CURS NR.3

NEVOIA DE A RESPIRA

Aspectul biofiziologic al nevoii de a respira se manifesta in trei planuri: respiratiapulmonara (schimburile de gaze ?ntre mediu qi organism), respiratia celulara (procesulde transformare a glucozei in C02 9i ape, necesara obtinerii energiei) $i relatiaaparatului respirator cu releaua vasculare, nervoase, mugchi gitesuturi,

Respiratia presupune trei etape ptincipale:a. ventilalia pulmonare; influentate de:- capacitatea funqionalii a cdilor respiratofii superioare (filtrare, umidificare,

incaLire a aerului);-

migcarile ventilatorii (la care concuri mugchii respiratori);-

procesul de circulalie a aerului (tensiunea de membrane, presiuneaintrapulmonard pozitivd sau negativa;

- volumui 9i capacitatea pulmonara.

b. difuziunea si transportul gazelor la nivelul membranei alveolare,c. reglarea respiraliei, asigurate prin centrul respirator din bulb 9i chemoceptorii

de la nivelul arterelor aode $i carotida.Dimensiuni particulere

Toate nevoile fundamentale comporte trei dimensiuni:gi sociaE, care suflt influenlate de o serie de factori.

1. Dimensiunea biofiziologici:

biofi ziologice, psihologici

Tulburirile comune persoanelor varstnice (deformatiimodificari fiziologice ale aparatului respirator 9i ale sistemuluisistemului neryos, ca Si bolile cronice) fac din aceaste grupe derisc pentru problemele respiratorii.Ca asDecte des intalnite h varstnici enumerem:

a. lmobilizarea pretungitAi determina o diminuare a ratei respir4iei. Parlicipareadiafragmatice maidiminuate, asociate cu o activitate maiscizuta a mugchilor respiratoriintercostali, micsoreaze amplitudinea milcdrilor respiratorii, producdnd o oxigenaredeficitara. Pe de afta parte, imobilizarea produce sta4d 9i acumulare de secrqiibrongicecare nu pot fi expectorate datorita scaderii fo4ei musculare 9i a deprimSrii sistemuluinervos central, ceea ce face ca tuge se devind ineficientA.

b. Tusea. Este mecanismul care permite organismului de a se debarasa desecr4ii gi de ahe substante iritante; deci orice fenomen care impiedica tusea poate aveaconsecinte comiderabile. Prin acumularea secretiilor se produce obstruclia cdilorrespiratorii, marind perimlul de infeqie. Pe de alte parte, blocarea unei pad a arboreluirespirator duce la o oxigenare necorespunzetoare gi la o eliminare deficitara a produgilormetabolizali.

c. Hidntarea inadecvaE: conduce la acumqlarea de secr4ii, cu consecintelearetate mai sus.

d. Obezitatea: aledeazt respir4ia, reducand considerabil expansiunea custiitoracice (implicit a capaciteti vitale, a volumului respirator de rezervd 9i a capacit5tiireziduale) prin ingreunarea migceribr respiratorii.

muscl-scheletice,cardio-vascular, ale

populalie o grupe de

CURS NR. 3

Dimensiunea psihologiciAnxietatea, legata de stres, se reflecte in mod diferit in activitatea respiratorie

(dispnee, senzalie de sufocare etc). O rea4ie anxioasd intensd poate antrena ohiperventilatie, traduse prin mdrirea ritmului 9i amplitudinii miscdrilor respiratorii.

Dimensiunea socialia.Tabagismul gi poluantii industiali sunt factori legali de stilul 9i mediul de viata.

Daunele produse de tutun sunt cunoscute: scaderea capacitetii vitale, a capacitdtiirespiratorii 9i afectarea activitStii ciliare brongice.

b. Medicamentele. Polipragmazia predispune la disfunctii respiratorii. Principalelemedicamente incriminate sunt sedativele care, pe Enge ca scad mobilitatea muscuhra,deorime centrul resoirator din bulb.

c. Activitatea fzrb, moderatd este de nature se imbunetiteascd respiratia. Unefort fizic exagerat produc insa hiperventilatie pulmonare.

d. Exercitjite de relaxare, de controlare a respir4iei, de meditatie, pot calmastarile de tensiune responsabile adesea pentru stArile de sufocare.

Nevoia de a respira 9i imbitrdnirea

Modificerib fiziologice ale aparatului respiratot la varstnici se cer cunoscuteintrucat chiar dace nu ridica intotdeauna probleme qe dependenle, constituie totugi unfactor de risc. lmbdtr6nirea fiziologica predispune la o serie de afectiuni respiratoriidatorate diminudrii activitatii pulmonare. Problemele de dependente la o persoan6varstnice in aparente stare de sanatate devin probleme potentiale. Ele nu prezinacaractere specifice detectabile, dar sunt influentate de o serie de factori care difera de lao persoand la alta. Oe aceea, prevenirea trebuie sa ocupe un loc principal in activiiateanursei din serviciile de geriatrie, pentru cd scopul interventiilor in orice problemdpotentiaE este de a preveni aparilia sa prin acliuniaqtonome adecvate.

Probleme specifice 9i patologii asociate

Fiind stns legat de sistemele vascular, nervos 9i muscular, aparatul respiratorsuportd consecintele legate de afe4iunile gi bolile cronice ale celor trei sisteme. Astfel,boala Parkinson, hemiplegiile sau dementa (stadlul avansat) impiedice eliminareasecreliilor, prin mecanisme diferiG. Insuticienta cardiaca congestiva gi bolile crronarienegrave afecteazd schimburile gazoase la nivelul alveolelor. Bolile pulmonare obstructive(8.P.O.C., emfizemul pulmonar, brongita cronice, astrnul brongic) afecteazd cdilerespiratorii prin exces de secrelii brongice, cu modificdri ale tusei gi expectoratiei.

Alte boli ca: pneumonia, tuberculoza pulmonare, cancerul 9i embolia pulmonartagraveaz5 obstruclia brongice prin durere, oboseala, stare de curbatura.

De aceea, pentru un corect proces de nursing, se impune o bund cunoaqtere aproblemelor medicale, pentru identificarea sursei de dificultate. Culegerea sistematicdde date, analiza $i interpretarea lor se dovedesc necesare, pentru a evita acordarea deingrijiri stereotipe, neaxate pe nevoile reale ale vaIshicului ingrijit.

CURS NR, 3

NEVOIA DE A MANCA 9I A BEAFiinla umana are nevoie de hrana pentru a trei, a creste, a-Si pestra starea de

sdndtate gi a mentine homeostazia. Pentru aceasta organismul apeleaza b mecanismecomplexe: digestia, absorblia, metabolismul 9i mentinerea echilibrului hidro-electrolitic,mecanisme la care padicipe aparatul digestiv in principal, dar gi alte aparate gi sisteme.

Dlmensiuni particulareToate nevoile fundamentale, deci gi aceea de a manca.gi a bea, comporte trei

dimensiuni.1. Dimensiunea biofiziologiciIn cadrul dimensiunii biofiziologice regasim toate aspectele legate de alimentatie:

masticatia, deglutilia, digestia gi absorblia. Principalele manifesteri de independentavizeaze. o dentitie bune (sau o proteza dentard potrivitd), o stare satisfacatoare amucoaselor, o masticalie corede gi compbta, reflexe de deglutitie intacte gi o digestiecorespunzetoare. Sursele de dificuliate vor fi identificate in: dentilie incompletd saudefectuoase, afe4iuni ale maxilalelor sau ale mugchilor masticatori, afecliuni aleesofagului, exces de HCI sau deficit enzimatic.

Se va !ine, de asemenea, seama de obiceiurile alimentare care pot influentacalitativ gi cantitativ alimentele 9i lichidele ingerate. Orarul gi ritmicitatea meselor,calitatea 9i complexitatea nutritive a alimentelor, hidratarea adecvata sunt tot atatafactori de independentd. Nevoia de a manca 9i a bea este influentate de: tipul dealimentalie, echilibrul hidro-eleclrolitic, diferite altereri organice, echilibrul enzimatic Aihormonal, precum gi de imbdtranire. De rqinut inse ci diminuarea metabolismului cuvarsta duce la scederea nevoilor nutritive in cantitate, nu gi in calitate. Se apreciaze cdla verstnici metabolismul bazal sufera o scedere de 20 - 30%.

2. Dimensiunea psihologiciDintre factorii care pot duce la pierderea independentei amintim: anxietatea,

depresia, starea confuza, anorexia, polifagia de origine nervoasa. Starea afectiva 9iemoliile pot influenla gi modmca nevoia de hrana gi lichide. De asemenea, trebuie tinutseama-de felul cum clientul privegte mancatul (pl5cerp, dezgust, pedeaps5 etc).

In cadrul procesului de imbetanire gi al pierderii autonomiei, varstnicul poateneglija hrana gi hidratarea din motive deja amintite. Apatia, depresia 9i izolarea pot ducela alterari grave ale starii de nutritie. Pe de alta parte obiceiurile alimentare, tabieturile,ideile fixe despre indigestie sau constipatie, pot face dificile adoptarea unui regimalimentar nou, degi echilibrat.

3. Dimensiunea socialaObiceiurile alimentare sunt drans bgate de starea materiala 9i modul de viate al

varstnicului. Resursele financiare mai modeste, izolarea duc la o dietd ieftina dar seraciin calorii.

lntotdeauna se vor avea in vedere factori ca: nivelul de educatie, sexul, distantapand la locul de aprovizionare, starea civild, tipul de alimentalie, religia, tradilii, stareamateriaE. A se alimenta reprezintd, intr-un fel, un comporlament de socializare gi decide comunicare. Pornind de la aceste idei, in unele ldri s-a ajuns la "masa pe ro!i"

CURS NR.3

("meals on wheels", "portage du repas"), iniliative de nursing comunitar menite sdasigure hrane persoanelor varstnice, solitiare, dependente sau/gi cu venituri mici.

O alimentatie compbte 9i corecta este esenliald pentru sdndlate; imbatranind,oamenii devin mai putin toleranti 9i mai selectivi la hrane. Ei igi pestreaze obiceiurilealimentare. De aceea cunoagterea dimensiunilor nevoii de a manca 9i a bea esteimperios necesare nursei pentru a putea particulariza intervenliile care i-ar puteadetermina pe varstnici sa-gi modifice obiceiurile, pentru a se putea adapta noilor nevoi.

Nevoia de a manca 9i a bea 9i imbetranirca

in afard de modificdrile fiziologice amintite care vizeazd aparatul digestiv, maiexista o serie de modificdri - altele decat digestive - care inlluenteaza nevoia de amanca gi a bea:

. Schimberib tisulare (cregterea propo4iei de tesut adipos 9i con unctiv), scadereacanfita{i totale de ape din organism (deshidratare celulard), ca 9i scederea maseimusculare intluenleaz5 nevoia de a menca gi-a bea: aceste modifidri impiediciorganismul de a-gi constitui rezerve energetice. In situatii de stres (boala, interventiechirurgicaE etc.) aceastd lipsa devine un factor de risc pentru probleme metabolice.

. Pierderea elasiticfte i pldmanibr afecteaze, de asemenea, persoana varstnica,deoarece aceasta consuma mufta energie respirand gi "se ineace" mai des cu alimente.

. Diminuarea, pAni la dispari{ie, a senzaliei de sete s intalnegte la multepersoane varstnice 9i mai ales foarte varshice, ca gi, mai ales, in cazul varstnicilor cudeteriorari grave psiho-intelectuale. Aceaste modificate pulin cunoscuta, sau chiarignoratd, poate expune pers&rna varshice la steri grave de deshidratare. Este datorianursei sd identifice diminuarea / absenta senzaliei de sete, spre a inteweni prinhidratare active, potrivit nevoii fiziologice.

. Diminuarea ratei de filtrare glomeruhra gi reabsorbtie tubulard, care impiedicarinichii si realizeze o concenttatie normale a urinei, iiface pe var$nici mai vulnerabili ladeshidratare.

. Alte afediuni - motorii, neurologi@, reumatismale, nervoase (hemiplegii, artrite,afazie, cecitate etc.) ii pot impiedica p varstnici sd se hreneasci sau/gi sd-$i preparehrana-

Se apreciazd cA circa 70o/o dintre varshici prezintd o toleranta mai crescuti laglucoza, ceea ce determine niveluri mai ridicate ale glicemiei gi false diagnostice dediabet zaharat. Consumul excesiv de dulciuri duce insa la o cregtere mare a glucozeisanguine, a cerei revenire la nivel normal se face mult mai lent.

Multi alti factori discutati anterior (veniturile, conditiile de locuit, de transport,interadiunile sociale, obiceiurile alimentare) fuctori carora, din pacate, li se acorde preapulind atentie sau care sunt ignorati, constituie tot atatea impedimente ale satisfaceriinevoii de a manca $i a bea a varstnicilor.

Cat pdvegte nevoile nutritive ab varstnicului fata de cele ale aduftului, peredlesunt imp54ite, majoritatea cercetatorilor considerand ce aportul nutritiv recomandatcelor peste 65 de ani trebuie se fie putin mai ridicat, pentru a contracara factorii careafecteazd fun4ia digesfive. Pe de altd parte, se recunoagte ci nevoile calorice sunt cu30% mai scizute la var$nici, datorite sc5derii metabolismului bazai:1440 - 1530 kcalizipan5 la 70 de ani, 1280

- 1360 kcal/zi la cei peste 70 de ani, fate de 1600 -1700 kcal/zi

la adult.Redem mai jos cateva din recomandarib nutritive pentru varstnici comparativ cu

ale adultilor si motivatiile respective:

CURS NR.3

Factorinuhitivi

Aporturi recomandab MotivalieAdulti Varstnici

Proteine o.8 q/kcorD 1 q/kcoro ADort insuficient.Calciu 800 mg. 1-2 g. pt.femeie la

menoDauzaConsum adesea neadecvat.

Fier I mq. 10 mo. Carente frecvente.vit. A 8.000 ul 10.000 ul Carente frevente.vitTD 250 Ul 400 ul Degi recomanderib sunt

controversate, are rol inDrevenirea decalcif ierii.

vit. c 75 mg. 1 50-200 mg. Carente frecvente (faciliteaziabsorbtia fierului).

vit. B1 0,8 mg. 1,5 mq. Carenie frecvente.V't, B? 1 ,2-1,8 mg. 2 - 2.5 ms,. Carente frecvente.Fibre 4g- 5So. Mentinerea tranzitului intestinal.Ape '1,5-2 | 21. Atenuarea senzaliei de sete,

deshidratare.

Probleme specifice ti patologii asociate

Satisfacerea nevoii de a manca 9i a bea poate fi afedate de o serie de problemede ordin medical sau de diverse patologii.

l.Afe4iuni locomotorii 9i neurologice ca: hemiplegiile, poliartrita reumatoidd, sauartrozele temporo-mandibulare pot afecta starea nutritionale a varshicului. Alimentaliadevine limitatd cantitativ ii calitativ, iar gesturile uzuale sunt insolite de durere, spasmemusculare, disconfort.

2.Unele patologii digestive (hemia hiataE, stenozele cardiei sau/gi piloruluiurmate de reflux esofagian, ulcerul gastroduodenal, cancere ale esofagului, stomaculuisau pancreasului, ciroza hepatice, litiaza biliare, gastrite 9i pancreatite) au o incidentdcrescuta la varstnici gi provoace cel mai adesea dureri, aerofagie, dispepsii, carentenutritive impoftante.

3 .starea mucoasei bucale 9i a dentiliei este binecunoscutd ca factor de influentain satisfacerea nevoii de a manca gi a bea (xerostomia, stomatitele candidozice, "guranefunqionale" din stdrib terminale, edentatia).

4. Bolile cardio-vasculare gi hipertensiunea arteriala sunt afectiuni frecvente laversta a treia. Tratamentul lor impune o diet5 ce poate conduce la carente alimentare;regimul hiposodat gi desodat genereaza anorexie, cu consecinte tn starea de nutritie.

5. Osteoporoza constituie o probbme major5 h varstnici.6. Diabetul este, de asemenea, o boale frecvente la varstnici gi se prezintd de

obicei Tn forme cronicd 9i benign6. Adesea, varstnici non-diabetici dezvolti o cregtereimportanta a glicemiei, in perioadele de stres. Tratamentul diabetului estemedicamentos, corelat cu o dietd riguroase. Conducerea tratamentului medicamentostrebuie fecute cu grij6, intrucet complicatii cum sunt coma insulinice sau acidozadiabetici oot oroduce accidente adesea ireparabile. "La subiectii varstnici nu trebuie

CURS NR.3

incercatd echilibrarea glicemiei la fel de strict ca la adulli, intruciat existd pericolul in-suficienlei de aport sau al crizei hipoglicemice" (G. Hateway). Subliniem ce verstnicii"tolereaze" o glicemie peste limitele normale ale aduttului; astfel, in functie de varstd,glicemii de 130, 140 sau chia|l50 mg% nu justificd diagnosticul de diabet Si impun doaratentie la regim 9i supraveghere.

7. Depresiile 9i demenla provoace o dificultate, adesea marcata, a satisfaceriinevoii de a manca 9i a bea la varstnicii atingi de aceste afecliuni. ln general se hrenescdefectuos, devin bulimici sau anorexici, uite sa manance, se ingere lichide, sau nu maistepanesc gestica necesare, ceea ce poate duce la grave deficite nutritive.

8. Anemia este frecvente b persoanele trecute de 65 de ani. In general poate fibgata de insuficienF de aport, regimuri prost echilibrate sau piederea apetitului.Anemia feriprivd este de departe cea maifrecvente forme de anemie la virstnici. O altiforme des Intalnite este anemia macrocitare, bgat de un deficit de vit.Bl2 sau de acidfolic. Varstnicii cu risc de anemii sunt vegetarienii, cei care manance putin sau pulinvariat, alcoolicii cronici.

NEVOIA DE A ELIMINA

Procesul de eliminare constd in eliberarea in afara organismului a produsilorreziduali de dezasimilatie. Este un proces complex fizic, chimic, hormonal 9i nervos,care variazd in functie de starea de sandtate a individului. ca si de o serie de factoripsiho-sociali. [n acesi capitol ne vom referi numai la eliminarea i;testinaE 9i cea renaE,care comporte cele mai multe dintre interventiile menite sd asigure satisfacerea nevoiide a elimina.Dimensiunile particulare ale nevoii de a elimina sunt rezumate in tabelele de maiios:

Nevoia(definige)

DimensiuniBiofizilogici Psihologici Socioculturali

Necesitatea de

elibera in afaraorganismuluisubstanlele dedejeclie inutile,rezuftate inurmametabolizarii

Dietd inadecvatd sauseracd ln fibre;Malnutritie (prin excessau deficit);Tulbureri metabolicesau endocrine(obezitate, hipo- tiroidism);Tulburdri senzoriale,motorii, boli neurologice (AVC);Dureri la defecatie (hemoroizi);Afeqiuni cardiace saurespiratorii;Medicamente: antiacide,calciu, aniicolinergice etc.,Modiiiceri fiziologice aleintestinelor:Farmacodependenld lalaxative.

Anxietate, stres,iene;Obiceiuri de igienapersonald gi deeliminare;Intimitate;Dependentdpsihologicede laxativeDependenF fizice

Salubritatealocurilor publice;Educatie;Organizare gicontrolsanitar;Valoareaacordate igienei.

6

CURS NR 3

Nevoia DimensiuniBioftziologici Ptihologici Socio-culturale

Aceagidefinilie

Tulbureri ale ceibr urinare,infeqii;Boli acute care afecteazemobilitatea;Tulbureri neurologice (AVC,Parkinson etc.);Tulburari psihice (depresii,demente)Modificeri fiziologice aleaparatului locomotor;Deshidratare;Modificari fiziologice aleaparatului urinar;Medicamente: diuretice,sedative, antihistaminice,anticolinergice, relaxantemuscu|are.

Anxietate, stres,puooare;Obiceiuri deeliminare gi deigiene peIsonala;Intimitate;Atitudine fald deeliminare.

Salubritate;Organizare 9icontrol sanitar;Educatie;Amplasamentultoaletelor.

Nevoia de a elimina 9i imqitranirea

Ca orice nevoie fundamentald si aceasta esie influentata de procesul deimbetranire, in special in ceea ce privegte eliminarea urinara. Problemele dedependenF la nivelul eliminarii nu-i ating insd pe toti varstnicii, dar transformeribfiziologice legate de imbgtanire pot contribui la aparitia unor astfel de probleme, inprezenta unoi factori vizand aparatul lommotor sau a unor factori ambientali (dificuftetde deplasare, amplasarea toaletelor etc.).

Hidratarea neadecvate a varstnicilor poate antfena probleme de eliminare urinarasau/gi intestinala.

De asemenea, polipragmazia predispune la aftereri ale fun4iei de eliminare.Avand in vedere existenta acestor factori, varshicul va fi deci vulnerabil la unele

disfunctii intestinale sau/9i urinare, potentste de fenomene patologice sau boli asociate.Esle necesar se fie cunoscute gi diagnosticate gi "falsele tulburari de eliminare"

idanite la varstnicii cu tulbudri psihice, nevroze obsesive, depresii, care dezvoltepreocupAri obsesi6nale privind oprirea elimineribr urinare 9l de materii fecale.

Probleme spocifice 9i patologii asociaie

intre bolile asociate care pot afecta fun4ia de eliminare vom intalni:Bolile pulmonare obsttuctive cronrbe (BPOC) impiedici schimbutile gazoase,

antrenend starea de hipoxie. Aceasta altereazd eliminarea diminuand atat peristaltismulintestinal (cauzend constipatie) cat gi fun4ia renaE Si producerea de urine (provocandretentie sau infedii urinare). Constipatia poate ti gi rezultatul scdderii fortei necesareefortului de eliminare.

CURS NR.3

Depresiile afecteaze comportamentul de eliminare prin lipsa de energie sau de,nteres a persoanei.

Oernenfele mnstituie un fac.tor major de influenlare negativa a nevoii de eliminareprin tulburdrile de orientare, de memorie sau de pierdere a controlului sfinqenan.

O serie de afectiuni intestinale (cancer, diverticutitd, hemoroizi) pot producealterdri ale eliminerii intestinale.

Neuropatiile produse prin diabet, tabes, etilism sau carente de vitamina B12 potantrena inmntinenld urinara.

Hipeftrofia de prosta6, afectiune des intelnitd la varstnici, determind modificeriimportrante in eliminarea urinare.

Bolile cardio-vasculare anteneaza o scedere a fluxului sanguin in vasele renale,deteminand o insuficienta renale.

Unele afe4iuni acute, cum sunl pneumoniile, fraclurile membrelor inferioare saudecompensdri cardiace, pot afecla eliminarea prin impactul lor asupra mobilitdtiivarstnicului.

NEVOTA DE A SE MI$CA 9r A AVEA 0 BUNA POSTURANotiunea de migcare presupune schimbare de pozilie, deplasare, ceea ce se

rcalizeazd prin intermediul aparatului locomotor (mugchi, oase, articulatii). Executareamigcerilor voluntare 9i a schimbdrilor de pozitie, precum 9i menlinerea poziliei bipedesunt pfocese complexe la care participe, de asemenea, sistemul nervos central,labirintul din urechea intema, precum 9i o serie de factori de ordin psihic (atentie, voinle,stare de congtiente etc).

Dimensiuni particulare

Dimensinea biofi ziologiciInhe factorii biofizioiogici care influenleaza satisfiacerea nevoii de a se miqca

amintim:Integritatea sistemului osteo-articular gi a celui muscular.Coordonarea ac{ivitelii musculare.

a) Integritatea aparatului cardio-vascular, pentru indeplinirea rolului sdu detransDon:

b) Integritatea aparatului vestibular cu rol de organ de simt pentru echilibru;c) Bolile, care afecteaze adesea mobilitatea varstnicului;d) Durerea, care influenteazd negativ nevoia de a se migca,e) Unele medicamente (sedative, anxiolitice, psihotrope etc.) altereaza

mobilitatea. Altele, prin efectele lor secundare pot produce sldbiciune, hipotensiuneortostatica (diuretice, hipotensoare);

f) Altererib senzoriale (sciderea acuitdlii vizuale sau/9i a celei auditive)conslituie un factor major de afectare a activitegi motorii a verstnicului;

g) Pierderile de memorie, des intalnite h verstnici, impiedicd mi$carea acestorain medii cu care nu sunt obignuiti (spitale, c5mine-spital etc).

Dimensiunea p3ihologieiFactorii psihologici cel mai des intalniti care influenteazd activitatea motorie a

verstnicului sunt: J{

CURS NR. 3

a) Depresia, care predispune la izolare si la limitarea deplasdrii;b) Rigiditatea in gandire, care poate duce adesea la imobilizare;c) Anxietatea, care poate fi cauzata de obosFala resimlite la eforturi moderate,

duce la reducerea mobilitelii. La aceasta se poate adduga teama de cdderi, mai ales incazul celor care au suferit deja o cedere. Anxietatea se poate manifesta alteori prilthiperkinezie (varstnicul umbE agitat prin casa).

Dimensiunea socio-culturalAa) Factorii de mediu prezinte o importanF deosebite in satisfacerea nevoii de

mi9care. lluminarea, aderenta pavimentelor, obstacolele, indttimea patului, condiliile declima, sunt tot atalia factori care pot in{luenta activitatea motorie a varshicului.

b) Atitudinea personalului de ingrijire sau/qi a anturajului constituie adesea opiedice in satisfacerea nevoii de migcare, Un varstnic care se deplaseazi cu dificultateeste adesea transportat cu fotoliul rulant, fiind mai comod sau printr-un exces de grija.Dace aceaste practice se prelungegte nejustificat varstnicul va deveni dependent.

c) Motivalia varshicului ii poate ameliora mobilitatea. O viziti in familie, labiserice sau pentru cumpedturi zilnice pot deveni ocazii de miscare.

d) Diferite tradilii in practicarea exerciliilor fizice (cu dozarea efortului in fun4iede capacitatea funqionaE!) sunt benefice in menlinerea independenlei in satisfacereanevoii de migcare a varshicului.

Nevoia de a se migca 9i imbeftnirea

Modificerib fiziologice din cadrul procesului de imbdtranire se cer cunoscutelntrucat joaca un rol important ln satisfacerea nevoii de a se migca. Pe de afte parfte,cunoagterea lor permite instituirea unor interventii menite se previne imobiliz4la,evitand astfel efectele sale negative asupra fun4ionalitati organismului.

Modificdrile care influenteaze nevoia de a se migca sunt:a) Atrofia lenta a musculaturii, cu scdderea tonusului gifo4ei musculare;b) Calcificarea 9i rigidizarea articulatiilor;c) Demineralizarea osoasa;d) Sciderea rezervelor de glicogen muscular;e) Accentuarea curburilor coloanei vertebrale;f) Afectarea proprioceptorilor labirintici;g) Deficite senzoriale;h) Modificerile aparatului cardio-vascular.

Probleme spocifice 9i patologii asociab

O serie de probleme de sendbte constituie cauza unor limiteri ale mobiliteti, intreacestea cel mai des intalnite sunt: afectiuni musculo-schelelice, ale sistemului nervossau ale celui circulator, probleme c,,re afecleazA motivatia 9i probleme care decurg dintratamentul bolilor (iatrogene).

Boli car afecbazi mobilitatoaAftrozele, ale4iuni cronice, manifestate prin degenerarea 9i atrofia cartilajelor

articulare, ingrogarea suprafelelor adiculare gi calcifierea ligamentelor.Poliaftroza reumatoide, cataderizale wintr-o inflamalie cronice a articulatiilor.

CURS NR.3

Osteoporoza, pierderea densitatii osoase prin demineralizare, oasele devenindmai poroase 9i mai fragile.

Crampele muscularc, caracterizate prin contractii suslinute, involuntare gioureroase.

Ostaomalacia, perturbare a metiabolismului cetciului Si fosforului, prin deficit devit.D.

Maladia Paget (osleita deformante) care se manifestd prin curbarea oaselor lungi9i deformarea oaselor late.

Probleme care afecteazi motivatiaCand varstnicul este atins de o afe4iune neurologicd sau/gi muscubnA (de

exemplu A.V.C), de o fradure sau o amputatie, ei poate resimti o stare de frustrarebgata de deformarea imaginii de sine, ceea ce il poate determina sd-gi restngdactivitatea, mobilitatea. Pe de afte parte, o afec-tiune invalidante necesite depunereaunor eforturi mai mari (uneori considerabile) penhu sAtisfacerea nevoii de a se migca, intimp ce toleranla la efort este mult scazute.

P?obleme legate de tratamentBolnavii varstnici sunt mult mai sensibili la efectele secundare ale unor

medicamente. Pe de afte parte, ei constituie o grupd de risc la complicaliile unorinterventii chirurgicale sau investigalii prin procedee invazive.

10

Ur.^u?L.P.- Nevoia de a respira

Procesul de nursing

l. Culegerca de dateln evaluarea fun4iei respiratorii a unei persoane varshice, nursa trebuie sa aiba

in vedere cateva repere: simptomele, factorii de risc ai bolile cronice, ca 9i limiteletunctionale.

a. Simptomele principale ale afeqiunilor respiratorii la care ne vom rezuma sunt:tusea, expectoratia gi dispneea. Nu vom discuta acum alte simptome cum ar fi durereatoracice. hemootizia sau cianoza.

Reflexul de tuse este, cum aretam mai sus, "cainele de paze" al pldmanilor.Tusea permite eliberarea cSilor respiratorii superioare, dar ea trebuie evaluate cu grij6.Se vor nota orarul gi durata, precum gi caracterul (tuse seace, productivd etc).

Expectoratia va fi, de asemenea, evaluate. Se va urmiri: aspectul (consistente,culoare), cantitatea Qi eventual, mitosul.

Dispneea este un simptom comun mai multor boli pulmonare 9i cardiace,constifuind una din acuzele cele mai frecvente ale varstnicilor. Nursa va determinaimprejurarib aparitiei dispneei: la ce grad de efort? este insotite de tuse? a aperut bruscsau gradat? in ce perioada a zilei? se modifice in funqie de pozilie?

Se va avea in vedere anxietatea subiectilor, foarte mulli varstnici suferinzi de oafectiune respiratorie cronice avand o teame pemanente ca vor muri sufocati. Nursa seva informa asupra rea4iilor anterioare gi a mijloacelor care au calmat anxietatea. Deasemenea, va stabili dac; petsoana congtientizeaze prcblema 9i dace o coreleaze cuunele evenimente (de ex. cu apropaerea noptii).

b. Factoii de dsc Ai bolite cronice. Dinke factorii de risc, fumatul va fi evaluat cuprecizie. Este important de gtiut dace verstnicul tumeaze, de la ce varsta, cate {geri pezi. sau dacd este'fumator pasiv'.

Nursa va evalua, de asemenea, mediul ambiental in care trdieste varstnicul,precum gi mediul in care a lucrat.

Vor fi r4inute bolile cronice de care suferd varstnicul (H.T.A., afectiuni cardiace,reumatismale), ca gi afectiunile acute din ultima perioadd de timp (pneumonie, guturai,brongite, acutizeri etc.)

c. Limitete functionale vor fi de asemenea evaluate, avand in vedere modificarilece se produc in urma unor maladii sau legate de procesul imbatranirii. Se va nota careeste nivelul fun4ional al varshicului in plan fizic ai dacd poate desfdsura activitdtisociale autonome.

Observatia este foarte importantA in evaluarea posturii, a somnului 9i a respiratieivarstnicului. Se apreciaze cd o treime din varstnici prezinta tulbureri de somn legate deafediuni respiratorii. Se vor urmeri: tipul de fQmiralie, ritmul 9i amplitudinea.

2. Analiza 9i interpretarea datelor. Diagnosticul de nursingAnaliza gi interpretarea datelor culese permit evidenlierea unor probleme actuale sau/gipotentiale de dependenta, precum 9i stabilirea sursei de dificultate. Existenta unorprobleme legate de nevoia da a respira poate antrena probleme ce vizeazd celelaltenevoi fundamentale.

Nevoia Diaqnosticul de nut18inoA manca Si a bea Alterare a nutritiei, legatd de dispnee sau de distensie

abdominala secundare aerofaqiei.A elimina Tulburari de eliminare, legate de dificultatea de a face

efort la defecatie sau/si mictiune.A se misca 9i a avea o bunaoostura

IntoleranF la activitate, legata de dispnee 9i oboseala.

A dormi si a se odihni Tulburari de somn. leqate de tuse sau disDnee.A se imbreca si a se dezbrdca Dificultate leqat i de oboseala sau de dureri toracice.A-9i mentine temperatura inlimite normale.

Hipertermie (potenliald) legatA de infe4ii ab ceilorresoiratorii

A fi curat, a avea tegumenteintacte.

Modificdri ale mucoasei bucale, legate de respiralie pequre, sau de expectoratie prea abundente.

A evita Dericolele Teame de a muri sufocat. anxietate. leoate de disonee.A comunica Dificuftate leqata de dispnee sau/si tuse.A trai conform credintelorsoirituale.

lmposibilitate de a participa la serviciile religioase,boate de dificultate in resoiratie sau/si tuse.

A avea activitate Diticultate legate de restrictiile impuse de afecliuneaResDiratorie.

A se recrea Lipsa de aclivitdli recreative, legata de oboseaEsecundarl disoneei.

A invita Inabilitate de a inv5ta. leoate de hiDoxie.

L.P.- Nevoia de a respira

Diagnosticele de nursing pot fi grupate in trei categorii, fiindfactori etiologici (surse de dificulate) 9i presupun aceleagi intervenlii:

- degajare ineficace a cailor respiratorii superioare, stare inincapabil de a-Si elibera ceile respiratorii obskuate de secrelii:

- tipuri ineticace de respiratie: stari in care migcerib respiratorii nu permitumplerea ii golirea plemanilor de aer;

- schimburi defectuase de gaze, in care trecerea oxigenului sau/gi bioxidului decarbon dinnn alveole in/din oatul vascular este diminuata.

Cand o persoane varstnic5 prezinta una din acste trei probleme vom observaunele semne soecifice;

legale de aceiagi

care individul este

Dogajare Ineficace a ciilorresDiratorii supeiioare

Tipuri ineficace derespiratie

Schimburidefectuase de qaze

Zgmote respiratorii anormale(raluri)Modificari de riEn Si amplitudineTuseIncapacitate de a expectoraDispneeCianoze

DispneeRespiralii scurteTahipneeGaze arteriale modmcateCianozdBatei ab aripilor nasuluiModificeri de amplitudinePozitie gezand, cu mainile pegenunchi, aplecat inainteRespirafie cu buzele stranse,exDir Drelunoit.

Stare confuzivdSomnolenteAgitatielritabilitateHiperpnee

L.P.- Nevoia de a respira

3. Planificarea 9i implementarea interventiilorInterventiile vor urmdri restabilirea autonomiei 9i prevenirea problemelor

potentiale (a nu se pierde din vedere faptul cd varstnicii reprezintd.o grupe de riscbentru probteme respiratorii). in etapa de implementare se vor urmeri, dupa caz' unasau mai multe intervenlii din cele de mai tos:

a. Exercitii respiratoii trecvente: respiratie profunde 9i exercilii izometnce pentrudiafragm qi mugchii intercostali;

b. Activitdli fizice moderate: plimbari, urcat de trepte etc;c. Abordaiea unei posturi care se favorizeze expansiunea toracelui:d. Hidratare adecvata;e. Pestrarea temperaturii 9i umidit4ii ambientale in limite normale;f. Aedsirea camerel;g. Exercitii de relaxare pentru controlul respiraliei;h. Regim dietetic pentru persoanele supraponderale;i. Evitarea fumatului gi a agentilor poluanli;j. Portul de imbraceminte care sa nu stanjeneasce migcdrile respiratorii

INTERVENTU CURATIVEC6nd'v6rstnicul prezinta una din cele trei probleme amintite mai sus (vezi tabelul

de mai sus) nursa va intocmi un program de igiena respiratorie .adaptat nevollol"fi""i"fli.

ni."t piogt"m u" trebui sd urmareasce trei aspecte principale: exerciliirespiratorii, tehnici dta tugi, imbundtatrea starii de senatab a varshicului'

Exercitii respiratoriiiltrucat dispneet este o probbma frecvente la verstnici Si poate provoca

anxietaie, ei trebuie privite ca invalidantd. varstnicii afectati de dispnee isi reduc

"ai"Gt"", se pot izoli de teame cd i-ar putea deranja pe cei din jur' Nursa ii poate

aiuta invdtandu-i exercilii de respiratie De exemplu li se va spune se respire lent' cu

"iis"aii t"lpii"ittii regutate. Combinate cu o alimentalie 9i hidratare adecvate 9i cu

"aluitafinri; moderite (ptimbari), exercitiile de respiratie vor aduce un plus de confott

ln starea varstnicului.C" tlf,ni"i de tespiratie se pot lncerca respiratia diafragmatice 9i respir4ia cu buzelestranse.- -

lgspffalialefEsCIaEe are ca scop cregterqa rolului.diafragmului in respiratie'Prac'tica-corect 9i repetat, poate crea un automatism Exerciliul mnstt in:

- Plasarea uneimAini pe stomac ai a celeilalte pe mijlocul toracelui;- Se inspira bnt 9i profund pe nis' l6sand abdomenul sd avanseze cat de mult

posibil;'--

- S" expire pe gure, cu buzele stranse, contractandu-se mugchii abdominali inacelagi timp se executd o presiune cu mana pe abdomen, urmand migcarea respiratorie;-

'- Sd repete timp de un minut, cu 2 minute pauzd Se exerseaze 10 minute' deDatru ori pe zi. Se va exersa intai in decubit' apoi gezand'

Adopt"r". respiratiei diafragmatice permite diminuarea ritmului respirator 9icresterea cantititii de aerin bazele pHmanilor.- -'-

Risptratia cu buzele stdnse (respiratie cu presiune pozitiva) amelioreazatransportul'oxiienului, induce o respiralie lenti 9i profunde Este eficace in redu@reaJepri".i o" etlrt. Tennica permite interirea muqchilor respiratoti: pl"l^'n9!t","lp,lJ1tFl:red'ucerea retentieide bioxid de carbon, cregterea prPsiunii exercitate ln timpul6lFGatl

L.P.- Nvoia de a spira

9i reduce rezistenta carerealiza in trei pozitii:

4

la nivelul ceibr respiratorii superioare. Se poatese manifestd

Pozilil carc fuvorizeazi Bspira$a (dupi Rifas)

- Culcat: se inspira pe nas gi se expid pe gura, tnand buzele strans (ca pentrupronuntarea vocalei 'u"), contractand mugchii abdominali. Se numere pane b gapte. Sereia ciclul.

- gezend: se agazd clientul pe un scaun, cu bratele incrucigate pe piept. Se

inspird pe nas, se expiri pe gurd, cu buzele $ranse, aplecandu-se in fatd. Se numdrdDane la sapte. Se reia ciclul.'

- ln ortostatism: se inspire pe nas, ficAnd doi paqi. Se expire pe gura, cu buzele

stranse, fdcand 4 -5 pagi.

Tehnici de a tusiAla cum am aretat, tusea pemite eliberarea ciilor respiratorii superioare de

secrelii. Fiind o aclivitate adesea epuizanta, este bine ca varstnicul sd deprinda otehnica corectd. pe care sd o exeFeze dupa un orar stabilit (de ex. dimineala la sculare'inainte de dejun, inainte de cina, inainte de culcare).

inainte de a incepe exercitiul se va practica respiratia diafragmatice de cateva ori.Apoi se vor parcurge urmatorii paSi:

- Se agaze pe scaun, cu picioarele pe sol sau pe un sciunel;- Se aduc umerii inainte;- Se apleaci ugor capul in faF:

- Se aplica o perna pe abdomen, tnand-o cu bratele;- Dupa practicarea catorva respir4ii diafragmatice se apleaci ugor trunchiul in

faF Qi se tu9egte de 2-3 ori. Se evile respiraliile scurte dintre episoadele de tuse;- Se redreseazi lent gi se inspira profund;- Se reDete ciclul.

Eatoritii faptului ca accesele de tuse sunt obositoare 9i uneori anoxigene' nursava rdmene langi cel care tugegte, pozitionandui astfel ca expansiunea toracice se sefaci nesnienit. O astfel de pozitie este cea gzand la marginea patului, cu coatelesprijinite pe o masa in fala pacientului.

LP.- Nevoia de a respira

Miiloace de a imbunitdti starea de seneiiateAdootarea unui stil de viate echilibrat este cat se poate de benefice pentru

virstnici. Pentru aceasta trebuie avute in vedere cateva repere:a. Obiceiuri alimentare:

Dacd mencatul produce dispnee, se va asigura repatls inainte 9i dupa mese- Se vor evita b6uturile prea reci sau prea fierbinti care pot provoca accese de

tuse-

Se vor evita alimentele care fetmenteaze, intrucat gazele pot influenta negativresDiratia abdominald abdominald;

- Sunt re@mandate gusterib mici gi dese.

,.'f

Exe.citiu de tuso (dupa Kautman giWoody)b. Evitarea eforturilor care produc oboseald.c. Pdstrarea unei igiene bucale pentru evitarea infecliilor.d. Evitarea contactuluicu alte persoane care sl.rfera de infe4ii respiratoriie. Dace exista recomandate medicala, se va administra vaccin antigripal.

EvaluareaCriteriile de evaluare va trebui se dspundd urmatoarelor intreberi:Exite semne de hipoxie (stare confuzive, agitalie, cianoze)?Semnele vitale sunt nomale gi stabile?Gazele arteriale sunt in propo4ii normale?Au fost eliminati agenlii de mediu iritanti, poluanti?Clientul poate expectora?Particiod la activftetile zilnice autonom?Si-a reconsiderat rea4iile fate de anxietate?A simtit o ameliorare?

L.P.- Nevoia de a elimina

Procesul de nursingin elaborarea procesului de nursing pentru npvoia de a elimina vom urmdri, in

scop didactic, separat cele doue cai de eliminare.

E LI M I NAREA I NTESTI NALA

1. Culegerea de date.Disfunctia intestinalS se numdre printre cele mai frecvent intalnite h varstnici.

Simptomatic ^ea

poate imbraca diferite forme: durere, scaune dese, absenta scaunelor,baloneri etc. In culegerea de date nursa va avea in vedere evaluarea urmdtorilor factori:

1. Obiceiuile de eliminare intestinald: eliminarea poate fi spontane sau seapeleazd la laxative, cllsme, supozitoare. Se va urmeri frecventa gi orarul scaunelor,precum gi dacd se apeleazd la strategii specifice pentru satisfacerea nevoii de eliminareintestinale (ichide, alimente bogate in fibre etc).

2. Regimul alimentar va fiverificat cantitativ gicalitativ.3. Consumul de lichrde este crucial in reglarea functiei de eliminare.4. lnteNentii chirurgicale sau boli care pot influenla funclia de eliminare-5. Factoi de medru: existenta unui numer suficient de toalete, distanF pane la

ele, accesul echipament specific pentru satisfacerea nevoii de eliminare fari deplasare(plogti, urinare etc)

6. Activitatea fizice. lmobilizarca indelungate duce la scederea peristattismuluiintestinal.

7. Medicamentele pot influenla peristaftismul intestinal, starea de vigilente sauechilibrul hidroelectrolitic.

L Simptomele.ln afara durerilor, nursa va urmari gi evalua scaunele (frecvenF,aspect, cantitate). De asemenea, va verifica existenta unor semne ca: distensieabdominalS, aperare muscubre, zgomote intestinale, emisia sau absenla gazelor.

In sfarsit nursa va evalua o serie de factori de ordin psihologic: stresul emolional,depresia, capacitatea cognitive, memoria, acuitatea senzoriala.

2. Analiza ti interpretarea datelor. Diagnosticul de nursingAnaliza gi interpretarea datelor permite identificarea unor probleme (actuale saupotentiale) de sendtate, ca 9i a surselor de dificultate. Atunci cand nevoia de eliminareintestinale nu este satisfdcuta, problemele vor conduce cAfe trei diagnostice de nursingprincipale:

Constipatie - evacuare dificilS 9i neregulatd a unor cantitdli mici 9i dure de materiifecale. Aceasia poate cauza complicatii severe cum ar fi dependenta de laxative sauformarea de fecaloame. Fecaloamele, h randul lor, pot antrena fie eliminare de lichidfecal (care poate degenera in diaree), fie o ulceralie sau o necroza la nivelul intestinuluigros, Frecventa gi consecinFle fecalomului au fdcul ca in geriatie fecalomul sd fiedescris ca o adevaratd entiiate clinice.

Diaree - evacuare de scame (semi)lichide gi frecvente. Ea antreneazaconsecinle notabile: disconfort, altereti ale integrfteti tegumentelor gi deformeri aleimaginii de sine.

lncontinenta - emisie involutare de materii fecale. Aceasia are, de asemeneanumeroase consecinte neplacute asupra vershicului: predispozitia la ulcera_tii cutanate,infeclii urinare gi vaginale, la care se poate adeuga deformarea imaginii de sine prinstarea umilitoare in care este Dacientul.

L.P.- Nevoia de a elimina

Nu lrebuie uitat faptul ca aherari la nivelul nevoii de eliminare intestinaE atragduo5 sine afederi ale celorlalte nevoifundamentale:

Nevoia Diagnostic de nu|BingA respira Respiratie inadecvatd legatd de durere in momentul

defecerii.A manca 9i a bea Alimentalie delicitare bgate de leama de constipalie

sau diaree.A se migca gi a avea o bunaPostura

Alterare a mobilitalii legate de durere sau de distensleabdominale.

A dormi 9i a se odihni Tulburdri de somn legate de anxietate secundarecresterii (scederii) frecventei scaunelor.

A se imbrdca gi a se dezbreca Deficit de autoservire legat de babnari abdominale.A-gi mentine temperatura inlimite normale

Hipertermie legata de tulburdri de metabolismsecundare Drezentei unui fecalom.

A fi curat, a avea legumenteintacte

Alterare a integrite$i tegumentelor legate de scaunelichide dese.

A evita pericolele Incapacitate legatd de anxietatea secundare dmcuftaliide a prevedea evenimente negative (tulbureri deeliminare).

A comunica Alterare a procesului de comunicare legata dedeshidratare secundara diareei sau orezentei unuifecalom

A trdi mnform propriilorconvingeri spirituale

Afectare spirituaH legatd de incapacitatea de aparticipa la servicii religioase, secundareincontinentei.

A avea activitate, a se realiza Incapacitate legate de atitudine negativd a anturajului(respectul intimitefi i).

A se recrea Lipse de recreere legate de frecventa scaunelor.A invdta Inabilitate de a invata bgate de disconfort secunda

unor tulburari de eliminare (diaree, constipatie).Plenifi carea 9i implementalea intervenliilor.

Avand in vedere cd in cazul unei disfunctii de eliminare intestinala diagnosticul denursing va cuprinde formularea "alterare a funqiei intestinale - actuald sau potentiaH",actiunile planificate de cetre nurse vor viza interventii preventive 9i terapeutice.

a.lnteNentiile prcventive care urmdresc mentinerea independenlei in nevoia deeliminare intestinala vor avea urmetoarele scopuri:

'1. Mentinerea unui orar de eliminare conform obiceiurilor varstnicului.2. lngerarea suficiente de lichide.3. Pestrarea unui nivel de activitate fizicd adecvat abilitelii varstnicului.4. Cunoa9terea alimentelor 9i lichidelor ca re favonzeaza etiminarea intestinald.5. Deprinderea unor tehnici de relaxare.b.lnteNentiile curalive vizeaze restabilirea independentei 9i vor fi orientate catre

urmdtoarele elemente: introducerea unui orar alimetar, hidratare adecvate, instituirea

L.P.- Nevoia de a elimina

unui program de exercitii fizice, deprinderea unui orar de eliminare, urmerirea efectelorsecundare ale medicamentelor, folosirea de laxative sau clisme.

Regimul alimentar are o influenle majore Si directa asupra functiei intestinale.Este cunoscut rolul fibrelor in alimentatie 9i ln reglarea tranzitului intestinal - elecapteazd apa din intestin, formand un gel menit sa previne reabsorblia apei la nivelulintestinului gros 9i sa formeze un bol fecal suficient de moale penlru a putea fi eliminatcu u9urint6. Ratia zilnicd de fibre celulozice pentru varstnici este de 30 g. O sursd im-portanta de fibre o mnstituie fructele 9l legumele proaspete. Trebuie avut in vedere lnsace, datorite unor probleme legate de dentitie sau de masticatie, varshicii pot fi incapabilide a manca aceste alimente. De asemenea, introducerea lor in alimentatie se va fucegradat pentru a preveni crampele 9i gazele intestinale.

O atenlie deosebit i trebuie acordatd alimentelor ce contin lactoza.care provoacabaloneri dand senzatia de constipalie. Aceasta li poate determina pe varstnici sd faceapel la laxative in mod repetat, ceea ce antreneaza o disfun4ie intestinald.Despre rolul important al hidraterii in functionalitatea organismului s-a discutat anterior.Ea influenleaze major consistenta bolului fecal, motiv pentru care va trebui serios luatdin consider4ie. Reamintim cA rafa zilnice de lichide pentru varshici este de circa 2 litri,urmand ca in perioadele caniculare sa fie suplimentatil cu un pahar (aprox. 250 rnl.).

Exercitiile fiz,be cotidiene sunt necesare Dentru mentinerea sau merireaperistaltismului intestinal. ln acest sens, o plimbare zilnica de 30 de minute constituie unexercitiu confortabil. in cazul persoanelor imobilizate la pat, activitatea zilnici se varezuma la schimberi dese de pozitie, precum gi la exercilii de mobilizare pasive, infunqie de starea de dependentd a varstnicului.

Nursa ii va invdla pe varshici 9i pe apartinetorii acestora importanla pe care oare orarul de eliminare 9i respectarea lui (insotirea varshicului la toaletd sau facilitareasatisfacerii la pat a nevoii de eliminare). ln acelagi timp va avea in vedere respectareaintimiteti pacientului.

Dintre medicamentele ab caror efecte secundare pot influenta funclionalitateaintestinaE amintim: aspirina, anticolinergicele, hidroxidul de aluminiu, antiacidele,tranchilizantele, antidepresivele triciclice, preparatele pe bazd de fier, uneleantiparkinsoniene, morfina 9i derivatele ei. Atunci cand nu se poate schimbatratamentul, se va asigura un supliment de lichide gi de alimente bogate in fibrecelulozice. De asemenea, nu trebuie omis faptul ca antidiareiceie au un potenlial ridicatde efecte secundare $i de interactiune medicamentoase.

Laxativele gi clismele nu trebuie se facd parte din intervenliile uzuale legate desatisfacerea nevoii de eliminare intestinald. Ele vor fi folosite numai ca mesure deurgenta, in cazul absentei scaunelor pe o lunga perioade de fimp. Pe langa taptul celaxativele gi clismele nu rezoNe, eb singure, problema constipatiei, existd 9i pericolulafederii inervatiei intrinseci a colonului, cu efecte contrare, celor scontate.in cazul fecaloamelor, in multe situatii se impune evacuarea manuaE, care poate fiasimilata uneori cu o interventie de urgen!4.

EvaluercaEficacitatea interventiilor va fi evaluate ln raport cu unele criterii ca:-

Numerul de laxative sau clisme;- Respectarea regimului alimentar gi a activitatii fizice;-

Frecventa gi aspectul scaunelor;- Absenta diareei sau a incontinentei;

L.P.- Nevoia de a elimina

- Absenta fecaloamelor;

- Absenta afect5rilor cutanate.- Echilibrul h id ro-electrolitic.

ELIMINAREA RENALA

Culegerea de dab.Problemele de eliminare urinare sunt destul de frecvente la var$nici, dar

insuficient tratate in literatura de specialitate. in linii mari, ele vizeaz| doua aspecte:retentia gi incontinenta urinari. DacA retentia este un fenomen mai bine conturat gi(relativ) mai u9or de evaluat, notiunea de incontinenle este mai nuantatii, imbrecandforme crmolexe, in functie de factorii care o determine, Pentru a eticheta un varstnicdrept incontinent nursa va nota numdrul de mictiuni voluntare gi involuntare, finand contde starea lizice a clientului, de abilitatea sa de a se deplasa 9i de a se dezbrdca,precum 9i de nivelul seu de congtiente 9i orientare.

Analiza 9i interpttarca datelor. Diagnosticul de nursing

Cand nevoia de eliminare urinard este afectate, problema identificata implice, agacum aretam anterior, doud diagnostice de nursing: retentia (incapacitatea vezicii urinarede a se goli) 9i incontinenta (emisia necontrolate, involutara, de urine). Incontinenta seclasifice, la randul ei (dupa unii autori), in cinci categorii:

- Incontinenta fun4ionald: stare in care varstnicul prezinte dificultate de a merge la

toalete din cauza unor factori de mediu (distanta), de orientare sau de limite funqionale;-

Incontinenta prin prea plin, in care individul pierde urina involuntar din cauzaurgentei nevoii de a urina, avand vezica urinara prea pline;

- Incontinenta de efort, in care individul pierde mici cantite$ de urina in fimpul unui

efort:-

Incontinenta datoratd vezicii neurogene, in cazul celor atingi de AVc sau de alteleziuni ale creierului;

- lncontinenla totala, cand individul urineaze inmntinuu, imprevizibi..

Retentia gl inmntinenta urinare in{luenteaza safisfacerea celorlalte nevoi fundamentale:

4

Nevoia Diagnostic de nuFingA respira Respiratie ineficace, legatd de anxietate datoratd retentiei /

incontinentei urinare.

A manca gi a bea Alterare a alimentaliei, legate de lipsa de cunogtinle privindhidratarea.

A se migca, a avea o bundposture

Alterare a mobilftatii, legata de teama de a urina sau dedurerea provocata de un glob vazicat.

A dormi, a se odihni Tuburari de somn, legate de dismnfort secundar dureriisau uddrii lenjeriei de pat 9i de mrp.

L.P.- Nevoia de a elimina

Planifi carea gi implementarea interventiilor.Aflate in fata unei probleme de disfunctie urinare, nursa va trebui se stabileasce

dacd problema este actuala sau potentiala umend ca, in funcfie de caracterulproblemei, sa planifice interventii preventive sau curative.

a. INTERVENTII PREVENTIVEPentru a preintampina problemele de eliminare urinare ab varstnicului, nutsa va aqionain dire4ii menite sa:

- lurnizeze varstnicutui informatii gi cunogtinte legate de modificerib aparatuluiudnar ce survin odate cu imbetranirea, modificari care pot altera procesul de eliminareurinare;

- explice importanla hidraterii adecvate;- recrmande vershicului se urineze la aparitia primei senzatii de mi4iune 9i se

urineze pana la completa golire a vezicii;-

recomande varstnicului sA se adreseze medicului la aparilia primelor semne demodificare a elimnerii urinare, pentru a se putea stabili exact cauzele.

In general, in cazul ingrijirii unei persoane incontinente, se pune problematimpului. Dar, dupe l.M. Bumside aceastd probbma poate fi depagite dacd ne punemintrebarea: este mai ugor sd schimbem periodic caarceafuri, aleze, lenierie pline deurind, sau se prevenim aparilia acestor aspecte nepldcute ? Pe de afte parte, nursarebuie se se pund in locul clientului sau gi sd se gendeascd cum ar dori acesta s5-9iduce existenla, 9i aga destul de precard: ln nigte agternuturi ude, care respandesc unmiros greu de suportat, sau intr-un pat confortabil li curat

A se lmbraca gi a sedezbreca

Dificultate de autoingrijire, legate de neacceptareaechipamentului (pampers, condom etc).

A-gi mentine temperatura inlimite normale

Hipotermie (actuale sau potentiaH), legate de expunereaprelungitd la umiditate 9i/sau frig.

A fi curat, a avea tegumenteintegre

Incapacitate legate de mediu inadecvat (umezeaE).

A evita pericolele Pericol actual sau pqtenlial de deformare a imaginii 9irespectului de sine, legat de condilia de dependenld.

A comunica lzolare legate de teama de a fi ridiculizat datoritainmntinentei.

A trAi conform propriilorconcep(ii spirituale

Deformare .a imaginii de sine. Diliculate de a participa laserviciile religioase, datorita inmntinentei.

A avea o ocupa.tie, a sercaliza

Dificultate legatd de.atitudini negative ale anturajului.

A se recrea Lipse de activitdli recreative, legate de teama de a firidiculizat.

A inveta Refuz de a se conforma unui program de eliminare, legatde neacceptarea problemei de incontinentd.

L.P.- Nevoia de a limina

b. INTERVENTII CURATTVEIncontinenta urinard imbracd doua fome de evolulie - reversibild gi ireversibiE -

in fun4ie de care se vor stabili inteffentii specifice.Interventiile in inmntinenla reversibila vizeazd inHturarea sau neutralizarea

tactorilor care o produc ai, pentru a fi eficiente, la implementarea lor trebuie se participeintreaga echipe de ingrijire, altfel finalizarea lor poate ti ugor compromisd.

- Enumerem mai jos cateva din interventiile curative in incontinenla reversibild:Pentru redarea funcliei vezicii udnare se va apela la exercitii pentru a tonifiamusculatura slincterianS;

- Clientul va fi condus la toabte (sau servit la pat) dupa un orar stabilit: la trezire,

dupa mese, inainte de culcare sau, in funclie de caz, la intervale stabilite de echipa deingriiire (reeducarea funqionala a mi4iunii cu ajutorulgrilei de mi4iune;

- Se va evita a se da clientului beuturi diureiice (cafea, ceai, alcool);

- Se va asigura o hidratare adecvate, urmerindu-se menlinerea unei concentralii

constante a urinei;- Se va amenaja loculin care varstnicul locuiegte, pentru a facilita deplasarea sa la

toaletd (eliminarea obstacolelor, iluminare corespunzetoarc), ca 9i satisfacerea nevoii deeliminare la pat (urinar, plosc5 la indemane). De asemenea, se va asiguta o incekireconvenabile a camerei.

Atunci cand avem de ingrtit un varstnic suturind de incontinenli ireversibild, vatrebui, in primul rand, ca diagnosticul este pus cu obiectivitate, dupe o analiza atenti adatelor culese, 9i nu in urma unei etichetari superficiale. SA dovedim intelegere faF detrdirile clientului (dupe o sondare prealabila a gradului de perceptie a problemei dinpartea varstnicului).

in ceea ce privegte interventiile propriu-zise, acestea necesite mufta rebdare 9i unvolum de muncd considerabil, dat fiind ce ingrijirea unui bolnav incontinent mnstituie oactivitate nep|acute, descurajanta. Intervenliile vizeaze asigurarea confortului clientului9i evitarea unor complicatii (infectii). Pentru aceasta se vor folosi pampers (care vor fischimbati imediat ce vor fi udati), condom-uri legate la punga pentru urind. Se vaasigura o cantitaie mai mare de lenjerie de corp gi de pat pentru a putea fi schimbatamai des. Pentru eliminarea mirosului nepldcut se vor folosi deteEenli parfumali sau/9ideodorante pentru camere.

Va fi mmbetute atitudinea de a nu hidrata bolnavul, in ideea cA acesta nu va maiurina. Departe de "a tEta" incontinenla, aceaste aftudine denote nepfofesionalism,comoditate, iar pe de altd parte duce la dezechilibre hidro-electrolitice, adesea fatale.

Evaluarca.Criteriile de evaluare a interventiilor pentru satisfacerea nevoii de eliminare

urinare va trebui sa vizeze:-

redobandirea independentei 9i a orarului micliunilor (in cazul inmntinentei reversibile);- confortul gi starea de sanetate a varstnicului (in cazul incontinentei ireversibile);- eventualele moditiceriale statusului social (izolare), ale imaginii.gi respectului de sine.

L.P.- Nevois de s se miica 9i a avea o bund po$ure

Procosul de nuEing

Culegerea de dateEvaluarea autonomiei in nevoia de a se migca este un proces complex, avand in

vedere muttitudinea factorilor care concurA la satisfacerea nevoii. in culegerea de datenursa va urmari cateva aspecle:

a. Starea fun4ionald a aparatelor 9i sistemelor care participa la efectuareamigcerilor (mase muscubra, mobilitatea articulatiilor, postura coloanei vertebrale,coordonarea neuromusculare, capacitatea senzoriald etc).

b. Capacitatea 9i toleranta la efort, bazata pe informalii privind activitatea zilnici,obiceiuri de plimbare, aparitia unor simptome (dispnee, oboseaE, palpitatii etc), tendintala imobalizare.

c. Prezenia unor boli care afecteaza mobilitatea, discutate anterior.d. Medicamente oe care varstnicul le ia. urm5rind efectele lor secundare.e. Atitudinea fati de miscare, dace existe motivalie.f. Factori de mediu.g.Folosirea de dispozitive ajutetoare: carja, cadru, baston, fotoliu rulant, protezeh. Prezenta durerii li identificarea cauzei determinante.i. Starea de nutritie (obezitate, subnutrilie).Analiza 9l interprctarca datelor. Diagnosticul de nursingin urma analiz6rii datelor se vor identitica problemele 9i sursele de dificultate.

Diagnosticul de nursing va arata o alterare a mobilita{i sau o intolerante b migcare. Pede alti parte, nesatisfacerea nevoii de a se migca se repercuteazd gi asupra celorlaltenevoi fundamentale, influenFndule negativ.

Nevoia Diagno3tic de nu'singA respira Alterare a respiraliei legatd de imobilizareA manca gi a bea Hnire deficitare legata de durere cronice secundare

imobilizeriiA elimina Tulbureri de eliminare (incontinenle reversibiE sau

constipatie), legate de diticultatea de a se deplasa latoabta

A dormi 9i a se odihni Tulburdri de somn legate de lipsa de efortA se imbreca 9i a sedezbreca

Deticit legat de dureri articulare secundare imobizarii

A-9i menline temperatura inlimite normale

Hipertermie (sau hipotermie) legate de imobilizareA fi curat, a avea tegumenteintegre

Deficit legat de imposibilitatea de deplasare, aplecareetc. secundara durerilor articulare

A evita pericolele Potential de ranire legat de instabilitatea mersuluiA comunica lzolare legata de handicap fizicA kAi conform propriilorconceptii spirituale

Afectare legatd de imposibilitatea de a se deplasa, aingenunchea, secundara problemelor arliculare

L P -

Nevoia de a s m$c iia ava o bune poslura

A avea o ocupalie, a seteanza.

Incapacitate legate de imposibilitatea indeplinirii roluluisoctal

A se recrea Lipsd de activitate legate de imobilitateA inveF Refuz de a se conforma unui program de recuperare,

bgata de neacceptarea handicapului fizic

Planificarca 9i impbmontarea interventiilorCa in cazul oricdrei nevoi fundamentale, nursa igi va canaliza activitatea catre

interventii preventive Si curative.lnteruentiile prcventive vor fi orientate cdtre trei dire4ii principale: motivalia

clientului, menlinerea fortei 9i rezistenlei musculare gl mentinerea mobilitdtii articulatiilor.Motivatia esle, aqa cum am aretat anteior, foarte importante in satisfacerea nevoii

de a se migca. ln acest sens, nursa va trebui sai convinga pe varstnic de necesitateacontinudrii activitelii fizice, combetand concepliile conform cerora nevoia de migcarediminud cu varsb- Exercitiile de migcare vor fi inse iudicios calibrate, linandu-se cont devarsta 9i starea fizice a clientului. Astfel, mersul pe ios, plimbarib in aer liber constituieun exercitiu la indemana oricui gi care nu necesite efort fizic deosebit.

Mentinerea fortgi gi rezistentei musculare se va realiza concomitent cu oalimentatie complete gi complexe, in mncordanle cu starea de nutritie a varstnicului. Seva apela la exercitii izotonice (in care se modifice lungimea mugchiului, tensiunearamanand constanta) qi izometrice (dimensiunile mugchiului raman constante, dar semodificd tensiunea).

Exorcilii: izotonic (a) 9i izometric (b) (dupi Banwell)Pentru ca exerciliile izotonice sd fie eficiente se cer respectate cateva principii:

- se lucreaza cu o singuri articulatie o date;- se lucreaza in fiecare zi, de preferinte de trei ori;

Un exercitiu izotonic simolu este urmatorul:-

Din pozitia gezand se face extensia gambei pe coapsd, far6 a migca articulaliagleznei;

- Cand Diciorul este intins se sta cateva scunde, apoi se flecleaze bnt;

- Se repeta de cateva ori, schimband piciorul alternativ.

Nu se vor face migcdri brugte. Dupd ceteva zile se poate aplica pe gleznd un secub! cunisio.

L-P.- Nevoia de a se miica iia aves o buni posturd

Ex6rcgul izomefic, cu aplicarea unui stculet cu nisip pe glezni (dupiLonnerblad)

Eficacitatea exercitiilor izometrice depinde, la randul ei, de cateva principii:- Contraqia muschiului se face, pe cat posibil, f6ra migcarea articulatiei;- Contraqia se va face 5 - 6 secunde;-

Exercitiile se vor face zilnic, preferabil de trei ori. lat; un exemplu de exercitiuizometric:

-Din pozitia gezand, cu picioarele intinse, sprijinite pe un scaun, se apase pecebaie, fdre a indoi articulaliile genunchilor;

-Se tine apasat 5 - 6 secunde, apoi se relaxeaze.Menlinerea mobilitdtii afticulatiilor se face prin exercitii de amplitudine, urmarindu-

se evitarea pierderii elasticitati articulare. Exercitiile vor consta in migcari de flexie,extensie, adduclie, abductie etc. Pentru a fi eliciente gi pentru a evita complicaliile serecomandd a nu se face exercilii exagerate (ca amplitudine sau ca timp); de exemplusunt contraindicate pentru varstnici incercdri de a atinge podeaua cu varful degetelor deb maini, {nand genunchii ln extensie. Varietatea exerciliilor este mare, iar nursa vaavea ocazia sd-gi pune in valoare intregul potential creativ.

lnterventiile curative vizeaze aceleagi trei aspecte: motivalia clientului,mentinerea fo4ei gi rezistentei musculare gi menlinerea mobilitetii articulaliilor, cerora lise adauge cateva caracteristici specifice.

in ceea ce priveste motivatia, aceasta o va implica gi pe nurse, care va trebui serevizuiascA sarcinile ce-i revin privind rolul unic al nursei. Cat despre motivatiapacientului, a@asta va fi influentate de modulin care igi asum5 rolulde bolnav (asistat),de gradul seu de perceptie a problemei, de sperantele 9i a$teptdrile sale, precum 9i deatitudinea anturajului.

Exerciliile de fo4a gi rezistentd musculard vor urmari, cand este cazul,redobandirea sau chiar cre$terea acestora. O atentie deosebit5 se va acorda pacienlilorcu afe4iuni cardio-vasculare, stiut fiind ce, atat exerciliile izotonice cat gi cele izometriceproduc modificiri (a nivelul aparatului circulator. Ca atare planurile de activitate fizicd vorfi instituite gradat 9i cu prudenF, $nand cont de limitele fun4ionale 9i de gradul detolerantA ia efort ale clientului.

Pacienlii care prezinte probleme articulare cate le limiteazd mobilitatea trebuie seface exercilii de amplitudine pentru a preveni anchilozele dureroase. Nursa va alegedintre exercitii pe acelea care se preteaze in fun4ie de starea pacientului 9i de limitelesale funqionale. lmpreuni vor stabili obiective realiste, fire exagereri nefondate.Exercitiile vor fi executiate zilnic de cateva ori, primul fiind preierabil la baia de dimineale.

in m6sura in care starea pacientului o permite, acesta va execLda exercitii deridicare din pat sau de pe scaun cu ajutorul cadrului. Treptat se poate trece la exerc|8

L.P.- Nevoia de a se migca 9i a avea o bune postura

de mers, care antreneaza un numer mai mare de articulalii 9i grupe musculare,pdstrand, in acelagi timp un tonus muscular convenabil. Cand tehnica mersului estesuficient de bine stapanitd se poate trece la antrenamente de urcat Si coborat scdrile. Seva urmeri in permanente postura clientului in timpul mersului sau a gederii, aliniamentulcoloanei vertebrale 9i al segmentelor corpului, confortul. in cazul celor imobilizati, chiardace se presupune ca au o pozitie confortabiE, aceasta va fi schimbate petiodic (ladoua ore) 9i se va institui un program de mobilizare pasiva.

Indiferent de exercitiile si metodele folosite (mobilizare active sau pasive) esentialeste sd se combata imobilizarea prelungita, care poate avea afecte dezastruoase inspecial asupra varstnicilor: pneumonie de decubit, ulcere de presiune (escare),incontinenta, depresie, osteoporozd, deficit cognitiv.

EvaluareaEficienta interventiilor va fi mesurate evaluand tonusul, fo4a, rezistenta

musculara gi amplitudinea migcerilor. Este de preferat ca evaluarea sa se faci de cdtreaceeagi persoand care a fecut evaluarea primard in cadrul culegerii de date. Chiar dacaaceastd evaluare are doza sa de subiectivism este, totusi, criteriul cel mai aproape derealitate. O posturd corectd, reluarea sau mentinerea activftelilor fizice autonome,absenta contracturilor, a anchilozelor sau a escarelor sau pneumoniei de decubitconstituie indicatori pozitivi pentru eficacitatea interventiilor preventive sau curativeinstituite pentru satisfacerea nevoii de a se mi$ca, de a avea o buna postura.

L.P.- Nevoaa de a bea si de a manc

Proceaul de nursing

1. Culegerea de date 9i evaluarea primariPentru o evaluare corectd a nevoii de a manca 9i a bea, nursa trebuie se fna

seama de simptomele legate de alimentalie 9i hidratare, sa recunoascd factorii de risc Sibolile cronice, ca $i limitele functionale a|e vaFhicului.

a. Simptomele principale legate de nevoia de a manca 9l a bea sunt: dlsfagia,greata 9i versaturile, deshidratarea, dezechilibrul hidro-electrofitic, obezitatea sauslabirea. De asemenea, pot fi evaluate simptome ca dispepsia, durerea sau hemoragiile.

- Disfagia (dificultatea de a inghili) poate fi determinate de o serie de faclori ca:

insuficientil salivare (uscarea mucoasei bucale), iritatii gingivale, inflamalii 9i infeclii alecavftafii bucale sau ale limbii, dentilie deficitard sau proteze nepotrivitai, afecliuni lanivelul esofagului, unele boli neuromusculare (Parkinson, sindrom pseudobulbar),masticatie incompbta. Cronicizarea disfagiei poate antrena o subnutritie, pierdere ingreutate sau poate provoca accidente de aspiratie, cu bronhopneumonie de aspiratie.

- Greferile $i vdrsdfunle sunt simptome majore, de origini diverse. La varstnici pot lilegate adesea de iritalii ale mucrasei gastrice de citre alimente sau medicamente(digoxin, dopamind). Din cauze ca reflexele varshicilor sunt diminuate, versdturilereprezinta un factor de risc pentru aspir4ii bronqice- Pe de altal parte, dace varsdturilesunt frecvente, ele pot produce deshidratare gi dezechilibru hidro-electrolitic,

- Deshidratarea. Senzatia de sete fiind diminuatii la varstnici, dace persoana este

febriE, urmeaze tratament cu diuretice sau pierde lichide prin varseturi 9i/sau diaree,procesul de deshidraiare se instaleaza, compromilandu-i senetatea sau chiar viata.Deshidratarea este o probbma grava la care varstnicii sunt cu prec5dere vulnerabili. Deaceea se impune o supraveghere continu5, in special a celot dependenti. De aseme-.nea, o atentie sporita trebuie acordate cebr cu probleme de orientare, confuzi, careprezinte altereri ale nivelului de congtientd sau de capacitate cogniivd. PrezenF uneiadintre aceste probleme implicd diagnosticul de "potenlial de deshidratare, legat deinsuficienta de apofi hidric".

- Dezechilibrul electrolitic se datoreazd, in general, unor patologii specifice sauunor episoade de stres. Varstnicii pot prezenta semne legate fie de exces de lichid(edeme), fie de exces sau de insuficienta de electroliti (Na, K, Ca, Mg), tie de acidozametabolicd. Pentru a putea evalua gravitatea problemei, nursa trebuie se cunoasceparametrii normalide echilibru electrolitic, urmand ca interventiile se Iie individualizate.

- Obezitatea reprezinte o probbma importanta pentru varshici. De obicei este

rezultatul unui dezechilibru alimentar de lunga durata. Pe de alte parte, nevoile caloricescazend, varshicii nemodificandu-gi obiceiurile alimentare, incep sA cagtige in greutate.Obezitatea reprezinte un factor de risc ai o forma de malnutritie, intrucat aportul caloricnu inseamnA neapdrat Si aport nutritiv adecvat. ln plus, obezitatea agraveaze unele bolica hipertensiunea arteriaE 9i diabetul, limiteazd mobilitatea 9i mmpromite eforturile derecuperare ln cazul accidentelor vasculare cerebrale qi al fracturilor de col sau corpfemural.

- Cagexia este una din problemele de nutrilie cele mai comune care impiedici

vindecarea varstnicilor. Ea este determinate de mai mulli factori: deficit vitaminic aimineral, afe4iuni gastrc.intestinale, cancere digestive sau tulbureri psihice (anorexianenvosa). Ca$exia reprezinte un grav factor de risc cate comptomite satisfacereamaiorita{i nevoilor f undamentale.

- Malnutilia se definegte ca o deviatie (in deficit sau in exces) a sterii normale de

nutrilie 9i reprezinta o aftd probbme frecventd h varstnici.

L.P.- Nevoia de a bea ii de a menc

b. Factoi de isc. in cadrul culegerii de date gi a evaluerii primare se cer cunosculiurmdtorii factori de risc care pot afecia alimentatia 9i hidratarea: obiceiurile alimentareneadecvate, consumul de medicamente, problemele psihosociale, alcoolismul si bolilecronice debilitante.

- Obiceiuile alimentare neadecvate conslituie un factor de risc desDre care am

discutat anterior.-

Consumul de medicamente este identificat de mulli autori ca unul dintrefenomenele cel mai strans hgate de carente nutritive. Unele medicamente avand efectesecundare asupra apetitului, a absorbtiei intestinale, a metabolismului, circulatiei sauexcretie). Alte medicamente, cum ar fi diureticele, provoacd o pierdere de vitamine 9isaruri minerale care poate afecta echilibrul hidro-electrolitic. Medicamente din clasaantidepresivelor, analgezicelor, sedativelor sau hipnoticelor au efecte asupra simtuluigustativ 9i al apetitului, putand afecia, dupa administrare prelungita, starea nutritionale.

- Unele probleme psiho-sociale pot impiedica satisfacerea nevoii de a menca Si abea la varstnici. Este cunoscute pierderea apetitului in cazul depresiei, a delirului sau aizoHrii. Despre cum poate influenta alimentatia lipsa unor venituri suficiente sau a unormijloace de transport s-a mai discutat. La aceasta se mai poate adeuga lipsa decunogtinte in ceea ce privegte un regim alimentar echilibrat. ln sfargit, niciinstitutionalizarea nu poate rezolva in totalitate deficitul nutr(ional, avand in vedere ce Sivarstnicii institutionaiizali pot prezenta carente nutritive.

- Alcoolismul are efect devastator asupra starii de nutritie a varstnicului. Alcoolul nu

atacS numai organe ca ficatul sau stomacul, ci este responsabil de foarte multe carenlein vit. C, vit. Br sau acid folic. De asemenea, inbrtereaze (influenland negativ) lnabsorbtia vitaminelor il in degradarea lipidelor. Varshicii beau alcool pentru diferitemotive: se "vindece" un guturai sau o gripe, sa doarme mai bine etc, ignorand adeseafaptul ce toleranta lor la alcool este mult redusa fate de adulti. Ei devin astfel vulnerabilila accidente (caderi, arsuri, electrocutAri etc). Nu trebuie uitat faptul cd interferentaalcoolului cu unele medicamente poate produce fenomene adesea ireparabile.

- Bolile cronice debilitante, de care sunt afectati adesea varstnicii (se apreciaze ce4/5 din Dersoanele de varsta a treia sufere de boli cronice) au consecinte notabileasupra sterii lor de nutritie. ln afard de diabet. aterosclerozd, boli reumatismale.osteoporoze, exista o serie de manifestari patologice care stenjenesc alimentalia 9ihidratarea adecvatS: sterib confuzionale, handicapul intelectual, depresia, durerea,imobilizarea, iabagismul. Toate aceste stdri reprezinte tot atatea probleme potentiale insatisfacerea nevoii de a manca Si a bea.

c. Limite functionale. Evaluarea stdrii de nutrilie 9i identificarea factorilor de riscpermit stabilirea limitelor funqionale. Este deci important ca aceaste ,evaluare se sefacd precoce, pentru a putea inilia programe de prevenire 9i interventii individualizate infunctie de nevoi 9i limite funclionale.

Analiza 9i interpretarea datelor. Diagnosticul de nuEingln urma analizarii 9i interpretdrii datelor culese se vor identifica problemele de

dependenta, sursele de dificultate gi interactiunile dintre acea$e nevoie 9i celelaltenevoi fundamentale. Diagnosticele de nursing vor releva o alterare a alimentatiei (inexces sau in deficit) sau o alterare aportului de lichide (in exces sau in deficit), plus oserie de probleme potenliale despre care am amintit anlerior. De asemenea, trebuieavut in vedere felul in care o probleme de dependenF la nivelul nevoii de a manca 9i abea influenteazd celelalte nevoi fundamentale.

L.P.- Nevoia d a bea 9i de a menca

Nevoia Diaqnostic de nu|tingA respira Scederea potentiala a schimburilor gazoase, legata

de aoort alimentar insuficient.A elimina Alterare a eliminerii intestinale legata de aport

neadecvat de fibre.A se migca, a avea o buneDOstura

incapacitate de aclivitate, legatie de aport alimentarinsulicient.

A dormi, a se odihni Alterare a somnului legata de dureri datorate unorobiceiuri alimentiare neadecvate.

A se imbrdca si a se dezbracaDificullate leqate de obezitate sau casexie.A-Si menline temperatura inlimite normale

Hipertermie legate de aport insuficient de lichide.

A fi curat, a avea tegumenteintacte.

Alterare potentiaE, legate de uscarea tegumentelor,secundare aportului insuficient de lichide.

A evita pericolele Potenlial de accident, legat de aport insuficient dealimente sau/si lichide, sau de consumul de alcool.

A comunica Alterare a perceptiilor senzoriale, legate dedezechilibru hidro-electrolitic sau nutritiv.

A trei conform ptopriilorconvinoeri soirituale

Afectare spirituaE, legatd de impunerea unui regimalimentar.

A avea activitate, a se realiza Intoleranta h activitate, legatd de aport insuficientalimentar.

A se recrea Deficit legat de exces sau pierdere marcatai inoreutate.

A invita Dificultate legate de complexitatea unei diete speciale.

Planifi cara gi implementaroa intervenliilorin olanificarea interventiilor, nursa va urmdri corectarea sau prevenlrea

oroblemelor datorale excesului sau deficitului alimentar sau/gi hidric.

a. INTERVENTII PREVENTIVEPentru a mentine independenla, nursa va trebui sd cunoascd semnele unui deficit

nutritional, ca Si factorii de risc. Prevenirea in domeniul alimentaliei trebuie inceputeinaintea imbdhenirii. "Pentru cA nu putem preveni imbetranirea, este intelept sa nuagteptem acest moment pentru a deptinde obiceiuri alimentare senetoase" (A lmbach)Itta mai ios cateva interventii preventive menite sa a4ioneze asupra unor facloripotentiali ce pot afecta satisfacerea nevoiide a manca gia bea.

ingrijiri ale cavit4ii bucale 9i ale dinlilor:Nursa va supraveghea efectuarea igienei cavita{i bucale 9i a dintilor, inv4andu-i

pe varstnici tehnica penajului corect al dintilor. De asemenea, va consulta persoanelecompetente, atunci cand este cazul, pentru protezarea celor cu dentitie incompleti saudeficitare.

Datorite faptului ce glandele salivare nu mai produc saliva suficienta, se varecomanda cHtirea cat mai des a gurii, pentru evitarea uscerii mucoasei bucale 9i aapariliei fisurilot pe limba gi pe buze.

Pentru a evita tulbudrile de deglutitie 9i de digestie, nursa le poate sugeraverstnicilor consumarea de alimente semisolide, fructe ,9i legume moi, bine coapte, iarcarnea se fie tdiate in bucali mici, ugor de inghitit Mesele vor fi, de preferiti' mici fl

L.P.- Nevoia de a bea 9i de a manca

dese 9i, dace este posibil, precedate de ciorbe sau supe calde care stimuleazA apetitul9i ugureaza digestia.

Varstnicii suferinzi de boli cronice urmeaze adesea tratament cu unul sau maimulte medicamente, ale cdror efecte se pot resfrange asupra nevoii de a manca gi abea. Pe de altd parte, ei se impacienteaze 9i devin anxiogi in momentul in care o boalese cronicizeaza, devenind astfel o prade, uqoare pentru neprofesionigtii care recomandddiele sau medicamente "miraculoase" care, departe de a vindeca boala, pot aduceprejudicii serioase stdrii' de senetate a varstnicului. Nursa, in rolul seu de educator 9isfatuitor, va trebui sa b explice clientilor ei evolutia bolii cronice 9i faptul ce nu exista unaliment sau un medicament care sA b redea tineretea sau sa b vindece boala cronice.

Este cunoscut faptul ci factorii socialijoace un roi important in satisfacerea nevoiide a manca 9i a bea. Astfel, varstnicii care trdiesc singuri gi au resurse modeste vatrebui se fie lualiln ingrijire de catre serviciile comunitare, sau indreptati catre centre dezi. La noiin FrA, acest gen de servicii este deficitar, fiind ince in perioada de structurare9i organizare. O afte metode iolosita pentru satisfa@rea acestei nevoi este "masa peroti", care con$e in furnizarea de mancare, getite la domiciliul celor cu dificultiti dedeplasare sau de preparare a hranei. ln aceste activiteli pot fi cooptate organizatii giasociatii umanitare, de caritate, grupuri confesionale, elevi, studenli, voluntari din sanulpopulatiei.

ln ceea ce privegte modificarea unor obiceiuri alimentare, nursa va a4iona cutact, evitand schimbarib radicale. Se va pomi de la meniurile de baz5, in care se voropera treptat modificdri, pane b obtinerea uneidiete mmplexe care se satisfacd nevoilenutritive a|e varstnicului.

Toate interventiile preventive vor evita caracterul restrictiv, de "ordin"; nursa vaadopta o atitudine pozitive, de incurajare. Practica a demonstrat ce varstnicii igi potmodifica obiceiurile alimenatre daca li se explice rafunea pentru care trebuie se renuntela unele lucruri. De asemenea, vor fi permise mici trucuri la care varshicii recurg pentrua "triga", urmand ca ajustarib dietei sd se facd in timp.

b. INTERVENTII CU RATTVEAcestea vor fi elaborate pornind de la diagnosticul de nursing 9i problemele de

sdndtate. Ele vizeazd identificarea cauzelor care au determinat problemele, precum giajutarea vershicului in rezolvarea problemei de sinatate, prin indepertarea factorilor deexces, de deficit sau de dificultate.

in atingerea acstui obiectiv, nursa trebuie se cunosca cele mai comunemanifestari care pot afecta satisfacerea nevoii de a manca 9i a bea. Ace tea sunt:disfagia, durerea, deshidratarea, refuzul de a manca, confuzia sau demenla,imposibilitatea de a se hrdnisingur, hernia hiatald, diabetul, alcoolismul.

Drsfagia trebuie bine evaluate pe plan medical. in afara interventiilor preventivediscutate, vor mai fi luate uneb masuri: varstnicul va fi pozitionat gezand, cu spateledrept gi cu capul ugor flec1at, pentru evitarea riscului de aspir4ie. Dupe mese nu se vaculca cel putin 30 de minute, pentru prevenirea regurgitatiilor.

Durerca esle un simptom care produce mult disconfort, drept pentru care vatrebui tratate conform recomanderilor medicale.

S-au discutat deja unele din cauzele deshidratdrii. Dintre semnele care se cerurmdrite, cele mai semnificative su recirea extremitatilor gi oliguria. Nursa va verifica giva nota zilnic cantit4ile de lichid ingerate gi va semnala imediat intreruperea hidrateriiorale. Varshicii vor fl riguros hidratati, avand in vedere atenuarea senzaliei de sete. Deasemenea, se va inslitui tratament curativ imediat la aparitia unor afe4iuni febrile,

L-P.- Nevoia de a bea side a manca

infe4ii, diaree, varseturi. Este importantd urmarirea tratamentelor diuretice 9isuplimentarea r4iei zilnice de lichide, pana h 3 litri. in caz de refuz sau incapacitate dehidratare orald se va trece la hidratarea parenterala, cu notarea zilnicd a bilanluluiaooruelimindri.

Refuzul de a man@ va fi tratat cu tact, incercandu-se ajutarea varstnicului de a-9ig6si echilibrul, Este preferabild alimentatia 9i hidratarea orali, penfu pdstrareaobiceiului de a se hrdni singur.

Refuzul de a manca se poaie manifesta qi la varstnicii confuzi sau demenli. inaceste situatii responsabilitatea hrenirii lor revine nursei, care va trebui se geseascamijloace de rezolvare, cel putin pa4iald, a problemei, avand in vedere totodata evitareaaccidentelor (de ex. se va inlocui furculita cu lingura sau i se vor da alimente ce pot fimancate cu mana.

Varshicii aflati in imposibilitate de a se hreni singuri vor fi permanentsupravegheati. Nursa se va asigura ca vershicul dependent primeSte necesarul nutfitivzilnic, ca 9i faptul ce minanca gi bea tot ce ise oferd. Hrdnirea unuivarstnic dependentdevine adesea un lucru incomod sau neplecut. Nursa va incuraia gi personalul 9imembrii familiei varstnicului, aiutandu-i sa accepte activiteli care nu sunt intotdeaunaugor de acceptat. Recurgerea cu usurinte b alimentalia parenterale sau ent6rala indefavoarea celei orale, degi mai eficace, reprezinte o lipse de profesionalism, pe langifaptul ca se realizeaza prin procedee invazive, agresive pentru pacient.

Hemia hiatald este o afectiune destul de des (657o dupi unii autori) intalnita hpersoanele de peste 65 de ani, sub o forma benigna sau grava. Principalele simptome;sunt: disconfortul, regurgitatiile, disfagia, dispepsia, senzatia de arsure h nivelulstomacului, ca si durerile toracale, la care se adauga gr4uri gi senzatie de vome 9i degust amar. Pentru a interveni in situaliide hemie hiataE, nursa trebuie se aibi in vederecd se mananca 9i se digere mai bine atunci carid existd timpul necesar, atmosfera esteagreabild, iar persoana este destinse, lipsite de stres. Penlru a reduce spasmelemusculare se recomanda dientului se ridice bratele in sus, in extensie. Dupi mese nuse va culca imediat, iar atunci cand o va face se va ageza cu capul ceva mai sus decatrestul corpului. Se recomanda celor suferinzi de hernie hiatald sd nu se aplece, sa nusare si sa nu ridice greutdti mari.

Diabetul va fi cu grije dabilit medical. Varstnicii diabetici vor beneficia de un plande supraveghere in situatia in care sunt obezi sau sunt supugi unor evenimentesiesante (in timpul stresului se elibereaze adrenaline, care meregte riscul de rea4iehiperglicemice). Or, varstnicii sunt susceptibili la situalii

-stresante (pensionare, pierde-rea rolurilor sociale, probleme de sandtate, doliu etc). In afara complicaliilor, precumcoma diabetic5 sau acidoza metabolicd, verstnicii diabetici pot fi atinqi de afe4iuni deordin renal, ocular, cerebro-vascular sau cutanat. Nursa va evalua cunogtintelepacientului varshic in materie de diabet ti de proprie ingrijire (regim alimentar, igienaetc.). Pentru 50% dintre varstnicii diabetici regimul alimentar 9i activitatea fizicdcofistituie singurele mijloace de echilibrare a glicemiei. Este tecomandabil, in locul uneilungi liste cu alimentele permise, sa ise explice pacientului care sunt alimentele cetrebuie evitate, care sunt semnele unei eventuale complicatii. Explicaliile vor fi scurte giclare. Varstnicul va fi, de asemenea atentionat asupra pericolelor auto-medicaliei,precum qi asupra importanlei de a avea asupra sa carnetul de diabetic eliberat dereteaua de specialitate care il are in urmarire. in procesul de ingrijire implicate 9ifamilia.

Pentru a Dutea interveni eficient asupra varstnicilor alcoolici nursa va trebui maiintai sd depisteze alcoolismul, lucru destul de dificil, pentru ca poate fi ugor confundat cu