IMPACT OF PERSONAL BELIEFS ON ESTIMATION OF THE

ACCURACY OF INFORMATION FROM PSYCHOLOGICAL

CRIMINAL PROFILES

OANA MATEESCU

Titu Maiorescu University

Faculty of Psychology

Abstract

The present paper focuses on the investigation of Kocsis and Heller (2004) findings

regarding the relation between personal beliefs and the way in which the accuracy of a

psychological criminal profile is being perceived. The influence of several types of

information in the profile on the perceived utility and accuracy in judicial investigation was

also taken into consideration. In an experimental design, 69 participants were included in

order to reveal the perception of the psychological criminal profile information. The results

sustain Kocsis and Heller (2004) findings, there is a significant correlation between

personal beliefs and perceived accuracy of the profile. The stronger the beliefs in the

efficiency of profiling technique is, the stronger the probability that the person perceives

the information as being accurate and useful in the judicial investigation. When

information on the history of the criminal and his/her criminal act are taken into

consideration, the relation is even stronger.

Keywords: psychological criminal profile, personal beliefs, accuracy of the profile,

criminal act.

1. INTRODUCERE

Până în prezent constatăm că există destul de puține cercetări empirice care să

trateze cu obiectivitate abilitățile necesare și utilitatea realizării unui profil

psihologic criminalistic. Totuși, putem menționa anumite studii care au abordat

Corresponding author:

Oana Mateescu

51

această tematică (Kocsis, 2004, Kocsis & Hayes 2002, Pinizzotto & Finkel 1990,

Kocsis & Heller 2004). Deși concluziile acestor studii au fost în general favorabile,

ele au indicat un anumit grad de incertitudine care poate fi asociat utilizării acestor

tehnici.

Un studiu realizat de Kocsis (2003) a evidențiat o problematică importantă

referitoare la profesionalismul cu care se realizează profilingul în activitatea

judiciară. Astfel, autorul a ridicat următoarea problemă: de ce practicarea

profilingului a continuat să prolifereze în ultimele decenii, în ciuda faptului că

această tehnică nu a fost încă validată printr-o activitate de cercetare riguroasă?

Încercând să dea un răspuns acestei dileme, Kocsis a avansat două explicații. Pe

de-o parte, autorul invocă mediatizarea – uneori excesivă – a acestei tehnici, fără a

se ține cont de valoarea sa practică sau consistența sa. O a doua explicație privind

continuarea utilizării acestor tehnici rezidă din argumentul (oarecum circular)

avansat chiar de profileri, atunci când aceștia sunt provocați să justifice validitatea

rezultatelor obținute în urma aplicării acestor tehnici. Acest argument, pe care

Kocsis l-a denumit ”utilitarism operațional” invocă faptul că dacă activitatea de

profiling nu ar aduce beneficii și nu ar fi utilă investigațiilor criminalistice, atunci

nu ar mai exista solicitări în acest sens din partea organelor de urmărire penală. În

consecință, faptul că investigatorii continuă să solicite realizarea unor astfel de

profile și se bazează pe ele în activitatea lor demonstrează acuratețea tehnicilor

profiling. Totuși, considerăm că o astfel de premisă pierde din vedere faptul că o

evaluare în acești termeni nu reprezintă o măsurare reală a acurateței unui profil

psihologic criminalistic ci, mai de grabă, poate cuantifica într-o oarecare măsură

capacitatea investigatorului de a percepe utilitatea rezultatelor oferite de aceste

tehnici.

Una dintre primele cercetări care au avut în vedere percepția profilelor

psihologice criminalistice a fost realizată de Smith și Allison (2001). Autorii au

utilizat în cercetare un lot de ofițeri de poliție și au constatat la aceștia o reală

dificultate în a discerne între cantitatea de informație validă conținută de un profil

bazat pe un caz real, în comparație cu un profil bazat pe un caz pur ficțional.

Conform concluziilor acestui studiu, informația conținută de profilele psihologice

criminalistice este de cele mai multe ori caracterizată ca fiind ambiguă.

Kocsis și Hayes au realizat în anul 2004 următorul experiment. Autorii au

prezentat unui lot format din ofițeri de poliție trei profile psihologice criminalistice.

Fiecare dintre acestea au fost prezentate ca fiind realizate fie de un profesionist al

domeniului, fie de o persoană pe care anchetatorul cazului a consultat-o. Kocsis și

Hayes au constatat că fiecare dintre aceste profile au fost percepute ca fiind mai

precise atunci când au fost prezentate ca aparținând unor profileri profesioniști, în

comparație cu același material prezentat ca aparținând unui autor neidentificat.

Concluziile studiului au reliefat o relație directă între eticheta pusă autorului

profilului și percepția acurateței conținutului acestuia.

52

Autorii studiului au avansat două explicații. Pe de-o parte, au evidențiat

existența unei loialități colegiale intense, caracteristică într-o cultură organizatorică

polițienească. În contextul cercetării realizate, probabil lotul de subiecți au

perceput persoana denumită ”profiler profesionist” ca reprezentând un individ

afiliat organizației din care aceștia fac parte și – datorită spiritului de loialitate

aparținând acestei culturi – nu au fost capabili să atribuie o conotație negativă

muncii prestate de o persoană percepută ca fiind un coleg de breaslă. O astfel de

reticență nu s-a manifestat însă în cazul profilelor prezentate ca aparținând unui

autor care a avut o etichetă non-descriptivă. Cea de-a doua explicație oferită de

Kocsis și Hayes rezultatelor obținute în studiul realizat, a avut în vedere

intensitatea convingerilor pe care indivizii le au în veridicitatea informațiilor

rezultate prin aplicarea tehnicilor profiling în domeniul judiciar. Așa cum am arătat

mai sus, studiul realizat de Smith și Allison (2001) a demonstrat că percepția

informațiilor generate de aplicarea tehnicilor profiling este foarte ambiguă. Aceste

descoperiri au fost relaționate cu un fenomen psihologic, cunoscut în literatura de

specialitate sub denumirea de ”efectul Barnum”, care vizează modul în care sunt

înclinați oamenii să interpreteze atunci când sunt confruntați cu un material

ambiguu. Astfel, diverse studii care au investigat efectul Barnum au evidențiat

faptul că oamenii au tendința de a oferi o interpretare favorabilă unui material

ambiguu atunci când există o asociere pozitivă între aceștia și materialul dat spre

interpretare. Pornind de la această premisă, Kocsis și Hayes au apreciat că gradul

de convingere în acuratețea informației conținută de profile a crescut atunci când

acestea au fost prezentate ca aparținând unui profesionist în domeniu.

Pornind de la studiul realizat de Kocsis și Hayes, ne-am propus să realizăm o

replicare a experimentului utilizat de autori, cu scopul de a testa consistența

rezultatelor care au fost obținute. În consecință au fost respectate ambele condiții

utilizate în experiment, respectiv etichetarea autorului profilului și manipularea

gradului de convingere în acuratețea informației conținută de un profil psihologic

criminalistic.

În plus față de o simplă replicare, ne-a interesat să evidențiem ce tip de

informație conținută de un profil ar putea influența pozitiv gradul de convingere al

subiecților în beneficiile utilizării tehnicilor profiling în activitatea judiciară

(trăsături fizice ale infractorului, istoric personal, mod de operare în câmpul faptei).

2. METODĂ

2.1. PARTICIPANȚI

La studiul de față au participat 65 de ofițeri de poliție, angajați ai Secțiilor 1, 2

și 4 din București. 91% dintre aceștia au fost de sex masculin iar media de vârstă a

53

subiecților a fost 39.23 (SD = 6.71). Subiecții studiului au fost selecționați pe bază

de voluntariat.

2.2. PROCEDURĂ

Participanții au fost selectați în cadrul orelor desfășurate la disciplina

Psihologie judiciară, selecția fiind bazată pe voluntariat. Instrumentul de sondaj

utilizat în cercetare a fost administrat în cadrul orelor de seminar.

Subiecților li s-a comunicat că participarea lor în acest studiu are ca scop

”explorarea unor atribute lingvistice ale profilelor psihologice criminalistice,

demers care ar permite generarea unor formate care să fie înțelese și acceptate de

către aceștia”.

2.3. INSTRUMENTE

Chestionarul utilizat în cercetare a fost compus din trei secțiuni. În încercarea

de a manipula încrederea participanților în tehnicile profiling, prima secțiune a

replicat instrumentul realizat anterior de Kocsis și Hayes.

În funcție de condiția particulară a experimentului, în prima parte a acestei

secțiuni au fost prezentate trei tipuri de materiale, utilizate cu scopul de a induce o

percepție pozitivă, neutră sau negativă legată de tehnicile profiling (Anexa 1)

precum și o scală de măsurare a încrederii în aceste tehnici (Anexa 2). Inducția

pozitivă s-a realizat prin prezentarea tehnicilor profiling într-o lumină favorabilă,

utilizându-se aspecte prezentate în articole publicate anterior. Inducția negativă s-a

realizat utilizându-se literatură rezultată din surse multiple, constând în observații

și critici aduse tehnicilor profiling. Pentru a se realiza condiția de control, s-a

utilizat inducția neutră, în acest caz participanților fiindu-le prezentat un material

nerelaționat în nici un fel cu tehnicile profiling.

În cea de-a doua secțiune a chestionarului a fost prezentată o crimă cu substrat

sexual care a avut loc în Deva, în anul 2001 (cazul Magdalena Kuhn). Descrierea

acestei crime a oferit o informație minimală, respectiv unde a fost găsit cadavrul,

descrierea locului crimei și urmele de agresiune fizică constatate pe corpul

victimei (Anexa 3). În continuare, participanților li s-a prezentat un paragraf

prezentat ca fiind un profil psihologic criminalistic realizat la cererea organelor de

ancheta, care se confruntau cu dificultatea de a identifica autorul faptei. În funcție

de pachetul de materiale primite, participanții au fost împărțiți în două condiții.

Participanților aparținând condiției ”profesionist” li s-a spus că autorul profilului

este un specialist în tehnici profiling pe care investigatorul cazului l-a consultat.

Participanților aparținând condiției ”anonim” li s-a spus că profilul a fost realizat

54

de către o persoană pe care investigatorul a consulta-o, fără a se da nici un detaliu

cu privire la identitatea acestei persoane.

După ce participanții au primit profilul, au fost instruiți să-l examineze cu

atenție și apoi să răspundă la un set de întrebări cu privire la exactitatea acestuia,

respectiv în ce măsură profilul a oferit anumit descrieri ale unor caracteristici ale

făptuitorului (Anexa 3). Cei 39 de itemi au fost structurați sub formă categorială,

participanții trebuind să răspundă fie afirmativ (”da”), fie negativ (”nu”). Acest

demers a fost realizat pentru a se măsura gradul de precizie al profilului pe care

participanții l-au estimat. În continuare participanții au fost instruiți să sigileze foile

de răspuns în plicurile care le-au fost puse la dispoziție anterior. Acest lucru s-a

realizat cu scopul de a preveni ca aceștia să revadă răspunsurile atunci când vor

parcurge următoarea parte a chestionarului.

În continuare, subiecților li s-a prezentat descrierea persoanei care a comis

crima, descriere care a fost făcută de investigatorul care a soluționat cazul, în baza

informațiilor din dosar și li s-a cerut să compare profilul primit inițial cu descrierea

făcută infractorului care a fost condamnat pentru săvârșirea acestei fapte și să

evalueze în consecință gradul de precizie al profilului (” Cât de precis considerați

că a fost acest profil pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă total imprecis iar 7

foarte precis). Acest demers s-a realizat cu scopul de a măsura gradul de precizie

comparată pe care participanții l-au perceput față de profil.

3. REZULTATE

Pentru interpretarea statistică a datelor obținute prin derularea experimentului

am făcut apel la programul de statistică computerizată SPSS 16, utilizând analiza

factorială de varianță, care compară scorurile obținute la diverșii factori luați în

calcul.

La începutul experimentului subiecții au răspuns la o scală formată din 5

itemi, construită cu scopul de a măsura nivelul de încredere a acestora în

capacitatea unui profiler de a face predicții cu privire la caracteristicile unui

infractor necunoscut. Fiecare item a presupus o măsurare pe un interval de la 1 la

7, unde 1 a reprezentat nivelul cel mai scăzut iar 7 nivelul cel mai înalt de

încredere. Pentru a se obține scorurile la acest nivel de încredere s-a calculat suma

răspunsurilor date de participanți la toți cei 5 itemi.

În următoarea secțiune a experimentului, participanții au răspuns la un set de

39 de întrebări. Primele 8 întrebări au făcut referire la posibile trăsături fizice ale

infractorului, următoarele 16 au făcut referire la trecutul personal al acestuia și , în

final, ultimele 15 au vizat modul de operare al autorului în câmpul faptei. În fiecare

dintre aceste seturi de întrebări, măsurarea s-a realizat prin calcularea proporției de

răspunsuri afirmative obținute.

55

În Tabelul 1 sunt prezentate rezultatele obținute în funcție de modul diferit de

etichetare a autorului profilului (profesionist versus anonim).

Tabelul 1. Nivelul încrederii acordate profilului în funcție de etichetarea autorului.

Condiții de încredere

Inducție pozitivă

Autor

Inducție neutră

Autor

Inducție negativă

Autor

Încredere

estimată

Pro

(n=10)

4.74

Anonim

(n=12)

4.52

P

.001

Pro

(n=11)

4.45

Anonim

(n=10)

4.21

P

.001

Pro

(n=12)

3.90

Anonim

(n=10)

3.73

P

.002

Încredere

comparată

4.11

3.98

.000

3.67

4.09

.002

.3.79

3.71

.003

Așa cum se poate observa s-a constatat o diferență statistică semnificativă în

ceea ce privește efectul de etichetare a autorului, ceea ce indică faptul că percepția

participanților asupra acurateței profilelor a fost influențată de faptul că acestea au

fost etichetate ca aparținând fie unui profiler profesionist, fie unui autor anonim.

În Tabelul 2 sunt prezentate diferențele mediilor scorurilor de încredere

obținute în funcție de condiția de inducție utilizată în prima secțiune a

chestionarului (inducție pozitivă, neutră sau negativă).

Tabelul 2. Comparație scoruri încredere în funcție de condițiile de inducție.

Total subiecți

65 Medie

SD

p

Inducție pozitivă 22 21.12* 4.78 < .001 Inducție neutră 21 16,54* 5.51

Inducție negativă 22 13.48* 4.92

* prezența unei diferențe statistice semnificative (α = .05)

Așa cum se poate observa s-a obținut o diferență statistică semnificativă (p<

.001) în funcție de condițiile manipulate în experiment. Indicele de comparație

Bonferroni a mediilor a arătat că diferințele obținute la mediile scorurilor pozitive

și neutre, precum și la scorurile pozitive și negative au fost puternic semnificative

statistic (p< .001). Totuși, diferențele între scorurile de încredere obținute prin

compararea condițiilor inducție neutră și inducție negativă nu au fost semnificative

din punct de vedere statistic ( p = .403). De asemenea, scorurile de încredere au

fost afectate de etichetarea autorului profilului (profesionist versus anonim).

În final, Tabelul 3 prezintă rezultatele obținute prin calcularea coeficienților

Pearson, comparația făcându-se între scorurile nivelului de precizie și variabilele

de percepție a profilului.

56

Tabelul 3. Corelații între scorurile nivelului de încredere și variabilele de percepție a profilului.

Evaluarea profilului Corelații P

Precizie estimată .381 < .001

Precizie comparată .213 < .001

Trăsături fizice (8 itemi) .038 .483

Istoric personal (16 itemi) .131 .014

Mod de operare (15 itemi) .199 < .001

S-a constatat o corelație puternic pozitivă între scorurile nivelului de

încredere și percepția estimată a acurateței profilului, percepția comparată a

acurateței profilului precum și în ceea ce privește modul de operare al infractorului

în câmpul infracțiunii (p< .001). De asemenea, s-a constatat o corelație

semnificativă statistic între nivelul de încredere în profil și istoricul personal al

infractorului (p = .014), dar nu s-a înregistrat nici o corelație între scorurile

nivelului de încredere și predicția caracteristicilor fizice ale făptuitorului.

4. DISCUȚII

Rezultatele prezentate în Tabelul 1 vin să confirme descoperirile făcute de

Kocsis și Heller, respectiv s-a constatat o influență a etichetării autorului profilului

asupra percepției acurateței acestuia. O posibilă explicație a acestor rezultate constă

în faptul că ofițerii de poliție au perceput profilerii profesioniști ca făcând parte din

aceeași cultură organizațională cu care și aceștia se identifică puternic și față de

care se simt loiali. Numeroase studii au evidențiat faptul că membrii organizațiilor

polițienești dezvoltă des o subcultură ocupațională (DeMaria, 1999; Dempster,

1997). O caracteristică fundamentală a acestor subculturi constă în loialitatea

intensă față de indivizii care sunt percepuți ca aparținând aceleiași organizații sau

profesii. În acest caz, persoana care a primit titulatura de profiler profesionist a

fost percepută drept cineva afiliat comunității lor. Spiritul de loialitate față de

comunirtate i-a determinat pe polițiști să nu dorească să critice sau să surclaseze

munca realizată de către un coleg de-al lor.

Examinând Tabelul 2, care prezintă scorurile obținute la nivelul de încredere

se constată o tendință de scădere în funcție de condițiile utilizate în experiment,

condiția pozitivă obținând cele mai ridicate scoruri de încredere, urmată de condiția

neutră, în timp ce condiția negativă a obținut cele mai scăzute scoruri. Din punct de

vedere descriptiv, acest model este similar cu cel descoperit de Kocsis și Heller.

Totuși, spre deosebire de studiul realizat de aceștia, în cazul cercetării de față doar

pentru inducția pozitivă s-a obținut o diferență semnificativă statistic. De

asemenea, deși s-a putut constata o tendință de scădere, nu a existat o diferență

statistică semnificativă între inducția neutră și cea negativă. O posibilă explicație

57

ar fi aceea că materialul prezentat pentru a induce o percepție negativă asupra

tehnicilor profiling nu a reușit să producă o scădere a nivelului de încredere a

participanților în aceste tehnici.

Tabelul 3 prezintă o analiză a relației dintre convingerile participanților și

modul în care aceștia au perceput acuratețea profilului psihologic criminalistic,

rezultând o serie de corelații înalt semnificative. Multe dintre aceste corelații susțin

rezultatele obținute de Kocsis și Heller, respectiv s-a demonstrat existența unei

corelații puternic semnificativă statistic între încrederea acordată tehnicilor

profiling și percepția participanților asupra acurateței profilelor psihologice

criminalistice. Astfel, cu cât un individ este mai încrezător în aceste tehnici, cu

atât este mai probabil să perceapă un grad înalt de acuratețe a informațiilor

conținute de un profil. De asemenea, s-au înregistrat corelații pozitive

semnificative între încrederea acordată tehnicilor profiling și modul în care au fost

percepute ca fiind relevante informațiile conținute de un profil, informații legate

de istoricul personal al infractorului și modul său de operare în câmpul faptei. În

consecință, cu cât un individ are o credință mai puternică în tehnicile profiling, cu

atât mai mult el va percepe ca fiind mai valoroasă informația conținută de aceste

profile.

În încercarea de a explica ce ar putea influența relația dintre nivelul

convingerii și percepția informațiilor conținute de un profil, vom invoca o dată în

plus efectul Barnum. Așa cum am menționat, efectul Barnum explică tendința

indivizilor de a explica un material ambiguu. Astfel, este mult mai probabil să

obținem interpretări favorabile ale unui material ambiguu dacă există o anumită

legătură pozitivă între individ și material. În cazul cercetării de față, această

legătură între profil și participanți a fost reprezentată de nivelul de încredere pe

care aceștia l-au avut în tehnicile profiling.Prejudecățile și motivațiile personale pot

cu ușurință să afecteze modul în care sunt percepute informațiile ambigue conținute

de un profil psihologic criminalistic. Cercetări anterioare au descoperit , de

exemplu, faptul că oamenii acceptă cu mai multă ușurință descrierile ambigue

pozitive despre ei însiși în comparație cu descrierile ambigue negative (Dickson și

Newburg, 1995), explicația fiind aceea că există puțină dispoziție de a pune la

îndoială afirmațiile pozitive despre ei înșiși precum și o mulțime de motive de a

pune la îndoială afirmațiile negative. Putem explica astfel de ce informațiile legate

de de istoricul personal și modul de operare al infractorului ( informații

considerate a fi mai abstracte, ambigue) au fost percepute ca fiind mai relevante, în

comparație cu informația legată de aspectele fizice ale infractorului ( informație

considerată a fi mult mai descriptivă, concretă).

Toate aceste efecte pot fi considerate ca fiind rezultatul faptului că

informațiile ambigue pot fi interpretate într-o așa maieră încât să poată fi trasă o

concluzie care să fie foarte ușor apărată. Revenind la studiul de față, ofițerii de

poliție au perceput profilele ca având o precizie foarte ridicată , nerealizând faptul

că dorința lor de a percepe profilele psihologice criminalistice ca fiind foarte

58

precise le-ar putea influența percepția asupra interpretărilor date informațiilor

despre răufăcător. Astfel, o analiză de conținut a proceselor cognitive pe care

polițiștii le folosesc în efectuarea raționamentelor legate de acuratețea profilelor

psihologice criminalistice s-ar putea docvedi a fi extrem de edificatoare.

5. CONCLUZII

În concluzie, cercetarea de față subliniază o dată în plus necesitatea unor

validări științifice riguroase a tehnicilor profiling. În absența unor evaluări

științifice, asistăm în prezent la o simplă validare argumentată de principiul

utilitarismului operațional, care justifică într-o oarecare măsură practicarea acestei

activități.

Deși evaluarea științifică a profilelor psihologice criminalistice pare a fi o

arie de activitate destul de neglijată, ne dorim ca studiul prezentat , combinat cu

celelalte rezultate obținute în cercetările anterioare, să servească la semnalarea

utilității unei validări științifice riguroase a acestor tehnici, înainte ca ele să fie

utilizate necritic în contextul activității judiciare.

BIBLIOGRAFIE

Dickson, D. H., &Kelly, I. W. (1985). The “Barnum effect” in personality

assessment:Areviewof theliterature. Psychological Reports, 57, 367-382.

Douglas, J. E., & Burgess, A. W. (1986). Criminal profiling:Aviable investigative tool

against violent crime. FBI Law Enforcement Bulletin, 55(12), 9-13.

Dunning, D., Meyerowitz, J. A., & Holzberg, A. D. (1989). Ambiguity and self-

evaluation: The role ofidiosyncratic trait definitions in self-serving assessments of ability.

Journal of Personality and Social Psychology, 57, 1082-1090.

Geberth, V. J. (1981). Psychological profiling. Law and Order, 29(2), 46-52.

Johnson, J. T., Cain, L. M., Falke, T. L., Hayman, J., & Perillo, E. (1985). The “Barnum

effect” revisited: Cognitive and motivational factors in the acceptance of personality

descriptors. Journal of Personality and Social Psychology, 49, 1378-1391.

Kocsis, R. N. (2003a). An empirical assessment of content in criminal psychological

profiles. International Journal of Offender Therapy and Comparative Criminology, 47(1),

38-47.

Kocsis, R. N. (2003b). Criminal psychological profiling: Validities and abilities?

International Journal of Offender Therapy and Comparative Criminology, 47(2), 1-18.

Kocsis, R. N. (2004). Psychological profiling in serial arson offenses: A comparative

assessment of skills and accuracy. Criminal Justice and Behavior, 31(3), 341-361.

Kocsis, R. N., & Hayes, A. F. (2004). Believing is seeing? Investigating the perceived

accuracy of criminal psychological profiles. International Journal of Offender Therapy and

Comparative Criminology, 48(2), 149-160.

59

Kocsis, R. N., Hayes, A. F., & Irwin, H. J. (2002). Investigative experience and

accuracy in psychological profiling of a violent crime. Journal of Interpersonal Violence,

17, 811-823.

Kocsis, R. N., & Heller, G. Z. (2004). Believing is seeing II: Beliefs and perceptions of

criminal psychological profiles. International Journal of Offender Therapy and

Comparative Criminology, 48(3), 313-329.

REZUMAT

Studiul de față își propune să exploreze descoperirile făcute de Kocsis și Heller

(2004), cu privire la relația dintre convingerile unei persoane și modul în care aceasta

percepe acuratețea unui profil psihologic criminalistic. De asemenea, s-a avut în vedere

influența diferitelor tipuri de informații conținute de un profil asupra modului în care

acesta este perceput ca fiind unul precis și util în desfășurarea anchetei judiciare. În acest

demers experimental a fost utilizat un lot format din 69 de participanți,scopul urmărit fiind

acela de a reliefa modul în care sunt percepute informațiile conținute de un profil

psihologic criminalistic. Rezultatele obținute au confirmat cercetările realizate anterior de

Kocsis și Heller, notându-se existența unei corelații statistice semnificative între

convingerile individului și modul în care acesta percepe gradul de acuratețe al unui profil

psihologic criminalistic. Astfel, cu cât un individ crede cu mai multă tărie în eficiența

tehnicilor profiling, cu atât mai mult este probabil ca acesta să perceapă informația

conținută de un profil ca fiind precisă în conținut și utilă în ancheta judiciară. Această

relație a fost mai pronunțată în cazul informațiilor legate de istoricul personal al

infractorului și modul său de operare.

ANEXA 1.

Condiții de influențare a gradului de încredere în tehnicile profiling.

INFLUENȚĂ POZITIVĂ

Profilingul psihologic reprezintă o tehnică de analiză a comportamentului infracțional

care permite generarea unei posibile descrieri a infractorului. Contrat percepției comune

potrivit căreia profilingul cunoaște o dezvoltare relativ recentă, practicarea acestei tehnici

a fost utilizată încă din anul 1888, când un polițist criminalist a apelat la psihiatrul Thomas

Bond pentru a-i oferi o descriere a posibilelor caracteristici ale criminalului din

Whitechappel (respectiv Jack Spintecătorul). Încă din acea perioadă,, cercetările și

descoperirile în domeniu au evoluat în mod constant.

INFLUENȚĂ NEUTRĂ

Parcul Naţional Everglades este o rezervaţie naturală din statul Florida, Statele Unite

ale Americii. Este cea mai mare rezervaţie naturală subtropicală din Statele Unite,

conţinând 25% din terenul original al regiunii mlăştinoase din sud-vestul Floridei. Este

vizitată de peste 1 milion de oameni în fiecare an, fiind a treia mare rezervaţie din cele 48

de state americane, după Parcul Naţional Death-Valley şi Parcul Naţional Yellowstone. A

fost declarată Rezervaţie a Biosferei şi una din cele mai importante zone umede din lume.

Este inclusă în patrimoniul mondial Spre deosebire de alte rezervaţii din SUA, Rezervaţia

Everglades a fost creată să protejeze ecosistemul fragil al zonei şi nu zona geografică. 36 de

60

specii pe cale de dispariţie sau protejate trăiesc în rezervaţie, printre care pantera de Florida,

crocodilul american şi lamantinul.

INFLUENȚĂ NEGATIVĂ

Profilingul psihologic reprezintă o tehnică de analiză a comportamentului infracțional

care permite generarea unei posibile descrieri a infractorului. Deși această tehnică atrage

foarte mult atenția, fiind extrem de mult popularizată prin intermediul mass-mediei și

cinematografiei, nu există dovezi reale cu privire la acuratețea informațiilor obținute prin

intermediul ei. În mod cert, există o opinie comună în comunitatea științifică, potrivit căreia

profilerii se bazează la fel de mult pe presupuneri și supoziții așa cum o fac și astrologii de

ocazie.

ANEXA 2 Scala de măsurare a nivelului de încredere în tehnicile profiling.

1. Considerați că un profil psihologic criminalistic poate oferi o predicție corectă cu

privire la sexul unui infractor neidentificat? Vă rugăm să vă exprimați gradul de încredere

pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă complet incorect iar 7 absolut corect.

2. Considerați că un profil psihologic criminalistic poate oferi o predicție corectă cu

privire la vârsta unui infractor neidentificat? Vă rugăm să vă exprimați gradul de încredere

pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă complet incorect iar 7 absolut corect.

3. Considerați că un profil psihologic criminalistic poate oferi o predicție corectă cu

privire la statutul marital al unui infractor neidentificat? Vă rugăm să vă exprimați gradul

de încredere pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă complet incorect iar 7 absolut corect.

4. Considerați că un profil psihologic criminalistic poate oferi o predicție corectă cu

privire la vestimentația purtată în câmpul faptei de un infractor neidentificat? Vă rugăm să

vă exprimați gradul de încredere pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă complet incorect

iar 7 absolut corect.

5. Considerați că un profil psihologic criminalistic poate oferi o predicție corectă cu

privire la istoricul personal și relațiile sociale ale unui infractor neidentificat? Vă rugăm să

vă exprimați gradul de încredere pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă complet incorect

iar 7 absolut corect.

ANEXA 3 Cazul Magdalena Kuhn.

În data de 11 august 2001, la subsolul unui bloc din Deva, a fost găsit cadavrul unei

tinere. Peste trup erau presărate petale de trandafir (roșii și galbene). Blocul era situat pe

Bd. Decebal din Deva. La subsolul acestuia s-a găsit cadavrul fetei, care era complet

dezbrăcată iar hainele erau aranjate lângă ea. Mecanismul morții l-a constituit ștrangularea.

Fata avea sub cap o pată de sânge, era legată de gât cu o cordelină, avea mâinile legate în

față pe abdomen și era încălțată în sandale.

61

După verificarea în mai multe localități a persoanelor date dispărute în acea perioadă

s-a stabilit că victima ar putea fi numita Kuhn Magdalena, domiciliată în Municipiul

Hunedoara.

ANEXA 4 Vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări într-o manieră afirmativă sau

negativă.

1. Profilul descrie posibilele trăsături fizice ale infractorului?

2. Profilul oferă informații despre greutatea infractorului?

3. Profilul oferă informații despre posibile semne particulare / tatuaje existente pe

corpul infractorului?

4. Oferă profilul o predicție cu privire la rasa infractorului?

5. Oferă profilul o predicție cu privire la posibila vârstă infractorului?

6. Profilul oferă informații cu privire la culoarea părului infractorului?

7. Profilul descrie trăsăturile faciale ale infractorului?

8. Profilul oferă informații despre sexul infractorului?

9. Profilul oferă informații despre ocupația infractorului?

10. Profilul oferă informații despre statutul marital al infractorului?

11. Profilul oferă informații despre inteligența infractorului?

12. Profilul oferă informații despre religia infractorului?

13. Profilul oferă informații despre trecutul familial al infractorului?

14. Profilul oferă informații despre interesele sociale ale infractorului?

15. Profilul oferă informații despre relațiile intime anterioare ale infractorului?

16. Profilul oferă informații despre posibilul cazier al infractorului?

17. Profilul oferă informații despre efectuarea stagiului militar de către infractor?

18. Profilul oferă informații despre posibilul nivel de educație al infractorului?

19. Profilul oferă informații despre posibilul domiciliu al infractorului?

20. Profilul oferă informații despre posibilele boli mentale de care ar putea suferi

infractorului?

21. Profilul oferă informații despre posibilitatea ca infractorul să consume alcool sau

droguri?

22. Profilul oferă informații despre statutul socio-economic al infractorului?

23. Profilul oferă informații despre istoricul copilăriei infractorului?

24. Profilul oferă informații despre vehiculul condus de infractor?

25. Profilul oferă informații despre distanța dintre domiciliul infractorului și locul în

care s-a comis crima?

26. Profilul oferă informații despre familiaritatea infractorului cu locul crimei?

27. Profilul oferă informații despre faptul că infractorul a sustras anumite lucruri de la

locul crimei?

62

28. Profilul oferă informații despre faptul că infractorul a păstrat anumite suveniruri

luate din câmpul faptei?

29. Profilul oferă informații despre comportamentul infractorului în timpul comiterii

faptei?

30. Profilul oferă informații despre premeditarea infracțiunii?

31. Profilul oferă informații despre posibilele motivații pe care infractorul le-a avut să

comită crima?

32. Descrie profilul modul în care infractorul a abordat victima?

33. Profilul oferă informații despre o posibilă relație anterioară a infractorului cu

victima sa?

34. Profilul oferă informații despre anumite precauții pe care infractorul și le-a

asumat?

35. Profilul oferă informații dacă infractorul s-a angajat în activități care implică

ritualismul?

36. Profilul oferă informații dacă infractorul a pus în practică anumite fantezii?

37. Profilul oferă informații despre faptul că ar exista elemente de perversiune sexuală

la locul faptei?

38. Profilul oferă informații despre faptul că infractorul ar fi putut avea complici?

39. Profilul oferă informații despre modul în care infractorul a intrat în câmpul faptei?

63