Curs 1_Igiena AML1

8/18/2019 Curs 1_Igiena AML1

1/16

IGIENA - COMPONENTĂ DE BAZĂ A PROFILAXIEI

Obiective educaţioa!e - la sfârşitul capitolului studentul va putea să:

1. Definească Igiena ca şi componentă de bază a profilaxiei şi să conştientizeze rolul

asistentului medical în igiena mediului

2. Definească şi caracterizeze conceptul de sănătate şi a bolii ca proces.

. Definească profilaxia! să ierar"izeze şi să coreleze nivelele profilaxiei cu măsurile

preventive adecvate.

#. Identifice pericolele din unită$ile sanitare.

%. Definească infec$iile nosocomiale şi să explice lan$ul de transmitere a acestora.

&. 'numere şi analizeze factorii etiologici şi predispozan$i ai infec$iilor nosocomiale

IGIENA" considerată disciplina de bază a medicinei preventive! se ocupă de păstrarea şi

promovarea #ĂNĂTĂ$II% 'a studiază ac$iunea factorilor de mediu asupra sănătă$ii

popula$iei! în vederea prevenirii îmbolnăvirilor! a $inerii sub control a riscurilor de mediu! a

scăderii expunerii la factorii de risc a popula$iei prin eforturi concertate ale societă$ii şi

sc"imbarea comportamentului oamenilor.(onceptul de I)I'*+ a evoluat considerabil în ultimele decenii de la un model

individual! centrat asupra ac$iunii fiecărei persoane luată individual! spre un model axat pe

comunitate şi participarea diferi$ilor săi membri într,o ac$iune colectivă. (a urmare! c"iar

denumirea disciplinei a cunoscut în timp modificări cum sunt cea de -ănătatea mediului sau

de edicina mediului. /rebuie subliniat că aceste denumiri nu se exclud reciproc ci doar

subliniază obiectivul asupra căruia a fost focalizată aten$ia la un moment dat pe plan mondial

şi dinamica în timp a rela$iei mediu,organism. +stfel! modificările profunde 0în sens negativale calită$ii mediului care s,au produs în era industrializării au contribuit la lansarea

termenului de Sănătatea mediului care urmăreşte prevenirea îmbolnăvirilor prin

managementul mediului înconurător şi sc"imbarea comportamentului oamenilor în vederea

reducerii expunerii la factorii de risc. /ermenul de Medicina mediului este utilizat în prezent

în maoritatea statelor industrializate sugerând recunoaşterea existen$ei unei patologii legate

de noua calitate a mediului înconurător.


2/16

&% Ro!u! a'i'tetu!ui (edica! ) '**tatea (ediu!ui

-ănătatea mediului fiind în concordan$ă deplină cu valorile profesiei de asistent medical!

în ceea ce priveşte prevenirea îmbolnăvirilor! asistentului medical îi revine un rol esen$ial în

evaluarea şi abordarea problemelor de sănătate a mediului.

3ncă din primii ani ai acestei profesii! a fost observat impactul unui mediu sănătos asupra

sănătă$ii indivizilor! familiilor! comunită$ii şi popula$iei şi s,a recunoscut rolul asistentului

medical în controlul influen$ei factorilor de mediu 0calitatea aerului şi a apei! produse

alimentare! salubritate! cură$enie! produse c"imice! pesticide! reziduuri! etc. asupra sănătă$ii.

3ntrucât conservarea şi îmbunătă$irea mediului au devenit din ce în ce mai importante pentru

supravie$uirea omului şi bunăstarea sa! (onsiliul Interna$ional de *ursing 0I(* , /"e

International (ouncil of *ursing a publicat în 145& o declara$ie de pozi$ie! 67olul asistentei

în protec$ia mediului8 0The Nurse’s Role in Safeguarding the Human Environment . +vând în

vedere că asistentele se confruntă sistematic cu boli! cum ar fi: astm! alergii! emfizem!

infertilitate! cancer! boli cardio,vasculare etc.! care sunt cauzate şi9sau agravate de

contaminan$i din mediu! ele trebuie să fie preocupate de problemele legate de degradarea

mediului ca urmare a activită$ii umane! de modul în care aceasta afectează sănătatea cât şi de

modul în care efectele negative pot fi evitate şi de implementarea strategiilor de atenuare a

impactului negativ al produselor utilizate în îngriirea sănătă$ii şi a deşeurilor medicale asupra

mediului. rin urmare! este important ca asistentele medicale să recunoască şi să abordeze

pericolele din mediu 0biologice! fizice! c"imice! radiologice care le afectează pe ele însele!

pacientii sau comunitatea în ansamblu! iar cadrele didactice care se ocupă de pregătirea

asistentelor medicale trebuie să se asigure că aceste competen$e sunt cuprinse în curricula de

învă$ământ 0atât pentru pregătirea de bază cât şi pentru cea avansată.

+ceastă declara$ie de pozi$ie a fost inclusă în recomandările (omisiei Institulului de

edicină 0I; privind consolidarea sănătă$ii mediului în practica asistentei medicale publicată în 144% în raportul Nursing, Health and the Environment şi a stat la baza elaborării

în 2


3/16


4/16

@ltima parte a defini$iei! nega$ia! subliniază că sănătatea înseamnă mai mult decât absen$a

bolii sau a infirmită$ii. +stfel! ea îndeamnă spre progres continuu! în vederea promovării stării

de sănătate.

-c"imbările profunde a calită$ii mediului survenite în ultimele decenii au făcut ca

no$iunea de sănătate să fie legată şi de o stare de bine ecologică. +stfel! sănătatea implică nu

doar o deplină dezvoltare a poten$ialului uman în condi$iile unei economii adecvate şi

prospere ci şi în condi$iile unui mediu viabil şi a unei colectivită$i de convivi amabilă.

(oncordant cu aceasta! ;- defineşte sănătatea comunitară! subliniind rela$ia dintre

comunitate şi sănătatea indivizilor.

#**tatea co(uita* este procesul prin care membrii unei comunită$i! geografice sau

sociale! conştien$i de apartenen$a lor la acelaşi grup sau colectivitate! reflectă împreună asupra

problemelor de sănătate! exprimă nevoile prioritare şi participă în mod activ la punerea în

aplicare! desfăşurarea şi evaluarea activită$ilor care sunt cele mai în măsură să răspundă

acestor priorită$i. De aici derivă câteva consecin$e practice importante:

7esponsabilitatea crescută a indivizilor! familiilor şi comunită$ii în fa$a riscurilor şi a

comportamentelor dăunătoare care cauzează problema de sănătate. articiparea întregii comunită$i în managementul sănătă$ii individuale şi colective! rezolvarea problemelor de sănătate necesită o abordare pluridisciplinară şi

multisectorială.Dacă definirea no$iunii de sănătate este dificilă! de,iiea bo!ii este şi mai dificilă. *u

există criterii unanim acceptate pentru definirea bolii. -ănătatea şi boala fiind parte integrantă

a vie$ii! a proceselor biologice şi a interac$iunii cu mediul înconurător! în general! boala este

definită ca o entitate opusă sănătă$ii. 'a cuprinde efectul negati datorat unei tulburări sau

dizarmonii a unui sistem, la orice niel (molecular, fizic, mental, emoţional ...), de la

statusul fiziologic sau morfologic considerat normal, echilibrat sau armonios' utem vorbi

implicit despre perturbarea homeostaziei 0din limba greacă! homois A aceeaşi şi stasis A

stare , reprezintă în biologie proprietatea unui organism de a men$ine! în limite foarte

apropiate! constantele mediului său intern.

-ub aspect medical! boala trebuie considerată mai degrabă un proces decât o stare!

dezvoltarea unei boli având loc în etape separate. Bără tratament! boala evoluează după o serie

de etape care caracterizează evolu#ia ei naturală. (ând recurgem la o interven$ie terapeutică

istoria naturală se modifică! rezultând o evolu#ie clinică a $olii.

Bigura 1.1 reprezintă sănătatea şi boala ca proces care se derulează în timp printr,o serie

de etape.


5/16

Big. 1.1 'volu$ia clinică a bolii

După contactul cu agentul etiologic 0infec$ios sau non,infec$ios! există un punct teoretic

de la care boala este declanşată. -imptomele pot apărea în câteva secunde 0ca în anafilaxie

sau după o perioadă mai îndelungată! numită de laten#ă! în cazul agen$ilor non,infec$ioşi! sau

de incu$a#ie pentru agen$ii infec$ioşi. +ceastă perioadă prodromală 0pre,clinică poate să

dureze c"iar mai mul$i ani 0cum se întâmplă în anumite tipuri de cancer. După apari$ia

primelor simptome boala trece în faza clinică! fără interven$ie evolu$ia fiind spre vindecare!

agravare sau deces.

De obicei simptomele sunt interpretate de pacient ca manifestare a unei boli ceea ce îl

determină să solicite îngriire medicală. Ca scurtă vreme după stabilirea unui diagnostic! este

instituit de obicei un tratament! iar rezultatele pot fi constatate imediat sau pe termen lung.

Dacă evolu$ia clinică a bolii este nesatisfăcătoare sau neaşteptată! se poate recurge la un alt

diagnostic şi la modificarea tratamentului! aşa cum indică în figura 1.1 linia curbă punctată.

1% De,iiea .i caactei/aea coce0tu!ui de 0o,i!a2ie

!rofila"ia sau preven$ia reprezintă totalitatea măsurilor care izează păstrarea

sănătăţii, restabilirea sănătăţii atunci c#nd este afectată şi reducerea suferinţei şi stresului .

Ideal! profilaxia are loc înainte ca o persoană să contracteze boala! de aceea programele de

preven$ie se adresează adesea persoanelor sănătoase din popula$ia generală. entru

conceperea unor astfel de programe trebuie să considerăm boala ca un aisberg: pentru fiecarecaz care se prezintă la medic este posibil ca multe alte persoane să fie într,un stadiu preclinic!


6/16

iar şi mai mul$i oameni din comunitate să prezinte factori de risc lega$i de afec$iunea

respectivă. 3n consecin$ă putem face o iea3i/ae a ţite!o profilaxiei care urmăreşte:

àsă 0evi* riscurile de expunere la agentii cauzatori de boală

à

să e't45* riscurile expuneriiàsă ideti,ice şi să tate/e pe cei bolnavi

(onceptul de profilaxie este cel mai bine definit în contextul ive!ui!o 0o,i!a2iei!

denumite tradi$ional profila(ia primară, secundară "i ter#iară. @n al patrulea nivel! denumit

profila(ie primordială! a fost adăugat mai târziu. Bigura 1.2 prezintă legătura între etapele

istoriei naturale şi evolu$iei clinice a bolii şi nivelurile succesive ale preven$iei! existând

strategii de profilaxie diferite în func$ie de stadiul de evolu$ie al bolii. Dacă primele două

etape ale preven$iei sunt specifice medicinei preventive! ac$iunile din cadrul profilaxiei

secundare şi ter$iare constituie preocupări ale medicinei curative. 'vident! între specialiştii

celor două domenii trebuie să existe un sc"imb permanent de informa$ii.

Big. 1.2 'volu$ia unei boli şi cele patru niveluri ale profilaxiei

!rofila"ia primordială$ vizează comunitatea în ansamblu sau grupuri selectate şi constă

în ac$iuni şi măsuri care in"ibă apari$ia factorilor de risc 0de mediu! economici! sociali!

comportamentali! culturali etc! în scopul de a îmbunătă$i starea generală de sănătate. +şadar!

la acest nivel al profilaxiei măsurile se adresează determinan$ilor sănătă$ii. -c"imbarea

politicilor sociale! îmbunătă$irea reformelor sanitare şi economice! ameliorarea condi$iilor de


7/16

igienă! promovarea unui stil de via$ă sănătos sunt câteva exemple pentru crearea de

comunită$i sănătoase.

!rofila"ia primară: constă în măsuri luate înainte de declanşarea bolii! care elimină

posibilitatea ca factorul de risc9agentul etiologic să producă vreodată boala. revenirea

aparitiei unei boli se poate realiza prin măsuri de promovare a sănătă$ii generale şi de

protec$ie specifică.

ăsurile de promovare a sănătă$ii generale cuprind: educa$ie sanitară! modificarea

mediului! interven$ii nutri$ionale! sc"imbarea stilului de via$ă.

ăsurile de protec$ie specifică cuprind: imunizare şi seroprofilaxie! c"imioprofilaxie!

protec$ia la locul de muncă! siguran$a medicamentelor şi a alimentelor! controlul pericolelor

din mediu.

;- a recomandat următoarele a$ordări pentru preven$ia primară a bolilor cu factorii de

risc cunoscu$i:

, Strategii popula#ionale )de masă* , îndreptate spre întreaga popula$ie! indiferent de

nivelul de risc individual., Strategii orientate spre grupurile cu grad ridicat de risc , necesită detectarea

persoanelor cu risc special.

!rofila"ia secundară: urmăreşte oprirea bolii odată declanşată în stadiul incipient şi

prevenirea complica$iilor. rin teste screening sau programe de depistare boala este detectatăîntr,un stadiu precoce! înainte de apari$ia primelor simptome 0perioada de laten ă9incuba ie!ț ț

terapia fiind realizată cu costuri mai mici şi o rată de succes mai bună.

!rofila"ia terţiară: se adresează pacien$ilor în stadiu avansat de boală şi urmăreşte

limitarea sau întârzierea impactului bolii 0apari$ia deficien$elor şi a dizabilită$ilor! afectarea

longevită$ii şi a calită$ii vie$ii precum şi adaptarea şi reabilitarea pacien$ilor la condi$iile

iremediabile 0reinser$ia pacientului în familie! societate! loc de muncă.

De.i toate 'ut i(0otate" 0o,i!a2ia 0i(odia!* .i cea 0i(a* au cea (ai (aecotibuţie !a a'i5uaea 't*ii de '**tate .i de bie a )te5ii 0o0u!aţii% Pe (*'ua

ava'*ii de !a ive!u! 0o,i!a2iei 0i(odia!e '0e 0o,i!a2ia teţia* 'cade u(*u! de

bee,iciai" ia 'ub a'0ect ecoo(ic" co'tui!e ce'c eo(%


8/16

IGIENA #PITALICEA#CĂ

I)I'*+ -I/+CI('+-(E implică un ansamblu de comportamente ce trebuiesc

respectate în activitatea medicală şi care urmăresc un singur obiecti: siguran$a pacien$ilor şi a

personalului medical prin evitarea pericolele care pot fi întâlnite în unită$ile de îngriire! înspecial a propagării microorganismelor şi apari$iei infec$iilor nosocomiale.

Pici0a!e!e cate5oii de i'cui di uit*ţi!e 'aitae

ericolele din diversele sectoare de îngriire a bolnavilor pot fi cauzate de factori c"imici!

biologici! fizici şi psi"ologici. 7iscurile de interes specific pentru asisten$a medicală sunt:

F %iscul infecţios & principalul factor de risc al mediului spitalicesc! amenin$ă atât personalul medico,sanitar cât şi pacien$ii prin:

, agen$i patogeni cu transmitere sanguină G leziunile produse de ace contaminate şi alte

dispozitive ascu$ite folosite în unită$ile de asisten$ă medicală au fost asociate cu transmiterea

de peste 2< de agen$i patogeni! dintre care virusurile "epatitei H şi ( sau >I reprezintă cel

mai mare risc., al$i agen$i microbieni proveni$i de la pacien$i contagioşi 0/H(! rueola! gripa! etc. sau

din mediul spitalicesc.


9/16

' %iscul to"ic. 3n unită$ile de îngriire a sănătă$ii sunt utilizate o gamă largă de produse

c"imice care afectează în special personalul medico,sanitar: +cestea pot include antiseptice şi

dezinfectante! reactivi utiliza$i în laboratoare! detergenti de cură$are! gaze anestezice! c"iar şi

unele medicamente administrate pacien$ilor pot fi dăunătoare pentru personal! dacă nu sunt

manipulate în mod corespunzător.

, ga%ele de aneste%ie afectează personalul care este expus în mod cronic la mici cantită$i

de gaz anestezic în sălile de opera$ie. +ceste gaze actionează asupra -*(! rinic"iului!

ficatului! "epatita toxică la "alotan fiind o boală profesională recunoscută. -tudiile efectuate

au aratat o prevalen$ă crescută a cefaleei la anestezişti şi infirmiere din sălile de opera$ie., Medicamentele antineopla%ice manipulate de personalul sanitar din serviciile de

oncologie şi nu numai! pot interfera cu materialul genetic producând muta$ii în celulele

somatice sau sexuale. După ce în anii =< s,a dovedit la animale carcinogenicitatea unor medicamente antineoplazice! s,a pus sub semnul întrebării siguran$a personalului expus la

aceşti agen$i. -tudii ulterioare au arătat creşterea numărului de abera$ii cromozomiale la

farmacişti şi asistente medicale care au in"alat aerosoli sau au preparat solu$ii inectabile cu

citostatice. 7iscul crescut de leucemie a fost raportat la asistentele medicale din sec$iile de

oncologie! iar o analiză recentă a 1# de studii a descris asocierea dintre expunerea la

medicamente anti,neoplazice şi efecte adverse asupra reproducerii: creşterea frecven$ei

avorturilor! malforma$ii congenitale în func$ie de durata expunerii! greutate mică la naştere şiinfertilitate.

, Mercurul are un număr surprinzător de utilizări în sectorul de îngriire a sănătă$ii. 3n unită$ile

medicale! mercurul poate fi găsit în instrumente medicale 0cum ar fi termometre! tensiometre!

tuburi gastro,intestinale! tuburi de dilatare şi de alimentare! în substanțe c"imice de

laborator! produse farmaceutice 0cum ar fi vaccinurile şi picături pentru oc"i9nas! amalgam

dentar şi! de asemenea! în ec"ipamentele electrice şi electronice 0cum ar fi bateriile şi becurile

fluorescente. ercurul este omniprezent în unită$ile de îngriire a sănătă$ii. -pargereadispozitivelor care con$in mercur şi depozitarea necorespunzătoare contaminează atât mediul

din interiorul institu$iei cât şi mediul înconurător! conducând de multe ori la expunerea

personalului a pacien$ilor şi a comunită$ii. entru eliminarea acestui risc 'e eco(ad*

, optarea pentru produse care nu con#in mercur, ori de c+te ori este posi$il şi

, inter%icerea eliminării de"eurilor care con#in mercur pe flu(ul de"eurilor care se

incinerea%ă sau la canali%are.

3n cazul scurgerilor de mercur:

☞ 3ndepărta$i to$i pacien$ii! în special copiii! de zona respectivă.


10/16

☞ entru a minimiza evaporarea mercurului! opri$i orice sursă de încălzire şi porni$i aerul

conditionat.

☞+erisi$i zona prin desc"iderea ferestrelor şi $ine$i,le desc"ise cât mai mult posibil.

☞ *u atinge$i mercurul şi cură$a$i zona.

☞ ambala$i separat reziduurile de mercur şi materialele utilizate la cură$area zonei 0inclusiv

mănuşile şi elimina$i,le pe filiera deşeurilor toxice.

F genti alergizanţi şi iritanţi : 7eac$iile alergice includ senza$ia de mâncărime la nivelul

pielii! afec$iuni la nivelul nasului! sinusurilor şi oc"ilor! apari$ia astmului bronsic şi c"iar

şocul anafilactic. Bormalde"ida! glutaralde"ida! oxidul de etilenă utilizate pentru sterilizarea

la rece au puternice proprietă$i iritante asupra oc"ilor! mucoasei respiratorii şi tegumentelor şi

pot induce astmul bronsic! eczeme alergice de contact! tuse! dureri toracice! cefalee. Diferite

tipuri de detergen$i şi antiseptice pot sta la originea a numeroase dermatite de contact iritative

sau alergice. ănuşile pot produce alergii urticariene la latex.

F !ericolele fizice obişnuite! reprezentate de căldură! zgomot! vibra$ii! pot fi întâlnite în

exces în unele servicii de îngriire a sănătă$ii! iar riscul de expunere la radiaţii ionizante este

prezent în special în serviciile de radiodiagnostic şi radioterapie.

F actori ergonomici , ozi$iile vicioase în timpul lucrului dar mai ales ridicarea şi

transportul pacien$ilor reprezintă principalul factor de risc pentru suprasolicitarea osteo,

musculo,articulară a personalului de asisten$ă medicală. Durerile de spate sunt frecvente în

cazul în care asistentul medical nu este instruit în mod corespunzător sau nu sunt disponibile

dispozitive de ridicare adecvate.

F ccidentele de muncă G alunecări! răniri! în$epături de ac! electrocutare! etc.

F %iscuri psiho&sociale cauzate de factori suplimentari de stres precum:

, unca în sc"imburi! ritmul de lucru! munca de noapteJ, iolen$a din partea publicului 0mai ales în serviciile de urgen$ă şi psi"iatrieJ, 7ela$iile cu colegii.

I,ecţii!e o'oco(ia!e


11/16

6ita'0ita!ice.ti" iato5ee" a'ociate )5i7ii!o (edica!e8

;rdinul inistrului -ănătătii nr. 41& din 2


12/16

Integritatea celor trei verigi ale lan$ului epidemiologic este condiţia esenţială pentru

transmiterea procesului infectios% +cestea cuprind:

&% #u'a de i,ecţie 6e/evou! de 5e(ei8

A% i,ecţii!e edo5ee 6auto-i,ecţii!e8 se produc cu flora proprie pacientului % 0flora

comensală.

B% ) i,ecţii!e e2o5ee 6)cuci.ate8" se produc cu germeni ce provin de la :

, alţi oameni, bolnavi sau purtători sănătoşi de germeni! din unită$ile sanitare: pacien$i!

personal medico,sanitar! de îngriire! înso$itori ai bolnavilor! vizitatori! elevi şi studen$i

stagiari

, infrastructura spitalului & sistemul de aer conditionat 0Cegionella! pere$ii construc$iei

0+spergilus! etc.

+% Ca!ea de ta'(itee9

A% : i,ecţii!e e2o5ee transmiterea se poate face pe următoarele căi! în func$ie de sursa

de contaminare sau de rezervorul de germeni:

– Pi cotact & care poate fi direct între sursă 0sânge! secre$ii! etc. şi pacient9personal

sau indirect 0transmitere ncrucisată prin intermediul unui suport: mâinile personalului!

obiecte! aparate! instrumente! lenerie de corp şi de pat! vesela! alimente! medicamente! etc. J

– Pi 0ic*tui ; secre$ii nazo,faringiene şi bronşice cu diametrul L%Mm. 3n acest caz

sursa de germeni este foarte aproape 0până la 1,1!%m.

– Pe ca!e aeia* , este vorba de microrganisme rezistente în mediu care pot aunge la

distan$ă! fiind purtate de curen$ii de aer pe nuclei de picături! particule fine de praf! aerosoli

foarte fini 0N%Mm. ot afecta pacien$ii foarte susceptibili 0pacientii din sala de opera$ie! sau

cei cu deprimare imunologică severă. +paratele de ventila$ie mecanică pot fi surse de astfel

de aerosoli contamina$i.B% : i,ecţii!e edo5ee 6autoi,ectie8% +numite 5e'tui iva/ive pot deplasa germenii

proprii dintr,un loc unde sunt inofensivi spre un altul unde se multiplică diferit şi devin

patogeni.

1% O5ai'(u! ece0to - *ota de gravitate este dată de re%isten#a scă%ută la infec#ie a

unor categorii de bolnavi. -rupul ulnerabil este format mai ales din bolnavi spitaliza$i cu

de%echili$ru ntre flora proprie, autohtonă "i flora supraadăugată din unită#ile medicale !

dezec"ilibru favorizat în principal de utili%area nediscriminatorie a anti$ioticelor "i de spitali%are ndelungată. Blora rezidentă constituie o veritabilă barieră bacteriană care


13/16

consolidează apărarea imunitară a individului proteându,l împotriva germenilor patogeni.

După circa % zile de spitalizare se produce o sc"imbare în flora obişnuită a pacientului.

Factoi etio!o5ici

Blora incriminată în apari$ia infec$iilor nosocomiale şi reprezentată prin bacterii! virusuri!

fungi! protozoare! este dominată de 5e(ei di (ediu! '0ita!ice'c" (a7oitatea

codiţioat 0ato5ei 6o0otui.ti8" da .i 0ato5ei" ,oate e/i'teţi !a atibiotice .i

'ub'taţe ati'e0tice" ,oate a5e'ivi%

e primul loc se situează stafilococii! urma$i de germenii gram,negativi: 'sc"eric"ia (oli!

seudomonas aeruginosa 0iocianic! roteus! Olebsiela.

ai rar! agen$ii etiologici responsabili sunt reprezenta$i de:

- bacterii ca enterococul! streptococul beta,"emolitic! -"igella! -almonella!

?cobacterium tuberculosis! anaerobi 0clostridiile!- virusurile "epatitei + şi H! rueolei! varicelei! adenovirusuri! enterovirusuriJ- fungi: (andida albicans! +spergillusJ- protozoare: neumoc?stis cariniJ

Infec$iile nosocomiale 'ut de obicei 0o!i(icobie! infec$ia monomicrobiană fiind

foarte rară 0de obicei infec$iile plăgilor operatorii cu stafilococ.

Icideţa a5eţi!o i(0!icaţi e'te '0eci,ic* di,eite!o 'ecţii9 '. coli! în sec$iile de nou,

născu$i! de sugariJ streptococul beta,"emolitic! în spitale de copiiJ '. coli! proteus!

pseudomonas 0piocianic în sec$iile de urologie! de arşiJ stafilococul în sec$iile de ortopedie.

Factoi 0edi'0o/aţi

. actori ce ţin de bolna

@nii pacien$i sunt la risc mai mare de a contracta o infec$ie nosocomială. +ceştia sunt

pacien$ii cu:

Bo!i coice9 diabet! insuficien$a renală! insuficien$a "epatică! incontinen$a urinară!

imunodepresie 0aplazie medulara! leucopenie! leucemie! cancer! -ID+

Au(ite a,ecţiui acute cae (otivea/* '0ita!i/aea9 politraumatisme! arsuri extinse!

afec$iuni viscerale acute.

#tae utiţioa!* 0etubat* - Denutri$ia este un factor predispozant important pentru

toate localizările infec$iilor! iar obezitatea favorizează abcesele parietale post,operatorii.


14/16

/. actori ce ţin de metodele de diagnostic şi tratament

Iteveţii!e c3iu5ica!e% Infec$iile postoperatorii reprezintă complica$ia cea mai

frecventă a interven$iilor c"irurgicale şi una dintre infec$iile nosocomiale cel mai des întâlnite!

cu consecin$e care pot fi deosebit de grave. 7iscul de infec$ie postoperatorie depinde de

factori care $in de pacient 0vârste extreme! denutri$ie! obezitate! imunodepresie! diabet!

factori care $in de interven$ia practicată 0tipul şi durata interven$iei! urgen$a! de experien$a

c"irurgului şi comportamentul personalului. (u toate că nu se poate interveni asupra tuturor

acestor factori de risc! unele măsuri şi,au dovedit eficacitatea 0aplicarea măsurilor stricte de

igienă în blocul operator! pregătirea preoperatorie a pacientului G duş antiseptic în diminea$a

de dinaintea interven$iei! depilarea! spălarea şi antiseptizarea zonei de incizie! scăderea duratei

spitalizării prin realizarea explorărilor preoperatorii în ambulator.

Acte iva/ive9 endoscopie! dializă! sonda urinar! intuba$ia9ventila$ia! drena! perfuzia!

alimenta$ie parenterală! punc$ii! cateterism venos.

+cestea manopere sunt mai frecvente în sec#iile de reanimare "i terapie inten%ivă! ceea ce

explică inciden$a crescută întâlnită în aceste servicii.

Tata(ete cae 'cad e/i'teţa !a i,ecţii9 corticoterapie prelungită! radioterapie!

c"imioterapie anticanceroasă! imunodepresive.

Serviciile de hematologie sau oncologie prezintă! din acestă cauză! un risc crescut de

apari$ie a infec$iilor nosocomiale.

0. actori ce ţin de organizarea sericiilor de *ngriire

Biecare deficien$ă în organizarea îngriirilor medicale este înso$ită de por$i de intrare

poten$iale care sunt tot atâtea ocazii de a profita din partea germenilor. Dintre acestea le

enumerăm pe cele considerate deosebit de grave! cu consecin$e maore: igiena defectuoasă a

mâinilor! dezinfec$ie şi sterilizare ineficiente! antibioterapie rău condusă! circuite defectuoase!

lipsa apei corespunzătoare cantitativ şi9sau calitativ! supra,aglomerarea spa$iilor! spitalizări de

lungă durată! personal insuficient şi cu pregătire profesională necorespunzătoare!supraveg"ere epidemiologică şi de laborator insuficienta.

Caactei'tici!e i,ecţii!o o'oco(ia!e actua!e

Infec$iile nosocomiale au apărut odată cu înfiin$area primelor unită$i de asisten$ă medicală

cu paturi şi rămân o realitate contemporană în toate unita$ile spitaliceşti din lume. 3n prezent!

infec$iile nosocomiale reflectă pe de o parte sc"imbările din ecosistemul uman: abuz deantibiotice! negliarea igienei! perturbarea raporturilor dintre agen$ii patogeni! grupuri mari de


15/16

imunosupresa$i! iar pe de altă parte modificările profunde produse în structura! ar"itectura!

ec"ipamentele din dotarea unită$ilor medicale.

%enunţarea la aplicarea seeră a normelor de igienă! odată cu succesele antibiotico,

terapiei şi falsa protecţie conferită de antibiotice! reprezintă azi o cauză importantă a

inciden$ei în creştere pe plan mondial a acestor infec$ii. -uccesele ob$inute în lupta împotriva

celor mai grave boli transmisibile sunt amenin$ate în momentul de fa$ă de faptul că

descoperirea unor antibiotice noi! eficiente! este mai lentă decât procesul de dobândire a

rezisten$ei microbiene. Dezvoltarea rezisten$ei la antibiotice la un număr tot mai mare de

bacterii amplifică importan$a acestei probleme! infec$iile nosocomiale cele mai grave având

ca etiologie microorganisme cu rezisten$ă multiplă la antibiotice! ceea ce prezintă un motiv

serios pentru reducerea consumului neustificat de antibiotice şi utilizarea corectă a acestora.

1mbătr#nirea populaţiei este înso$ită de o creştere previzibilă a prevalen$ei bolilor cronice

şi! prin urmare! a numărului de spitalizari şi a duratei acestora! împreună cu riscul de infec$ii

dobândite.

(reşterea numărului de pacien$i spitaliza$i din ce în ce mai vulnerabili 0pacien$i

imunodeprima$i! vârstnici face ca germenii condiţionat patogeni ! aparent inofensivi! să fie la

ora actuală principalii responsabili de producerea infec$iilor nosocomiale. Holnavii fragili din

punct de vedere al rezisten$ei antiinfec$ioase! care beneficiază astăzi cel mai mult de calitatea

actului medical sunt şi cei mai vulnerabili! ceea ce determină! în mod paradoxal! o scădere a

şansei lor de supravie$uire.

Cumea medicală de pretutindeni asistă la creşterea incidenţei infecţiilor de etiologie

irală! unele virusuri până nu demult necunoscute 0virusul imunodeficien$ei umane , >I!

c#t şi a infecţiilor produse de leuri .

2"istenţa secţiilor medicale noi, cu bolnavi în stare critică 0terapie intensivă!

"emodializă! oncologie şi a sistemelor de condiţionare a aerului care favorizează apari$ia

unor agenţi etiologici noi 0Cegionella reprezintă cauza noului profil al infec$iilor nosocomiale moderne! mult mai comple"e şi mai dificil de preenit şi combătut . ai recent!

la începutul anilor 2

3n urma aceastei stări de fapt! există un consens interna$ional cu privire la necesitatea

găsirii de unor solu$ii pentru prevenirea infec$iilor de spital şi! dacă este cazul! pentru a reduce

impactul asupra stării de sănătate a pacien$ilor.

#ubiecte 0etu e2a(eu! teoetic91. Defini$i şi caracteriza$i conceptul de sănătate şi boala ca proces


16/16

2. Defini$i şi caracteriza$i conceptul de profilaxie. rezenta$i principalele categorii de riscuri din unită$ile sanitare#. Defini$i infec$ia nosocomiala şi prezenta$i lan$ul de transmitere a acesteia.%. rezenta$i factorii etiologici şi predispozan$i implica$i în apari$ia infec$iilor

nosocomiale.

Documents

Curs 1_Igiena AML1