurilor

-Caracteristicile merceologice

-Grupele de consumatori țintă

-Nivelul de preț

-Complementaritatea nevoilor

Service-ul:

Pachet de servicii complementare prestației de bază oferite de produs sau de ansamblul de bunuri pentru valorizarea deplină a acestuia în consum sau în utilizare.

Argumentele creșterii importanței service-ului:

Concurența crescândă Dorința cumpărătorului de a fi scutit de orice fel de probleme legate de

folosința, întreținerea și repararea produsului

Dobândirea unui avantaj concurențial Diferențierea ofertei de cea a concurenților Creșterea gradului de complexitate a produselor

Service tehnic:

Garantarea funcționării normale a produsului în favoarea căruia se acordă

Dobândirea de către consumator a tuturor informațiilor de care are nevoie

Consultanță tehnică, instalare, aprovizionare cu piese de schimb

Service commercial:

Servicii de consultanță Oferirea de mici atenții gratuite Invitații la degustări Prestații comerciale gratuite

Garanția:

Prelungirea responsabilității producătorului mărfii, un interval de timp determinat, dincolo de momentul vânzării, privitor la funcționarea unui echipament sau bun industrial, sau păstrarea compoziției unui bun alimentar

Dimensiunile gamei de produse:

Lărgimea gamei (număr de linii de produse) Profunzimea gamei (număr de produse distincte pe care le conține o

linie) Lungimea gamei (însumarea efectivelor tuturor liniilor de fabricație)

Matricea bcg (boston consulting group):

Cota relativă de piață Ritmul de creștere a pieței

Alternative strategice:

Dimensiunile gamei de produse:

-selecție sortimentală

-stabilitate sortimentală

-diversificare sortimentală

Nivelul calitativ al produselor:

-adaptare calitativă

-diferențiere calitativă

-stabilitate calitativă

Gradul de înnoire a produselor:

asimilare de noi produse

perfecționare produse

menținere grad de noutate

CURS 7 MARKETING

POLITICA DE PREȚ

Ce este prețul?

Prețul este rezultatul procesului de evaluare a bunurilor și serviciilor existente pe o piață dată, în scopul satisfacerii intereselor participanților la procesul de schimb.

Tipologie:

Absolut – atribut intrinsec al bunului/ serviciului Relativ – obținut prin compararea bunurilor/ serviciilor Instrument – de schimb, de salarizare Sistemic – element al unui sistem complex de informare și reglare

economică Administrat – calculat pe baza costurilor, taxelor și marjelor de profit

Condiții:

Condiția de realizare a bunurilor/ serviciilor, care să permită schimbul între ofertanți și cumpărători, în scopul consumului/ utilizării

Condiția de acoperire a costurilor Condiția de eficiență

Funcții:

Stimularea ofertanților Asigurarea consumului final Măsurarea activității economice Eliminarea risipei în alocarea și întrebuințarea resurselor Protejarea resurselor limitate Eliminarea dezechilibrelor între producție și consum Armonizarea intereselor divergente inerente ale participanților la

procesul schimbului

Determinarea prețurilor:

Problematica profitului Identificarea consumatorilor potențiali

Estimarea cererii

- trebuințele, dorințele, gusturile și preferințele

- puterea de cumpărare

- voința de cumpărare

Anticiparea reacției competiției Stabilirea cotei de piață Strategia prețurilor Corelarea prețului cu elementele mixului de marketing

Strategia de preț:

Prima problemă: stabilirea orizontului de timp al strategiei de preț - pe termen scurt - pe termen mediu - pe termen lung

FACTORII DE INFLUENȚĂ:

Factorii endogeni - obiectivele generale ale firmei - cota de piață de atins - costurile produsului/ serviciului - rentabilitatea firmei - specificitatea produselor/ serviciilor

FACTORII DE INFLUENȚĂ:

Factorii exogeni

- percepția prețurilor de către consumatori

- reacția concurenței

- cadrul legal în domeniu

- inflația

- veniturile reale ale cumpărătorilor

Strategii:

Strategia prețului înalt

- valorifică unicitatea unor produse/servicii

- segmentarea pieței în funcție de criterii economice și controlabile

- firma poate reduce prețul inițial dacă reacția pieței este nefavorabilă

- generează profit

- echilibrarea cu eforturile de investiții ale firmei în capacitatea de producție

Strategia prețului de penetrare pe piață

- sensibilitate mare a cererii în funcție de preț

- reduceri substanțiale ale costurilor prin producția de masă

- puternică și păgubitoare competiție pe piață

- puterea de absorbție a pieței este redusă

Politica prețurilor:

Componentă a politicii de preț Rabaturi

- oferite intermediarilor

- pentru cantitățile cumpărate

- pentru momentul și cuantumul achitării facturilor

- pentru activități promoționale

Prețuri în funcție de poziția geografică a clienților

- prețuri de livrare uniforme

- prețuri de livrare zonale

Preț unic versus prețuri variabile Prețuri în funcție de gama de produse sau servicii Politica revânzărilor și menținerea unui nivel constant al prețului final Politica garanțiilor față de declinul prețului Prețuri orientate după competiție

- alinierea la prețurile firmelor concurente

- sub nivelul concurenței

- peste nivelul concurenței

Prețuri psihologice

- prețul impar

- prețul tradițional

- prețul de prestigiu

CURS 8 MARKETING

POLITICA DE DISTRIBUȚIE

Participanții la procesul de distribuție:

Participanții primari

- producători

- angrosiști (de tip cash&carry, jobberi de raft, distribuitori din camion, agenți consignatari, comisionari, brokeri, case de licitație)

- detaliști (operatori de magazine independente și/sau lanțuri de magazine)

Ofertanții de servicii funcționale

- transport

- depozitare

- asamblare

- preluare și onorare comenzi

- sortare

- servicii de merchandising

Furnizorii de servicii de sprijin

- servicii financiare și de asigurări

- servicii de comunicare

- servicii de cercetări de marketing și consultanță

- servicii de promovare

Dimensiunile canalului de marketing:

Lungimea canalului = numărul de niveluri intermediare pe care le parcurg mărfurile de la producător la utilizatorul final

Lățimea canalului = numărul unităților prin care se asigură distribuirea unui produs în cadrul fiecărei faze a rutei de distribuție

Adâncimea canalului = măsura aproprierii distribuitorului de punctele efective de consum

Tipuri de canale:

Distribuția pe piața internă

-producător – consumator

-producător – intermediar – consumator

-Producător – interm. – interm. – cons.

Distribuția internațională

-Canale fără intermediari

-Canale scurte

-Canale lungi

Motivele existenței intermediarilor:

Funcțiile îndeplinite

-Funcții tranzacționale

-Funcții de natură logistică

-Funcții de facilitare

Reducerea numărului contactelor necesare Avantajele specializării

STRATEGIA DE DISTRIBUȚIE:

Elaborarea strategiei de distribuție Identificarea cerințelor clienților privind nivelul serviciilor de distribuție:

- facilitatea spațială

- mărimea lotului

- timpul de așteptare

- varietatea produselor

Stabilirea obiectivelor strategiei de distribuție Determinarea variantelor de strategii de distribuție Evaluarea variantelor strategice și selectarea celei mai adecvate Variantele strategiei Numărul canalelor utilizate:

- un singur tip de canal

- multimarketing (marketing multicanal)

Dimensiunile canalului:

- distribuția directă

- distribuția prin canale scurte

- distribuția prin canale lungi

Amploarea distribuției:

- distribuție extensivă

- distribuție selectivă

- distribuțieexclusive

Gradul de participare a firmei:

- distribuția prin aparatul propriu

- distribuția prin intermediari

- distribuția prin aparatul propriu și prin intermediary

Gradul de control:

- control total

- control ridicat

- control mediu

- control scăzut

- control inexistent

Gradul de elasticitate a aparatului de distribuție:

- flexibilitate ridicată

- flexibilitate medie

- flexibilitate scăzută

Logistica mărfurilor:

- modul de condiționare și livrare

- sistemul de aprovizionare

- transportul mărfurilor

Operaționalizarea strategiei Selectarea intermediarilor

Motivarea intermediarilor (recompensa, constrângerea, legitimitatea, cunoștințe speciale, referințele)

Evaluarea membrilor canalului

CURS 9 MARKETING

POLITICA DE PROMOVARE

Definiție:

permanentă și complexă comunicare cu mediul extern, cu piața, care presupune o informare atentă a consumatorilor potențiali și a intermediarilor, acțiuni specifice de influențare a comportamentului de cumpărare și de consum, de sprijinire a procesului de vânzare.

Sursa de comunicație – cerințe:

Puternică Atrăgătoare Credibilă

Sistemul de comunicație:

Sursa de informație Mesajul Canalul de difuzare a mesajului Destinatarul

Sistemul de comunicație cu dublu sens:

Emițător Codificarea Mesajul Media Decodificarea Receptorul

Feedback-ul Elementul perturbator (zgomotul)

Structura activității promoționale:

Publicitatea Promovarea vânzărilor Relațiile publice Utilizarea mărcilor Manifestările promoționale Forțele de vânzare

PUBLICITATEA:

Cuprinde toate acțiunile care au drept scop prezentarea indirectă (nepersonală) – orală sau vizuală – a unui mesaj în legătură cu un produs, serviciu, marcă sau firmă de către orice susținător (plătitor identificat)

Formele publicității:

În funcție de obiect:

-Publicitate de produs (informare, condiționare, comparativă, de reamintire)

-Publicitate de marcă

-Publicitate instituțională

După natura obiectivelor urmărite:

-Publicitate comercială

-Publicitate corporativă (creșterea valorii sociale a organizației)

-Publicitate social-umanitară (promovarea cauzelor social-umanitare, ONG)

După aria geografică:

-Publicitate locală

-Publicitate regională

-Publicitate națională

-Publicitate internațională

După natura publicului țintă:

-Publicitate orientată către consumatorii finali

-Publicitate orientată către mediile profesionale și de afaceri

După tipul mesajului difuzat:

-Publicitate factuală (reliefarea caracteristicilor clare ale produsului)

-Publicitate emoțională (exploatarea unor trăsături și resorturi emoționale ale individului)

După efectul intenționat:

-Cu acțiune directă

-Cu acțiune întârziată

După sponsor:

-Producător

-Intermediar

-Alți agenți economici

În funcție de influența exercitată asupra cererii:

-influența cererii primare

-Influența unei cereri selective

Mediile de transmitere a mesajelor:

Presa (cotidiană, periodică)

Radioul Televiziunea Cinematograful Publicitatea exterioară Publicitatea prin tipărituri Publicitatea gratuită

PROMOVAREA VÂNZĂRILOR:

Ansamblu de tehnici prin care se urmărește „îmbogățirea” ofertei prin adăugarea unei valori suplimentare la nivelul produsului, al prețului și al distribuției, pe o perioadă limitată de timp, ținând seama de obiectivele comerciale ale întreprinderii și cu scopul de a câștiga un avantaj temporar față de concurență.

Cuprinde:

Reducerea prețurilor Vânzări grupate Concursuri promoționale Publicitatea la locul vânzării Merchandising Cadouri promoționale

RELAȚIILE PUBLICE:

Cultivarea unor contacte directe, realizate consecvent și sistematic, cu diferite categorii de public, cu persoane influente din conducerea altor întreprinderi din țară sau străinătate, cu mass media, cu reprezentanți ai puterii publice, lideri de opinie, în scopul obținerii sprijinului acestora în efortul de păstrare și dezvoltare a intereselor sale.

Obiectiv principal:

De a instaura, în rândul unei părți cât mai mari a publicului, un climat de încredere în firma respectivă, în capacitatea ei de a satisface trebuințele și exigențele diferitelor categorii de consumatori.

Mijloace utilizate:

Editarea de broșuri și jurnale de întreprinderi Organizarea de manifestări: congrese, colocvii, seminarii Acordarea de interviuri Publicarea de articole Crearea și difuzarea de filme Înființarea de fundații Inițierea și susținerea diverselor opere filantropice și de caritate Participarea la diverse acțiuni sociale și de interes public Lansarea de știri Organizarea unor conferințe de presă, dejunuri și cocktailuri oficiale Întâlniri cu reprezentanți ai mass media

UTILIZAREA MĂRCILOR:

Perceptibilitate ridicată Omogenitate Distincție Putere de evocare Personalitate Notorietate

MANIFESTĂRI PROMOȚIONALE:

Organizarea de pavilioane sau standuri proprii la târguri, expoziții și saloane Organizarea unor expoziții itinerante Prezențe la „zile tehnice”

STRATEGII PROMOȚIONALE:

Obiectivele activității promoționale

-Strategia promovării imaginii globale a întreprinderii

-Strategia promovării exclusive a produselor

-Strategia de extindere a imaginii întreprinderii

Modul de desfășurare în timp

-Strategia activității promoționale permanente

-Strategia activității promoționale intermitente

Rolul activității promoționale

-Strategia ofensivă

-Strategia defensive

Poziția față de structurile pieței

-Strategia concentrată

-Strategia diferențiată

-Strategia nediferențiată

Sediul activității promoționale

-Cu forțe proprii

-Prin instituții specializate

DETERMINAREA BUGETULUI PROMOȚIONAL:

Stabilirea unui procent din CA

„tot ceea ce întreprinderea își poate permite”

Comparativ cu cel al concurenților Analiza obiectivelor

Experimente de marketing