Limba Literara-suport de Curs

8/17/2019 Limba Literara-suport de Curs

1/39

LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ

LECTOR UNIV. DR. ANCUŢA NEGREA


2/39

La realizarea acestui suport de curs au fost folosite, ca odele teoretice !i practice, c"te#a titluri de

referi$%& di$ 'i'lio(rafia de specialitate)*Cotea$u, I., Româna literară şi problemele ei principale, +ucure!ti, E, -/-.

*I. G0e%ie, Istoria limbii române literare. Privire sintetică, +ucure!ti, EE, -12.

*I. G0e%ie, Introducere în studiul limbii române literare, +ucure!ti, EE, -23.

*t. 4u$tea$u, V.D. Ţ"ra, Istoria limbii române literare, +ucure!ti, ED5, -26.

*C0i#u, G0., Avea româna literară veche variante stilistice?, +ucure!ti, EAR, 377-.

Alte lucr&ri, ese$%iale pe$tru studiul acestei discipli$e, se re(&sesc 8$ 'i'lio(rafia selecti#& citat&.


3/39

CU5RIN9

PARTEA ÎNTÂI

ASPECE !E"#"$"%ICE &I E"REICE ................................................................................................................................... :

;Istoria limbii literare < discipli$& a li$(#isticii ...................................................................................... :;Conceptul de limbă literară ................................................................................................................... 5;Raportul: ▪limbă scrisă – limbă literară scrisă ▪limbă literară scrisă – limbă literară vorbită;Limba literară scrisă .............................................................................................................................. 8;Limba literară vorbită;Raportul) limba literară scrisă < limba literară vorbită;Caracterul normat al limbii literare;Caracterul cultivat al limbii literare;Periodizarea istoriei limbii române literare ........................................................................................ 5;!ri"inile limbii române literare ........................................................................................................... 8;#aza dialectală a limbii române literare ............................................................................................. $%;&tilurile limbii române literare ............................................................................................................ $$

P'R()' ' *!+': )poca vec,e

P'R()' ' (R)I': )poca modernă


4/39

PERTEA ÎNTÂI

ASPECTE METODOLOGICE ŞI TEORETICE

'. Istoria limbii literare < discipli$& a li$(#isticii

De!i 8$ $oul pla$ de studii, discipli$a pe care o preze$t& sei$tituleaz& =di$ $ecesitatea adapt&rii la $oile ceri$%e ale pro(raei di$ ciclulde lice$%&> limba română literară, su$t $ecesare u$ele preciz&ri #iz"$dde$uirea co$sacrat& a discipli$ei, 8$ i$te(ralitatea co$%i$utului ei, istorialimbii române literare, co$cept !i teri$olo(ie pe care le #o utiliza

o'li(atoriu 8$ cadrul acestei si$teze.Istoria limbii literare este o discipli$& relati# t"$&r&, care a fost

i$trodus& 8$ u$i#ersit&%i =i$clusi# 8$ cele ro"$e!ti> 8$ a$ii -?7.Recu$oa!terea ei ca discipli$& a li$(#isticii, cu o'iect propriu de studiu, afost prile@uit& de sus%i$erea !i dez'aterea, la Co$(resul al VIIIlea de studiiroa$ice =Blore$%a, -?/>, a referatului de 'az& al lui +. Terraci$i, carea$aliza co$ceptul de li'& literar&.

Li$(#istica secolului al Ilea !i a 8$ceputului secolului ur&tor afost doi$at& de studierea istoric& !i coparati#& a li'ilor i$doeurope$e#ec0i, de pri$cipiile istoriste ale $eo(raaticie$ilor !i de etodele de lucruale (eo(rafiei li$(#istice. Toate aceste cure$te a$alizau li'a 8$ co$tetuldez#olt&rii $aturale !i istorice, 8$ fu$c%ie de le(ile care eplicautra$sfor&rile sur#e$ite 8$ tipul e#olu%iei sale. Li'ii literare i se refuzafu$dae$tul u$ui asee$ea proces e#oluti#, fii$d co$siderat&, 8$ copara%iecu li'a popular&, artificial&.

De!i co$ceptul de limbă literară, cu se$sul actual de variantăcultivată a li'ii $a%io$ale, (u#er$at& de norme scrise, a fost i$tuit !ia'ordat de repreze$ta$%ii colii Ardele$e, cercet&rile propriuzise de li'&

literar& apar destul de t"rziu la $oi.5etre V. a$e! = $imba literară română în prima 'umătate a secoluluial (I()lea, +ucure!ti, -7:> 8$trepri$de priul deers de acest tip,co$sider"$d li'a literar& le(at&, 8$ e(al& &sur&, de istoria li'ii !i deistoria literaturii.

5reocup&ri ase&$&toare, diferite 8$s& pri$ teorie !i etod&, au a#utG. I'r&ilea$u =cursul Istoria literaturii moderne


5/39

la U$i#ersitatea di$ Ia!i 8$ a$ii -7 < --7> !i O. De$susia$u =cursul Evolu*ia estetică a limbii române, %i$ut la U$i#ersitatea di$ +ucure!ti 8$ perioadele -3, #or'e!te despre limba muselor ,si$ta(& cu accep%ie cople&.

;I. eliade R&dulescu folose!te 8$ lucr&rile sale tere$i precu) limbă literară, limbă literală sau limbă generală .

;asdeu i$troduce forula limbă tipică.;C&tre sf"r!itul secolului al Ilea, Al. 50ilippide, apoi c"%i#a

di$tre ele#ii s&i, cu ar fi G. I#&$escu, utilizeaz&, dup& odel fra$cez =.

5aul>, si$ta(a limbă comună.;F$truc"t limba literară reprezi$t& aspectul cultural al unei limbi,8$ literatura de specialitate =de eeplu, la Al. Niculescu> ai apar tere$i

precu limbă de cultură sau limbă de civili-a*ie =dup& fr. lan,ue decivilisation sau (er. ultursprache>. 9a co$siderat i$i%ial c& $o%iu$ea delimbă literară coi$cide cu aceea de limbă scrisă c0iar dac& accept& c&li'a literar& este, ai ales, o li'& scris&, cu e$irea de a epria o


6/39

Hliteratur& =alt tere$ ale c&rui se$suri pot #aria>, aceast& si$o$iie estelipsit& de teei.

No%iu$ea de li'& scris& dez#olt&, i$e#ita'il, opozi%ia cu limbavorbită

=aspect asupra c&ruia #o re#e$i>, disti$c%ie 8$ 'aza c&reia sauco$struit $ueroase teorii.Tot aici pute e$%io$a !i disti$c%ia operat& 8$c& de la sf"r!itul

secolului al Ilea 8$tre tetele literare !i cele neliterare, fapt ce co$ducela o deose'ire suplie$tar&, a$ue Ho separare =fie !i aproiati#&> 8$treli'a scris& !i li'a literar& scris&.-

No%iu$ea de limbă literară vs $o%iu$ea de limbă a literaturii artistice Jlimba muselor este Hlimba întru care să înva*ă ştiin*ele. =+udaiDelea$u>Jlimba literară Hlimba ştiin*elor sau a duhului vs limba literaturii artistice

Hlimba inimei sau a sim*ământului =I. eliade R&dulescu>

O pre@udecat& cure$t& sus%i$ea c& $o%iu$ea de limbă literară esteide$tic& cu cea de limbă a literaturii artistice. Co$fuzia por$ea de la faptulc& limba literară reprezi$t& u$icul i$strue$t pe$tru epriarea literaturii

'eletristice !i c&, pri$ urare, li'a literar&, cu aceast& utilizare, de#i$ecrea%ia scriitorului. 9& o'ser#& c& ulte a$uale de istorie a li'ii ro"$eliterare, di$colo de #aloarea lor, tri'utare co$cep%iei epriate ai sus, su$tco$cepute ca u$ !ir de o$o(rafii dedicate u$or scriitori, !i $u ca o si$tez& a

-aptelor de limbă !i a ideolo"iilor culturale specifice u$ei a$uite perioade.

Dup& priele 8$cerc&ri ezita$te de a co$!tie$tiza copleitatea limbiiliterare, realizate pri$ cro$icile literaturii ro"$e #ec0i sau pri$ discursul

proli al lui Diitrie Ca$teir, 8$t"l$i la +udaiDelea$u epriarea u$eico$cep%ii coplee, r&as& #ala'il& p"$& ast&zi. F$ lucrarea sa #ascălul...,c&rturarul ardelea$ co$sider& c& limba muselor este Hlimba întru care săînva*ă ştiin*ele.

+udaiDelea$u ofer& pria defi$i%ie a limbii literare di$ cultura

ro"$&, di$ care reiese c& aceasta este u$ instrument de epresie acrea/iilor culturale di$ diverse domenii culturale. Astfel, limba muselor H să a/lă la toate neamurile politicite0 la care /loresc învă*ăturile0 şi este în

sine tot aceieşi limbă a norodului de obşte0 numai cât este mai curată şi

cură*ită de toate smintelile ce se a/lă la limba de obşte a ,loatei0 cu un

cuvânt0 este limba lămurită şi adusă la re,ule ,ramaticeşti0 apoi şi înmul*ităcu cuvinte obicinuite la învă*ături0 care nu să a/lă la vorba de obşte.3


7/39

Nici I. eliade R&dulescu $u co$fu$d& limba literară cu limbaliteraturii artistice. El #or'e!te $u $uai despre H limba inimei sau a

sim*ământului, ci !i despre Hlimba ştiin*elor sau a duhului, fapt care

deo$streaz& c& eliade rearcase coeisten/a a două stiluri 8$ cadrulli'ii literare =u$ul beletristic !i altul 0tiin/i-ic>.6

F$ co$cep%ia lui I. Iorda$, limba literară este Haspectul cel maidesăvârşit : al li'ii 8$tre(ului popor, rezultat al u$ei perfec%io$&ri$e8$trerupte, realizat& 8$ toate sectoarele culturale ale societ&%ii 8$ raport culimba na*ională, #aria$ta literară este ai u$itar&) H 1aptul se datoreştecaracterului normativ al acesteia din urmă şi conştiin*ei vorbitorilor despre

necesitatea de a)i respecta cu cea mai mare stricte*e normele.?

Al. Rosetti, +. Cazacu !i L. O$u acce$tueaz& ideea folosirii prioritare

8$ scris a limbii literare, dar !i caracterul ei $orat) li'a literar& este Ho sinteti-are a posibilită*ilor de e2primare a limbii între,ului popor0 destinatăîn special e2primării în scris0 mi'loc de comunicare a celor mai de seamă

mani/estări culturale0 caracteri-ată prin e2isten*a unui sistem de norme care

îi con/eră o anumită stabilitate şi unitate./

Caracterul Hîn,ri'it al li'ii literare este e$%io$at )*de Al. Graur =pe$tru care li'a literar& este Hlimba în,ri'ită0

corectă0 con/ormă cu normele curente1>

*!i de I. Cotea$u =H $imba literară repre-intă aspectul cel mai în,ri'it al limbii comune2>.5e$tru cei doi autori prieaz& caracterul Hîn,ri'it K 8$ raport cu

caracterul Hnormat , priul repreze$t"$d co$di%ia ese$%ial& pe$tru ca oli'& s& de#i$& literar&.

F$ alt& ordi$e de idei, . +Mc su'li$iaz& caracterul ei Hcorect,referirea e#ide$t& fii$d la caracterul H$orat.

t. 4u$tea$u !i V. D. Ţ"ra ofer& o defi$i%iesi$tez&) li'a literar&Heste acea variantă a limbii na*ionale caracteri-ată printr)un sistem denorme0 /i2ate în scris0 care îi asi,ură o anumită unitate şi stabilitate0 precum

şi prin caracterul ei prelucrat0 în,ri'it. Ea are o s/eră lar,ă0 întrucât

cuprinde produc*iile şi mani/estările culturale0 în sensul lar, al cuvântului3este limba scrierilor ştiin*i/ice0 /ilo-o/ice0 beletristice0 a presei0 a vie*ii

politice0 precum şi limba /olosită în di/erite institu*ii3 administra*ie0 şcoală0

teatru etc.


8/39


9/39

C. Raportul: ▪limbă scrisă – limbă literară scrisă ▪limbă literară scrisă – limbă literară vorbită

C. Limba literară scrisăDac& adite caracterul predominant scris al limbii literare

=aceasta fii$d desti$at&, pri$ ecele$%&, s& eprie o literatur&, 8$ se$sul celai lar( al tere$ului>, tre'uie s& e#it& co$fuzia care 8$c& persist& 8$trelimba scrisă, 8$ (e$eral, !i limba literară scrisă.

Li'a literar& scris& se su'sueaz& li'ii scrise, Heste o spe%& aacesteia, care de%i$e, 8$ raport cu ea, ra$(ul de $o%iu$e < (e$. Odat& fiatacest raport, $u $e este 8$s& 8$(&duit s& plas& u$ se$ de e(alitate 8$treli'a literar& scris& !i celelalte #ariet&%i ale li'ii scrise.-3

Nu este acceptat& opi$ia lui I. Cotea$u, care sus%i$e c& Hactul scrieriieste pri$ 8$s&!i $atura lui o a$ifestare a li'ii literare, cu co$di%ia, 'i$e8$%eles, s& $ui cere perfec%iu$ea di$ priul oe$t-6 ai ult,Hscrisul, act 8$totdeau$a sole$, iplic& 8$ practic& o atitudi$e Hliterar& di$

partea aceluia care recur(e la el ca i@loc de cou$icare cu see$ii s&i. -:

Cu alte cu#i$te, dac& actul scrierii este H8$totdeau$a sole$, atu$ci oricetet, i$difere$t de $atura lui sau de cultura celui care 8l redacteaz&, de#i$eliterar pri$ c0iar producerea sa.

9e spu$e adesea c& oae$ii scriu altfel de cu #or'esc s& adite

atu$ci c&, alc&tui$d opere literare, ei adopt& alte ei(e$%e dec"t atu$ci c"$dredacteaz& 8$se$&ri cure$te, de i$teres perso$al. +tilizarea specializată alimbii literare scrise, 8$ -unc/ie de natura mesa1elor, iplic& eisten/astilurilor -unc/ionale, care su$t (reu de se$alat 8$ li'a scris& f&r&i$te$%ii literare.

C%. Limba literară vorbită5e l"$(& aspectul scris, eist& !i posi'litatea epri&rii orale a li'ii

literare, folosit& 8$ conversa/ia 2n"ri1ită !i 8$ "enul oratoric =discursuri,epu$eri, co$feri$%e etc.>. HLi'a literar& #or'it& $u tre'uie, fire!te,

co$fu$dat& cu li'a #or'it& luat& 8$ totalitatea ei, c&reia i se su'sueaz& 8$acela!i fel 8$ care li'a literar& scris& se su'ordo$eaz& li'ii scrise, pri#it&8$ a$sa'lu.-?

C$. Raportul) limba literară scrisă < limba literară vorbită5ro'lea raportului di$tre limba literară scrisă !i limba literară

vorbită a (e$erat ai ulte opi$ii.


10/39

;I. Iorda$, i$sist"$d asupra rela%iei istorice di$tre li'a literar& scris&!i cea #or'it&, e$u$%& u$ ade#&r i$co$testa'il) HO li'& literar& #or'it&eist& $uai dup& ce se foreaz& li'a literar& scris&. -/ Acest pu$ct de#edere, care fusese epriat de I. eliade R&dulescu, a fost acceptat, 8$tre

al%ii, de Al. Rosetti !i Al. Graur.O co$cep%ie opus&, co$for c&reia li'a literar& #or'it& a precedato pe cea scris&, este 8p&rt&!it& de cei care co$sider& c& ro"$a literar& aap&rut pri$ literatura popular&, do'"$di$d ai t"rziu =8$ secolul al VIlea>fora scris&. Aceast& teorie este fu$dae$tal (re!it&, 8$truc"t por$e!te de la

pri$cipii i$accepta'ile.-1

Bii$dc& aspectul oral e posterior celui scris !i 8$teeiat pe acesta,reiese c& li'a literar& #or'it& #a cu$oa!te aceea!i orie$tare ca !i li'aliterar& scris&, 8$ se$sul c& pro$u$%area literar& ureaz& aceea!i orie$tare ca!i scrisul literar. 5ro$u$%area literar& are ca odel dialectul =(raiul> aflat la

'aza li'ii literare scrise de asee$ea, la $i#el orfolo(ic !i leical,forele !i tere$ii accepta%i 8$ scris se #or ipu$e !i 8$ #or'ire. Astfel,i$flue$%a scrierii de#i$e deteri$a$t& 8$ procesul de $orare a li'ii literare#or'ite.-2 E#ide$t, aceste o'ser#a%ii $u 8$sea$& c& disti$c%ia di$tre celedou& aspecte ale li'ii literare tre'uie $e(li@at& pe co$sidere$tul c& a$aliz&dou& procese care se dez#olt& 8$ aceea!i direc%ie.

Li'a ro"$& literar& scris& !ia fiat, 8$ li$ii ari, $orele, 8$ @urula$ului 883.

Aspectul #or'it al ro"$ei literare 8!i sta'ile!te $orele (e$erale la

sf"r!itul secolului al Ilea !i 8$ceputul secolului al lea. Nora u$ic&de pro$u$%are se co$stituie treptat. 9atira li$(#istic& di$ opera lui Cara(ialede$u$%& pro$u$%ia u$eori ridicol& !i ea(erat& 8$ raport cu $orele 8$co$stituire, 8$ orice caz recoa$da'ile) pro$u$%ia ardele$ilor =6n peda,o, de şcoală nouă>, a oldo#e$ilor =ele,rame, 7i,h)li/e> !i c0iar u$ele

pro$u$%ii u$te$e!ti =89 de minute, %a-ometru, : aprilie, #ă dămult0 maidă dămult >. Cara(iale co'&tea aceste fore re(io$ale 8$ raport cu $oreleco$siderate supradialectale.

*. Caracterul normat al limbii literare


11/39

*.. Co$ceptul de normă literară, i$suficie$t a'ordat 8$ literaturaro"$easc& de specialitate, are accep%ia (e$eral& de Hconven*ie lin,vistică

prin care se /ormulea-ă re,uli de e2primare cultivată.-

#istinc*ia3 normă literară < normă lin,vistică

5e$tru a$aliza acestui co$cept este o'li(atorie sta'ilirea u$ei disti$c%iiclare 8$tre $o%iu$ile de normă literară !i normă lin,vistică.Cercet&torii care au studiat pro'lea =8$tre care L. O$u, . +Mc> au

co$statat c& eist&)▪norme ale limbii < li'a are u$ caracter $orat pri$ c0iar structura ei▪!i norme ale limbii literare.

I. Cotea$u face disti$c%ia suplie$tar& 8$tre norma intrinsecă, care#izeaz& structura li'ii, cu u$ caracter a'stract, !i norma academică, caresta'ile!te drept $or& corect& Hu$a di$ co'i$a%iile facultati#e de la $i#elul#or'irii.37

La r"$dul s&u, E. Co!eriu opereaz& disti$c%ia di$tre normele particulare =care pot fi /onetice0 mor/olo,ice0 sintactice0 le2icale !i stilistice>!i norma ,enerală =care (rupeaz& 8$tru$ siste $orele particulare>.3-

Caracterul $orat se a$ifest& 8$ toate copartie$tele li'ii);8$ fo$etic& =u$de #izeaz& pro$u$%area !i scrierea su$etelor>,;8$ (raatic& =respectarea fleiu$ii etc.>,;8$ leic =utilizarea acelor cu#i$te 8$%elese pe 8$tre(ul teritoriu

li$(#istic al u$ei $a%iu$i>. 5reze$t& u$ eeplu di$ doe$iul deri#&rii) 8$ Atlasul lin,vistic român =serie $ou&, #ol. V> su$t 8$re(istrate ai ulte

#aria$te pe$tru ad@ecti#ul ,lume* ) şă,os, şu,uitor , şă,aci =4oldo#a>, ,lume* , şod , şode* =Ardeal>, ,lumuos =4araure!>, ,lumaş =+a$at>. Toateaceste si$o$ie, cu ecep%ia lui ,lume* , su$t re(io$alise, pe care li'aliterar& le e#it&.

O tr&s&tur& cou$& a $orei li$(#istice !i a celei literare co$st& 8$caracterul lor istoric, Hadic& 8$ #aria'ilitatea lor 8$ tip. 33 Norele li'iiliterare se co$stituie 8$ diacro$ie, iar dic%io$arele !i lucr&rile acadeiceco$se$eaz& eiste$%a lor 8$ si$cro$ie.

Caracterul $orat al li'ii literare $u iplic& faptul c& aceasta este oli'& defi$iti# fiat&, dar $ici c& 8$re(istreaz& o e#olu%ie re(ulat& li'a

literar& oscileaz& 8$tre -iare !i evolu/ie, ceea ce G. De#oto ar $uiH stabilitate lin,vistică activă.36 Li'a literară $u respi$(e i$o#a%iile c&rorale co$sacr& uzul de eeplu, ro"$a literar& )

p&streaz& forele pro$uelui deo$strati# < acesta, aceasta,acela, aceea < di$ tetele araure!e$e, $eaccept"$d #aria$tele u$te$e!ti!i populare < ăsta, asta, ăla, aia etc.


12/39

a re%i$ut alte fore, 8$ pro$u$%are !i 8$ scriere, precu paispre-ece, şaispre-ece =#aria$tele $ealterate patruspre-ece, şasespre-ece $u se folosesc,fii$d co$sidera$te peda$te>.3:

F$ alt& situa%ie, se o'ser#& te$di$%a de trecere de la co$@u(area a IIa

la co$@u(area a IIIa la #er'elea apărea

,a dispărea

, pro$u$%ate !i scriseast&zi di$ ce 8$ ce ai frec#e$t a apare, a dispare. Aceste fore $u au i$trat8$ $ora literar&, dar au !a$sa s& se ipu$&, a!a cu fora a rămânea,

p&strat& azi doar 8$ li'a popular&, a fost 8$locuit& 8$ li'a literar& cu arămâne.

Astfel de fapte deo$streaz& procesul co$ti$uu de adaptare a-ormelor, pri$ care tradi%ia !i co$#e$%ia su$t odelate de uzul lin"vistic. O$or& literar& co$sacr& u$ a$uit uz li$(#istic, aflat, de o'icei, 8$co$cure$%& cu ai ulte uzuri sau cu u$ul si$(ur. 9ta'ilirea u$ei $oreiplic& o selec%ie preala'il&, pri$ care u$ si$(ur uz do'"$de!te calitatea de

literar, 8$ tip ce restul de#i$ $eliterare, adic& $erecoa$da'ile.

*.%. (răsăturile $orei literare) *caracterul unitar *coeren/a

O tr&s&tur& ese$%ial& a $orei literare o reprezi$t& coere$%a ei, carerezult& di$ caracterul u$itar. A!a cu ar&ta, $ora ipu$e u$ si$(ur uz,de!i eist& situa%ii 8$ care li'a literar& adite #aria$te.

;ormele limbii literare #s normele3 , deoarece acestefore circulau 8$ li'a #ec0e =fore preze$te !i ast&zi 8$ sudul %&rii>, !i $u


13/39

o plecat , or plecat , cu se pro$u$%& 8$ cea ai are parte a teritoriuluili$(#istic dacoro"$.

Eist& 8$s& situa%ii 8$ care si$o$ie cu sea$tic& #ariat& circul& 8$di#erse (raiuri, f&r& ca #reu$ul s& fi a#ut !a$sa de a r&"$e 8$ $or&. De

eeplu,ni*el

,ni*ică

=4u$te$ia>,o leacă de

=4oldo#a>,o *âră de

=Tra$sil#a$ia> $u au dep&!it (ra$i%ele (raiurilor di$ care pro#i$, #aria$taliterar& fii$d pu*in4ă5, 8$ ciuda iprecizei sea$tice a cu#"$tului. Co$cluzia,f&r& s& a'solutiz&, este aceea c& dialectele !i (raiurile su$t ai 'o(ate 8$resurse de epresi#itate, 8$ copara%ie cu limba literară, care este, pri$$atura ei, ai s&rac& 8$ aceast& pri#i$%&, 8$s& mai bo"ată 2n mi1loacee-iciente de comunicare, capa'ile s& eprime no/iuni pe o treaptăsuperioară nivelului dialectal.

Eist& !i u$ proces i$#ers, de in-luen/ă a limbii literare asupradialectelor 0i a "raiurilor, care e#olueaz& u$eori dup& odelul epri&rii

culte.3/

9e poate spu$e deci c& norma literară este expresia convenţională, 8$

(e$eral coerentă, a u$ui uz lingvistic dominant =eiste$t sau $u 8$ li'&

la u$ oe$t dat 8$ tipul aplic&rii u$ei $ore>, impusă, 8$ fu$c%ie de

$i#elul cultural al societ&%ii, pri$ &suri ai ult sau ai pu%i$

coerciti#e, persoa$elor apar%i$"$d u$ei a$uite cou$it&%i =culturale>.


14/39

). Caracterul cultivat al limbii literare

Tere$ul literar di$ epresia limbă literară se refer&)

Pla aspectul scris al li'ii =a!a cu arat& etiolo(ia, lat.littera

Hliter&>,Pdar !i la fora 8$(ri@it& a cou$ic&rii u$ui #or'itor cult.

;La roa$i, litteratus era cel care cu$o!tea literele =litterae>, adic& celcare !tia carte. $itteras scire 8$se$a Ha !ti s& cite!tiK, litteras nescire Ha $u!ti s& cite!ti, iar illiteratus se$ifica H$e!tiutor de carte. 9u'sta$ti#ullitteratura era ec0i#ale$tul lati$esc al cu#"$tului (recesc ,rammatica, cuse$sul de H!tii$%a =cu$oa!terea> scrisului !i a cititului.

Ulterior, litteratus a do'"$dit !i se$sul de Ha fi foarte cult, 8$%eles

care se apropie de se$sul actual al ad@ecti#ului =li'&> literară Q =li'&>cultivată, adic& utilizat& de oae$ii cul%i.

;F$ E#ul 4ediu, c"$d li'a lati$& de#e$ise li'a de cultur&,litteratus 8$se$a !i Hcu$osc&tor al lati$ei.

;F$ Re$a!tere, tere$ul literar do'"$de!te u$ se$s $ou, 8$ co$di%iile8$ care lati$a, ca li'& de cultur&, cedeaz& treptat locul li'ilor $a%io$alead@ecti#ul Hliterar, aplicat ai t"rziu, 8$ od ero$at, u$ui doe$iu restr"$s

< acela al scrierilor 'eletristice


15/39

. Periodizarea istoriei limbii române literare

5ro'lea periodiz&rii istoriei li'ii ro"$e literare a fost i$suficie$t

a'ordat& 8$ lucr&rile de specialitate, iar u$ pu$ct de #edere u$itar, co$turat pri$ criteriul ese$%ial de clasificare 8$ fu$c%ie de e#olu%ia i$ter$&, structural&a li'ii literare, $u eist&.

5eriodizarea propus& de I. G0e%ie accept& eiste$%a a dou& ariepoci 8$ e#olu%ia li'ii literare)

Pepoca vec,e =-?63 !iPepoca modernă =-127 perioada de tranzi/ie este 8$cadrat& 8$epoca oder$&.

'. )poca vec,e =1532-178>)reprezi$t& pria faz& a li'ii ro"$e literare

se caracterizeaz& pri$ eiste$%a u$ui sistem dublu de norme careseparau două variante literare române!ti )

;de tip nordic sau moldovenesc" maramure!ean ;de tip sudic sau muntenesc.

Iat& se$ifica%ia a$ilor !i perioadelor care se deliiteaz& 8$ i$teriorulacestei prie faze di$ istoria variantei literare a li'ii ro"$e)

5$% Q a$ul folosirii limbii române pe$tru realizarea u$ui act de cultură)*tip&rirea traducerilor ro"$e!ti ale Evan,heliei !i Apostolului

=di$ p&cate, lucr&rile $u sau p&strat>.-?63 < -/:7 Q se co$tureaz& #aria$tele teritoriale ale limbii române literare) *de tip $ordic =8$ priul r"$d araure!ea$&> *de tip sudic) u$tea$& !i sudtra$sil#&$ea$&

Q perioada 8$ care se pu$ 'azele ) * literaturii * limbii literare naţionale

Q cele ai #ec0i tete literare ro"$e!ti care $eau par#e$it Q li'a ro"$& este culti#at& pri$ traduceri !i ai pu%i$ pri$scrieri ori(i$ale

Q cele di$t"i cristaliz&ri ale u$or $ore literare Q apar, 8$ fore i$cipie$te, stilurile fu$c%io$ale ale li'ii673 Q se reia procesul de tip&rire a c&r%ii ro"$e!ti, pri$ Pravila de la

%ovora =dup& ?7 de a$i de 8$trerupere>


16/39

673 – 83 Q perioada priei u$ific&ri a #aria$telor literare ro"$e!ti la$i#elul li'ii di$ tetele tip&rite, care a a#ut loc pe lai@locul sec al VIIIlea) u$ificarea li$(#istic& se realizeaz&$uai la $i#elul c&r%ii tip&rite

* este 8$l&turat& sla#o$a ca li'& oficial& * ro"$a, ca li'& de cultur&, pro(reseaz& #izi'il * apar opere de referi$%&) Dosoftei, 4iro$ Costi$, Io$ Neculce, D. Ca$teir, Co$sta$ti$ Ca$tacuzi$o * se dez#olt& stilul artistic =pri$ co$tri'u%iile lui Dosoftei !i

D. Ca$teir> * 8$tre li'a literar& !i cea popular&, eist& ari apropieri * pri$cipalele surse de 8pruut) sla#o$a, turca, (reaca * su$t se$alate priele opi$ii =de!i suare> asupra

pro'leelor li'ii ro"$e literare, ai ales cu pri#ire lau$ificarea !i la oder$izarea ei

* apar priele (raatici !i priele lucr&ri leico(rafice=a!a$uitele Hleicoa$eK>

83 Q apare pria (raatic& ro"$easc& tip&rit&) Elementa lin,uae daco)romanae sive valachicae =9auil 4icu, G0eor(0e i$cai>

* este pria lucrare li$(#istic& a colii Ardele$e* e$u$%& pri$cipiile de culti#are a li'ii literare =aceste pri$cipii a#eau

s& stea la 'aza co$stituirii aspectului actual al li'ii>.

#. )P!C' 9!*)R4 ; 178-1#$

Li'a ro"$& literar& a epocii moderne) J normele literare de#i$ unice pe$tru 8$tre( teritoriul ro"$esc Q

norma literară modernă este supradialectală Q se situeaz& deasupradifere$%elor dialectale =re(io$ale>, f&c"$d disti$c%ia 8$tre ele

J baza dialectală a ro"$ei literare oder$e o co$stituie elementelelingvistice de tip sudic % muntenesc&

F$ cadrul acestei faze se disti$( trei perioade)

-127-2:7) * perioada de tra$zi%ie spre epoca oder$& * -232, 9i'iu < %ramatica românească a lui I.. R&dulescu Q cea ai iporta$t& lucrare pe$tru istoria li'ii ro"$e a acestei

perioade* 8$cepe corespo$de$%a di$tre I.. R&dulescu !i Costac0e Ne(ruzzi

8$ care su$t discutate pro'lee referitoare la li'a literar& * -2:7, Ia!i Q apare re#ista #acia literară.


17/39

-2:7-22-) * perioada oder$& propriuzis& * se dez#olt& stilurile li'ii ro"$e literare)

stilul literaturii artistice < e#olu%ie deose'it& =apar !i se

dez#olt& stilurile i$di#iduale) stilul lui Odo'escu, stilul lui Ei$escu, stilul lui Crea$(& etc.> * -22- Q priele $ore orto(rafice ale Acadeiei Ro"$e Q rol etre de iporta$t 8$ procesul de u$ificare a li'ii

ro"$e literare scrise

-22--/7) * etapa defi$iti#&rii, 8$ a&$u$t, a $orelor li'ii literare * se dez#olt& stilurile fu$c%io$al * li'a literar& se r&sp"$de!te !i se ipu$e, ti$z"$d s& se ide$tifice cu li'a $a%io$al& u$ic&, dar deose'i$duse de

aceasta pri$ caracterul ei $orati# ai acce$tuat.


18/39

defecte !i lipsuri su$t reale, #ec0ii traduc&tori sau str&duit s& realizeze oepriare literar&, deose'it& de #or'irea cure$t& !i de li'a folosit& 8$actele particulare. Copararea vocabularului tetelor literare cu cel altetelor $eliterare deo$streaz& c& eist& deose'iri iporta$te, rele#a'ile

ai ales pri$ raportarea la ceea ce tre'uie s& fi fost atu$ci #or'irea cure$t&.Tetele literare ale #reii prezi$t& u$ $u&r are de cuvintesavante, de ori(i$e sla#& sau a(0iar&, care $u se re(&sesc 8$ actele

particulare

de ulte ori, 8pruuturile erau #oite, 8$truc"t eistau 8$ li'aro"$& si$o$ie, 8$s& i($orarea lor de$ot& i$te$%ia traduc&torului de a folosio limbă superioară eprimării curente. De altfel, traducerea este u$ act deculti#are !i de stilizare a li'ii. F$ c"te#a di$ edi%iile 8$tocite de Coresi sau8$tro alt& lucrare iporta$t&, Palia de la "răştie, se o'ser#& tendin/a

pera$e$t& de omo"enizare a -oneticii, a orto"ra-iei !i a mor-olo"iei, deconstruire a u$ei sintae naturale, 8$ a$sa'lu de realizare a u$eieprimări 2n"ri1ite. 9& ai preciz& faptul c& u$ele critici la adresa acesteiteorii < a 8$ceputurilor li'ii ro"$e literare 8$ secolul al VIlea f&r& a co$testa iporta$%a tetelor coresie$e, sa#a$tul afir&c& diaco$ul Coresi $u a f&cut altce#a dec"t s& tip&reasc&, cu i$ter#e$%iii$ie, tetele 0usite, adic& a$uscrisele rotaciza$te, despre care se credeac& au fost realizate 8$ secolul al Vlea, co$sider"$duse astfel c& aicitre'uie c&utat oe$tul de 8$ceput al li'ii $oastre literare. Cercet&rile audeo$strat 8$s& c& a$uscrisele araure!e$e su$t copii realizate la

i@locul secolului al VIlea sau c0iar ai t"rziu dup& ori(i$ale care sau pierdut !i care, 8$ co$seci$%&, $u pot fi datate.


19/39

preze$ta variante re"ionale, care a#eau ori"inea 2n limba vorbită declasele dominante 2ncepând cu secolul al =>;lea. Ideea co$for c&reia

pria for& culti#at& a li'ii ro"$e tre'uie c&utat& 8$ #or'irea claselor st&p"$itoare di$ cele trei %&ri ro"$e a fost sus%i$ut& i$i%ial de I. N&de@de,

preluat& de G. I'r&ilea$u, care, 8$ cursul s&u, Istoria literaturii române

moderne. Epoca lui Conachi, %i$ut la U$i#ersitatea di$ Ia!i 8$tre a$ii -7


20/39

co$stituirea $a%iu$ii respecti#e este discuta'il&, 8$s& pute re%i$e de aiciiporta$%a ese$%ial& a caracterului unitar al li'ii literare =!i acest ade#&r su' rezer#a c&, de!i li'a literar& !ia fiat $orele supradialectale 8$secolul Ilea, ea a eistat $eu$ificat& !i a$terior acestui secol>. Opi$ia

este sus%i$ut&, cu u$ele rezer#e, !i de G. Istrate.

61

ar(ue$teaz& c&

priele fore de a$ifestare a li'ii ro"$e literare < co$sider"$d aspectulH8$(ri@it suficie$t pe$tru defi$irea li'ii literare < tre'uie c&utate 8$literatura popular& cu alte cu#i$te, li'a literar& apare 8$ai$tea scrisului, caepresie a culturii populare. F$ aceste co$di%ii, epoca de forare a ro"$eiliterare co'oar& ult 8$ tip, iar orice 8$cercare de datare de#i$e i$util&.

I. G0e%ie face o si$tez& cupri$z&toare a co$traar(ue$telor acesteiteorii, pe care le reproduce ai @os62)

a? Li'a literar& apare 8$tru$ a$uit oe$t de dez#oltare cultural&!i social& a u$ui popor, atu$ci c"$d forarea u$ui i$strue$t de epresieliterar& de#i$e o $ecesitate resi%it& de cou$itatea li$(#istic&. 4oe$tulacesta $u poate fi, 8$ od e#ide$t, plasat 8$ epoca 8$dep&rtat& =8$apoiat&cultural>, 8$ care sau $&scut priele crea%ii populare.

b? Borarea u$ei li'i literare este $uai 8$ parte u$ proces spo$ta$,el fii$d, 8$tro are &sur&, u$ul diri1at, con0tient, selectiv. Acest lucru

iplic& #oi$%a colecti#& pe$tru sta'ilirea u$or $ore u$ificate, atitudi$e decare $u este capa'il creatorul popular. Li'a literar& $u poate eista 8$literatura popular& ca o sipl& stare de fapt.

c? Norele eiste$te 8$ literatura popular& su$t $ore li$(#istice, $uliterare norma literară presupu$e o stabilire a re"ulii !i consacrarea eiprin tradi/ie sau pri$tru$ Hcod >. Bi(urile stilistice di$ folclor =u$eorisiple cli!ee> pot fi 8$cadrate 8$ a!azisele $ore stilistice, $icidecu 8$$orele literare.

d? Rela%ia di$tre li'a literar& !i li'a folclorului se sta'ile!te t"rziu!i $u iplic& dec"t stilul 'eletristic. ormarea limbii literare !i

dezvoltarea limbii -olclorului su$t două procese independente, care $ui$terac%io$eaz& dec"t t"rziu 8$ literatura ro"$& cult&.

e? *iasistemul stilurilor li'ii ro"$e, a!a cu a fost sta'ilit de I.Cotea$u, are dou& su'di#iziu$i pri$cipale)

+limba' cultivat !i+limba' popular .


21/39

Biecare di$tre acestea are 8$ su'ordi$e ) Pu$ limba' artistic !i

Plimba'e non-artistice

Li'a -olclorului %i$e de aspectul artistic al limba'ului popular , 8$tip ce li'a literară se realizeaz& la $i#elul aspectului artistic !i alaspectelor non-artistice ale limba'ului cultural .

@. #aza dialectală a limbii române literare

AU$ ade#&r (e$eral acceptat este acela c& o limbă literară se $a!te,de re(ul&, pe baza unui dialect.

Co$di%ii de ordi$ politic, eco$oic sau cultural, co'i$ate sau $u, facca u$ a$uit dialect s& se ipu$& drept li'& scris&, fii$d ulterior adoptat cali'& u$ic& !i de #or'itorii celorlalte dialecte ale li'ii $a%io$ale. De celeai ulte ori, u$ dialect este recu$oscut ca $or& cou$& dac& este #or'it8$ re(iu$ea u$de se (&se!te capitala sau u$ ora! iporta$t =aceste ce$tre

ur'a$e pot odifica 'aza dialectal& a u$ei li'i) p"$& 8$ secolul al Vlea,dialectul di$ Esse a @ucat u$ rol a@or, fii$d apoi dep&!it 8$ iporta$%& decel lo$do$ez>. Li'a fra$cez& literar& are la 'az& dialectul fra$cie$ di$ FledeBra$ce, di$ zo$a 5arisului, care, de#e$i$d pri$cipalul ce$tru al #ie%ii

politice !i culturale fra$ceze, a ipus idioul folosit 8$ aceast& re(iu$e !i 8$celelalte pro#i$cii ale %&rii. O situa%ie diferit& prezi$t& u$ele li'i. Deeeplu, dialectul tosca$ sa ipus, 8$cep"$d cu secolul al IVlea, cali'& literar& pri$ presti(iul co$ferit de operele lui Da$te, 5etrarca,+occaccio, scrise 8$ acest dialect, iar li'a literar& (era$& sa co$stituit pe

'aza dialectului sao$ datorit& i$flue$%ei eercitate de iblia lui Lut0er,

redactat& 8$ acest dialect.

F$s& limba literară nu coincide niciodată cu dialectul a-lat labaza ei, ea renun/ând la ceea ce acesta are strict particular, acceptândtotodată -orme !i cuvinte speci-ice celorlalte dialecte aceast& -uziune a


22/39

-ormelor !i uni-icarea lin"vistică propriu;zisă se produce la $i#elul#aria$telor scrise ale dialectelor iplicate.

PDialectul doi$a$t 8!i p&streaz& tr&s&turile specifice ult tip dup&ce #aria$ta sa literar&, de#e$it& $or& cou$&, a re$u$%at la u$ele di$tre ele.

PCelelalte dialecte 8!i e$%i$ eiste$%a dea lu$(ul tipului, fii$di$flue$%ate !i ele de li'a u$ic&.:7

@..(eorii cu privire la baza dialectală a românei literare

F$ ceea ce pri#e!te baza dialectală a ro"$ei literare, au fost eise p"$& ast&zi o serie de teorii divergente, ela'orate de pe pozi%ii teoretice !ietodolo(ice diferite.:- 5reze$t& dou& di$tre aceste teorii)

@..5. Iporta$t& este teoria =sus%i$ut& de G. I#&$escu !i I. G0e%ie>dup& care $u a a#ut o li'& literar& u$itar& p"$& 8$ secolul al Ilea, cimai multe variante 4@dialecte>5 literare0 întemeiate0 /iecare0 pe câte unul

din principalele subdialecte dacoromâne.Co$cep%ia lui G. I#&$escu este forulat& astfel) H #upă părerea mea0 a

e2istat... o ba-ă dialectală muntenească oricând0 dar numai pentru

!untenia. &i a e2istat oricând şi o ba-ă dialectală maramureşeană0 căci

limba literară românească de astă-i tot a mai păstrat câte ceva din vechilemaramureşenisme între altele0 pronumele acest4a5 şi a e2istat oricând şi o

ba-ă dialectală ardelenească0 moldovenească şi bănă*eană dar0 până la secolul al (I()lea0 /iecare din dialectele pomenite constituia o ba-ă numai

pentru limba scrisă în ra-a lui pe când0 începând din acest secol0

elementele din aceste dialecte0 care au pătruns în limba literară unitară aromânilor0 sunt mai pu*ine0 dar se utili-ea-ă pretutindeni....:2

F$ ura u$ei aple a$alize, G. I#&$escu co$c0ide c&, 8$cep"$d cusecolul al VIlea, se pot ide$tifica ci$ci H(raiuri sau Hdialecte literare)

a> cel maramureşean =di$ tetele rotaciza$te>

'> cel transilvănean =aproape ide$tic cu cel araure!ea$, dar f&r& rotacis, repreze$tat pri$ u$ele tete de la -/77 scrise 8$ Tra$sil#a$ia>

c> cel din !untenia şi ransilvania de sus =re(iu$ea 9i'iu


23/39

d> cel din !oldova =di$ tetele de pe la i@locul #eacului al VIlea>

e>@dialectul> literar bănă*ean

=atestat, di$ a doua @u&tate a secolului al VIlea, 8$ tetele di$ +a$at, Ţara a%e(ului, Or&!tie>.

O'ser#"$d c&, 2n secolul a =>I;lea, cele ci$ci Hdialecte literare seasea&$& foarte ult, G. I#&$escu nu sus%i$e fer clasi-icarea de mai susautorul afir& c& H s)ar părea că nu e2istă0 la drept vorbind0 'n cea mai vec(e limbă literară românească decât două mari varietăţi 3 una nordică 0ardelenească0 moldovenească şi bănă*eană în acelaşi timp0 şi alta sudică 0muntenească şi oltenească în acelaşi timp... şi că abia cu secolul al (=III)lea0 când elementele populare pătrund puternic în limba scrisă0 se observă

patru dialecte literare bine distincte unul de altul3 cel muntenesc0 cel moldovenesc0 cel ardelenesc şi cel bănă*ean.:

Li$(#istul $u sus%i$e deci c& 8$ priele dou& secole li'a ro"$&literar& a a#ut o 'az& eclusi# araure!ea$&, ci co$sider& $uai c&#aria$ta literar& $ordic&, pri$ tetele rotaciza$te, care au a#a$ta@ul 8$t"iet&%iicro$olo(ice, a i$flue$%at cu prec&dere li'a tetelor di$ secolul al VIlea=i$clusi# pe cele coresie$e>, a c&rei iporta$%& se dii$ueaz& 8$ #eacurileur&toare, o dat& cu utarea spre sud a ce$trelor culturale ro"$e!ti.

@..%. O co$cep%ie ase&$&toare prezi$t& I. G0e%ie =eiste$%a aiultor #aria$te literare, realizarea u$ific&rii literare 8$ a doua @u&tate asecolului al Ilea, pe 'aza #aria$tei literare u$te$e!ti, dar !i pri$co$tri'u%ia celorlalte #aria$te literare dacoro"$e, iporta$%a tetelor coresie$e etc.>. F$s& I. G0e%ie se 8$dep&rteaz& de G. I#&$escu c"$d respi$(ei$flue$%a araure!ea$& asupra #aria$telor literare di$ priele secole.O'ser#"$d 8$ od corect c& scrisul literar românesc apare simultan 2n maimulte centre culturale, I. G0e%ie ide$tific&, pe$tru secolul al =>Ilea, patru#aria$te literare re(io$ale)

Pmunteană % sud-est ardeleană,Pnord-moldoveană,Pbănăţeană-(unedoreană Pnord-ardeleană.?7


24/39

F$ i$ter#alul 588–656 se co$solideaz& trei #aria$te literare)Pcea moldoveană =a c&rei 'az& dialectal& 8$re(istreaz& o serie de

odific&ri o dat& cu utarea ce$trului cultural di$ +uco#i$a la Ia!i>

Pcea muntenească =a c&rei 'az& dialectal& se sc0i'& pri$ deplasareace$trului cultural di$ Olte$ia la T"r(o#i!te>

Pcea sud-vest-transilvăneană =care se foreaz& datorit& ut&riice$trului cultural di$ $ordul spre sud#estul Tra$sil#a$iei, la +&l(rad>.

F$ pri$cipiu, aceste #aria$te se e$%i$ p"$& 8$ secolul al Ilea,c"$d li'a ro"$& literar& se u$ific& pe 'aza #ec0ii #aria$te literareu$te$e!ti di$ a$ii -1?7 =cu odific&rile aduse de eliade 8$ -23>.?-

I. G0e%ie disti$(e trei etape iporta$te 8$ procesul de ipu$eredefi$iti#& a (raiului u$te$esc ca 'az& a li'ii literare)

a> oe$tul 53 =c"$d varianta literară muntenească sa(e$eralizat 8$ tip&rituri>

'> i$ter#alul 873–883 =c"$d (raiul u$te$esc este acceptat ca epo$e$t al tradi%iei de u$itate a li'ii literare>

c> perioada de dup& -2/7.

?3

Concluzie :Teoria epus& de G. I#&$escu !i, cu u$ele odific&ri, de I. G0e%ie,

r&"$e si$(ura 'azat& pe aprofu$darea faptelor de li'& culese di$tru$$u&r are de tete literare, oferi$d solu%ii co$#i$(&toare pe$tru l&urirearela/iei complee di$tre limba literară !i "raiurile dacoromâne.


25/39

)*ialecte+ literare , #ec0ile #aria$te literare ro"$e!ti

9tr"$s le(at& de pro'lea 'azei dialectale, di$ perspecti#& istoric&,este 8$tre'area dac& li'a ro"$& literar& a cu$oscut sau $u, dea lu$(ul

e#olu%iei ei, Hdialecte literare. 4a@oritatea cercet&torilor =A. 50ilippide, Al.Rosetti, G. I#&$escu, I. Iorda$, E. 5etro#ici, I. G0e%ie, t. 4u$tea$u, V. D.Ţ"ra> accept& eiste$%a Hdialectelor literare, i$difere$t dac& au folosit acesttere$ sau al%ii ase&$&tori. Au respi$s aceast& posi'ilitate . +Mc, I.Cotea$u, D. 4acrea, G. Istrate. 5reze$t& cele ai iporta$te o'iec%iiridicate 8potri#a eiste$%ei dialectelor literare?6)

a> Dialectele literare $u se pot studia 8$ rela%ie cu dialectul dacoro"$idioul ro"$esc $orddu$&rea$ este raificat 8$ (raiuri =$u 8$ dialecte>,deci aspectul s&u literar $u poate a#ea dialecte ca su'di#iziu$i =. +Mc, G.

Istrate !.a.>. 5ro'lea ridicat& este u$a de teri$olo(ie, idioul #or'it ast&zi8$ Ro"$ia fii$d $uit limba română sau dialectul dacoromân. Oricu a$ui #aria$tele teritoriale =dialecte sau ,raiuri literare>, faptele r&"$acelea!i. Totu!i, pe$tru a 8$l&tura orice ec0i#oc, se poate folosi tere$ulvariantă re,ională a limbii literare.

'> Dialectele literare se caracterizeaz& pri$ te$di$%a de a!i co$stitui$ore, ceea ce $u sar o'ser#a pe tere$ul li'ii ro"$e, u$de $u sese$aleaz& te$di$%e de u$ificare 8$&u$trul (raiurilor =. +Mc>. Cercet&rile

au deo$strat 8$s& cu prisosi$%& eiste$%a u$or $ore re(io$ale !i ac%iu$ealor coerciti#&.

c> Difere$%ele di$tre li'a literar& folosit& 8$ pro#i$ciile ro"$e!ti ar fi fost $e8$se$ate 8$ secolele al VIIlea !i al VIIIlea, rezu"$duse la$uai trei particularit&%i fo$etice)

B


26/39


27/39

reciproc, i$suficie$t pe$tru co$stituirea li'ii ro"$e literare u$itare, dar suficie$t pe$tru a 8$teeia o tradi%ie a li'ii $oastre scrise.

Eist& dou& tipuri pri$cipale de variante literare)

a>variantele

sudice =ai apropiate 8$tre ele, se 'azeaz& pe (raiulu$te$esc, i$clusi# pe tr&s&turile di$ sudestul Tra$sil#a$iei>

'> variantele nordice =care se difere$%iaz& ai acce$tuat 8$tre ele !i se 'azeaz& pe (raiurile tra$sil#&$e$e de $ord !i sud#est, pe (raiul '&$&%ea$ !i pe cel di$ 4oldo#a de $ord>.

9peciali!tii au selectat u$ $u&r de % de trăsături -undamentale care prezi$t& realiz&ri diferite pe teritoriul dacoro"$. Ele se pot ide$tifica

practic 8$ orice perioad& !i 8$ cadrul fiec&rei #aria$te re(io$ale, cu prec&derela $i#el -onetic !i mor-olo"ic depistarea u$or elee$te specifice la $i#elsi$tactic este dificil&, iar 8$ ceea ce pri#e!te leicul, sta'ilirea u$ui ta'loucoplet al corespo$de$%elor leicale i$terre(io$ale r&"$e o sarci$&a$e#oioas&.

5reze$t& lista tr&s&turilor fu$dae$tale??)

• ă proto$ic p&strat sau trecut la a) bărbat < barbat • e edial ato$ p&strat sau trecut la i ) veni < vini•

e fi$al ato$ p&strat sau trecut la i ) cade < cadi•

∩

e a acce$tuat fi$al, p&strat sau redus la e) mea < me•

∩

i a acce$tuat 8$ pozi%ie Htare p&strat sau trecut la ie) băiat < băiet • =Diod> p&strat sau palatalizat 8$ stadiul (. ) /i < hi

• la'ialele pB bB m !i la'iode$talele B v oi sau dure, 8$ pozi%ie Htare=dup& care e !i

∩

e a apar p&strate sau trecute la ă, a>)mer, < măr, ,tocmeală < tocmală

• d oale sau dur =dup& care e !i i se p&streaz& sau trec la ă, ' >)des/ace < dăs/ace, din < dân

• n =i$ter#ocalic, 8$ elee$te de ori(i$e lati$&> p&strat sau trecutla r =nr >) bune < bu4n5re


28/39

• / p&strat sau trecut la∩

i ) spui spu∩

i

• s0 dz0 z0 ţ oi sau dure =dup& care e, i ,∩

e a se p&streaz& sau trec la ă,

' , sec - i ce < =d > - âce, - i d , raportul 8$tre fo$etisede#i$e)

,ri'Fşte = ,ri'eşte>, ,ri'ăşte < ,ri'aşte şFpte = şepte>, şăpte şapte.

• dz p&strat sau trecut la z 3 d-ice p&strat sau trecut la ) gi oi , raportul 8$tre fo$etisede#i$e) ocărFşte =ocăreşte>, ocărăşte < ocăraşte

• r # p&strat sau trecut la r ) urrî < urî

• articolul posesi# #aria'il 8$ fu$c%ie de $u&r sau de (e$ ori i$#aria'il) al , a, ai, ale < a


29/39

• forele de preze$t i$dicati# !i co$@u$cti# ale #er'elor de co$@u(area II, III !i IV, cu radical 8$ d , n, t , teri$ate 8$ )=d > - =ă> )i=u> 0 ie )t =ă> sau cu de$tala ref&cut&)

să au=d > - -ă . 9pre

deose'ire de limba unică di$ tetele tipărite 8$ @urul a$ului 53, ro"$aliterar& oder$& $u coi$cide perfect cu #aria$ta u$te$easc&. In-luen/acelorlalte variante literare, ai ales 8$ ceea ce pri#e!te structuramor-olo"ică !i vocabularul, a fost importantă, fapt eplica'il pri$ aceeac& normele actuale ale li'ii literare su$t rezultatul u$ui efort (radual !icou$ de selec%ie depus, 8$ secolul al Ilea, de iporta$%i c&rturari di$toate pro#i$ciile ro"$e!ti.


30/39

F$ co$cluzie, li'a ro"$& literar& modernă se 'azeaz& $uaii$direct pe (raiul u$te$esc, 8$truc"t varianta muntenească este

2mbo"ă/ită cu multe elemente apar/inând celorlalte variante literare

române0ti.

I. &tilurile limbii române literare

Epresie a culturii, li'a literar& sa diversi-icat dea lu$(ul e#olu%ieisale 8$ a!a$uitele stiluri sau limbae fu$c%io$ale pe$tru a da o for&

proprie esa@elor specifice di#erselor doe$ii culturale. A!a cu, p"$& 8$oe$tul u$ific&rii sale, ro"$a literar& se realiza pri$ ai ulte variante

teritoriale =$uite !i dialecte literare>, stilurile sau li'a@ele, pri$copara%ie, pot fi co$siderate variante culturale. Di$ pu$ct de #edereistoric, #aria$tele teritoriale se dez#olt& 8$ faza #ec0e a li'ii literare !idispar 8$ epoca oder$&, o dat& cu procesul de u$ificare li$(#istic&, iar #aria$tele culturale cu$osc fore i$cipie$te 8$ li'a #ec0e, 8$re(istr"$d odez#oltare !i o adaptare reale a'ia 8$ perioada oder$&.

&inta"ma utilizat& pe$tru de$uirea #aria$telor culturale este aceeade stil uncţional , la co$cure$%& cu limbaul de specialitate ultia este ai

pu%i$ a'i(u&, 8$s& tere$ul stil este acceptat de a@oritatea cercet&torilor

ro"$i.I.. *e-ini/iiDefi$i%iile propuse pe$tru co$ceptul de stil al li'ii literare su$t, 8$

(e$eral, ase&$&toare, aduc"$d 8$ discu%ie tr&s&turi ide$tice sau apropiate.P I... I. Cotea$u =care prefer& tere$ul de li'a@> #or'e!te despre Hun

sistem lin,vistic mai mult sau pu*in speciali-at în redarea con*inutului de

idei speci/ice unei activită*i pro/esionale0 unuia sau mai multor domenii dinvia*a social)culturală0 cum sunt arta literaturii0 ştiin*a sau tehnica0 /ilo-o/ia0

critica literară şi artistică0 istoria0 via*a /amilială etc.0 care0 toate0 au0 ori

tind să aibă0 cuvinte0 e2presii şi re,uli proprii de or,ani-are re-ultate din

diverse restric*ii impuse limbii.?/ Cu alte cu#i$te, Horice li'a@ $u estedec"t li'a c&reia i se atri'uie o desti$a%ie special&.?1


31/39

Defi$i%ii ase&$&toare propu$ )P I..%. C. 4a$eca) H stilul este ansamblul elementelor /onetice0 mor/olo,ice0

sintactice şi le2icale0 /olosite într)o comunicare de un anumit tip0 ansamblul

determinat de con*inutul şi de mi'loacele lin,vistice alese de vorbitor pentru ao transmite?2 JI..$. I. G0e%ie) Hansamblul 4conven*ional5 al particularită*ilor lin,vistice4/onetice0 mor/olo,ice0 sintactice0 le2icale5 şi e2presive necesare pentru ae2prima un mesa' dintr)un anumit domeniu al culturii 4scrise5?.

I..%. Rela/iile ierar,ice ale variantelor stilistice ale limbii

9tilistica fu$c%io$al& este crea%ia colii li$(#istice di$ 5ra(a, care,i$troduc"$d co$ceptele de sistem !i de -unc/ie, a co$ceput limba ca o

construc/ie compleă cu straturi di-eren/iate, disti$("$d 2n cadrul limbiiliterare ai ulte stiluri -unc/ionale sau li'a@e speciale.

I..%.. Reputat specialist ro"$, I. Cotea$u a aprofu$dat 8$$ueroase studii aceste aspecte. Autorul a o'ser#at rela%iile care se potsta'ili 8$tre di#ersele stiluri, 8$ fu$c%ie de factorii socialculturali) Hovariantă stilistică repre-intă un aspect particular al limbii0 subordonat

altuia care se a/lă pe o treaptă de ,enerali-are mai înaltă şi numărul devariante creşte pe măsură ce situa*iile se particulari-ea-ă0 a'un,ând până la

stilurile individuale.

/7

F$tre #aria$te eist& rela%ii ierar0ice, ele alc&tui$d di#erse a$sa'lurireu$ite 8$tru$ diasistem al li'ii. F$ fu$c%ie de criteriul socialcultural,diasisteul li'ii se co$cretizeaz&, la $i#elul cel ai 8$alt, 8$tru$ stil literar , cu particularit&%i caracteristice, !i u$ul non)literar =sau popular >,arcat de alte tr&s&turi repreze$tati#e, care $u co$stituie altce#a dec"tre#ersul particularit&%ilor specifice priului stil. Dac& diasistemul sea$ifest& pri$ stilurilimba'e, acestea eist& pri$ mesa'e. Ur&toareasc0e& red& rela%iile ierar0ice de su'ordo$are eiste$te 8$tre cele treico$cepte/-)

#iasistem


32/39


33/39

variantă o/icială !i u$a neo/icială, precu !i eiste$%a epri&rilor tele,ra/ică !i biblică>1-)

Diasiste stilistic literar

#aria$ta oficial& #aria$ta $eoficial&

adi$istrati#& !tii$%ific& $o$rtistic& artistic&

propriuzis& popular& failiar& tele(rafic& epistolar& 'i'lic&

propriuzis& draatic&

I..$.5. 5aula Diaco$escu propu$e o ierar0ie a stilurilor fu$c%io$ale

8$tro raificare pe ci$ci $i#ele, dup& cu ureaz&);$i#elul I = popular < cult literar > < factorul sociocultural 8$ rela%ie cu actul cou$ic&rii;$i#elul II =oral < fora cou$ic&rii;$i#elul III =comun < scopul, co$%i$utul, co$tetul

cou$ic&rii !i rela%ia ei%&tor < receptor;$i#elul IV =artistic < non)artistic> < esa@ul;$i#elul V =diverse stiluri> < factorii cou$ic&rii 8$ cadrul diferitelor

doe$ii de acti#itate sociocultural&. F$ sc0e& o'ser#&

apari%ia stilurilor oratoric !i pu'licistic)Limbă

popular cult =literar>

oral scris oral scris

C & C & C & C &

de e. art. de e.art. . de e. art

. art

.non;art.

art. art. oratoric art. =folclor> =I. Crea$(&>

Dup& cu a #&zut, $u&rul stilurilor !i locul lor 8$ ierar0ia stilistic&#ariaz& 8$ fu$c%ie de autor.

proz& 5oezie

0t.< adm. < publ.


34/39

;fiecare stil /unc*ional este o cate(orie (e$eric&, a'stract&, c&reia i sesu'ordo$eaz& o serie de subvariante.

5or$i$d de la cei !ase actori ai comunicării =R. aco'so$>) emiţător context mesa cod canal receptor

sa sta'ilit, pe$tru fiecare, c"te o fu$c%ie)

emotivă reerenţială poetică metalingvistică atică persuasivă =de tra$sitere =artistic& =etali$(ual&> =co$ati#&> a i$fora%iei> epresi#&>

• 5repo$dere$%a u$ei fu$c%ii 8$ raport cu alta a dus la o alt&disti$c%ie)

fu$c%ia) marcată expresiv estetic

nemarcată expresiv esteticDisti$(e, astfel, două categorii generale de stiluri )

stilul artistic stilurile non-artistice) !tii$%ific

adi$istrati# pu'licistic

A rearcat ai sus c& fiec&rui stil uncţional i se pot su'ordo$a o

serie de subvariante

46LL 9646: ;

;Eist& varietăţi #irtual $eliitate de stil artistic, datorate) eiste$%ei genurilor !i speciilor literare depe$de$%ei de a$uite orientări sau curente literare di#ersit&%ii categoriilor estetice) comic0 tra,ic0 ,rotesc etc. di#ersit&%ii ormulelor retorice) stil polemic0 oratoric0 senten*ios0 savant0 popular0 oral etc.

ormaţiei culturale sau personalităţii autorului .;Are ca doi$a$t& fu$c%ia expresiv-estetică Q co$di%ie ese$%ial& a textului

beletristic&;9e caracterizeaz& pri$ libertatea de expresie Q su' raport li$(#istic, reprezi$t&cea ai $eoo(e$& #aria$t& fu$c%io$al&.

?@:


35/39

.Valorificarea inedită a aterialului lingvistic are la 'az& odele fur$izate de) repertoriul igurilor de stil )

P onetice =alitera*ii0 rimă> Psintactice =variante de repeti*ie, de e.> Psemantice Ptropi ) meta/oră0 compara*ie0 personi/icare0 hiperbolă0

antite-ă0 metonimie0 sinecdocă0 ironie0 parado2 etc.

O poezie sau u$ tet 8$ proz& reia tee !i oti#e literare, u$ele strec0i, dar orma de reprezentare este co$ti$uu re'nnoită !i, ai ult, irepetabilă.

4tilul artistic) a> a fost anticipat de) cronici < pri$ elee$te de te0$ic&) * $arati#&

* copozi%io$al&) dialo( descrieri portret

#ec0ile 'ncercări de versiicaţie =4. Costi$,Dosoftei>


36/39

'> a do'"$dit autonomie a'ia spre sf"r!itul sec. al (=III lea.

4tudierea limbii !i a stilului creaţiilor artistice %i$e de domeniul lingvistic,8$truc"t)

;aceast& discipli$& =lingvistica> dispu$e de i@loacele $ecesare pe$tru)

a da u$ caracter riguros !tiinţiic cercet&rii a elii$a o'ser#a%iile, adesea su'iecti#e, ale criticilor literari ;cercet&torul tre'uie s& !tie s& deliiteze /enomenele ,enerale ale limbiiliterare a epocii de cele proprii unui scriitor

;tre'uie s& face disti$c%ia 8$tre)norma literară Q sta'ile!te @cum trebuie să se spunăG

Q este concretă !i conven*ională

norma lingvistică Q arat& @cum se spuneG Q are caracter @naturalG !i abstract

46LL B96*6:@-*C6D6496?

Este, cro$olo(ic, prima ramiicaţie a românei ca limbă de cultură ) sec. al (=I lea < acte cu caracter administrativ !i diplomatic

sec. al (=II)lea < codicele de le,i.

Asi(ur& !i pu$e 8$ e#ide$%& comunicarea di$ sfera oicială a rela%iilor) @uridice diploatice adi$istrati#eTete specifice) ) adresă ) cerere ) raport

) act diplomatic

) le,e

) decret ) hotărâre

) dispo-i*ie

) conven*ie etc.

Jredactarea adec#at& a acestor tete specifice presupu$e 8$depli$irea obligatoriea u$or @constrân,eri lin,visticeG3

;restric%ii sintactice) e2presii clişeu odele /i2e de construc*ie a /ra-ei

;restric%ii lexicale) vocabular speciali-at /oarte stabil =8$ (e$eral>


37/39

Jdi$ respectarea acestor restricţii decur(e caracterul conservator < de tip )ormulăE < al stilului uridico-administrativ.

46LL F66DG6A6:

;Este o cate(orie (e$eric& a'stract&, c&reia i se su'ordo$eaz& o serie desubvariante)

P iecare !tiinţă 8!i co$struie!te !i 8!i asu& o variantă stilistică, de eeplu) @limba'ulG tetelor de ) matamatică

) medicină

) chimie ) mu-ică

) istorie ) critică literară

) ,eo,ra/ie

P ai ult c0iar, categoria de text !i destinaţia sa deteri$& dez#oltarea altorvarietă*i stilistice) e. tratat academic

scriere < didactică ) ipu$e utilizarea termenilor cu sensul lor propriu a$ifest& tendin*a spre claritate corectitudine

;Acoper& !tii$%ele ) e2acte ) naturale

) sociale

) umaniste

Are ca procedee de ormulare !i transmitere a i$fora%iei) &rci morologice =fu$dae$tale pe$tru e$u$%urile de acest tip>)

*pers. a III a !i indicativul pre-ent *forele verbale impersonale *epriarea neutră !i obiectivă

&rci sintactice stereotipe) frazele enumerative structurile eliptice co$struc%iile ,erun-iale


38/39

&rci lexicale) Ptere$i strict specializaţi cu pro$u$%at caracter neologic Pnu su$t adise utiliz&ri iprecise

a'i(ue

igurile de stil ) Psu$t preze$te c0iar !i 8$ li'a@ul !tii$%elor eacte Psu$t su'ordo$ate u$or $ore specifice de repreze$tare utilizare Pfu$c%io$eaz& ca termeni te(nici propriu-zi!i 8$ di#erse

#oca'ulare de specialitate)

eeplu) metaorele lexicale !tiinţiice su$t) sta'ile lipsite de fu$c%ie retoric& tipul rădăcină Q 8$ teri$olo(ia matematică sau medicală

P8$ sc0i', 8$ u$ele variante de stil ştiin*i/ic di$ doe$iul umanist =8$ critica

literar&, de eeplu>, limbaul igurativ presupu$e realiz&ri i$edite !i perso$ale

4tilul !tiinţiic este a$ticipat de)Pliteratura istorio,ra/ică PD. Ca$teir) neologisme savante Pteri$olo(ii adec#ate pe$tru di#erse sfere ale culturii) /ilo-o/ie0 istorie0 /ilolo,ie0 ştiin*e naturale.

46LL H


39/39

) elemente de stil individual

;are ca doi$a$t& fu$c%ia atică Q e$%i$erea contactului di$tre emi*ător !ireceptor ;se disti$(e pri$tro are libertate de expresie Q co$str"$(erile lin,vistice3

Psu$t relative

Pfu$c%io$eaz& 8$ limite /oarte mobile

;vocabularul )este /oarte mobil Q le2icul curent standard tere$i )neolo,ici )savan*i

)/amiliari

)re,ionali )peri/erici 4ar,otici5

)cu valoare /i,uratăinvenţiile lexicale su$t) foarte /recvente

de cele ai ulte ori con'uncturale, a!adar e/emere.

Documents

Limba Literara-suport de Curs