IiI

Buric (7 ani)

CF.RIIE R

&uv

Direcqii cardinale .............. 39

Diversitate ...... 40

Dorinfd ........... 40

Cuprins

H

T

J

K

'[^

J

I

P Pasire ............ 87

Pdsdricd .......... BB

Ploaie ....'.....'.. 91

Punct - fdrl intoarcete .... 92

Q Quisistra ..'....' 93

R Rai gilsau iad .............'....'. 95

Rar ........... ....'. 96

Rdzboiul stelelor,

inceputul ..'....' 97

Reconquista .... 99

Responsabilitate .............. 100

Roatd ............ 101

S Scolopendrd ............ '....... 702Cuprins

N

o(

U

VH

I

J

K

ACARDIOV

- D' ap' dacd-i rdtund ca soarele, cum nu se cArligd oamenii care stau

cu 'cioarele-n sus in partea luia de jos?

- Nu se cdrligd cd-i line pdmdntul, el are induntru addnc o putere

care ii line pe oameni, animalele $i tet-tet-tAt s'-nu zboare in jos.

- $-apoi cum dar nu ni se invArteEte capu'cAnd stdm cu capu'injos?

- Nu se-nvarteqte de-atata cd in cer nu-i nici sus, nicijos, acolo nu stii

unde-i susul si unde-ijosul. $i dacdzboti-zbori ca pasdrea departe-depar-

te de pdmdnt, poli sd-l vezi de acolo din cer cd-i rdtund.

- Aqa se vede el din rai?

BdtrAna oftd gi zise:

- Raiul e in noi, mdi bdiete.

TAndrul o privi cam cu neincredere.

- D' ap' nu-i raiu'in ceruri? $i cine o zburat aga de sus in cer sd ne

povesteascd asta, cum zici matale, cd pdmdntul e rdtund? Poate matale?

$i rAse de propria glum[.

- Am zburat, rdspunse cu seriozitate bdtrdna. Dar nu cu trupul, ci cu

mintea, cu gAndul. Am avut vedenii.

- Ehei, mdtugd, rAse tAndrul, d'ap' cAte vedenii am avut qi eu in viaga

me! Sd le vezi gi sd le tot vezi 9i sd nu le crezi!

- Pei, dragu'mdtuqii, tot ce vezi in vedenii e adevdrat. Cd de n-ar fi,

nu s-ar povesti.

TAndrul o privi din nou cu indoiald.

- $i balauri cu trei capete?

- $i balauri cu trei capete.

- Si cu doudspreci?

- Si cu 12, si cu 24 tot.

- Cu 24?l

Neincrederea bAietanului atinse un nivel critic. Acum, nu mai stiace sd creadd despre mitusica drdgufd care il poftise cu inima deschisd

in casa ei. Se vede cd o luase razna sau, poate, chiar nu era cu minteaintreagd, sau, poate...

- Ia mai ia un pdhdrel, zise femeia ca sd detensioneze situafia. Ce-i

vin de-al meu, eu l-am fdcut qi-l gin pentru musafiri dragi. Hai, mai ia gi

din pldcinte. $-apoi te-i culca in casa mare, cd gi-am fdcut patul. Hai maipune in gur5, c5 nu mai stdm mult, mAine ne asteapta drum lung.

- Ei, hai q-om fi sdndtogi, s'-ne pupe-n cur dusmanii, zise tAnirul.

- $'-pe ei trenu', addugd femeia, ddnd peste cap pdhdrutul.

- Cine?

- Trenul. Asa un balaur cdt o sutd de cds', care merge pe drum de fier gi

duce oameni gi tot ce vrei. Ehehei, m5i bdiete, nu gtii tu nicd. Hai sd-ti spund

mdtusa, cd-n lume sunt atatea si atAtea minundtii, cd-ti taie rdsuflarea.

Si bdtrAna incepu a-i insirui cAte-n lund gi-n stele: despre pdsdri de

fier care duc oameni din lard in tard, despre oglinzi prin care vorbesti cuoameni de peste mdri gi oceane, despre cufere care-ti arati fel de fel de

istorii gi pdtdranii si-gi cAntd singure ca la sdrbltori, despre cordbii carezboar6, la stele, despre orase sub apd gi orase in cer, prin care umbld felde fel de dihdnii, despre oameni care vorbesc unul cu altul in gdnd; ei,hai, sd fim sdndtogi, inchind sdndtos; despre pdduri albastre qi rAuri de

argint, despre oameni verzi si oameni de fier, despre paingi cAt calul, cu

| "noucr

i'doiale ( \

,ltt,',riuP"'?

'l["""''"'1"'"'"''r"' \),r',il' /',,,i?

rl'1t' / /',a 1ot

tt't,'l/,/'l,t ,

l'l' ,J'l d' -,,rrri atinse un nivel critic. Acum, nu mai

f lrf pftij-i;drdguqd care il poftise cu inima desc

i,ii,,,,l,,u iirr, razna satl, poate, chiar nu era cu mi

, l"l, ,lr,,1t'"

l1',,rll,11, ',6nr, zise femeia ca sd detensioneze situatia'

l11llr1r,l',6cutsi-l fin pentru musafiri dragi. Hai, mai

$l la I ll

i l;' 5 *,li LIIT;: i;TillllJi;: "'

ftlt li ll'

,

**,'*;:::il,*i11,,1il;LT.'ldndru

n.iinqirui cAte-n lund gi-n stele: despre pisdri de

61|in\ar6', despre oglinzi prin care vorbesti cu

64e sub apd si orase in cer, prin care umbld fel

iu,rzi fi oam"ni de fier, despre paingi cdt calul, cu

l.nu o,rrni care vorbesc unul cu altul in gAnd; ei,

li i,pa rrna,ott despre pdduri albastre si rAuri de

o sutl de picioare, despre klingonieni feroce qi romulani perfrzi, despre

fevi prin care vezi ce se face pe ceea lume, despre copaci mergdtori si

flori care cdntd din gurd; s5-1i dea Dumnezeu sdndtate gi minte ;i sughil

bun gi la tofi ai nostri; despre lupte de ciioi cu predatori, despre Einstein

si Tesla, despre rdzboaie stelare gi pdci de milioane de ani, despre timp 9i

cdl5toriile prin el, despre tot felul de apocalipse qi despre civilizaqii noi...

Tdndrul o asculta cu gura cdscat5, iar cAnd mdtusica ajunse cu poves-

titul la Big Bang gi la singularitatea absolutd, infepeni cu privirea alintite

in gol. Mdtuqica se sculd atunci de la masd si se duse pdnd in casa mare'

Reveni de acolo cu un acordeon. Se asezd pe scaun 9i zise:

- Ia hai sd-fi cAnt o cdntare, gi dupd asta te duci la somn.

Ea cdntl A ruginit frunza din vii, apoi Bund mdicu,td., dragd tdicugd' al

Irinei Loghin, iar la urmd, un dtiud de Rimski-Korsakorr, fdrd cuvinte.

TAndrul se inveseli pufin;i prinse a ingAna qi el din urmd, cum putea.

- p2' ce 'strument e aista, mAt'$ace, ci n-am mai vist aqa minune de

cAnd sunt.

- Aista-i acardion, drdguli, acardion. Hai, gata concertu'. Hai la

culcare, cd-i vreme tdrzie, si la cAntatul cucosilor ne pornim la Grddina

Ursului, c-avem drum lung pAn-acolo.

Tdndrul, incd zdpdcit, se ridici anevoie de la masi:

- Bodaproste, Doamne, pentru masa asta. Bodaproste, SfAntd

Duminic5, si noapte bund.

Ea il conduse pe tdndr in casa mare, unde

il a;tepta agternutul fdcut. Apoi aranjd fru-

mos pe un scaun acordeonul, puse peste

el o bdsmlluqd brodatd, ca sd fie frumos.

$i-i spuse din ug5:

- Noapte bun5, Harap Alb.

qtia

hisd

ntea

cd,iia qi

mai

1.

,Mhirrcit o sutd de cds', care merge pe drum de fier 9i

,'u,*,.U]lrlrrt, mai bdiete, nu gtii tu nicd. Hai si-fi spund

rr ",;oa si at6tea minunSlii, ca-1i taie rdsuflarea'

Itttrtata"-. -, ^A+^ - r,,-x -: - ..^r^. ,r^-^*^ ^x-x*i ,r^

t'll*,**n., despre cttfere care-ti arate fel de fel de

llll",,',p14 singure ca la sdrbdtori, despre cordbii care

AMABILITATE

in curte, o minge se coteli prin fafa maginii' Am oprit' pentru cd gtiu cd

dupd orice minge va apdrea neapdrat un copil' Copilul apdru in scurt timp'

un grifon feroce de vreo 7-8 ani,iqi lu[ mingea, se uitd la mine ;i cotcoddci:

- Sorry.

AN, rqAlutSunt Artur, un animdlul drdgu! gi foarte deEtept. Drdgu!, pentru cd,

oricfind apar in vlzul lumii, tofi, gi mai ales copiii, exclamd: Uite ce raton

drd.guglDegtept, pentru cd, spre deosebire de alte animdlufe, gAndesc.

Nu am o familie, pentru ci nu-mi plac ratonii, chiar dacd lumea zice

cd sunt drlgufi. De aceea nu am griji cu hrdnitul puilor - tot ce dobAn-

desc mdnAnc singur. Am descoperit un mod foarte ingenios de dobAndi-

re a hranei. Mi-am gdsit addpost intr-un garaj - in dezordinea totald ce

domne;te acolo nu md dibuie nici dracu'. in acel garaj fantastic am la

dispozifie gi un enorm gi minunat coq de gunoi cu multe bun5t5furi. in

fiecare noapte mI infrupt copios din resturile delicioase. Ce-i drept, ca sd

gdsesc cele mai bune bucate, trebuie sd cotrobdiesc prin gunoi 9i, evident,

sd fac rds. insd acest fapt nu are decAt un mare plus: in fiecare dimineafd,

stdnd pitit printre cutii cu fleacuri, lemndraie, fieriraie ;i alte obiecte inu-

tile ticsite claie peste grdmadd in garaj, rdd de fac pe mine cdnd il vdd pe

Doru, stdpdnul casei, tundnd gi suduind, gi strdngdnd gunoiul imprdgtiat

de mine. Circ, nu alta! Md distrez de minune!

Mare cdscat, omul acesta, uitd mereu uga garajului deschis5, astfel

incdt pot sd ies la plimblrile mele zilnice prin mahala. Doar uneori, pe

noapte, o inchide, dar vd spuneam mai sus cd sunt foarte deqtept ;i gtiu

exact momentul cdnd trebuie sd m[ Supuresc in garaj, cu pulin inainte de

a se inchide poarta.

$i sd vd spun un secret, de ce-s aqa de degtept. (Numai vd rog sI nu md

pArdgi savanfilor britanici!) Nu sunt raton. Sunt un strdin. Un extrateres-

tru. in sensul cd de pe altd planetd.

15

AMA BILITATE

ln curte, o minge se coteli prin fala maginii. Am oprit, pentru cd gtiu cd

rpll orlce mlngc va apdrea neapdrat un copil. Copilul apdru in scurt timp,

r grlfon feroce de vreo 7-8 ani. igi lud mingea, se uitl la mine qi cotcoddci:

"Sorry,

BALAUR

I

Am ucis Balaurul Roz, care chinuia de atAta amar de vreme lumea

omeneasc[, de nu-i dddea pace qi o linea in fricd si disperare.

Sunt un viteaz neinfricat. As fi putut trdi intr-o poveste, dar voi nime-ri in legendd. Lumea va compune cAntece si balade despre vitejia mea qi

despre lupta mea cu Balaurul Roz. Nimeni nu ne-a vdzut luptdnd, pentrucd imprejurul nostru pdmAntul era numai foc si pard, rAurile si iazurilesecau, toatd suflarea vie pierea, si iarba cu pddurile ardeau ca fAnul inmiez de var5.

Lupta a fost crAncen5, insd Balaurul Roz era prea nesdbuit ca sd biruias-

cd. Iar eu - prea hotdrAt sd-l rdpun. Trei zile si trei nopfi ne-am luptat, ziua

se preschimba in noapte, iar noaptea in zi. $i, in cele din urmd, l-am rdpus.

Lumea a sdrbdtorit trei zile si trei nopti, sl5vindu-l pe erou - pe mine! -Ei ducAnd-o tot intr-o veselie. A mAncat si a chefuit, si am mAncat, gi am

chefuit gi eu, iar in cea de a treia zi mi-au dat-o de nevastd pe cea maifrumoasd dintre fecioare. Dar am refuzat-o, si nu pentru cd nu-mi pldcea

fata, ci pentru cd sunt de felul meu cdl5tor. Nu-mi place viata pe loc, md

plictisesc ;i incep sd urlu. De aceea cdldtoresc prin lumea larg5, din sat

in sat si din tArg in tArg, prin munli gi vdi, prin pdduri si pustiuri, pe c5i

lungi, neb5nuite, pline de pericole qi slav5. Mulgi balauri am rdpus si de

multe duhuri necurate am salvat popoarele lumii. $i le voi mai salva, cAt

m-or fine puterile. Eu, Balaurul Mov.

BALAUR

I

Arrr trcis Balaurul Roz, care chinuia de atAta amar de vreme lumea

)nr(,n('irs(:i"r, de nu-i dddea pace gi o tinea in fricd si disperare.

Srrrrt ur.r viteaz neinfricat. Ag fi putut trdi intr-o poveste, dar voi nime-i irr lcgcndi. Lumea va compune cAntece si balade despre vitejia mea gi

k's;ll, lupta mea cu Balaurul Roz. Nimeni nu ne-a vdzut luptAnd, pentru

ir irrtprcjurul nostru pdmAntul era numai foc si pard, rAurile si iazurilet't'rrrr, toati suflarea vie pierea, gi iarba cu pddurile ardeau ca fAnul intit'z <lc var5.

l,rr;ltir u fost crdncend, insd Balaurul Roz era prea nes[buit ca si biruias-rr. l;rr t'rr - prea hotirdt sdJ rdpun. Trei zile qi trei nopfi ne-am luptat, ziua

r' prt'sclrirrba in noapte, iar noaptea in zi. $i, in cele din urmd, l-am rdpus.

l,rrrrrt'ir ir sdrbdtorit trei zile si trei nopqi, sldvindu-l pe erou - pe mine! -i rllruintl o tot intr-o veselie. A mAncat si a chefuit, si am mAncat, si am

lrt,lrrit pi t,rr, iur in cea de a treia zi mi-au dat-o de nevastd pe cea mairrn()ir:iir tlirrlrc fecioare. Dar am tefuzat-o, si nu pentru cd nu-mi pldcea

rllr, r'i pcrrllrr cri sunt de felul meu cdldtor. Nu-mi place viata pe loc, md

lit'tisr,r;r';i irrcr,ll sh urlu. De aceea cdlitoresc prin lumea largd, din sat

r s;rl si rlirr lr'rr11 in tirg, prin munti gi v5i, prin pdduri si pustiuri, pe cdi

rrrlli, rrt'lr;rrrrritt', plirrt'clc pericole gi slavd. Multi balauri am rdpus si de

rultt'tlrrlrrrri rrccrl;rlc irnr salvat popoarele lumii. $i le voi mai salva, cdt

r or (irrr' prrlcrilr'. lirr, lllrllturrrl Mov.

BALAUR

2

Am ajuns de rAsul lumii.

De cdnd m-a pdrdsit vederea gi m-au ldsat puterile, lumea nu se mai

teme de mine. De omorAt nu md omoard, cd nu poate. CAnd eram tdndr

si voinic, pe mulli balauri i-am rdpus qi multe popoare am salvat de urgia

lor. Iar cAnd am imbdtranit, m-am mutat in aceastd pegterd, cuminte si

singur. La inceput, lumea md respecta, finand minte faptele mele eroice,

dar peste cAteva generafii au uitat cu tofii. Peste incd vreo dou5, pe oa-

meni au inceput sd-i irite cdntecele mele nocturne gi au ?ncercat sd md

prdpbdeascd. Mulii viteji veneau sd md infrunte, dar i-am prdpddit eu pe

ei. Pe unii i-am mAncat, pe allii i-am ficut una cu pdmdntul. in tot anul

incercau, si nu puteau.

Acum sunt bdtrdn de tot. Oamenii vin numai sd se uite la mine qi sd

mE necdjeasc{. Balaurul chior, aga imi zic. Se imbulzesc in fafa pegterii

mele, unii mai indrdznefi cuteazd chiar si-mi calce pragul, agteptAnd sd

ies ca sd rddd de mine.

Eu ies, rag o datd, scuip o pard micd de foc - mai mult fum, de fapt -,iar ei se imprdgtie in toate pdrqile lipAnd gi rAzdnd ca nigte copii pro;ti 9i

aruncAnd in mine cu pietre.

Circ, nu alta. Decdt sd indur aqa ruqine, mai bine md omora Fet-Fru-

mos, fiul Vulpii, cAnd, intr-o noapte, se gupuri in casa mea gi, in timp ce

dormeam, mi-a infipt in ochi pumnalul muiat in otravd. Dar n-am murit,

cd eu nu mor de otravf,, numai am chiorAt tot atunci. fin minte doar cd

am urlat o dati de s-a auzit in toatd Tara Moldovei si am prins a md' zvdt-

coli de durere gi furie, i-am opintit doud cozi lui Fdt-Frumos, de zbutd,

)s,"-'1

lifi

\l

1B

BALAUR

a

-. dc risul lumii'

,,r,11; r pdrdsit vederea si m-au l5sat puterile, lumea nu se mai1,cx"",.^ D"omorit nu md omoard, cd nu poate. CAnd eram tdndr{Jv d1lttL,.-

1i0'.^"'.'tti balauri i-am rdpus si multe popoare am salvat de urgia

.l',,ril',|; nr i6ff,11Anit, m-am mutat in aceastd peqterd, cuminte si

f'lr"',irrput, lumsa md respecta, linAnd minte faptele mele eroice,

'l',,1.\' ,.ilsvu genera{ii au uitat cu tofii. Peste incd vreo doud, pe oa-

1l\',tt'^rrrput si-i irite cdntecele mele nocturne si au incercat sd mI

/ ril'", lylutqi viteji veneau sd md infrunte, dar i-am prdpddit eu pe

'Xlddjf.rr

mAncat, pe allii i-am fdcut una cu plmdntul' in tot anul

1r 1lllL' ,; 19 PUte&u'l,/'i'n,bdtrAn de tot. Oamenii vin numai sd se uite la mine gi sd

"

[ll,r,ra. Balaurul chior, aqa imi zic. Se imbulzesc in fafa pegterii

,1rd,]imaiindrazne{i cuteazd chiar s5-mi calce pragul, aqteptAnd sd

r,ll ' ,ri de mtne.tlL,,rlrx*' n datd, scuip o pard micd de foc - mai mult fum, de fapt -,li'1r,tl;iilrti. in roate pdrfile qipdnd gi rAzdnd ca nigte copii progti 9i

,' l,,t t'n. cu Pietre^'

'i1,1il'',,,1t',, I)ecAtsd indur asa rugine, mai bine md omora Fdt-Fru-

'rllu.,fpil, t'iind, intr-o noapte, se;upuri in casa mea si, in timp ce

,,111u' ,,,1 ;1 irrf ipt in ochi pumnalul muiat in otravd. Dar n-am murit,ilr ,l11, r)"

frrrNl"',,,,,1 tk,ol ravd, numai am chiorAt tot atunci. Jin minte doar cd

ilil.^,n1f rh's-a auzit in toatd fara Moldovei qi am prins a md'zvdt-

,rrril,j,,, li 1,'11c, i-arn opintit doud cozi lui Fdt-Frumos, de zbttd,

m6rlanul, prin toatd pestera. Apoi l-am dibuit acolo, in pegter5, gi l-am

rupt in buc59dle, iar bucdldlele le-am aruncat in Prdpastia Behditd, sd le

mdnAnce hoitarii.Dar astdzi m-am trezit cu un gdnd fix. Astdzi am sd le ardt omdnasilor

ultimul show.

Am sd ies din pegteri si am sd-mi adun toate puterile, de am s5-mi

fac vAnt si am sd zbor, tot mai sus si mai sus, pAnd la cer, cAt md vor tinearipile, iar cAnd md vor pdrdsi puterile, voi cidea in jos ca piatra, ca o

stdnci uriaqd, ca un munte, drept in Prdpastia BehditS, unde nu a cdlcat gi

niciodatd nu va cdlca picior de om. Aga voi face. Eu, Balaurul Mov.

,,t"tl

BOTNARU

Azi mi-am spdlat maqina.

De obicei, cAnd imi spdl magina, ploud. in sutd la sutd din cazuri. Nu

stiu cum se ?ntdmpld asta, dar am devenit proverbial

babil, ploua tocmai pentru c5-mi spdlam maqina. O fi

acolo in cer, care nu face decAt pacoste oamenilor, iar

mine md urmdreste in mod special si, num-mai imi

spdl maqina, el se inlelege cu Fdcdtorul de ploaie",

cu care-i intr-o minte, qi acela porne$te ploaia. Ca

sd rAdd de mine de sd facd Pe ei.

Iaca gi azi. Amconsultat minugios site-urile

tuturor ghidromegdntrurilor, ca sd md asigur

incd o datd cd nu va ploua, si la cer m-am

uitat de zece ori - senin, aproape alb, nici

zare de nouraE, nici mdcar o coadd oropsiti

de avion reactiv - nimic. Nu avea cum sd

ploud, NU-A-VEA.

De aceea mi-am spdlat masina. Azi,24

august 2O2B,in ultima zi a Europei, ziua in

care a plouat cu foc. Din cauza mea.

'k Vezi Fdcdtor de ploaie din Dicgionar Auafed 2,

Urma Ta, Chi;in5u, 2015.

pe Facebook. Pro-

un inger rdutdcios

pe

20