Licenta Imunitate Oficial

8/16/2019 Licenta Imunitate Oficial

1/82

Introducere

Pentru a asigura succesul demersului lor curajos, cele şase ţăricare s-au asociat cu intenţia de a-şi integra activitatea în câteva zoneeconomice au stabilit, prin Tratatele de la Paris şi Roma, înfiinţarea unor structuri şi mecanisme de decizie menite să păstreze ordinea şi ec ilibrul

noii construcţii europene!"

#stfel, fiecare dintre cele trei comunităţi, $omunitatea%uropeană a $ărbunelui si &ţelului, $omunitatea %conomică %uropeană şi$omunitatea %uropeană a %nergiei #tomice, avea la înfiinţare o structură cu putere de decizie, una cu putere e'ecutivă, una cu putere de control şi una cu putere judecătorească!

Repartizarea responsabilităţilor între aceste patru puteri nu a plasat, însă, sarcina legiferării în sarcina parlamentarilor, potrivit organizăriiinstituţionale din fiecare ţară reprezentată în $omunităţi, monopoluliniţiativei legislative fiind acordat fie (naltei #utorităţi )$%$#*, fie$omisiilor )$%% şi $%%#*! #ceastă ordine, păstrată până în ziua de astăzi, afost dictată de nevoia de independenţă a puterii e'ecutive şi este esenţială,deoarece oferă garanţia că ansamblul normelor comunitare va fi apărat prin

propunerile colegiului+!Parlamentarilor europeni proveniţi din tatele embre, ca

reprezentanţi ai intereselor popoarelor acestor ţări, le-a revenit astfel doar

" ).elgia, /ermania, 0ranţa, 1talia, 2u'emburg şi &landa*+ #! 0uerea, anualul 3niunii %uropene, %ditura 3niversul juridic, .ucureşti, +445, p! 64

"


2/82

rolul controlului politic asupra puterilor decizională şi e'ecutivă, ei devenindmembri ai #dunării $omune )$%$#* şi ai #dunărilor )$%% şi $%%#*!

(ncă din "789, prin :$onvenţia referitoare la unele instituţii

comune ale $omunităţilor %uropene;, ane'ată Tratatului de la Roma, s-aotărât ca cele trei instituţii având atribuţii de control să se unească şi să

formeze #dunarea Parlamentară %uropeană, organizare care a devenitoficială începând cu anul "754!


3/82

.ulgariei şi României să numească observatori din rândul membrilor lor! =umărul acestora, 68 pentru România şi "> pentru .ulgaria, a fost acelaşi cunumărul fotoliilor parlamentare alocate celor două ţări după ce au aderat la "

ianuarie +449! Până la următoarele alegeri europene din +447, numărul dedeputaţi europeni a crescut astfel temporar, după care a fost redus, conform prevederilor Tratatului de la =isa!

Parlamentul %uropean este organul reprezentativ al celor ?84 demilioane de cetăţeni ai 3niunii %uropene! (ncepând cu "6 iunie +44?, acestaare 96+ membri! -a decis că numărul ma'im de parlamentari europenitrebuie fi'at la 96+, cu un prag minim de 8 şi respectiv ma'im de 77 dedeputaţi pentru fiecare stat membru!

#locarea locurilor în parlament are la bază o reprezentaredegresivă şi proporţională a statelor membre! #stfel, statele mici trimit maimulţi deputaţi în P% decât ar trebui dacă s-ar lua în considerare strict populaţiile statelor respective! $onfiguraţia actuală a Parlamentului%uropean a fost stabilită prin Tratatului de la =isa, care conţine prevederireferitoare la ec ilibrul puterii şi procesul decizional în cadrul 3niunii, înconte'tul unei structuri cu +9 de tate embre!

0inlanda, Regatul uediei, Regatul 3nit al arii .ritanii şi 1rlandei de =ord )state membre ale 3niunii%uropene* şi Republica .ulgaria şi România privind aderarea Republicii .ulgaria şi a României la 3niunea%uropeană, semnat de România la 2u'emburg la +8 aprilie +448!Publicat în onitorul &ficial cu numărul ?58 din data de " iunie +448!Tratatul privind 3niunea %uropeană şi Tratatul de instituire a $omunităţii %uropene a fost modificat prinTratatul de la 2isabona semnat la "6 decembrie +449, acesta a fost ratificat de către fiecare stat membru şide Parlamentul din România şi a intrat în vigoare la 4"!4"!+447!România prin 2egea nr!"6 din 9 februarie +44> a ratificat Tratatul de la 2isabona de modificare a Tratatului privind 3niunea %uropeană şi a Tratatului de instituire a $omunităţii %uropene, semnat la 2isabona la "6decembrie +449, publicată în !&f!nr!"49@"+!4+!+44>!Tratatul a fost adoptat în 6 noiembrie +447 de către ultima ţară $e ia!Tratatul a intrat în vigoare la " decembrie +447!

6

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia


4/82


5/82

Prin imperiul creat de =apoleon se realizează o unitate parţialăa %uropei! 1maginea %uropei s-a sc imbat, apar idei precum libertatea,egalitate şi identitate naţională!

(n memoriul său =apoleon e'plica unitatea europeană prinunitatea de opinii, interese, puncte de vedere, sentimente :să visăm la mareafamilie europeană;>!

Hictor Cugo la $ongresul de Pace de la Paris îşi imagina ziua încare războiul se va dovedi absurd, toate naţiunile vor constitui G fraternitateaeuropeană iar gloanţele şi bombele vor fi înlocuite de voturi, de sufragiuuniversal!7

2a reuniunea de la /eneva în anul "764, #ristide .riand G ministrul de e'terne al 0ranţei G prezenta un proiect de realizare a 3niunii%uropene, într-un memorandum, în care se punea probleme precumI ta'elevamale, cooperare culturală, circulaţia cetăţenilor!


6/82

$onsiliul %uropei a luat fiinţă în "7?7 ca organizaţie europeanăde cooperare interguvernamentală şi parlamentară!

Potrivit articolului unu din tatut scopul organizaţiei este de a

realiza o uniune mai strânsă între membrii săi pentru salvgardare"4 şi promovarea idealurilor şi principiilor care le sunt patrimoniu comun şi de afavoriza progresul lor economic, social, cultural, ştiinţific, juridic şiadministrativ!

Principiile statutare ale acestuia suntI statul de drept,democraţia pluralistă şi respectul drepturilor omului!

#rticolul 6 din tatutul $onsiliului %uropean prevede că :oricemembru al $onsiliului %uropei recunoaşte principiul preeminenţei dreptuluişi principiului în virtutea căruia orice persoană plasată sub jurisdicţia satrebuie să se bucure de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;!

Respectul drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentaleconstituie două din criteriile de admitere în cadrul $onsiliului %uropei dar şio obligaţie esenţială asumată de fiecare stat membru!

Respectarea drepturilor omului a fost un obiectivul principal al$%, sistemul instituit în acest scop având un dublu fundament convenţionalI$onvenţia %uropeană a


7/82

tatele europene au instituţionalizat forme de cooperareinternaţională, cu competenţe în domenii specifice, cum ar fiI &rganizaţia pentru $ooperare %conomică %uropeană )&$%%*, &rganizaţia Tratatului

#tlanticului de =ord )=#T&*, 3niunea %uropei &ccidentale )3%&*!#ceste organizaţii au pus bazele unei solidarităţi mai strânse

între statele europene, dar încă manifestau trăsăturile clasice ale unei uniunia statelor şi ale cooperării interguvernamentale!

(nceputul procesului de integrare europeană - caracterizat printrăsături originale şi specifice, care constituie baza actualei structuri a3niunii %uropene - poate fi considerat anul "784, când ministrul francez alafacerilor e'terne, Robert c uman, a propus implicarea câtorva stateeuropene într-un proiect de cooperare mai strânsă, comparativ cu formeletradiţionale e'istente la acel moment""!

#cest nou tip de cooperare presupunea transferul desuveranitate către o organizaţie cu puteri de constrângere asupra membrilor săi! 1niţiativa a constat în integrarea producţiei de cărbune şi oţel a 0ranţei şi/ermaniei, în cadrul unei organizaţii desc ise participării şi altor stateeuropene!

Printre promotorii ideii unei %urope unite, acesta a fost primul pas către o cooperare lărgităI o integrare sectorială ce ar fi putut influenţa şialte sectoare economice! #ceasta era ideea declarată, însă obiectivul politicimediat îl constituia alipirea /ermaniei la %uropa şi eliminarea rivalităţilor

e'istente între 0ranţa şi /ermania privind zonele strategice ale Ru r-ului şiaar-ului!

"" Bon Pinder, &'ford, "7>> G T e .ulding of %uropean 3nion - Robert c uman :%uropa nu va fi realizatădintr-o dată sau în conformitate cu un singur plan general! %a va fi construită prin realizări concrete, carevor crea mai întâi o societate de facto;

9


8/82

(n "78", negocierile desfăşurate între şase ţări G .elgia, 0ranţa,/ermania, 1talia, 2u'emburg şi &landa G au condus la semnareaTratatuluide la Paris , prin care se înfiinţaComunitatea Europeană a Cărbunelui şi

Oţelului )$%$&*! $omparativ cu alte organizaţii internaţionale e'istente laacel moment, principalul element de noutate îl constituia caracterulsupranaţional al acestei $omunităţi, reprezentat de transferul de competenţecătre o instituţie )(naltă #utoritate"+* responsabilă cu luarea de decizii,independent de consensul statelor membre!

& altă iniţiativă sectorială este reprezentată de crearea unei$omunităţi %uropene de #părare )$%#*"6, iniţiativă care a eşuat însă,datorită faptului că Tratatul aferent - semnat în "78+ G nu a fost niciodatăratificat de către Parlamentul 0ranţei!

& relansare în forţă a :iniţiativei europene; a avut loc în anul"788, în cadrul conferinţei de la essina, la care miniştrii afacerilor e'terneai $%$& au căzut de acord asupra înfiinţării unei uniuni economice bazată pe o piaţă comună şi asupra creării unei organizaţii pentru energia atomică!& comisie de e'perţi condusă de PaulGCenrD paaM, ministrul belgian alafacerilor e'terne, a elaborat două proiecte ce au condus la semnarea, în"789, a celor două Tratate de la Roma G cel prin care se înfiinţaComunitatea Economică Europeană (CEE) şi tratatulComunităţii Europene

pentru Energie Atomică (EURATOM) !


9/82

fondatori ai $omunităţii către anumite instituţii comune G a puterii dedecizie asupra unor aspecte comune, conform principiilor democraţiei şistatului de drept! (n acest scop au fost create mecanisme de decizie şi un

cadru instituţional comple', capabile să asigure reprezentarea intereselor guvernelor statelor membre, a interesului general al $omunităţii, precum şi aintereselor cetăţenilor europeni!

&biectivul imediat al Tratatului de la Roma, semnat la +8martie "789 şi intrat în vigoare la " ianuarie "78>, era reprezentat de creareaunei :pieţe comune; şi de abordarea progresivă a politicilor economice alestatele membre, ca mijloace de realizare a unei e'tinderi continue şiec ilibrate, a unei creşteri accelerate a standardelor de viaţă şi a unor relaţiimai strânse între statele membre!

$rearea unei pieţe comune"? nu înseamnă numai eliminareatuturor barierelor e'istente în calea liberei circulaţii a bunurilor şi stabilireaunei ta'e vamale unice"8 )uniunea vamală*L piaţa comună înseamnă şiliberalizarea altor sectoare )cum ar fi libera circulaţie a persoanelor,serviciilor şi capitalului* şi stabilirea unor politici comune în domeniistrategice )agricultură, comerţ, transport şi concurenţă* pentru crearea unor condiţii omogene în vederea creşterii performanţei activităţilor economice!#stfel, în "75>, $%% avea deja înc eiată uniunea vamală şi avea o piaţăagricolă comună!

"? 1! Binga, #!Popescu -


10/82

(ncepând cu "784, gradul de integrare europeană a crescut progresiv, atât din punct de vedere geografic G prin aderări succesive - cât şidin punctul de vedere al dezvoltării de politici şi structuri instituţionale

comune! #stfel, pornind de la o comunitate economică cu şase membri, înmomentul de faţă s-a ajuns la o uniune politică a +9 de ţări!

1.2. Extinderea Uniunii Europene

3niunea %uropeană este rezultatul unui proces de cooperare şiintegrare care a începutîn aprilie 1951, între şase ţări europene ).elgia,/ermania, 0ranţa, 1talia, 2u'emburg şi &landa*, acestea au luat în seamă planul c uman pentru a crea $omunitatea %uropeană a $ărbunelui şi a&ţelului G $%$&, instituită prin Tratatul de la Paris!

În martie 1957 , cele şase state fondatoare semnează Tratatelede la Roma, care instituie $omunitatea %conomică %uropeană G $%%, sau:piaţa comună; şi $omunitatea %uropeană a %nergiei #tomice G %uratom,taratate care au intrat în vigoare la " ianuarie "78>!

În martie 1958 a avut loc sesiunea constitutivă a #dunăriiParlamentare %uropene!

În martie 1962 #dunarea Parlamentară %uropeană este numităParlamentul %uropean!

În ianuarie 1973 are loc prima e'tindere a $omunităţii prin

aderarea


11/82

În ianuarie 1981, /recia aderă la $%%! În ianuarie 1984, au fost organizate alegeri pentru Parlamentul

%uropean!

$ele "4 state au ales ?6? deputaţi europeni! În ianuarie 1986 , Portugalia şi pania aderă la $%%! În iulie 1987 intră în vigoare #ctul 3nic %uropean!

$ompetenţele Parlamentului sunt consolidate! În iunie 1989 au fost organizate alegeri pentru Parlamentul

%uropean!$ele "+ state au ales 8"> deputaţi europeni! În ianuarie 1993, sunt instituite Piaţa unică şi cele ? libertăţi

ale saleI libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, persoanelor şi acapitalurilor!

În noiembrie 1993, intră în vigoare Tratatul privind 3niunea%uropeană, semnat la aastric t! #cesta defineşte proiectele de creare aviitoarei monede unice, a unei politici e'terne şi de securitate, precum şi deconsolidare a cooperării în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne!


12/82

/ermania, &landa, .elgia, 2u'emburg, #ustria, 1talia, pania, Portugalia,0inlanda, 1rlanda*!

În mai 1999, a intrat în vigoare Tratatul de la #msterdam!

#cesta prevede măsuri menite să reformeze instituţiile comunitare, săsporească influenţa %uropei în lume şi să aloce mai multe resurse creării delocuri de muncă şi respectării drepturilor cetăţenilor!

În iunie 1999, au fost organizate alegeri pentru Parlamentul%uropean!

$ele "8 state au ales 5+5 deputaţi europeni! În 2 ianuarie 2001, /recia devine cel de al "+-lea membru al

zonei euro! În decembrie 2001, $onsiliul %uropean de la 2aeMen adoptă o

declaraţie care desc ide calea viitoarei reforme a 3%, precum şi crearea unei$onvenţii care va redacta $onstituţia %uropeană!"5

În ianuarie 2002, monedele şi bancnotele în euro încep săcircule în "+ state, înlocuind monedele naţionale!

În februarie 2003, intră în vigoare Tratatul de la =isa, pregătindaderarea a "4 noi state!

%ste adoptată $arta drepturilor fundamentale! În iulie 2003, $onvenţia privind viitorul %uropei finalizează

lucrările de redactare a $onstituţiei europene! În mai 2004, aderă la 3niunea %uropeană, "4 stateI Republica

$e ă, $ipru, %stonia, 2etonia, 2ituania, alta, Polonia, lovacia, loveniaşi 3ngaria!

"5 $onsiliul %uropean desemnează reuniunea şefilor de stat şi de guvern ale statelor membre ale 3niunii%uropene! Rolul acestuia este de a impulsiona dezvoltarea 3niunii %uropene şi de a defini orientărilegenerale ale acesteia! $onsiliul se reuneşte de cel puţin de două ori pe an, acesta nu legiferează, adoptădecizii prin consens!

"+


13/82

În iunie 2004, au fost organizate alegeri pentru Parlamentul%uropean!

$ele +8 de state au ales 96+ deputaţi europeni!

În octombrie 2004, şefii de stat şi de guvern semnează Tratatulde instituire a $onstituţiei pentru %uropa!"9

În ianuarie 2007 , aderă la 3niunea %uropeană, .ulgaria şiRomânia!

lovenia adoptă moneda euro, devenind al "6-lea stat membrual zonei euro!

În 21-22 iunie 2007 , are loc întrunirea $onsiliului %uropeanunde şefii de stat şi de guvern din +9 de state, au luat în dezbatere :ReformaTratatelor 3niunii;!

În 27 iunie 2007 , are loc ummitul de vară de la .ru'ellesunde s-a discutat atât Tratatul de Reformă privind libera competiţie cât şigăsirea unei noi formule a adoptării Tratatului $onstituţional respins de0ranţa şi &landa!">

În 21-22 octombrie 2007 , 2a 2isabona, reprezentanţii celor +9de state din 3%, au discutat Tratatul de la 2isabona, care va fi semnat de

"9 Proiectul $onstituţiei %uropei a fost supus aprobării prin referendum în 0ranţa şi &landa dar aceasta afost respinsă! (n România se consideră că aceasta a fost ratificată implicit prin 2egea nr! "89 din +? mai+448 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul .elgiei, Republica $e ă, Regatul Tratatul privind 3niunea %uropeană şi Tratatul de instituire a $omunităţii %uropene a fost modificat prinTratatul de la 2isabona semnat la "6 decembrie +449, acesta trebuie ratificat de către fiecare stat membru!România prin 2egea nr!"6 din 9 februarie +44> a ratificat Tratatul de la 2isabona de modificare a Tratatului privind 3niunea %uropeană şi a Tratatului de instituire a $omunităţii %uropene, semnat la 2isabona la "6decembrie +449, publicată în !&f!nr!"49@"+!4+!+44>!

"6


14/82

şefii de state la "6 decembrie +449, urmând a fi ratificat de parlamenteleţărilor membre în anul +44>!

În 28 noiembrie 2007 , au avut loc alegerile din România pentru

Parlamentul %uropean! #u fost aleşi 68 deputaţi europeni!Parlamentul %uropean avea astfel, 9>8 de deputaţi europeni, la

cei 96+ sau adăugat 68 ai României şi "> ai .ulgariei! În decembrie 2007 , Preşedintele Parlamentului, $omisiei

%uropene şi $onsiliului 3niunii %uropene au semnat oficial $artadrepturilor fundamentale, iar şefii de stat şi de guvern au semnat Tratatul dela 2isabona!"7

În ianuarie 2008, $ipru şi alta adoptă moneda euro! În iunie 2009, au fost organizate alegeri pentru Parlamentul %uropean!

Împăr irețStat membru Locuri Stat membru Locuri

/ermania 77 #ustria ">0ran aț 9> .ulgaria ">1talia 9> 0inlanda "?Regatul 3nit" 9>


15/82

3niunea %uropeană are astăzi +9 state membre! Parlamentul%uropean este ales o dată la 8 ani, următoarele alegeri vor avea loc în anul+4"?!

Turcia şi $roaţia sunt ţări candidate cu care negocierile deaderare au început! 2a +448 - 6 octombrie, încep negocierile de aderare cuTurcia şi +448 - ? octombrie, încep negocierile de aderare cu $roaţia!

2a +> aprilie +447 au început negocierile de aderare cu #lbania!2a +5 iulie +4"4 au început negocierile de aderare cu 1slanda!2a +7 iunie +4"+ au început negocierile de aderare cu

untenegru(n anul +4"+ au început negocierile de aderare cu erbia!

isiunea 3niunii %uropene este de a organiza relaţiile dintrestatele membre şi între popoarele acestora, într-o maniera coerentă, avânddrept suport solidaritatea!

Principalele obiective suntI- promovarea progresului economic şi social )piaţa unică a fost

instituită în "776, iar moneda unică a fost lansată în "777*L- să afirme identitatea 3niunii %uropene pe scena internaţională

)prin ajutor umanitar pentru ţările nemembre, o politică e'ternă şi desecuritate comuna, implicare în rezolvarea crizelor internaţionale, poziţiicomune în cadrul organizaţiilor internaţionale*L

- să instituie cetăţenia europeană )care nu înlocuieşte cetăţenia

naţională dar o completează, conferind un număr de drepturi civile şi politicecetăţenilor europeni*L

- să dezvolte o zona de libertate, securitate şi justiţie )legată defuncţionarea pieţei interne şi în particular de libera circulaţie a persoanelor*L

"8


16/82

- să e'iste şi să se consolideze în baza dreptului comunitar )corpul legislaţiei adoptate de către instituţiile europene, împreună cutratatele fondatoare*L

$inci instituţii sunt implicate în conducerea 3niunii %uropeneIParlamentul %uropean )ales de către popoarele statelor membre*,$onsiliul3niunii %uropene )reprezentând guvernele statelor membre*,$omisia%uropeană )e'ecutivul şi organismul cu drept de a iniţia legislaţie*,$urteade Bustiţie )care asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar*,$urtea de$onturi )responsabilă de controlul folosirii fondurilor comunitare*!

#ceste instituţii sunt sprijinite de alte organismeI$omitetul%conomic şi ocial şi $omitetul Regiunilor )organisme consultative careacordă sprijin ca poziţiile diferitelor categorii sociale şi regiuni ale 3niunii%uropene să fie luate în considerare*,#vocatul Poporului în 3niunea%uropeana )care se ocupă de plângerile cetăţenilor cu privire la administraţiala nivel european*,.anca %uropeana de 1nvestiţii )instituţia financiară a 3%*şi )răspunzătoare de politica monetară în zona euro*!

1storia 3niunii %uropene, aşa cum rezultă din Raportul generalasupra activităţilor 3niunii %uropene, se bazează pe cronologia celor maiimportante realizări ale 3niunii şi instituţiilor sale!


17/82

- "78" - "> aprilieI %ste semnat Tratatul de la Paris pentruconstituirea $%$&, de către .elgia, 0ranţa, /ermania, 1talia, 2u'emburg şi&landaL

- "786 - "4 februarieI Piaţa $omună a cărbunelui şi oteluluidevine funcţională! $ele şase state fondatoare înlătura barierele vamale şirestricţiile cantitative cu privire la materiile prime menţionateL

- "78? - 64 augustI Proiectul de tratat pentru crearea unei$omunităţi politice europene esuează, odată cu respingerea de cătreParlamentul francez, în august "78?, a tratatului asupra $omunităţii%uropene a #părăriiL

- "789 - +8 martieI unt semnate tratatele care instituie$omunitatea %uropeana a %nergiei #tomice )%3R#T& * şi $omunitatea%conomica %uropeana )$%%* de către cele şase ţări - .elgia, 0ranta,/ermania, 1talia, 2u'emburg şi &landaL tratatele de înfiinţare sunt cunoscutesub numele de Tratatele de la Roma şi au intrat în vigoare la " ianuarie "78>L

- "759 - " iulieI 1ntra în vigoare Tratatul de constituire a unuisingur $onsiliu şi a unei singure $omisii a $omunităţilor %uropeneL

- "7>9 - " iulieI 1ntră în vigoare #ctul 3nic %uropean )#3%*,care adaugă cooperarea politica celei economiceL

- "77" se semnează #cordurile %uropene cu 3ngaria şiPoloniaL

- "776 - se semnează #cordurile %uropene cu .ulgaria, $e ia,

Romania şi lovaciaL- "776 - " noiembrieI 1ntra în vigoare Tratatul asupra 3niunii

%uropene! $omunităţile %uropene )$%$&, %3R#T& si $%%*, împreunăcu Politica e'ternă şi de securitate comuna şi Bustiţia şi afacerile internereprezintă cei trei piloni ai 3%L

"9


18/82

- "77? 3ngaria şi Polonia înaintează cererea de aderare la 3%L- "778 se semnează #cordurile %uropene cu %stonia, 2etonia

şi 2ituaniaL .ulgaria, România, lovacia, %stonia, 2etonia si 2ituania

înaintează cererea de aderare la 3%L- "775 - $e ia înaintează cererea de aderare la 3%L lovenia

semnează #cordul %uropean şi înaintează cererea de aderare la 3%L-"779 - "5 iulieI %ste adoptată #genda +444 - pentru o %uropa

mai puternică şi mai e'tinsă , care are o secţiune referitoare la e'tinderea3%L este prezentat punctul de vedere al $omisiei asupra lansării procesuluide aderare şi asupra consolidării strategiei de pre-aderare! unt publicateopiniile $omisiei cu privire la cererile de aderare la 3niunea %uropeana aletarilor candidate, bazate pe$riteriile de la $open agaL

- "77> Pe 6" martie încep negocierile cu şase state candidate)$ipru, 3ngaria, Polonia, %stonia, Republica $e a si lovenia*L

- "77> - ? noiembrieI Primele Rapoarte anuale referitoare lastadiul de îndeplinire a criteriilor de aderare la 3%L

- "777 - " ianuarieI 2ansarea monedei unice europene în ""state europene care au îndeplinit criteriile de convergenţă )0ranţa, /ermania,&landa, .elgia, 2u'emburg, #ustria, 1talia, pania, Portugalia, 0inlanda,1rlanda*L

- "777 martie,$onsiliul %uropean de la .erlin adopta deciziile privind fondurile de pre-aderare şi c eltuielile legate de aderareL

- "777 - " maiI intră în vigoare Tratatul de la #msterdamL- "777 "6 octombrie, $omisia %uropeana adoptă a doua serie

de rapoarte anuale şi revizuieşte parteneriatele pentru aderareL- "777 - "4-"" decembrie,$onsiliul %uropean de la CelsinMi

decide să desc idă negocierile de aderare cu încă şase ţări candidateI

">

http://www.infoeuropa.ro/docs/copenhagen.pdfhttp://ue.eu.int/newsroom/LoadDoc.asp?BID=76&DID=57322&from=&LANG=1http://europa.eu.int/comm/enlargement/report_10_99/index.htmhttp://europa.eu.int/comm/enlargement/report_10_99/acc_partn.htmhttp://europa.eu.int/council/off/conclu/dec99/dec99_en.htmhttp://www.infoeuropa.ro/docs/copenhagen.pdfhttp://ue.eu.int/newsroom/LoadDoc.asp?BID=76&DID=57322&from=&LANG=1http://europa.eu.int/comm/enlargement/report_10_99/index.htmhttp://europa.eu.int/comm/enlargement/report_10_99/acc_partn.htmhttp://europa.eu.int/council/off/conclu/dec99/dec99_en.htm


19/82

.ulgaria, 2etonia, 2ituania, alta, România si lovacia, şi acordă Turcieistatutul de ţară candidată la 3%L

- +444 - "? februarieI (ncepe $onferinţa interguvernamentală cu

privire la reforma instituţională a 3niunii %uropene, la .ru'elles, .elgia!Aările candidate sunt atenţionate cu privire la importanţa următoarelor aspecteI

a* adoptarea oficială şi aplicarea acQuis-ului comunitarL b* asigurarea unei bune funcţionări a pieţei interne, în

concordanţă cu politicile 3niunii %uropene, cu o atenţie specială acordatădomeniilor agriculturii, justiţiei şi afacerilor interne şi protecţiei mediuluiL

c* alinierea la practicile 3niunii %uropene în ceea ce priveşterelaţiile cu terţe state şi organizaţii internaţionale!


20/82

şi sănătatea consumatorului, siguranţa maritima, protecţia mediului, serviciide interes general, libertate, securitate şi justiţie, cultură, regiuni îndepărtateşi relaţii e'terne! $onferinţa 1nterguvernamentală s-a înc eiat cu un acord

politic privind Tratatul de la =isaLtatele embre au adoptat o noua formulă instituţională a

3niunii %uropene!Tratatul de la =isa reprezintă o premisa necesara a procesului de e'tindere, întrucât conţine prevederi referitoare la ec ilibrul puterii şi procesul decizional în cadrul 3niunii, în conte'tul unei structuri cu+9 de tate embreL

- +44" - +5 februarieI Tratatul de la =isa a fost adoptat de cătreguvernele tatelor embre! Tratatul va intra în vigoare după ratificarea sade către toate parlamentele naţionaleL

- +44" - "8-"5 iunieI $onsiliul %uropean de la /oteborg a decis,în ce priveşte e'tinderea 3% şi procesul de aderare, printre altele, ca

eforturi speciale să fie dedicate asistenţei acordate .ulgariei şi României L- +44" - +" septembrieI $onsiliul %uropean e'traordinar de la

.ru'elles, .elgia evaluează situaţia internaţională după atacurilor teroristecare au avut loc la "" septembrie în =e SorM şi Kas ington, 3# şistabileşte liniile directoare pentru riposta 3%L

- +44" - "6 noiembrieI $omisia %uropeana adopta Rapoartele#nuale asupra progreselor înregistrate de statele candidate şi revizuieşteParteneriatele de #derare! Eece ţări candidate îşi propun să înc eie

negocierile în +44+L- +44" -"?-"8 decembrieL $onsiliul %uropean de la 2aeMen,

.elgia decide să convoace o $onvenţie privind viitorul 3%, prezidata deHal rD /iscard dO%staingL

+4

http://www.infoeuropa.ro/docs/nice_treaty_en.pdfhttp://www.infoeuropa.ro/docs/nice_treaty_en.pdf


21/82

- +44+ - " ianuarieI monedele si bancnotele euro intră încirculaţie în cele "+ state participante la zona euroI #ustria, .elgia, 0inlanda,0ranta, /ermania, /recia, 1rlanda, 1talia, 2u'emburg, &landa, Portugalia si

paniaL- +44+ - +> februarieI perioada circulaţiei monetare duale ia

sfârşit şi euro devine singura moneda a celor "+ state participante la zonaeuro! #re loc, la .ru'elles, sesiunea inaugurală a $onvenţiei privind Hiitorul%uropeiL

- +44+ - 2a " martie are loc lansarea$onvenţiei privind Hiitorul%uropeiL

- +44+ -$onsiliul %uropean de la .arcelona, din "8-"5 martie,s-a remarcat prin participarea istorica a şefilor de stat sau guvern, precum sia miniştrilor de afaceri e'terne si finanţe ai tuturor celor "6 ţări candidate,alături de omologii lor din statele membre 3%L

- +446 $onsiliul %uropean de la alonic, din "7-+4 iunie,adopta proiectul noii$onstituţii %uropene! #doptarea unei noi $onstituţiieste cauzată, în mare parte, de dimensiunea acestui proces de e'tindere şi detransformările pe care le impune - atât la nivel instituţional, cât şi decizional!

Proiectul $onstituţiei %uropei a fost supus aprobării prinreferendum în 0ranţa şi &landa dar aceasta a fost respinsă! (n România seconsideră că aceasta a fost ratificată implicit prin 2egea nr! "89 din +? mai+448 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul .elgiei, Republica $e ă,

Regatul


22/82

Republica lovenia, Republica lovacă, Republica 0inlanda, Regatuluediei, Regatul 3nit al arii .ritanii şi 1rlandei de =ord )state membre ale

3niunii %uropene* şi Republica .ulgaria şi România privind aderarea

Republicii .ulgaria şi a României la 3niunea %uropeană, semnat deRomânia la 2u'emburg la +8 aprilie +448! Publicat în onitorul &ficial cunumărul ?58 din data de " iunie +448!

Tratatul privind 3niunea %uropeană şi Tratatul de instituire a$omunităţii %uropene a fost modificat prin Tratatul de la 2isabona semnat la"6 decembrie +449, acesta trebuie ratificat de către fiecare stat membru şi deParlamentul din România şi va intra în vigoare la 4"!4"!+447!

Parlamentul României a ratificat Tratatul prin 2egea nr!"6 din 9februarie +44> a ratificat Tratatul de la 2isabona de modificare a Tratatului privind 3niunea %uropeană şi a Tratatului de instituire a $omunităţii%uropene, semnat la 2isabona la "6 decembrie +449, publicată în

!&f!nr!"49@"+!4+!+44>!- +448 - "6 aprilie, Parlamentul %uropean a dat unda verde

aderării României şi .ulgariei la 3niunea %uropeană! $u ?79 voturi pentru,76 împotriva şi 9" de abţineri, a fost adoptată rezoluţia referitoare laaderarea României la 3niunea %uropeană în +449!

- +448 - +8 aprilie, în cadrul unei ceremonii oficiale,desfăşurate la #baţia de =eumunster din 2u'emburg, preşedintele României,Traian .ăsescu, a semnat Tratatul de #derare la 3niunea %uropeană ca şi

primul ministru al .ulgariei, imeo de a'a $oburg, alături dereprezentanţii celor +8 de state membre!

- Tratatul privind 3niunea %uropeană şi Tratatul de instituire a$omunităţii %uropene a fost modificat prin Tratatul de la 2isabona semnat la

++


23/82

"6 decembrie +449, acesta a fost ratificat de către fiecare stat membru şi deParlamentul din România şi a intrat în vigoare la 4"!4"!+447!

România prin 2egea nr!"6 din 9 februarie +44> a ratificat

Tratatul de la 2isabona de modificare a Tratatului privind 3niunea%uropeană şi a Tratatului de instituire a $omunităţii %uropene, semnat la2isabona la "6 decembrie +449, publicată în !&f!nr!"49@"+!4+!+44>!

Tratatul a fost adoptat în 6 noiembrie +447 de către ultima ţară$e ia!

Tratatul a intrat în vigoare la " decembrie +447!

+6


24/82

Capitolul II. !arlamentul European

2.1. !arlamentul european" parte a construcţiei europene

Pentru a asigura succesul demersului lor curajos, cele şase ţăricare s-au asociat cu intenţia de a-şi integra activitatea în câteva zoneeconomice au stabilit, prin Tratatele de la Paris şi Roma, înfiinţarea unor structuri şi mecanisme de decizie menite să păstreze ordinea şi ec ilibrulnoii construcţii europene!

#stfel, fiecare dintre cele trei comunităţi, $omunitatea%uropeană a $ărbunelui si &ţelului, $omunitatea %conomică %uropeană şi$omunitatea %uropeană a %nergiei #tomice, avea la înfiinţare o structură cu putere de decizie, una cu putere e'ecutivă, una cu putere de control şi una cu putere judecătorească!

Repartizarea responsabilităţilor între aceste patru puteri nu a plasat, însă, sarcina legiferării în sarcina parlamentarilor, potrivit organizării

instituţionale din fiecare ţară reprezentată în $omunităţi, monopoluliniţiativei legislative fiind acordat fie (naltei #utorităţi )$%$#*, fie$omisiilor )$%% şi $%%#*! #ceastă ordine, păstrată până în ziua de astăzi, afost dictată de nevoia de independenţă a puterii e'ecutive şi este esenţială,deoarece oferă garanţia că ansamblul normelor comunitare va fi apărat prin propunerile colegiului+4!

Parlamentarilor europeni proveniţi din tatele embre, careprezentanţi ai intereselor popoarelor acestor ţări, le-a revenit astfel doar rolul controlului politic asupra puterilor decizională şi e'ecutivă, ei devenindmembri ai #dunării $omune )$%$#* şi ai #dunărilor )$%% şi $%%#*!

+4 #! 0uerea, anualul 3niunii %uropene, %ditura 3niversul juridic, .ucureşti, +445, p! 64

+?


25/82

(ncă din "789, prin :$onvenţia referitoare la unele instituţiicomune ale $omunităţilor %uropene;, ane'ată Tratatului de la Roma, s-a

otărât ca cele trei instituţii având atribuţii de control să se unească şi să

formeze #dunarea Parlamentară %uropeană, organizare care a devenitoficială începând cu anul "754!


26/82

elaborarea şi aprobarea bugetului 3niunii, remarcabile sunt câştigurileParlamentului în ceea ce priveşte puterile sale legislative!

#stăzi, Parlamentul european este, neîndoielnic, instituţia

comunitară cu evoluţia cea mai spectaculoasă! 5 şi intrat în vigoare anul următor, o dată cu impunerea obligaţiei deconsultare a Parlamentului înainte de emiterea anumitor norme comunitare!$ iar dacă ultimul cuvânt în materia legiferării aparţinea tot $onsiliului,Parlamentul era implicat, prin procedura cooperării, în procesul de elaborarea legislaţiei!

Prin #ctul 3nic %uropean i s-a atribuit Parlamentului şi rolul dea da un aviz conform pentru acordurile de aderare iar prin modificările aduse

Tratatului de instituire a $omunităţii %uropene, Parlamentul devine şi cenzor al acordurilor pe care $omunitatea le înc eie cu unul sau mai multe state sauorganizaţii internaţionale în vederea unei asocieri care implică drepturi şiobligaţii reciproce, acţiuni comune şi proceduri speciale! Progresiv, Tratatul+" #!


27/82

de la aastric t )"77+, cu aplicare din "776* şi Tratatul de la #msterdam)"779, intrat în vigoare în "777*, au susţinut creşterea rolului Parlamentuluieuropean şi au consolidat puterile de co-decizie legislativă şi de control ale

acestuia!(n urma acestei evoluţii s-a ajuns ca, la nivelul minim de

implicare a sa în procesul legislativ, Parlamentul european să aibă dreptul dea fi informat! 3n e'emplu în aceste sens este art! 54 T$%, care îl obligă pe preşedintele $onsiliului să informeze Parlamentul european despre deciziile pe care $onsiliul le ia în legătură cu măsurile pe care un tat embru le-aluat împotriva unui stat terţ, referitor la circulaţia de capitaluri şi la plăţi!


28/82

$ea mai mare implicare a Parlamentului european în operalegislativă comunitară este fără îndoială procedura prevăzută de art! +8",care implică co-decizia Parlamentului european şi a $onsiliului 3niunii

%uropene!3n sprijin important pentru rolul său legislativ a fost primit de

P% şi din partea $urţii de Bustiţie a $omunităţilor %uropene, care asancţionat $onsiliul pentru nesolicitarea #vizului parlamentar! (ntr-o altăspeţă, $onsiliul a fost sancţionat de $urtea de la 2u'emburg pentru că,după modificarea unui act normativ, nu a trimis Parlamentului spre avizareforma modificată++!

ancţiunile aplicate de $urte pentru încălcarea proceduriilegislative îşi propuneau să corecteze conduita $onsiliului şi să aperecutuma anilor U94, potrivit căreia orice propunere a $omisiei trebuia să fieînsoţită de solicitarea avizului P%! " un proiect de


29/82

Parlamentului în vederea adoptării de acte normative! $u această ocazie,rolul P% a crescut semnificativ, c iar dacă ultimul cuvânt a continuat săaparţină tot $onsiliului! (n art! 9, ?7, 8?, "44#, "44., "">#, "64% şi "64V

T$%, aşa cum erau acestea redactate la apariţia #3%, se prevedea adoptareade către $onsiliu a actelor normative cu caracter general :în cooperare cuP%; , ceea ce însemna recunoaşterea rolului acestuia în adoptarea unor astfel de acte normative! $ iar dacă era vorba doar despre competenţelimitate la aceste articole, progresul a fost evident, mai ales că respectiveleacte normative se refereau la piaţa internă, afectând deci :nucleulintegrării;!


30/82

deciziei, ceea ce face ca implicarea P% în materie legislativă să devinăregulă generală!+?

2.%. !roceduri legislative la !arlamentul european

Procedura legislativă comunitară se bazează în prezent, în maremăsură, pe principiul ec ilibrului instituţional, principiu care garantează catoate instituţiile comunitare c emate să e'prime voinţa $omunităţilor să participe la procesul legislativ, într-un mod ec ilibrat+8!


31/82

- pentru completarea drepturilor legate de cetăţenia 3niunii)art! +, alin! +, Tratatul $!%!*L

- în domeniul politicii agricole comune )art! 69, par! +

Tratatul $!%!*L- în vederea liberalizării anumitor servicii )art! 8+, par! +

Tratatul $!%!*L- pentru perioada tranzitorie de cinci ani, în materia vizelor,

azilului şi imigrării )art! 59, par! " Tratatul $!%!*L- în domeniul concurenţei )art! >6 şi art! >7 Tratatul $!%!*L- în domeniul fiscalităţii )art! 76 Tratatul $!%!*L- pentru elaborarea liniilor directoare pentru ocuparea forţei

de muncă )art! "+>, par! + Tratatul $!%!*L- care vizează e'tinderea politicii comerciale e'terne la

serviciile şi drepturile de proprietate industrială )art! "66 Tratatul $!%!*L- pentru protecţia socială şi apărarea intereselor muncitorilor

şi ameliorarea condiţiilor de muncă )art! "69, par! 6 Tratatul $!%!*L- în vederea creării întreprinderilor comune în cadrul

e'ecutării programelor de cercetare )art! "9+ Tratatul $!%!*L- în domeniul mediului, în ceea ce priveşte problemele

fiscale, amenajarea teritoriului, afectarea solului sau gestiunea resurselor deapă )art! "98, par! + Tratatul $!%!*L

$ iar dacă procedura consultării este realizată printr-o

repartizare a sarcinilor între $omisie G instituţia care propune, şi $onsiliu G instituţia care dispune, este necesară parcurgerea unei etape în careParlamentul european, ca şi $omitetul economic şi social şi $omitetulregiunilor, sunt implicate în funcţie de obiectul lor de reglementare!Tratatele comunitare conferă Parlamentului dreptul de a fi consultat cu

6"


32/82

privire la toate deciziile politice importante, ceea ce face obligatorieconsultarea sa! =erespectarea procedurii de consultare a Parlamentuluiconstituie un grav viciu de formă al actelor normative comunitare,

împotriva cărora poate fi introdus un recurs în anulare ce se poate finalizacu desfiinţarea actului respectiv, otărâre luată de $urtea de la 2u'emburgîn speţele "6> şi "67@97! (n cazul în care te'tul adoptat diferă în modesenţial de cel înaintat Parlamentului, trebuie reluată procedura deconsultare a acestuia )decizia $!B!$!%! 58@74*, cu e'cepţia situaţiei în careParlamentul %uropean însuşi s-a pronunţat pentru o asemenea modificare+9!Parlamentul %uropean mai poate fi consultat şi asupra altor proiecte de actenormative, pentru care Tratatul $!%! nu impune în mod e'pres e'primarea punctului său de vedere, situaţie în care vorbim despre o consultarefacultativă! e poate solicita un asemenea tip de consultare pentru actelecare privesc armonizarea ajutoarelor acordate de către tatele embree'porturilor către statele terţe )art! "6+ Tratatul $!%!* sau fi'area drepturilor tarifului vamal comun )art! +5 Tratatul $!%!*!

(n practică, $onsiliul transmite propunerea $omisiei preşedintelui Parlamentului european, solicitând acestuia ca, în urmaconsultării, să se dea un aviz! Propunerea este supusă spre analiză şidezbateri comisiei parlamentare competente, ale cărei concluzii sunt apoie'aminate în sesiune plenară! 0inalitatea procedurii parlamentare este avizul prin care Parlamentul aprobă, respinge sau aduce amendamente propunerii

venite de la $omisie prin intermediul $onsiliului! $onsiliul nu este însăţinut să urmeze avizele şi propunerile de amendament ale Parlamentului!$ iar în condiţiile date, avizele acestuia prezintă o importanţă politică

+9 /! /ornig, 1!%! Rusu,


33/82

majoră pentru că ajută la identificarea unor lacune juridice sau evidenţiazănecesitatea unor alte măsuri comunitare+>!

'. !rocedura cooperării

#şa cum a mai fost prezentată, procedura cooperării între$onsiliul 3niunii %uropene şi Parlamentul european a fost introdusă prin#ctul 3nic %uropean )"7>5* şi este reglementată de art! +8+ din Tratatul$!%!! Puterea de decizie la capătul procedurii cooperării aparţine în totalitate$onsiliului, dar Parlamentul poate influenţa decizia acestuia, prin faptul că, primind proiectul de act normativ de la $omisie, emite un aviz după procedura obişnuită, pe care îl înaintează $onsiliului! Potrivit prevederilor #!3!%!, procedura cooperării se aplica în mult mai multe domenii, dar Tratatul de la #msterdam a impus în majoritatea cazurilor procedura co-deciziei, astfel că procedura de cooperare mai este în vigoare pentru patru baze legale, referitoare la 3niunea economică şi monetară! pecificul procedurii cooperării constă în introducerea, aşa numitei :a doua lectură; aParlamentului european şi a $onsiliului, în procedura legislativăcomunitară!


34/82

asupra propunerii $omisiei şi asupra avizelor, Parlamentul e'aminează poziţia comună a $onsiliului, printr-o a doua lectură şi, în termen de treiluni, poate lua una din următoarele deciziiI

a! să aprobe poziţia comună sau să nu se pronunţe în acesttermen, situaţie în care $onsiliul otărăşte definitiv asupra poziţieicomuneL

a! să respingă poziţia comună sau să propună amendamente,cazuri în care $onsiliul va putea să-şi impună voinţa în două moduriI

"! dacă Parlamentul respinge poziţia comună, $onsiliul va putea să-şi impună voinţa în a doua lectură doar cu unanimitate de voturisau să nu adopte decizia!


35/82

C. !rocedura co deci(iei

Procedura de co-decizie a fost introdusă prin Tratatul de la

aastric t, intrat în vigoare la " noiembrie "776, şi reprezintă o inovaţie în procesul legislativ comunitar, un pas important în vederea acordării unor puteri legislative mai mari Parlamentului european! $ompetenţa legislativăa Parlamentului a fost întărită şi e'tinsă în ceea ce priveşte libera circulaţiea lucrătorilor, dreptul de şedere, serviciile, piaţa interioară, politica socială,educaţia, sănătatea, consumatorii, reţelele transeuropene, mediul )programulgeneral de acţiune*, cultura şi cercetarea )programul cadru*, fondurileeuropene de dezvoltare regională etc! (n toate aceste domenii, Parlamentuleuropean a dobândit prin Tratatele de la aastric t şi de la #msterdam unadevărat drept de veto, dar nu poate fi considerat ca legislator, întrucât îilipseşte iniţiativa legislativă, care aparţine $omisiei! #stfel, un act normativnu poate fi adoptat decât pe baza acordului Parlamentului european sau alipsei de opoziţie a acestuia la adoptarea actului de către $onsiliu! 2aadoptare, actul apare ca fiind comun $onsiliului şi Parlamentului, purtândsemnătura preşedinţilor ambelor instituţii!

Procedural, co-decizia presupune trei etape şi este declanşatăde propunerea $omisiei, care este transmisă atât Parlamentului european câtşi $onsiliului! Parlamentul deliberează asupra propunerii în primă lectură şitransmite avizul său $onsiliului!

#tunci când Parlamentul european nu aduce nici o modificare propunerii $omisiei sau când $onsiliul acceptă toate amendamentele propuse de către Parlament, $onsiliul poate otărî încă din acest stadiu al procedurii! (n caz contrar, se trece la cea de-a doua etapă!

68


36/82

Plecând de la propunerea $omisiei şi luând în considerareavizul Parlamentului )ca şi pe cele ale $omitetului economic şi social şi$omitetului regiunilor*, $onsiliul otărăşte cu majoritate calificată o poziţie

comună, care se transmite pentru o a doua lectură Parlamentului %uropean!#cesta dispune de trei posibilităţi de acţiune, într-un termen de trei luniI

a! dacă aprobă poziţia comună a $onsiliului sau dacă nu se pronunţă în cele trei luni, se ia otărârea privind adoptarea actului vizat, potrivit poziţiei comuneL

b! dacă respinge în întregime poziţia comună, cu majoritateaabsolută a membrilor, procedura legislativă se înc ide fără posibilitateaconvocării $onsiliului de conciliereL

c! dacă aduce amendamente poziţiei comune a $onsiliului, procedura continuă! (n cazul în care aprobă propunerea aşa cum a fost eamodificată de către Parlament, $onsiliul trebuie să adopte toate acesteamendamente!


37/82

calificată, e'cepţie făcând cazul în care Tratatul prevede unanimitatea pentru actul în discuţie!

(n situaţia în care procedura de conciliere eşuează, actul propus

nu va fi adoptat iar procedura legislativă se înc ide! (n acest caz,consecinţele sunt similare celor întâlnite la respingerea poziţiei comune decătre Parlament!

). !rocedura avi(ului con*orm

#vizul conform a fost introdus prin #ctul 3nic %uropean şireprezintă modalitatea prin care Parlamentul aprobă o propunere a$onsiliului! Prin revizuirea Tratatelor de la aastric t şi #msterdam a foste'tinsă aria de aplicare a procedurii, care era iniţial limitată la acordurile deasociere cu ţări terţe şi la aderarea de noi membri la 3niunea %uropeană!(ndeplinind această procedură, Parlamentul european aprobă practicadoptarea actului normativ, fără însă să i se permită să acţioneze în moddirect! #stfel, Parlamentul european nu poate să propună sau să impunăamendamente în cadrul procedurii avizului conform şi se limitează numai laaprobarea sau respingerea actului propus!

#vizul conform constituie în prezent procedura care se aplică pentru elaborarea actelor normative în cadrul mai multor baze juridice,dintre care enumerămI

- legislaţia referitoare la 0onduri tructurale şi crearea fonduluide coeziune )art! "5" Tratatul $!%!*I definirea sarcinilor, obiectivelor, ametodelor de organizare, a coordonăriiL

- aderarea de noi membri )art! ?7 Tratatul 3!%!*L

69


38/82

- amendamente aduse statutului istemului %uropean al.ăncilor $entrale şi .ăncii $entrale %uropene )art! "49, alin! 8 şi art! "48,alin! 5 Tratatul $!%!*L

- sancţiuni impuse unui tat embru care încalcă în mod persistent şi flagrant drepturile fundamentale )art! 9 Tratatul 3!%!*L

- recurgerea la cooperare întărită )art! "" alin +*L- procedura electorală uniformă pentru alegerile europene )art!

"74 alin ?*L- acorduri internaţionale care stabilesc un cadru instituţional

specific, acorduri care au consecinţe financiare asupra c eltuielilor comunitare şi acorduri care implică amendamente aduse unui documentadoptat în cadrul procedurii de co-decizie!

, p! "75

6>


39/82

Capitolul III. Imunitatea membrilor !arlamentului European

%.1. 'a(a legală a imunităţii membrilor !arlamentuluiEuropean1munitatea parlamentară permite aplicarea unui regim juridic

derogatoriu de la dreptul comun pentru membrii Parlamentului %uropean,reprezentând o garanţie pentru integritatea caracterului democratic alfuncţionării instituţiei parlamentare comunitare şi pentru e'ercitarea în modindependent a mandatului parlamentar!

$onform articolului +7"6" din Tratatul de instituire a$omunităţii %uropene, pe teritoriul statelor membre $omunităţile %uropenese bucură de privilegiile şi imunităţile necesare îndeplinirii misiunii lor încondiţiile stabilite în Protocolul privind privilegiile şi imunităţile$omunităţilor %uropene!

1munitatea parlamentară este reglementată, în principal, de art!7

şi "4 ale acestui Protocol!:#rt!7

embrii Parlamentului %uropean nu pot fi cercetaţi, reţinuţi sauurmăriţi pentru opiniile sau voturile e'primate în e'ercitarea funcţiilor lor!

#rt!"4Pe durata sesiunilor Parlamentului %uropean, membrii acestuia

beneficiazăIa! pe teritoriul naţional, de imunităţile recunoscute membrilor parlamentului propriei ţăriL

6" #rt!+7" din Tratatul de instituire a $omunităţilor %uropene )Tratatul de la #msterdam* înlocuieşte art!+>al Tratatului din > aprilie "758 de instituire a $onsiliului 3nic şi a $omisiei 3nice a $omunităţilor %uropene!

67


40/82

b! pe teritoriul oricărui alt stat membru, de e'ceptare de laorice măsură de detenţie sau de urmărire judiciară!

1munitatea este acordată şi pe perioada deplasării acestora la şi

de la locul desfăşurării reuniunilor Parlamentului %uropean!1munitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict şi nici

nu poate constitui o piedică pentru dreptul Parlamentului %uropean de aridica imunitatea unuia dintre membrii săi!;

(n "758, #dunarea 3nică a $omunităţilor %uropene era formatădin delegaţi desemnaţi de parlamentele naţionale, conform proceduriiadoptate de fiecare stat membru, ceea ce e'plică conţinutul prevederii de lalitera a* a articolului "4!

#ctul din +4 septembrie "795 privind alegerea reprezentanţilor în Parlamentul %uropean prin vot universal direct a modificat modul dealcătuire a Parlamentului %uropean, legiferând principiul alegerii membrilor prin vot universal direct! (n ce priveşte imunitatea membrilor Parlamentului%uropean, #ctul prevede )la art!?!+!* aplicabilitatea dispoziţiilor cuprinse înProtocolul privind privilegiile şi imunităţile $omunităţilor %uropene!


41/82

naţionalitatea căreia îi aparţin! Revizuirea Protocolului privind privilegiile şiimunităţile a constituit şi constituie în continuare subiectul a numeroasedezbateri purtate în cadrul 3niunii6+!

(n documentul NPrivilegii şi imunităţi în cadrul Parlamentului%uropean;66, se subliniază faptul că, pe de o parte, articolul "4 alProtocolului din "758 face referire e'presă la două regimuri diferite G unulnaţional )e'trem de variat în ce priveşte baza legală, scopul, durata, procedura şi practica în domeniul imunităţii* şi unul european )care nuasigură un tratament egal tuturor parlamentarilor europeni* G, iar pe de altă parte, nu reglementează procedura de ridicare a imunităţii parlamentare!


42/82

autorităţile naţionale competente a cererii de declanşare a procedurii deridicare a imunităţii şi obţinerea încuviinţării Parlamentului! #ceste e'cepţiisuntI confiscarea documentelor sau fişierelor electronice ale unui

parlamentar europeanL perc eziţionarea biroului sau reşedinţei acestuiaLinterceptarea corespondenţei electronice şi a convorbirilor telefonice! (naceste cazuri, Parlamentul %uropean încuviinţează ridicarea imunităţii parlamentare condiţionat, pe o perioadă limitată de timp sau cu anumiterestricţii!

2a solicitarea Parlamentului %uropean, investigaţiile şi procedurile judiciare iniţiate împotriva unui membru se suspendă pe o perioadă limitată de timp sau cu anumite restricţii!

tatutul membrilor Parlamentului %uropean va intra în vigoarela începutul primei legislaturi care urmează adoptării sale de cătreParlament şi aprobării de către $onsiliu! $u toate acestea, articolele ? şi 8referitoare la imunitate vor produce efecte juridice numai după modificareaProtocolului privind privilegiile şi imunităţile $omunităţilor %uropene,respective abrogarea articolelor 7 şi "4 care reglementează, în prezent,imunitatea parlamentarilor europeni!

%.2. )urata imunităţii parlamentare1munitatea îşi produce efectele N pe toată durata sesiunilor

Parlamentului European ; )art!"4 al Protocolului privind privilegiile şi

imunităţile*!$onceptul de Ndurată a sesiunilor; a fost e'plicit interpretat de

$urtea de Bustiţie a $omunităţilor %uropene, în Cotărârile din "+ mai "75?şi din "4 iulie "7>5I o sesiune anuală are o durată care corespunde anului în

?+


43/82

cursul căruia membrii săi se bucură de imunitatea prevăzută în Protocol, înaceastă perioadă fiind incluse şi vacanţele parlamentare!68

Referitor la durata mandatului parlamentar, art!6 din #ctul din

"795 privind alegerea reprezentanţilor în Parlamentul %uropean prin votuniversal direct prevede înc eierea acesteia la e'pirarea perioadei de 8 ani pentru care sunt aleşi reprezentanţii!

N#rt!6"! Reprezentanţii sunt aleşi pentru o perioadă de 8 ani!+! #ceastă perioadă de 8 ani începe odată cu prima şedinţă de

desc idere de după alegeri!Perioada poate fi mai mare sau mai mică prin aplicarea

dispoziţiilor articolului "4, paragraf +, alin!+!65

6! andatul fiecărui reprezentant începe şi e'piră în acelaşitimp cu perioada menţionată la paragraful +!;

Regulamentul Parlamentului %uropean prevede că toţi deputaţii)inclusiv cei care nu au fost realeşi* rămân în funcţie până la şedinţa dedesc idere a Parlamentului nou ales )art!?, par!+*!


44/82

- în cazul demisieiI data la care Parlamentul a constatat loculvacant conform procesului-verbal de demisieL

- în cazul incompatibilităţiiI data notificată de autorităţile

competente ale statelor membre, ale 3niunii sau de către deputatul în cauză!

%.%. Conţinutul +i obiectul imunităţii parlamentare

1nstituirea imunităţii a avut ca scop asigurarea protecţieiParlamentului %uropean ca instituţie comunitară! (n acest conte't, imunitateanu constituie o impunitate şi nici un scut de protecţie pentru membriiindividuali ai Parlamentului, ci o oportunitate oferită acestora de a-şie'ercita mandatul în condiţii de deplină independenţă!

Articolul * + ndependenţa opiniilor – din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile $omunităţilor europene garantează independenţa parlamentarilor europeni, care nu pot fi traşi la răspundere juridică pentruopiniile sau voturile e'primate în e'ercitarea funcţiilor, atât în cadrulşedinţelor plenare, cât şi în cadrul reuniunilor structurilor parlamentareinterne )comisii sau grupuri politice*!


45/82

unei dezbateri politice, iar faptul că raportorul sau comisia dezaprobă în mode'pres ideile sau opiniile e'primate nu reprezintă o piedică în elaborareaunei propuneri de menţinere a imunităţii!

(n acest sens, comisia competentă a instituit criteriul conformcăruia Nîn principiu, orice cerere de ridicare a imunităţii rezultând din liberae'primare a ideilor sau opiniilor politice trebuie respinsă! ingurele e'cepţiide la acest drept fundamental ar trebui să fie incitarea la ură, la defăimare,atingerile aduse onoarei şi reputaţiei unor grupuri sau persoane şi, în sfârşit,atingerile aduse drepturilor fundamentale ale omului!;6>

1ndependenţa opiniilor este o imunitate absolută care oferă protecţie împotriva oricărei acţiuni în justiţie )civile sau penale* pentru actecare, săvârşite în afara cadrului mandatului parlamentar, ar putea fisancţionate penal sau ar putea angaja responsabilitatea civilă )ca de e'emplu,ofensa sau insulta*! (n acelaşi scop, deputaţii europeni citaţi în calitate demartori sau e'perţi pot refuza îndeplinirea acestei obligaţii, dacă termenulfi'at pentru depunerea mărturiei îi împiedică să-şi desfăşoare activităţile parlamentare în condiţii corespunzătoare )şi, cu atât mai mult, dacă e'istă posibilitatea înlocuirii mărturiei cu o declaraţie scrisă* sau dacă mărturiavizează informaţii confidenţiale obţinute în e'ercitarea mandatului parlamentar, a căror dezvăluire este considerată, de către parlamentarul încauză, inoportună )art!9 din Regulamentul P!%!*!

&piniile e'primate în cadrul unor congrese ale partidelor, în

cursul unei campanii electorale, în cuprinsul unor lucrări@articole publicate)care nu fac parte din sfera activităţilor politice de e'ercitare a mandatului parlamentar* sau eventualele acte de violenţă fizică )c iar dacă au fost

6> Raportul comisiei prezentat la reuniunea din "9-"> septembrie "774!

?8


46/82

comise pentru apărarea unei opinii politice* nu intră în domeniul de aplicarea imunităţii!


47/82

prevederea consacră o veritabilă Nimunitate comunitară;, în sensul că nu estedefinită prin trimitere la dreptul naţional!

$onform conţinutului acestei prevederi, aplicabilitatea

imunităţii se limitează numai la domeniul penal!


48/82

3ltimul alineat al art!"4 prevede e'cepţia clasică a aplicării prerogativei imunităţii parlamentare, conform căreia aceasta Nnu poate fiinvocată în caz de flagrant delict;!?+

Referitor la flagrantul delict, Regulamentul Parlamentului%uropean stipulează următoareleI N(n cazurile în care un deputat este arestatsau privat de libertatea de a se deplasa prin violarea privilegiilor şiimunităţilor sale, Preşedintele poate lua de urgenţă, după consultarea preşedintelui şi a raportorului comisiei competente, o iniţiativă pentruconfirmarea privilegiilor şi imunităţilor deputatului în cauză;!

%.,. !rocedura de ridicare a imunităţii parlamentare

Parlamentul %uropean are dreptul de a ridica imunitatea oricăruimembru al săuL dreptul evidenţiază principiul general de garantare aindependenţei şi funcţionării normale a instituţiei parlamentare enunţat deart!+7"?6 din Tratatul de instituire a $omunităţii %uropene!

aprilie "758 privind privilegiile şi imunităţile$omunităţilor %uropene! #ceastă prevedere se aplică şi .ăncii $entrale %uropene, 1nstitutului onetar 1nternaţional şi .ăncii %uropene de 1nvestiţii!;

?>


49/82

Pe de altă parte însă, procedura de ridicare a imunităţii unuimembru al P!%! nu are nici o legătură cu conţinutul material al imunităţilor recunoscute de legislaţiile naţionale şi ca atare, ar trebui reglementată de

dreptul comunitar!??(ntrucât dreptul comunitar nu conţine nici o prevedere privind

ridicarea imunităţii, Parlamentul %uropean, care are competenţa de adoptarea propriului Regulament?8, a consacrat regulile referitoare la ridicareaimunităţii parlamentare în Regulamentul intern propriu )art!5 şi 9*!

8, citate în tudiulN1munitatea parlamentară în cadrul Parlamentului %uropean;, Parlamentul %uropean,


50/82

imunităţii parlamentare se stabileşte de autorităţile competente înconformitate cu legislaţia naţională în domeniu!

W &rice cerere privind apărarea privilegiilor şi imunităţilor,

adresată Preşedintelui de către un membru sau un fost membru, se anunţă înParlament şi se trimite comisiei competente!

$ererea poate fi formulată de orice membru@fost membru alP!%!, indiferent de naţionalitate, cu condiţia ca parlamentarul în cauză să-şie'prime acordul!

W (n situaţia în care un membru este arestat ori libertatea demişcare i-a fost împiedicată prin violarea privilegiilor şi imunităţilor sale,Preşedintele, după consultarea preşedintelui şi raportorului comisieicompetente, poate lua iniţiativa confirmării privilegiilor şi imunităţilor membrului respectiv! Preşedintele comunică această iniţiativă comisiei şiinformează Parlamentul! Reglementarea vizează în principal cazulflagrantului delict!

Articolul 2 conţine prevederi referitoare la procedura propriu-zisă de ridicare a imunităţiiI

W $omisia e'aminează cererile de ridicare a imunităţii saucererile pentru apărarea imunităţii şi privilegiilor fără întârziere şi în ordineadepunerii acestora! pre deosebire de dispoziţiile legale naţionale în materiedin majoritatea statelor membre, nu este stabilit un termen limită concret şinici nu sunt consacrate eventuale criterii preferenţiale pentru luarea în

discuţie a cererilor de acest tip!W (n raportul pe care îl întocmeşte după e'aminarea cererii,

comisia face o propunere de decizie prin care recomandă doar adoptarea saurespingerea cererii de ridicare a imunităţii@de apărare a imunităţii şi privilegiilor!

84


51/82

W Pentru elaborarea unui raport fundamentat, comisia poatesolicita autorităţii naţionale interesate să-i furnizeze toate informaţiile pecare le consideră necesare în luarea deciziei de ridicare@de apărare sau nu a

imunităţii! (n acest fel, dreptul acesteia de a obţine informaţii detaliate pentrufiecare caz supus e'aminării şi de a dispune de toate informaţiile pe care leconsideră necesare a căpătat o legitimitate mult mai mare! #nterior adoptăriiacestei prevederi?5Y"?Z, lipsa de cooperare a autorităţilor naţionale înfurnizarea informaţiilor solicitate a determinat refuzul Parlamentului%uropean de a ridica imunitatea parlamentară a parlamentarului în cauză!

(n scopul e'aminării aprofundate a cererii, comisia oferămembrului în cauză posibilitatea de a da e'plicaţii şi de a prezenta oricedocument sau înscris relevant pentru apărarea sa! 2a audierea din cadrulcomisiei, acesta poate fi reprezentat, c iar dacă nu se află în detenţie, deorice parlamentar european )cu e'cepţia deputaţilor membri ai comisiei juridice, care, în această situaţie, ar avea o dublă calitateI de judecători şi de parte interesată*!

W


52/82

această protecţie faţă de orice formă de deţinere sau arest preventiv! #şadar,se stipulează în mod e'pres necesitatea preîntâmpinării unei situaţii în careun membru al P!%! să fie pus în imposibilitatea de a-şi e'ercita mandatul din

cauza unor măsuri pur preventive, luate înainte de pronunţarea unei sentinţedefinitive!

W (n cazul în care un parlamentar european este citat să se prezinte în calitate de martor@martor e'pert, ridicarea imunităţii nu estenecesară, întrucâtI acesta nu este obligat să se prezinte la data sau oramenţionată în citaţie, dacă acest lucru îl împiedică să-şi e'ercite sarcinile parlamentare sau dacă poate da o declaraţie scrisă sau în orice altă formăcare să nu constituie un obstacol în îndeplinirea obligaţiilor sale parlamentareL de asemenea, deputatul citat are dreptul de a nu dezvăluiinformaţii confidenţiale obţinute în e'ercitarea mandatului! Prevedereaconstituie o măsură suplimentară de garantare a independenţei funcţionăriiinstituţiei parlamentare comunitare!

W (n cazul cererilor de apărare a imunităţii sau a privilegiilor,comisia va preciza dacă măsurile luate constituie o restricţie administrativăsau de altă natură asupra libertăţii de mişcare a membrilor care se deplaseazăspre sau de la locul în care se desfăşoară reuniunile Parlamentului sauasupra opiniei sau votului e'primat în e'ercitarea mandatului, dacă acesteacad sub incidenţa art!"4 al Protocolului care nu face referire la dreptulnaţional, şi Nprezintă o propunere de invitare a autorităţii în cauză să tragă

concluziile care se impun!;W $omisia juridică poate emite o opinie motivată privind

competenţa autorităţii naţionale în cauză şi admisibilitatea cererii, dar nu se pronunţă asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei membrului, c iar dacă, dupăe'aminarea cererii, ajunge să cunoască în profunzime toate aspectele

8+


53/82

cazului! dinRegulament, parlamentarul ale cărui privilegii sau imunităţii constituieobiectul cazului nu poate participa la dezbateri!

Propunerea conţinută în raport se supune la vot în şedinţaimediat următoare reuniunii în care raportul a fost dezbătutL fiecare dintre propunerile conţinute în raport sunt supuse unui vot separat! (n cazulrespingerii unei propuneri, se consideră adoptată decizia contrară!

?9

#! 0uerea, anualul 3niunii %uropene, %ditura 3niversul juridic, .ucureşti, +44>!?> : Art!,345 #eclaraţii personale"! 3nui membru care solicită să facă o declaraţie personală i se va da cuvântul la sfârşitul dezbateriisubiectului de pe agendă sau când procesul verbal al şedinţei în cadrul căreia a solicitat să ia cuvântul sesupune aprobării!

embrul în cauză nu poate face referiri la probleme de fond, ci îşi va limita observaţiile la respingereaoricărei remarci făcute cu privire la persoana sa în cursul dezbaterii sau la opinii care i-au fost atribuite sau pentru a corecta propriile observaţii!+!


54/82

W Preşedintele comunică imediat decizia adoptată deputatului încauză, precum şi autorităţii competente a statului membru interesat!Preşedintele Parlamentului %uropean solicită autorităţilor naţionale

respective transmiterea de informaţii referitoare la evoluţia ulterioară a procedurilor judiciare aferente cauzei şi la orice otărâre judecătorească pronunţată după adoptarea deciziei! copul solicitării nu este de a se face publice otărârile judecătoreşti sau de a se e'ercita vreo influenţă asupratribunalelor naţionale, ci de a se cunoaşte efectele deciziilor de ridicare aimunităţii!


55/82

precizări referitoare la regulile de desfăşurare a şedinţelor cu uşile înc ise şila accesul la documente în cazul e'aminării cererilor de ridicare a imunităţii parlamentare! #stfelI

- Pot fi prezente în sala de şedinţă persoanele care îndeplinescdouă condiţiiI au o responsabilitate politică sau o obligaţie legală deconfidenţialitate garantată de un regim disciplinarL prezenţa în sală este justificată de funcţiile pe care le deţin! (n consecinţă, au acces în sala deşedinţăI membrii şi membrii supleanţi ai comisiei juridice, şi, fără a aveadreptul de a participa la dezbateri, orice alt membru al Parlamentului )care poate fi reprezentat de către un alt deputat din grupul politic din care face parte*L funcţionari ai secretariatului comisiei şi ai serviciului juridic )supuşiobligaţiei statutare de confidenţialitate* în măsura în care sarcinile profesionale le justifică prezenţaL reprezentanţi ai staff-ului grupurilor politice )supuşi de asemenea obligaţiei statutare de confidenţialitate*, înmăsura în care sarcinile de serviciu, care sunt corelate cu activităţilecomisiei juridice, le justifică prezenţa!

(n ce priveşte accesul la documente, se fac următoarele precizăriI

- documentele originale aferente fiecărui caz în parte pot ficonsultate de membrii comisiei sau de asistenţii autorizaţi ai acestora în biroul de secretariatL împrumutarea sau copierea acestor documente esteinterzisăL

- raportorul numit este cel care otărăşte asupra documentelor care trebuie traduse şi distribuiteL documentele distribuite sunt însoţite delista completă a documentelor care pot fi consultate în cadrul secretariatuluiL

- întrucât practica tradiţională de distribuire a documentelor însala de şedinţe nu permite pregătirea dezbaterilor, s-a otărât ca acestea să

88


56/82

fie introduse, înainte de şedinţă, în cutiile poştale e'istente în faţa birourilor membrilor comisiei!

W $omisia juridică a Parlamentului %uropean poate întocmi o

listă orientativă a autorităţilor din statele membre care au competenţadepunerii unei cereri de ridicare a imunităţii unui parlamentar european!

%.-. !ractica parlamentară


57/82

Absenţa e$ectului ;uridic al renunţării la imunitate! Renunţareade către un membru la imunitatea sa parlamentară nu produce efecte juridice!

#urata imunităţii! 1munitatea are efecte pe toată perioadamandatului !

Caracterul autonom al procedurii de ridicare a imunităţii

europene! $u respectarea art!"4, alin!", lit!a* din Protocol, care trimite laimunităţile recunoscute membrilor parlamentelor naţionale, Parlamentul%uropean şi-a creat propriile reguli de procedură şi jurisprudenţa specifică şia stabilit jaloanele unei veritabile imunităţi comunitare autonome!

(n rapoartele comisiei juridice în materie, revine în modconstant menţiunea Ncaracterul autonom al imunităţii parlamentare europenefaţă de imunitatea parlamentară naţională;!

#plicarea acestor principii a condus la stabilirea anumitor criterii care stau la baza soluţionării unei cereri de ridicare a imunităţiiI

W $riteriul referitor la circumscrierea sau nu a faptelor imputateîn sfera activităţilor politice desfăşurate în e'ercitarea mandatului parlamentar!

$omisia competentă din cadrul Parlamentului %uropean adefinit conţinutul activităţilor politice ale deputaţilor într-o manieră e'tinsăşi suplă şi a propus respingerea cererii de ridicare a imunităţii în toatecazurile în care faptele imputate unui parlamentar european se integrează în

sfera activităţilor politice astfel definite!$omisia a refuzat înscrierea în această sferă a următoarelor trei

categorii de fapteIa* 0aptele care reprezintă o ameninţare la adresa persoanelor şi

a societăţii democraticeI sprijinirea persoanelor acuzate de săvârşirea unor

89


58/82

acte teroristeL apartenenţa la grupuri considerate criminaleL încurajarea şisusţinerea reînfiinţării unui partid fascist dizolvatL traficul de droguriLdeţinerea, în cadrul unor manifestaţii, de obiecte periculoase care ar putea

constitui o ameninţare pentru vieţile oamenilor! b* $azurile de calomnie@insultă la adresa unor persoane

individuale )nu ca reprezentanţi ai unei instituţii*I atacuri verbale şi scriseadresate personal unui ofiţer de poliţie )şi nu poliţiei*L atacuri scrise la adresaunui anumit ziarist )şi nu a presei în general sau unui ziar*!

c* $azurile de nerespectare a reglementărilor administrative saua oricăror dispoziţii legale în situaţii care nu au nici o legătură cu activitatea politică desfăşurată în e'ercitarea mandatului )favoruri financiareL delicte denatură economică sau financiarăL părăsirea locului accidentuluiL parcareaautoturismului în locuri interzise*!

W $riteriul referitor la e'istenţa lui


59/82

W caracterul evident nefondat al acuzaţiei )de e'emplu, acuzaţie pentru decizii care nu aparţin deputatului în cauzăL absenţa probelor caredovedesc participarea la faptele imputate*L

W identificarea altor elemente care dovedesc cu claritatetentativa de persecutare@sancţionare a parlamentarului european pentruactivităţile politice desfăşurate în această calitate!

%'istenţa lui :fumus persecutionis; presupune o legăturădirectă şi indubitabilă între acţiunile judiciare iniţiate de autorităţilenaţionale şi concluzia evidentă că, în fiecare dintre aceste cazuri, se poateaduce atingere independenţei şi demnităţii parlamentarului@Parlamentului%uropean!

W $riteriul referitor la gravitatea minimă a delictelor imputate acondus, în anumite cazuri, la refuzul Parlamentului %uropean de a ridicaimunitatea unui membru al său! ,+[*, Parlamentul%uropean a otărât ridicarea imunităţii!

8"


60/82

Studiu de ca(

tudiul meu de caz se referă la ridicarea imunităţiieuroparlamentarului #drian everin

%uroparlamentarul P! !


61/82

Parlamentul %uropean a anunţat, duminică, desc iderea uneianc ete privind acuzaţiile de corupţie aduse împotriva a treieuroparlamentari, printre care şi românul #drian everin!


62/82

Potrivit art! >" din 2egea nr! 9>@+444 pentru prevenirea,descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie86, prevederile art! +8? G +89din $odul penal şi ale art! 5" şi >+ din prezenta lege se aplică în mod

corespunzător şi următoarelor persoaneIa* funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea

pe baza unui contractde muncă ori altor persoane care e'ercită atribuţii similare, în

cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parteL b* membrilor adunărilor parlamentare ale organizaţiilor

internaţionale la care România este parteLc* funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea

pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care e'ercită atribuţiisimilare, în cadrul $omunităţilor %uropeneL

d* persoanelor care e'ercită funcţii judiciare în cadrulinstanţelor internaţionale a căror competenţă este acceptată de România, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţeL

e* funcţionarilor unui stat străinLf* membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale

unui stat străin!

86 2egea nr!9>@+444 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată înonitorul &ficial al României, Partea 1, nr! +"7 din "> mai +444, modificată prin &rdonanţa nr! >6 din +7

august +444, publicată în onitorul &ficial al României, Partea 1, nr! ?+8 din " septembrie +444,modificată şi completată prin 2egea nr! "5"@+446 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei îne'ercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionareacorupţiei, publicată în onitorul &ficial al României, Partea 1, din +" aprilie +446 şi prin 2egea nr! 8+" din+? noiembrie +44?, privind modificarea şi completarea 2egii nr! 9> din > mai +444 pentru prevenirea,descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în onitorul &ficial al României, Partea 1, nr!""+6 din +7 noiembrie +44?, prin &rdonanţa de urgenţă nr! "+? din 5 septembrie +448 privind modificareaşi completarea 2egii nr! 9>@+444 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în onitorul &ficial al României, Partea 1, nr! >?+ din "7 septembrie +448, prin &rdonanţa deurgenţă nr! 84 din +> iunie +445, publicată în onitorul &ficial al României, Partea 1, nr! 855 din 64 iunie+445, prin 2egea nr! 57@+449 din +5 martie +449, publicată în onitorul &ficial al României, Partea 1, nr!+"8 din +7 martie +449*

5+


63/82

Prin 2egea nr! "5"@+446, după articolul >, au fost introdusedouă noi articole, articolul >" şi articolul >+!

#rticolul >" din 2 9>@+444 e'tinde noţiunea de funcţionar şi la

europarlamentari! #drian everin este cetăţean român, deci i se aplică legearomână!idem legea slovenă sau austriacă!

0orma concretă de accesare a folosului poate fi mascată c iar printr-o activitate normală!

2 B --- adnotată şi comentată , 3nivers Buridic, +447, p! "4*!#ici nu avem un lobbD, să zicem că avem un contract de

consultanţă! 3n contract de consultanţă în*ormă legală poate fi cu o cauzăilicită )vezi art! 7?> $!civ! *, fiind deci nul )fără efect*! =oţiunea de cauză aobligaţiei trebuie luată în sensul de finalitate,de scop )ilicit*, în lipsa căruia

56


64/82

debitorul nu s-ar fi obligat, el situându-se anterior )8uia *, c iar dacă efectelese produc ulterior )ut *! 3n asemenea folos )contractual* devine folosnecuvenit, în sensul legii penale!

ra*icul de in*luenţă )art! +89 $! pen!* constă în primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri,direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoanăcare are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unuifuncţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră înatribuţiile sale de serviciu!

&biectul juridic special al infracţiunii de trafic de influenţă îlconstituie relaţiile sociale a căror formare şi dezvoltare se întemeiază pe0ncrederea şi prestigiul de care trebuie să se bucure orice funcţionar caree'ercită o însărcinare0n ser'iciul unei persoane ;uridice% cerinţe pentrurealizarea cărora este necesară înlăturarea oricărei suspiciuni care s-ar puteacrea cu privire la activitatea acestora prin săvârşirea faptei prevăzute în art!+89 $!pen!

&biectul juridic special al infracţiunii de înşelăciune îlconstituie relaţiile sociale privind strict patrimoniul unor persoane )fizice sau juridice* relaţii care iau naştere şi se desfăşoară pe baza bunei-credinţe asubiecţilor acestor raporturi, a încrederii ce şi-o acordă reciproc0ntre ei fărăa implica în mod real poziţia unor unităţi sau persoane juridice terţe )casubiecte pasive subsidiare* de către ambii participanţi sau cel puţin de către

subiectul activ al inducerii în eroare!(n cazul infracţiunii de trafic de influenţă subiectul pasiv este

persoana juridică, iar în subsidiar $uncţionarul determinat în a cărui atribuţiede serviciu intră îndeplinirea unui act anumit sau un funcţionar care poate fideterminat prin precizarea actului pentru a cărei îndeplinire urmează a se

5?


65/82

e'ercita influenţaI c iar dacă nu a fost indicat e'pres subiectul pasivsubsidiar este suficientă determinarea actului, a sferei de atribuţii unuifuncţionar anume, singurul care are asemenea atribuţii, şi deci făcându-se

posibilă indicarea )c iar imediată* a funcţionarului!1nteresul cumpărătorului de trafic intră în conflict cu interesele

sociale, Npublice;L în lipsa unui interesreal% legitim sau c iar nelegitim,fapta va constitui o înşelăciune sau, eventual, un şantaj, în funcţie demanoperele folosite, respectiv de metodele folosite de autor în scopulobţinerii folosului material injust!8?

9@"794, înC! # ! , p! ?"+ şi în :R! R!


66/82

Parlamentul %uropean )P%* a anunţat desc iderea unei anc ete privind acuzaţiile de corupţie aduse de publicaţia britanică T e undaDTimes împotriva a trei eurodeputaţi, între care românul #drian everin!

$onservatorul austriac %rnst trasser şi fostul ministru slovende %'terne, Eoran T aler, au demisionat din P%, europarlamentarul românrefuzând să părăsească postul de la P%!


67/82

trasser şi fostul ministru sloven de %'terne Eoran T aler au demisionat,europarlamentarul român refuzând să părăsească postul de la P%!

#drian everin şi-a dat demisia din P

e'clus din grupul \


68/82

au fost Eoran T aler, fost ministru sloven de %'terne, şi %rnst trasser, fostulministru austriac de 1nterne. Cei doi au demisionat din !arlamentulEuropean.

Potrivit procedurilor Parlamentului %uropean )P%*, după votuldin plen, dacă decizia va fi de ridicare a imunităţii, otărârea va ficomunicată autorităţilor române!

$omisia juridică a luat în discuţie ridicarea imunităţii lui #drianeverin, la precedenta şedinţă, din ++-+6 mai! %urodeputatul #drian everin

a fost audiat, atunci, după care raportorul 0rancesco peroni a redactatraportul în cazul acestuia!


69/82


70/82

Parlamentul European , ^ având în vedere cererea de ridicare a imunită ii lui #drianț

everin, transmisă la 8 aprilie +4"" de aprilie "758 i articolul 5 alineatul )+*ș ț ș

din #ctul din +4 septembrie "795 privind alegerea membrilor Parlamentului%uropean prin vot universal direct,R& ">!"+!+4"+ Burnalul &ficial al 3niunii%uropene $ 674 %@597oi" 2% iunie 2 11

^ având în vedere otărârile $urţii de Bustiţie a 3niunii%uropene din "+ mai "75?, "4 iulie "7>5, din "8 şi +" octombrie +44> şi din"7 martie +4"485,

^ având în vedere dispoziţiile articolului 9+ alineatul )+* din$onstituţia României,

^ având în vedere dispoziţiile articolului ? din $odul penalromân, conform cărora 2egea penală se aplică infracţiunilor săvârşite înafara teritoriului ţării, dacă făptuitorul este cetăţean român sau dacă, neavândnici o cetăţenie, are domiciliul în ţară,

^ având în vedere articolul 5 alineatul )+* i articolul 9 dinș

Regulamentul său de procedură,

Burnalul &ficial al 3niunii %uropene $ 674 %@597oi" 2% iunie 2 1185 $auza "4"@56 Kagner@0o rmann i Jrier,!Rec! "75?, p! "78L cauza "?7@>8 Kagner@0o rmann i al ii,ș ș țRec! "7>5, p! +67"L cauza T-6?8@48, ote@Parlament, Rec! +44>, p! 11-+>?7L cauzele comune $-+44@49ș$-+4"@49, arra@, p! 1-97+7L cauza T-?+@45, /ollnisc @Parlament )B&ș$ "6?, ++!8!+4"4, p! +7*!

94


71/82

^ având în vedere raportul $omisiei pentru afaceri juridice)#9G4+?+@+4""*,

#! întrucât @+444, coroborat cu articolul +8? )luare de mită* i articolul +89 )trafișde influenţă* din $odul penal, precum şi cu articolul > " litera )b* din 2egea9>@+444L

$! întrucât nu este de competenţa Parlamentului să se pronunţecu privire la vinovăţia sau nevinovăţia deputatului, nici asupra necesităţiiurmăririi penale pentru actele ce îi sunt imputateL

"! otărăşte să ridice imunitatea lui #drian everin, e'cluzândrestricţionarea libertăţii personaleL

+! încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum şi raportul comisiei competente, autorităţilor competente din România şi lui #drian everin!

9"


72/82

Conclu(iiImunitatea parlamentară este concepută ca mijloc

de apărare a parlamentului, în calitatea sa de instituţie

aleasa în mod democratic, find menită să protejeze

independenţa colectivă a acestuia de presiunile exterioare şi

să garanteze membrilor săi libertatea de exprimare şi

acţiune în îndeplinirea sarcinilor lor.

1munitatea parlamentară permite aplicarea unui regim juridicderogatoriu de la dreptul comun pentru membrii Parlamentului %uropean,reprezentând o garanţie pentru integritatea caracterului democratic al

funcţionării instituţiei parlamentare comunitare şi pentru e'ercitarea în modindependent a mandatului parlamentar!

1nstituirea imunităţii a avut ca scop asigurarea protecţieiParlamentului %uropean ca instituţie comunitară! (n acest conte't, imunitateanu constituie o impunitate şi nici un scut de protecţie pentru membrii

9+


73/82

individuali ai Parlamentului, ci o oportunitate oferită acestora de a-şie'ercita mandatul în condiţii de deplină independenţă!

$onform articolului +7"89 din Tratatul de instituire a

$omunităţii %uropene, pe teritoriul statelor membre $omunităţile %uropenese bucură de privilegiile şi imunităţile necesare îndeplinirii misiunii lor încondiţiile stabilite în Protocolul privind privilegiile şi imunităţile$omunităţilor %uropene!

1munitatea parlamentară este reglementată, în principal, de art!7şi "4 ale acestui Protocol!

:#rt!7embrii Parlamentului %uropean nu pot fi cercetaţi, reţinuţi sau

urmăriţi pentru opiniile sau voturile e'primate în e'ercitarea funcţiilor lor!#rt!"4Pe durata sesiunilor Parlamentului %uropean, membrii acestuia

beneficiazăIc! pe teritoriul naţional, de imunităţile recunoscute membrilor

parlamentului propriei ţăriLd! pe teritoriul oricărui alt stat membru, de e'ceptare de la

orice măsură de detenţie sau de urmărire judiciară!1munitatea este acordată şi pe perioada deplasării acestora la şi

de la locul desfăşurării reuniunilor Parlamentului %uropean!1munitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict şi nici

nu poate constitui o piedică pentru dreptul Parlamentului %uropean de aridica imunitatea unuia dintre membrii săi!;

89 #rt!+7" din Tratatul de instituire a $omunităţilor %uropene )Tratatul de la #msterdam* înlocuieşte art!+>al Tratatului din > aprilie "758 de instituire a $onsiliului 3nic şi a $omisiei 3nice a $omunităţilor %uropene!

96

Documents

Licenta Imunitate Oficial