Global Biodiversity Outlook 2 (2007)

Global Biodiversity Outlook 2 (2007)

Elaborat de UNEP (United Nations Environmental Program) și WCMC (World

Conservation Monitoring Center)Bazat pe date din studii existente, în primul

rând pe studiul ecosistemic mondial Millenium Ecosystem Assessment (realizat cu

participarea a 1360 de cercetători)

Global Biodiversity Outlook 2

• Conferința Statelor semnatare a CBD a reconfirmat cu ocazia Summitului din 2005

• obligațiile lor de a atinge obiectivele propuse în 2002 la Johannesburg de a reduce până în 2010 în mod significant rata de pierdere a biodiversității.

• Ediția a 2-a Global Biodiversity Outlook folosește indicatorii elaborați pentru verificarea, respectiv pentru a măsura îndeplinirea obiectivelor propuse până în 2010 în domeniul biodiversității

De ce este îngrijorătoare scăderea sau pierderea biodiversității?

Serviciile oferite de ecosistemele sănătoase, intacte și cu mare biodiversitate constitue baza existențială a omenirii.

S-a dovedit însă, că din cele 24 de servicii oferite de ecosistemele menționate în Studiul Ecosistemic Mondial, 15 sunt deja în regres, între aceastea fiind:

• punerea la dispoziție de apă potabilă, • producția din pescuitul marin, • Numărul și calitatea locurilor cu deosebită valoare din punct de

vedere spiritual și religios,• capacitatea de autopurificare a aerului prin absorbție de noxe, • reglarea de pericole, catastrofe naturale, • polenizarea și capacitatea ecosistemelor agrare de a combate

dăunătorii,etcPierderile de biodiversitate au un impact asupra capacității de funcționare a ecosistemelor, făcându-le mai vulnerabile sau mai sensibile la șocuri și perturbări, reducând rezistența și capacitatea lor, de a oferi oamenilor serviciile de care au stringentă nevoie.

BiodiversitateaNumăr, componențaFrecvență relativăInteracțiuni

Funcții ale ecosistemului

Cauze directe ale schimbărilorSchimbări climaticeÎncărcare cu nutriențiSchimbări ale folosiriiterenurilorIntroducere de specii străineFolosire prea intensivă

Cauze indirecte ale schimbărilordemografice, economice,social/politiceștiință și tehnologieculturale și religioase

Valori și servicii ale ecosistemelor

Biodiversitatea, funcții ale ecosistemelor, serviciile ecosistemelor și cauzele schimbărilor

Bunuri (valori de asigurare)hrană, fibre și combustibilResurse geneticeSubstanțe biochimiceApă potabilă

Servicii culturaleValori spirituale și religioaseSistem de cunoaștereEducație și inspirațieRecreație și valori estetice

Servicii de reglareRezistență la atacuriierbivorie,polenizarerăspândirea semințelorreglarea climeireglarea dăunătorilor reglarea de boliprotecție împotriva pericolelor naturaleReglarea eroziunii solurilorAutopurificarea apelor

Bunăstarea omuluiCondiții de bază pt. o viață bunăSănătateSecuritateBune relații socialeLibertate de alegere și acțiune

Servicii de suportProducție primarăOfertă de spații vitaleCircuitul nutriențilorFormarea și menținereaSoluluiProducere oxigenului din aerCircuitul apei

Rolul de protecție al biodiversității în caz de catastrofe naturale, serviciu oferit de ecosisteme

naturaleIn ultimul deceniu au avut loc multe catastrofe naturale. Experții au atras atenția

asupra faptului, ca multe din aceste catastrofe ar fi putut fi evitate printr-un management corespunzător al ecosistemelor naturale.

• Inundații în Europa (2005, 2006) datorită zonelor inundabile modificate, lipsa de spații de reținere a apei în caz de viituri; rolul luncilor

• Despăduriri și viscole tropicale cu ploi torențiale în zona caribică (3000 de victime omenești datorită despăduririlor masive în Haiti, au rămas doar 2% de păduri); rolul protectiv și reglator al pădurilor

• Mangrove și Tsunami în Asia. reducerea drastică a mangrovelor datorită măririi între altele a suprafețelor de acvacultură și centre turistice a dus la reducerea mangrovelor protectoare ale coastelor; rolul mangrovelor pentru protecția coastelor

• Zone umede costiere și hurrican Katrina în Statele Unite. Delta fluviului Mississipi a fost prevăzută cu canale a schimbat aportul de sedimente și a dus la distrugerea zonelor umede costiere. Au fost distruse și bancurile costiere de ostree, care protejau coastele. Apa a putut intra prin canale, ajungând cu mare viteză și putere în dreptul orașului New Orleans. Rolul protectiv al zonelor umede costiere

Determinarea tendințelor actuale

• Global Biodiversity Outlook 2 dovedește că biodiversitatea este în scădere la toate nivelele:

• Defrișarea pădurilor pentru câștigarea de terenuri agricole se continuă în mod îngrijorător. Pierderea suprafețelor de păduri primare se estimează la 6 milioane ha anual începând cu anul 2000.

• Ecosistemele costiere și marine suferă în mod simțitor datorită activității omului: suprafața desișurilor de alge marine și recifele coraliere s-au redus masiv. In Marea Caribică acoperirea coralilor cu schelet tare s-au redus în trei ani (2004, 05, 06) de la 50% la 10%. Suprafețele de mangrovă s-au redus cu 35% în ultimele două decenii (în țările, din care avem date disponibile).

Arii unde în ultimele decenii au fost observate rate mari de schimbare a gradului deÎmpădurirePuncte de greutate în dezpăduriri: 1 împădurire actuală, 2 pierdere netă de păduri, 3 mărirea netă a ariilor împădurite (din Millenium Ecosystem Assessment)

123


• La 3000 de populații de animale sălbatice se remarcă o tendință de scădere a abundanței indivizilor cu 40% între anii 1970-2000; abundanța indivizilor la specii de ape continentale a scăzut cu 50%, iar cea a speciilor marine și terestre cu cca 30%.

Cercetările asupra• amfibienilor la scară globală • mamiferelor africane• păsărilor pe suprafețe agricole• speciilor de fluturi de zi din Marea Britanie• Coralilor din Marea Caribică și zona Indo-pacifică• Speciilor de pești de consum pescuiți în mod curentau scos în evidență o scădere continuă.


• Tot mai multe specii sunt periclitate prin extincție• Starea de conservare a speciilor de păsări din toate

biomurile globului s-a înrăutățit în mod continuu în ultimii 20 de ani.

• La amfibieni și mamifere situația se pare a fi și mai precară decât la păsări.

• Intre 12% și 52% a speciilor din grupele de taxoni superior sunt periclitate prin extincție

• La această situație se mai adaugă faptul că habitatele din ce în ce mai mult fragmentate numai sunt în stare să mențină biodiversitatea și să ofere serviciile și bunurile ecosistemelor


• Luând în considerare cele 292 de sisteme fluviatile mari, care au fost evaluate, s-a constatat că suprafața neafectată de baraje și hidrocentrale constitue numai 12% din suprafața bazinelor hidrografice.

• Omul introduce în ecosistemele naturale la scara globală mai mult azot reactiv, decât se produce prin ansamblul proceselor naturale.

• Consecințele introducerii de specii străine unei zone prin globalizare și turism internațional, precum și riscurile speciilor străine cresc din ce în ce mai mult

Clasificarea impactului la 292 de mari bazine hidrografice ale globului prin fragmentări de cursuri și reglarea scurgerii Gradul de fragmentare a bazinelor hidrografice 1: zone fără impact; 2: zone cu impact moderat; 3: zone cu impact puternic (după Nilsson et al. 2005)

12 23

mg de azot pe mp pe an

Estimarea depunrii de azot din atmosferă (depunere umedă și uscată) la începutul anilor 90 ale secolului 20 după Galloway et all. 2004


Domeniu 1: Starea și tendințele de evoluție ale părților componente ale biodiversității

• Tendințe de declin in biomuri, ecosisteme și habitate• Tendințe de declin al abundanței și repartiției unor specii

monitorizate• Schimbări în starea de conservare a unor specii• Tendințe de scădere a diversității genetice la animale și

plante folositoare omului și a speciilor de pești cu valoare economică (indicatorii pentru evaluarea stării trebuie îmbunătățiți

• Creșterea suprafețelor ariilor protejate


Domeniu 2: Integritatea ecosistemelor, a bunurilor ecosistemice și a serviciilor ecosistemelor:

• Tendințe de scădere a Indexului trofic marin Marine trophic Index

• Tendințe de scădere a interconectării biotopurilor

• Calitatea apelor ecosistemelor acvatice de apă dulce în unele părți în îmbunătățire, în altele în scădere


Domeniu 3: Amenințarea biodiversității• Acumulare de azot în creștere• Tendințe de creștere la specii străine invazive

Domeniu 4: Folosire durabilă• Suprafețe cu management durabil în domeniul

forestier, agricol și de acvacultură este în scădere (indicatorii trebuie îmbunătățiți

• Concepte ca ecological footprint / urmele activității omului sunt în creștere


Domeniu 5: Situația nivelului cunoștințelor tradiționale, a innovațiilor și a obiceiurilor:

• Tendințe de scădere în diversitatea lingvistică și scăderea numărului de persoane capabile să vorbească limbi indigene

Domeniu 6: Situația accesului la resurse și a împărțirii avantajelor din resurse ale biodiversității

• Acest indicator trebuie încă dezvoltatDomeniu 7: Situația la transfer de resurse• Ajutor oficial pentru dezvoltare pentru implementarea

CBD în ușoară scădere

Global Biodiversity Outlook 2: Instrumente de combatere a pierderilor de biodiversitate

• Strategia globală (2002), verificarea atingerii obiectivelor:• Obiectiv 1: Sprijinirea cooperării internaționale în problemele CBD;

Se dovedește ca sunt necesare alte îmbunătățiri în cooperarea cu organizația mondială a comerțului; progrese în general acceptabile

• Obiectiv 2: Asigurarea capacităților financiare, personale, științifice, tehnice și tehnologice; progrese limitate până în prezent

• Obiectiv 3: Planificarea și implementarea necesară pe plan național la atingerea obiectivelor CBD; încă departe de a fi satisfăcător;

• Obiectiv 4: Imbunătățirea înțelegerii pentru importanța biodiversității și a CBD; succesele sunt foarte diferite: Programele de comunicare, educație, instruire și de conștientizare nu sunt suficiente. Este necesară de a convinge diferitele grupe de interes de a introduce și a conecta obiectivele CBD în alte sectoare decât numai acelea a mediului înconjurător.

• Trebuie amănunțit analizate cauzele scăderii biodiversității și depistați cei care sunt răspunzători pentru această scădere

Documents

Global Biodiversity Outlook 2 (2007)