Manual Obligatii Contracte

7/22/2019 Manual Obligatii Contracte

1/104

Edi tura Fun datiei Romania de Maine, 2007Editura acreditata de Ministerul Educatiei si Cercetar iiprin Consiliul National al Cercetarii $tiinf(fice din invatamantul Superior

UNIVERSITATEA SPIRU H RETFACULTATEA DE DREPT ~I ADMINISTRATIE PUBLICA

MARIANA RUDAREANUDescrierea CIP a BibLiotecii Nationale a RomanieiRudareanu, MarianaObligatii, Contracte / Mariana Rudareanu Editia a II-a-Bu cures ti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2007

ISBN 978-973-163 -045-8347.44(075:8)

La elaborarea cursului a fost avutd In vedere legislatia Invigoare la data de }5octombrie 2006, OBLIGATII. CONTRACTEReprodu ce rea int egrala sau fragmentara, prin orice forma si p ri n oricemijloace tehn ice , es te strict interzisa si s e pedepses te co nfor m leg ii. Editia a II-a

Raspunderea pentru coruinutul ,I'i originalitateo I(,I/II/Ili 1 1//1 1 -x clu s i V ,,/ 0 ,.,, /11 i/(I1 1 tor i / 1 ii

H l,dll\ 'lllI (h'III\IIIII( Ifl\l/\NI (11I11I1I\ d,lllill f\IiU II III 01 / \ 1 1 \1

('111'1111 ( 1111111111 1lI.l.ill\1111 11111 1111i11 III II 'IUI1111 111,,1 I f . f o l iill I 111'011i

11111I ED IT U RA F U NDAT IEJ RoMANlA DE MAINEBucuresti, 200 7


2/104

CUPRINS

I.OBLIGA TIA CIVIL\1.1. Notiunea de obligatie 131.2. Clasificarea obligat iilor 151.2.1. Clasificarea obli ga ti ilor dupa izvoare 151.2.2. Clasificarea obli ga ti ilor du pa obiectullor 151.2.3. Clasificarea obligatiilor dupa opozabilitatea lor 171.2.4. Clasificarea obli gat iilor dupa sanctiunea lor 191.2.5. Clasificarea obl iga tii lor du pa raportul cu modalitatile 20

2. CONTRACTUL2.1. Def ini tia contractului .2.2. Clasificarea contractelor civile .2.2.1. lrnportanta clas ifica rii contractelor civile .2.2.2. Criterii de c1asificare a contractelor civile .2.3. Conditii le de validitate ale contractelor .2.3.1. Capacitatea de a contracta .2.3.2. Consim tamantul partii care se obl iga .2.3.3. Obiectul contractului .2.3.4. Cauza contractului .2.4. Oferla de a contracta .2.4.1. Notiune .2.4.2. Forma ofertei .2.4.3. Felurile ofertei de a contracta .2.4.4. Conditiile ofertei .2.4.5. Forta obligatorie a ofertei .2.5. Prornisiunea de vanzare .2.6. Acceptarea ofertei .2.6.1. Def ini tie2.6.2. Felurile acceptarii ofertei .2.6.3. Conditiile acceptarii ofertei .2.7. Momen tu l incheierii contractului .2.7.1. lncheierea cont ractu lui intre prezenti .

212323243333364042424242434344474747484849

5


3/104

2.7 .2. In cheierea contrac tul ui prin co res ponderu a .2.7 .3 . Im portanta mo mentului incheier ii contractului .2 .8 . L ocul incheierii co ntr ac tului ,

2.8. 1 . lmp ortanr a lo cului incheierii contr ac tului .3. EFECTELE CONTRACTULUI

3. 1. Notiune si reg lement are .3.2. lnt erpre tarea contrac tului .

3 .2. 1. Reguiile ge nerale de int erp retare a contractului .3.2 .2. Reg ulile spec iale de int erpr etare a c ontr ac tului .3. 3 . Princip iile efec telor co nlr ac tului s i e x ceptiil e de la aces te principii

3.3.1. Prin cip iul ob liga tiv itatii cont ractului .3. 3.2 . Principiul relativ itat ii efectelo r co ntr ac tului .3.3.3. Princip iul opozabilitat ii efectelor co ntr ac tului .3 .4. Efectele specifice ale co ntrac telor sin alagmatice .3.4. 1. Exc epti a de neexecu tare a c ontrac tului .3.4 .2. Rezo lu tiun ea si rezilierea contr ac tului .3.4. 3. Risc ul co ntrac tului .

4. RASPUNDEREA CONTRACTUALA4. 1. No tiunea si reg lementa rea leg al a .4.2 . Conditi ile acordarii de despag ub iri .

4.2.1 . Pr ejudiciul .4.2.2. Fapt a ilicita .4 .2 .3 . L eg atur a de cauzalit ate int re fapta ilic ita si prejud ici u .4.2.4. Vi novatia debi tor ului ,4.2. 5. Punerea debit orului in iutarzier e ,4.3 . Convenriile de modificar e a raspunderii contractuale .

4.4. Eva lu area despagubirilor .4.4.1. Ev al uarea j udiciara .4.4.2. Eva lu area legala .4.4.3 . Ev aluarea conventio nala .

5. CONTRACTUL DE VANZARE-CUMI>ARARE5.1. No tiunea .5.2. Reg lement area leg ala5. 3. Caracter eleju ridi ce .5.3. 1. Co ntr act co nse nsual .

5.3 .2. Co ntr ac t bilatera l (s in alagmatic) .6

49505051

5.3.3 . Contract cu titlu on eros .5. 3.4. Contract comutativ .5. 3 .5 . Co ntr ac t translat iv de propri etate .5.4. Condilii le de validitate .5 .4 .1 . Capacitaiea partilor .5.4 .2. Co nsim lamantu l .5.5 . Ob iec tul co nt ractului ,5. 5 . I. Lu cr ul vandu t .5. 5 .2. Pr etul , .5. 6 . Efectele co ntr ac tului de viinzar e-cum parar e .5 .6. 1 . Obli ga tii le va nzaroru lui .5 .6 .2. Obliga tiile cumparar orutui .5 .7 . V ar ieta ri de vanzare .5.7.1 . Vanzarea cu gramada .5. 7. 2. V iinza rea dup a greut ate , num ar sau rnasura5.7 .3. V anzarea pe gustate .5. 7.4 . V anzarea pe in ce rca te .5 .7. 5 . Vanzarea cu pac t de rascumparare .5. 7 .6. V anza rea un ei mosieniri .5.7.7 . Vanzarea de drepturi litigioase ~i retrac tul litigios .

525253535454565963636672

7879798080808182828 28383

6. CONTRACTUL DE SCHIMB6. 1. Notiunea ~i reg lement area leg ala .6.2 . Ca racterele ju rid ice .6.3. Reg uli apli ca bil e .

6 .3. 1 . Apli carea reg ul ilor de la va nza re .6.3 .2. Ap lica rea re g ul ilor spec iale .6.4. Sc himb ul de im obil e .

7. CONTRACTVL DE DONATIE

8 58 5868788

7. 1. No tiu nea si reg lern entarea leg ala .7 .2. Caractere juridice .7. 3. Co nditiile de va liditate .

7 .3.1 . Ca pac itatea parti lor .7 .3.2 . Ob iec tul co ntr ac tului .7.3. 3. Co nd itii de form a .

7.4. Pri ncipiul irevocabi litapl donatiilor .7 .4 .1 . C la u ze incomp atibile c u p ri ncip iul irev oca bil ita ti i don a [iilor ..7 .4.2. C lauze compatibile cu principiul ir evocabi liU itii dona tiilor ... .7.5 . Rev oca bilitatea donatiilor intre so ti .

888889999510 010010 6 810 811 41151 1511611 611 711 7117

119119120120 2 120

121122122122 2 5125126126 2 7128

7


4/104

7.6 . Do natiil e simul ale , indi recte ~ i darurile manu ale7.6.1. Donatiil e simulate .7.6.2 . Donati ile indirecte .7.6.3 . Daruri le manu ale .7.7. Efec lele co nlrac tu lui de donatie .

7.7.1. Efectele intre pa qi .7.7 .2 . E feclele fa~ a de terti .7 .8. Cauzele leg ale de revocare a doneuitor .

7.8 .1. Revoc area pentr u neexecutarea sa rcinii7.8.2 . Revo carea pentru ingralitudine .7.8.3 . Revo carea penlru surve nienta de copi l .

8. CONTRACTUL DE LOCATIUNE8.1. No tiunea ~i reg\ementarea legala .8.2. Caracterele juri dic e .8.3. Cond itiil e de va liditate .8.3.1. Capacitatea partilor .8.4. Ob iec lul co ntr actulu i .8.4.1. Lu crul'inc hiriat .

8 .4.2. Chiria .8 .5. E fec tele contrac tulu i de locatiune .

8 .5.1. Ob liga tiile loc ator u1ui .8.5.2 . Ob liga tiile loc atarului .8.6 . Contrac lu l de sublocatiune si de cesiune a co ntrac tulu i .8.6.1. Sub loca tiunea .

8.6.2. Ces iunea contractului de loca tiun e .8.7. Incelarea loca tiunii .8.7.1. De nuntarea unilat era la .

8.7 .2 . Ex pirarea termenului .8.7 .3. Rezili erea contractului .8.7.4. Pierirea lucrului .8.7.5 . Des fi in tarea titlului locatorul ui .8.7 .6. Efec te le 'in strainar ii lucrului prin acte intre vii .

9. CONTRACTUL DE INCHIRJERE A LOCUlNTEI9.1. Notiun ea .9.2. Reg lementarea .9.3. Caracterele juridice .9.4 . fn cheierea contr actu lui de 'inchir iere .9.4.1. Part i1e contractante .

8

128128129129130130131132132133134

9.4 .2. Form a co ntractulu i de inchi riere .9.4 .3. Obi eclul co ntractulu.i de inchiriere .9.4.4. Termenul inchi rieri i .

9.5. Efec tele cont ractului de inchiriere .9.5.1. Ob ligati ile loc atorului .9.5.2. Ob ligatiile loc ataru lui .

9.6. Contractu I de sub inchi riere .9.7. Schirnbul de loc uinte .9.7.1. Schirnbul de locuin te vo lun tar .~.7.2. Schimbul de locuint e ob liga toriu .9.8. lnce tarea cont rac tulu i de inchiriere .

9.9. So lutionarea li tig iilor loca tive .10 . CONTRACTUL DE ARENDARE

135135136\36137137137138138141143143144144144145145145146146

I 0.1. Notiunea contractului de arend are .10 .2. Reg lernentarea legala .10 .3. Carac terele juri d ice al e c on trac tului de arend are .10 .4. Conditiile de va liditat e ale con tractului de arend are .

10.4. 1. Parti le contrac tante .10.4 .2. Obiec tul co ntractului .10 .4.3. Te rmenul arendarii .

10 .5. Ef ectele co ntr actu lui de arend are .10.5 . I. Obli gat iil e aren datoru lui .10.5.2 . Ob ligat iile arend as ului .10 .6 . Su por tarea risc urilor 'in contr ac tu Ide arendare .10.6.1. Ri scul pierir ii lucrului .10.6.2 . R iscul con trac tului .

10.7 . fncetarea contractu lui de ar end are .10 .7.1. Expir area termenulu i .10 .7 .2 . Moartea un eia din pal1i .10 .7.3. In stra inar ea bunurilor arendate .

I I. CONTRACTUL DE ANTREPRIZA

147147148148148

I 1.1. Not iun ea .I 1.2. Reg lementarea legala .11 .3 . Ca rac terele jurid ice .1 1 4 Co nd itiile de validitat e .I 1.5. Reguli ge nerale cu pr ivir e la cont ra ctu I de antrepriza .11 .5 .1. Ri scul lucrului .

11 .5 .2. R iscul co ntractului .

14915015215415 415515715715 7157158158

15 9159160161161162163163163164165165166166166166167

16816816 9169170170170

9


5/104

11 .5.3 . Rec epti a lucrarii .11 .5.4 . Ras punderea antrepr enoru lui .11 .5.5 . Incetarea contra ctu lui .

11 .6. Re gul i spec iale pr iv ind antre priza de construc li i .11 .6.1 . Necesitatea aU loriza ri i .11.6.2. Ras punder ea pent ru cali tatea constru ctie i .11 .6 .3. Modificarea pretului .

12. CONTRACTUL DE MANDAT.MANDATUL CU REPREZENTARE12.1.N otilln ea .12.2 . Reg lementarea leg ala .12.3. Ca rac terelej ur idice .12.4. Conditi il e de va li di tate .

12.4. 1 . Cap ac it atea parti lor .12.4.2 . Obi ec tul cont ractului .12.5. ln tinderea mand atului .12.6. Ac tul cu sin e insusi si d ub la re prez entare. M and atu l in in ter es comu n12.7. Efectele co ntr ac lului de mandat .

12.7.1 . Efectele co nlr ac tulu i de mandat intre parti .1}. 7.2 . Efec tele con tr act ului de ma nd at fa ~1i de terti .

12.8. lnce tarea mand atulu i .12.8.1 . Revocarea mandatului .12.8.2. R enu n~rea mandataru lui .12.8 .3. Oecesul uneia din piJ.rti .12.8 .4 . Cauze spec iale de tnc eta re a ma ndatulu i .

12. 9. M and atul ta ra repr ez entare .13. IMPRUMUTUL DE FOLOSINTA COMODATUL)

13. 1. No til lnea .13.2. Reg lemenlarea legala .13.3. Caracte rele juri d ice .13.4. Co nd itii le de vali di tate .13.4.1. C apac ilatea partilor .

13.4.2. Obi ec tu l contractului .13.5. Efec tele co ntrac lului de comodat .13.5.1 . Obliga tiil e co modatarului .13.5.2. Obli ga ~iile comodantului .

13 .6. [ncetarea co nlra cluilli de co mod at .

10

170171171172172172173

175175175176176177177177178178179179180180180180180

182182182183183183184184184184

14. IMPRUMUTUL DE CONSUMATlE PROPRlU-ZlS)14. 1. Notiunea .14 .2 . Reglernentarea legals .14.3. C ara cterele juridi ce .14.4. Conditiile de va liditate .

14.4.1 . Capac itatea partilor .14.4.2. Consirntam antul .14.4.3 . Obi ec tul con tractului .

14. 5. Oov ada co ntractulu i .14.6. Efectele co nt ractulu i .14.6 .1 . Obligatiile irn pr um uta tulu i : .14 .6 .2. Ob ligatiile imprumutator ului .

14.7. In cetarea co nt ra ctului de im prumut .15. CONTRACTUL DE DEPOZIT

15.1. Notiun ea .15.2. Re glem ent area leg ala .15.3. Carac ter ele juridic e .15.4. Felu rile co ntrac tului de de pozit .

15.4. 1 . O epoz itul obi snu it (volu ntar) .15.4.2. Oep ozitul necesar .15.4. 3 Oepozitul neregul at .

16. CONTRACTUL DE SOClET ATE CIVILA16.1. N otiunea .16.2. Reg lement area leg ala .16.3. C aractere lejuridice .16.4. Conditiile de va lid itate .

16.4.1 . Ca pacita tea partilor .16.4.2 . Consim tarn an tul par tilor .16.4.3 . Ob iect ul co nt rac tului .16.4.4. Cauza contract ului .

16.5 . Domeniul de aplicar e a co ntractului de societate civ i Iii .16.6. Incet are a societatii civile .

17. CONTRACTELE ALEATORII17.1. Contractu de asigur are .17.1 .1. Not iun ea si reg lement area leg ala .

18518518518618618618618618718 718 8188

190190190191191192193

194194194195195196196196196197

198198II


6/104

17.1.2. Caracterele juridice .17.1.3. Clasificarea asigurari lor .17.IA. Par\ile contractului .17.1.5. Continutul contractului de asigurare .17.1.6. Forma si dovada contractului .17.1.7. Categorii de asigudiri .17.1.8. Incetarea contraclului de asigurare .17.2. Contractu Ide renta viagera .17.2.1. No\iunea si reglementarea legal a .17.2.2. Caracterele juridice .17.2.3. Obiectul contractului .17.2A. Efectele contractului .17.2.5. Incetarea contractului ,.17.3. Contraclul de'inlretinere .17.3.1. Notiunea .17.3.2. Caracterelejuridice .17.3.3. Efectele contractului .17A. Contractele de joc $i prinsoare (pariul) .17.4. I.Notiunea .17A.2. Reglementarea legala .17A.3. Caracterele juridice .17AA. Efeclelejocului si prinsorii .

18.CONTRACTUL DETRANZACTIE18.1. Notiunea .18.2. Reglemenlarea legala .18.3. Caraclerelejuridice .1 8A. Conditiile de validilate .

1 8A.1 . Capacitatea partilor .18.4.2. Consimtamanlul .1 8A .3. Obieclul conlractului de tranzactie ,1 8A .4. Cauza contractului de tranzactie .18.5. Cauzele de anulare a contraclului .18.6. Efectele contractu1ui de tranzactie .18.6.1. Efecte extinctive .18.6.2. Efec te declarative .18.6.3. Efecte constitutive sau translative .18.6.4. Efecte relative .

12

198199199200200200201202202202202203203203203203204204204204205205

1.OBLIGATlA CIVIL \

1.1. Notiunea de obligatieLuand ca model Codul civil francez din 1804, care nu adefinit notiunea de obligatie, Codul civil roman din 1865, ca dealtfel ~i alte coduri civile europene, ca eel austriac din 1811, eelelvetian din 1907 sau Codul federal elvetian al obligatiilor din 1881si apoi din 1911, nu au definit aceasta institutie juridica, 1Acest lucru se explica prin adoptarea de catre redactorii

codurilor respective a renumitei definitii a obligatiei dinfNSTITUTELE lui Justinian, care a defmit obligatia astfel:obligatio est juris vinculum quo necesitate adstringimur, alicuiussolvendae rei, secundum nostrae civitatis jura.in aceste conditii, sarcina definirii obligatiei civile a revenitdoctrinei.

Astfel au fost formulate mai multe definitii:.Obligatia este legatura juridicd intre doua sau mai multepersoane, in virtutea careia, parte, numitd debitor, se obligd fa /ade alta, numitd creditor, fa executarea unei prestatiuni pozitive saunegative, adica fa un fapt sau la abstentiune=

206206206207207207207207208208208208208208 I loan Albu, Drept civil. Introducere In studiul obligatiilor, EdituraDacia, Cluj - Napoca, 1984, p. 14.

2 Constantin Hamangiu, 1. Rosetti-Balanescu, AI. Ba ico ianu, Tratatde drept civil roman, vol. II, Editura Nationala S. Ciornei, Bucuresti, 1929,p. 5II.

13


7/104

.Obugaua este raportul juridic in temeiul careia 0 persoandeste tinuta sa dea, safaca sau sa nu faca ceva infavoarea unei altepersoane. 3Raportul juridic de obligalie poate fi definit ca acel raportin baza caruia 0 persoana, numitd creditor, poate pretinde alteipersoane, numitd debitor, efectuarea unei anumite prestatiuni.,,4

Obligatia este raportul juridic in temeiul ciiruia 0persoana,numitd creditor, are dreptul de a pretinde de la altd persoana,numitd debitor, 0 anumitd prestapune, pe care acesta estefndatorat a 0 indeplini.sObligafia este raportul de drept civil in care 0parte, numitacreditor, are posibilitatea de a pretinde celeilalte pari, numitdde buor, sa execute 0 prestalle sou mai multe prestaiii care pot fipozitive sau negative, de regula, sub sanctiunea constrangerii destat.,,6Obligatia este raportul juridic in temeiul caruia 0persoandnumitd debitor este tinutd fata de alta, numita creditor, la datoriade a da, de a face sau de a nu face ceva, sub sancliuneacanstrdngerii de stat in caz de neexecutare de bund voie'

Obligalia este acel raport juridic in temeiul caruia 0persoana _ numitd creditor - poate sa pretinda unei alte persoane_ numltd debitor - sd-i faca 0prestape pozitiva sau negativa, iar incaz de neindeplinire s-o po aui obtine in modfortat. s

3 Tudor R . Popescu, Petre Anca, Teoria genera/a a obligariilor,Editura $tiintifidi, Bucure~ti, 1968, p. 9.

4 Renee Sanilevici, Drept civil. Teoria generala a obligaliilor, lasi,1976, p. 2.

5 loan Albu, op. cit., p. 14.6 Liviu Pop, Tratat de drept civil. Obligaiute, Volumul I. Regimul

juridic general, Editura C.H. Beck, Bucure~ti, 2006, p. 2.7 Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Drept civil, Teoria generalis a

obligaliilor, Editura Actami, Bucuresti, 2000, p. 9.8 Ion Dogaru, Pompil Draghici, Drept civil. Teoria generala a

obligaliilor, Editura All Beck, Bucure~ti, 2002, p. 10.14

.Obligatia - in sens larg - este, asadar, acel raport juridic incoruinutul cdruia intra dreptul subiectului activ, numit creditor, de acere subiectului pasiv, denumit debitor - si cdruia ii revine indaia:rirea corespunzatoare - a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctid:nea constrdngerii de stat in caz de neexecutare de bunavoie.,,9

in raport de definitiile enuntate, putem defini obligatia civil~ca fiind raportul juridic in baza ciiruia creditorul are dreptul s{lpretindii debitorului sa execute pr es tatia corelativa de a da, a facesau a nu face ceva, sub sanctiunea constriingerii de stat

1.2. Clasificarea obdgatiilor1.2.1.Clas?ficarea obligatiilor dupd izvoareDaca avem In vedere criteriul izvorului lor, obligatiile se

clasifica astfel: Obligatii nascute din acte juri dice- obligatii nascute din acte juridice unilaterale;- obligatii nascute din contracte; obligatii nascute din fapte juridice- obligatii care rezulta din fapte juridice licite:- obligatii nascute din imbogatirea tara just temei;- obligatii nascute din gestiunea de afaceri;- obligatii nascute din plata nedatorata;- obligatii care rezulta din fapte juridice ilicite.1.2.2. Clasificarea obligatiilor dupa obiectulloro prima clasificare, In functie de acest criteriu, ne permite stl

distingem trei categorii de obligatii:- obligatii de a da;- obligatii de a face;- obligatii de a nu face.

9 Constantin Statescu, Corneliu Birsan, Drept civil. Teoria generalt?a obligatiilor, Editura All Beck, Bucuresti, 2002, p. 3.

I~


8/104


9/104

unui bill) determinat ~i care au ca izvor legea sau conventia- 1 11partner.Din definitia data rezulta ca obligatii1e propter rem pot fi

legale sau convenfionale.Obligatie propter rem legala este cea prevazuta de art.74 dinLegea nr.l8/199112 republicaUi, care impune tuturor detinatorilorde terenuri agricole obl iga tia de a asigura cultivarea acestora siobligatia de a asigura protectia solului, care daca nu sunt respectateatrag sanctiunile prevazute de art.75-76 din acee asi lege.Un alt exemplu, de asemenea obligatie, il reprezinta obligatiainstituita prin art. 15, alin. 2 din Legea nr. 103/1996 a fonduluicinegetic si a pro tec tiei vanatului, republicata in temeiul art. VII dinLegea nr. 654/2001, care prevede, cu privire la terenurile pe care searondeaza terenuri de vanatoare. ca detinatorii terenurilor suntobligati sa ia masurile prevazute de lege pentru protectia vanatului~i a mediului sau de vi ata ~i raspund pentru pagubele pe care Ieproduc acestuia prin actiuni ilicite.

Obligaiie propter rem convenfionala este, de exemplu,obligatia proprietamlui unui fond aservit, asumata in mom entu Iconstituirii un ei servituti de trecere, de a efectua lucrarile necesareexercitiului servitutii.Indiferent de izvorul lor, legea sau conventia partilor, acesteobligatii reale greveaza dreptul asupra terenului, sunt accesorii aleacestuia si se transmit 0 data cu bunul, tara nici 0 formalitatespeciala pentru indeplinirea fonnelor de publicitate irnobiliara.

Obligatiile opozabiJe ~i territor - scriptae in rem , secaracterizeaza prin faptul ca sunt atat de strans legate de posesia unuibun, incat creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau deditdaca posesorul bunului va f1 obligat sa respecte acest drept, desi nu aparticipat direct si personal la nas rerea raportului obligational.

De exemplu:- obligatia cumparatorului unui bun ce formeaza obiectul

unui contract de locatiune, reglernentata in art.1441 Cod civil 13 Dac a locatorul vinde lucrul inchiriat sau arendat, cumparatorul esteobligat sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare, cu exceptiacazului in care In contractul de locatiune s-a prevazut desfiintareaacesteia din cauza vanzarii;

- obligatia instituita de art. 77 din Titlul VI al Legiinr. 99/1999, care prevede ca partile pot conveni ca vanzareabunului afectat garantiei sa aiba loc rara ca partea garantata sa iabunul in posesie, iar conform alin. 2 in cadrul unei astfel de vanzaripartile pot conveni ca debitorul sa ramana in posesia bunurilor illcali tate de locatar, dreptul debitorului fiind opozabil oricarui tertdobanditor al bunului.

1.2.4. Clasificarea obligatiilor dupa sanctiunea lorDupa sanctiunea lor juridica, obligatiile se clasifica in:- obligatii civile perfecte;- obligatii civile imperfecte.Obligatia civila perfects este acea obli ga tie a carei executare

este asigurata, in caz de neexecutare de catre debitor, printr-oactiune in justitie ~i obtinerea unui ti tlu executor ce poate fi pus inexecutare silita.Obligatia civila Imperfects, nurnita si obligatie natur ala , esteacea obligatie care nu poate fi executata silit, dar daca a fostexecutata de buna voie, debitorul nu mai are posibilitatea sa ceararestituirea prestatiei.

IICornel i ll Birsan, op .cit., p.24.12 Legea nr.18/l99\ a fondului funciar, modificata prin Legea

nr. 24712005, pub licata In M.O f. nr.299/27 .11.1997.18

13 Art. 1441 Cod civil dispune ca dad locatorul vinde lucrulinchiriat sau arendat, cumparatorul este dator sa respecte locatiunea facutainainte de vanzare, intrucat a fost fac u ta prin act autentic sau prin act privat,dar cu data certa, afara numai cand desfiintarea ei din cauza va nzarii s-ar fprevazut In insusi contractu 1de Iocatiune. 19


10/104

in legislatia noastra civila sunt reglementate expres douacazuri de obligatii naturale, in art. 20 alin. 1 din Decretulnr . 167 /1 95 8 privitor la pr escrip tia extinctiva', respectiv art. 1092alin. 2 Cod civiliS

1.2.5. Clasificarea abligafiilar dupa raportul cu modaliiatileDupa cum sunt sau nu afectate de modalitati, obligatiile se

clasifica in:- obligatii simple;- obligatii complexe.Obtigatiile simple sunt obligatiile neafectate de modalitati si

reprezinta raporturi juridice obligationale care au un creditor si undebitor, iar obiectul consta intr-o singura prestatie. Ele se mainumesc obligati pure si simple, produc efecte ireversibile si seexecuta imediat dupa ce au luat nastere.ObJigapile complexe sunt acele obligatii afectate demodahrati, care prezinta particularitati in ceea ce privestesubiectele, obiectul si efectele lor.Modalitatile care afecteaza 0 obligatie civila sunt tennenul siconditia.

2. CONTRACTUL

14 Conform art. 20 alin. 1 din Decretul nr. 16711958 debitorul care aexecutat obligatia dupa ce dreptul la actiune al creditorului s-a prescris, nuare dreptul sa ceara tnapoierea prestatiei, chiar daca la data executarii nu stiaca termenul de prescriptie era Implinit.

15 Art. 1092 1 Cod civil, prevede ca orice plata presupune 0 datorie,ceea ce s-a platit fa r a sa fie debit este supus repetitiunii.Repeti~iunea nu este admisa 111 privinta obligatiilor naturale, care aufost achitate de buna voie.20

2.1. Definitia contractuluiCodul civil defineste in art. 942 contractul ca fiind acordul

intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge intredansii LIDaport juridic.

Sursa de inspiratie a Codului civil roman in defmireacontractului a constituit-o Codul civil italian, care prevedea inart. 1098 aceeasi definitie adoptata In art. 942.

Titlul III din Cartea a III-a din Codul civil roman, intitulat.Despre contracte sau conventii a generat In doctrina 0 problemain legatura cu existenta sau inexistenta unor deosebiri intre celedoua notiuni, contract si conventie, intemeiata pe dispozitiileart. 1101 din Codul civil francez, nereprodus de Codul nostru civil,potrivit caruia contractul este 0 conventie prin care una sau maimulte persoane se obliga sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.i n sistemul francez', se considers ca notiunea de conventieeste mai larga, reprezentand acordul de vointa ce are ca obiectmodificarea sau stingerea unei obligatii ori crearea, modificarea saustingerea lIDUidrept, aitul decat un drept personal.

in cuprinsul Codului civil roman, termenul de contract estesinonim cu acela de conventie. Datorita acestui fapt, in literaturajuridica s-a incercat 0 delimitare a conventiei fata de contract. S-aafirmat ca daca conventia este genul, contractul este specia;

I Alex Weill, Francois Terre, Droit civil, Les obligations, Dalloz,Paris, 1986, p. 142.21


11/104

2 Matei B. Canlacuzino, Elementele dreptului civil, Editura CarteaRomaneasca, Bucuresti, 1921, p. 47.

3 Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., p. 47.4 Conslantin Statescu, Corneliu Birsan, op. cu., p. 25.

2.2. Clasificarea contractelor civile2.2.1. Importarua clasificarii conlractelor civileClasificarea contractelor civile ne da posibilitatea saintelegem ca diferitele contracte existente se incadreaza 111 diferitetipuri ale carer caracteristici pot fi exprimate in insesi denumiriledate acestor tipuri.Fiecare dintre clasificarile rezultate prezinta insemnatatepentru stabilirea regimului juridic aplicabil speciilor de contracte cese subsumeaza fiecarui tip.Categoria juridica pe care 0 cuprindem sub denumirea decontract are 0 sfera foarte bogata. Ea inglobeaza 0 varietatedeosebita de specii de contracte.Abstragandu-se din aceste specii cele mai generale caractere,

Iasandu-se la 0 parte particularitatile si toate celelalte laturispecifice in teoria si practica dreptului a fost deterrninata categoriajuridica a contractului, ca izvor de obligatii civile.lntre aceasta categorie juridica generala - al carei continuteste concretizat in insasi definitia pe care am dat-o contractului - sidiferitele specii de contracte, se interpune 0 anumita clasificare,intemeiata pe diferite criterii generale, clasificare ce ne va permiteo mai justa caracterizare a fiecarei specii particulare de contract.

Clasificarea ne da putinta sa intelegern ca, in fond, toatenenumaratele contracte speciale se incadreaza in diferite tipuri, alecarer caracteristici pot fi exprimate succint, dar cuprinzator, ininsesi denumirile date acestor tipuri.Fiecare dintre clasificarile rezultate prezinta insemnatatepentru stabilirea regimului juridic aplicabil speciilor de contracte cese subsumeaza fiecarui tip. Cand calificam, de exemplu, un

contract bilateral sau sinalagmatic, vom cunoaste, lara sa fienecesar sa facem alte precizari, ca acelui contract i se va aplica unanumit regim juridic, care este valabil pentru toate contractelesinalagmatice, lara deosebire.

convenJia este acordul de vo iru d realizat cu scopuL de a produceefecte juridice, iar contractul este conventia care dd nastere uneiobliga/ii.2Deoarece Codul civil se refera la notiunea larga a efectelorcontractului, unii autori' au definit contractul sau conventia ca fiindacordul intre doua sau mai multe persoane in scopul de a produceefecte juridice .o definitie cuprinzatoare este aceea potrivit careia: .Princontract se intelege acordul de vointa intre doua sau mai multepersoane, prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi siobligatii, adica un raport juridic de obligatii si, In sIar~it, potrivitaltor autori, contractuIeste acordul de vointa care da nastere,modifica sau stinge drepturi ~iobligatiiDin definitia elaborata in literatura de specialitate se poateobserva ca accentul se pune pe efectele juridice produse decontract, deosebirile constand in aceea ca unii autori includ indefinitia contractului civiL toate efectele, pe cand alti autori serefera numai la scopul contractului (aceLa de a produce efectejuridice, lara a enumera aceste efecte).Contractul civil este folosit in cele mai diverse raporturidintre persoane fizice si juridice: vanzarea-cumpararea de bunuri,asigurarile, imprumutul, donatia, depozitul, locatiunea etc. Free-venta acestor contracte, ca de altfel insasi evolutia dreptului civil,este strans legata de evolutia dreptuLuide proprietate.

2322


12/104

Toate clasificarile generale la care ne vom referi incontinuare sunt necesare tocmai pentru ca reduc la un limbajsintetic 0varietate nesfarsita de forme juridice.

Contractele solemne sunt acele contracte pentru a carerincheiere si valabilitate se cere nu numai acordul de vointa ci ~irespectarea unei anumite forme cerute de lege, care, de regula, esteforma autentica,

Nerespectarea acestei forme este sanctionata cu nulitateaabsoluta a contractului, caci respectarea unei anumite f0l111eeste 0conditie de validitate a contractului (ad valid itatem y.

Sunt solemne urmatoarele contracte: donatia (art.813 Codcivil); vanzarea-cumpararea de terenuri situate in intravilan sauextravilan (art.2 alin. 1 din Titlul X al Legii nr .2 47 /200 5 ); ipotecaconventionala (art.1772 Cod civi I); subrogatia in drepturilecreditorului consimtita de debitor (art.1107 pct. 2 Cod civil);contractul de arendare scris (art. 3 si art. 6 din Legea nr. 1 6 /1 9 9 4 ,legea arendarii).

Contractele reale sunt acele contracte pentru a carerformare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara ~iremiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti,

Soot incluse in categoria contractelor reale: comodatul, depo-zitul, gajul, imprumutul de consurnatie, contractul de transport.Aceste contracte se considera incheiate numai in momentulpredarii sau remiterii bunului la care se refera.

Daca se realizeaza acordul de vointa al partilor (chiar informa autentica), dar acest acord nu este unnat sau insotit si deremiterea materiala a lucrului, nu ne aflarn in prezenta unuicontract real, ci a unei conventii nenumite, 0 promisiune unilateralade a contracta.

2. 2.2. Criteri i de cfasijicare a co nt ra etelor civil ePrincipalele criterii de clasificare a contractelor civile sunt

urmatoarele : dupa modul de formare; dupa coninutullor; dupa scopul urmarit de parti; dupa efectele prod use; dupa modul de executare; dupa corelatia existenta intre ele; in raport de nominalizarea in legislatia civila.2.2.2.1. Clasificarea contractelor dupa modul de formareDupa acest criteriu, contractele civile se clasifica in contracteconsensuale, contracte solemne si contracte reale .Contractele consensuale sunt acele contracte care se incheie

prin simplul acord de vointa al partilor (s o lo consensu ), lara nici 0formalitate.Uneori, partile inteleg sa consemneze in scris acordul lor devointa, dar aceasta nu pentru valabilitatea contractului, ci pentru aasigura mijlocul de proba privind incheierea ~i continutulcontractului.in cazul acestor contracte, care reprezinta regula in materiede incheiere a contractelor, manifestarea de vointa a partilor,neinsotita de nici un fel de forma, este suficienta pentru incheiereavalabila a contractului.

2.2.2.2. Clasificarea contractelor dupa continutul lorin raport de continutul lor, contractele se clasifica in contracteunilaterale si contracte bilaterale (sinalagmatice).

5 C. Hamangiu, I. Rosetli-Balanescu, AI. Biiicoianu, op. cit., 6 C. Statescu, Corneliu Birsan, op. cit., p. 29.p.489.24 5


13/104

Contractu I unilateral este acel contract care da nastere laobligatii numai in sarcina unei parti.Potrivit art. 944 Cod civil, .contractut este unilateral cand unasau mai multe persoane se obl iga catre una sau mai multe persoane,mra ca acestea din urma sa se oblige.De exemplu, sunt contacte unilaterale contractul de donatie,contractul de lmprumut, contractul de gaj, contractul de depozitgratuit.Contractu I unilateral nu se confunda cu actul juridicunilateral, care este rezultatul vointei unei singure parti.' Astfel,contractu] unilateral se fOmleaza In baza acordului de vointa dintreparti, chiar daca ulterior se stabilesc obligatii numai in sarcina uneidintre parti, In timp ce actul unilateral presupune 0 singuramanifestare de voint r t 8Contractu I bilateral sinalagmatic), dupa definitia data Inart. 943 Cod civil, este acel contract in care partile se obligareciproc una catre alta.Acest tip de contract se caracterizeaza prin reciprocitatea ~iinterdependenta obligatiilor.Sunt contracte bilaterale contractu Ide vanzare, contractu 1 deinchiriere, contractul de transport.De exemplu, in cazul contractului de vanzare-cumparare,vanzatorul este creditorul obligatiei de plata a pretului si debitorulobligatiei de predare a lucrului vandut, iar cumparatorul estecreditorul obligatiei de predare a lucrului vandut si debitorulobligatiei de plata a pretului.Importanta clasificarii contractelor in unilaterale saubilaterale:

7 Gabriel Boroi, Dr ept civil. Partea generald. Perso an ele, EdituraAll Beck, BlIcllre~li, 2001, p. 140-141.

8 Brandusa Stefanescu, Raluca Dimitriu, Dr ept civ il pentrufnv a/a mantuL su perio r ec onomic, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p. 268.26

din punct de vedere al efectelor, numai ill cazul contractelorsinalagmatice intalnim exceptia de neexecutare, rezolutiunea,rezilierea ~i riscul contractului;

din punct de vedere al probelor, inscrisurile sub semnaturaprivata prin care se constata contracte sinalagmatice trebuie sa fiefacute, conform art. 1179 Cod civil, In dublu exemplar; In cazulcontractelor unilaterale avand ca obiect obligatia de plata a uneisume de bani sau de a da 0 cantitate de bunuri de gen, conformart. 1180 Cod civil, acestea trebuie sa poarte rnentiunea bun siaprobat.

2.2.2.3. Clasificarea contractelor dupa scopul urmarit de partiDupa scopul urmarit de parti, contractele sunt cu tit lu oneros

$i cu titlu gratuit.Contractu} cu titlu oneros este acel contract prin care, In

schimbul folosului patrimonial procurat de 0 parte celeilalte parti,se urmareste obtinerea altui folos patrimonial.

Alt. 945 Cod civil, defineste contractu Icu titlu oneros ca fiindacela in care fiecare parte voieste a-si procura Wl avantaj.Sunt contracte cu titlu oneros contractu I de vanzare-cum-

parare, contractul de locatiune, contractu 1de asigurare etc.Codul civil distinge, in art. 947, intre contractul comutativ si

.ontractul aleatoriu.9Este comutativ acel contract, cu titlu oneros, la a carui

iucheiere, partile cunosc existenta $1intinderea obligatiilor.De exemplu, contractul de vanzare-cumparare, contractu 1 de

untrepriza, contractu 1de schimb, contractul de locatiune.Este aleatoriu, acel contract, cu titlu oneros, la a carui

inchciere partile cunosc numai existenta obligatiilor, nu si9 Potrivit art. 947 Cod civil Contraclli1 cu titlu oneros este comutativ

ulun ci ca nd obl iga tia une i parti este echivalenlul obli ga tiei celeilalte.Contractul este aleatoriu cand echivalentul depinde, penlru una sautoute partile, de un eveniment incert.27


14/104

tnunderee acestora, existand sansa lU1Ui castig sau riscul uneipierderi, datorita unei imprejurari viitoare, incerte.lntinderea uneia sau cel pu tin a uneia dintre prestatii depindede hazard.De exemplu, contractul de asigurare, contractu Ide rentaviageraContractul cu titlu gratuit este acel contract prin care seprocura un folos patrimonial, lara a se urmari obtinerea altui folospatrimonial In schimb.Potrivit art. 946 Cod civil, contractu I gratuit sau de binefacereeste acela 1n care una din parti voieste a procura, lara echivalent, unavantaj celeilalte.Sunt contracte cu titlu gratuit: contractu I de donatie,contractul de tmprumut lara dobanda, contractul de mandat gratuit.

Contractele cu titlu gratuit se subclasifica in contractedezinteresate si liberalitati.Contractul dezinteresat este acel contract cu titlu gratuit,prin care una din parti proc ura celeilalte parti un folos patrimonial,tara sa -si mic$oreze patrimoniu1.De exernplu, contractu Ide mandat gratuit, contractul dedepozit neremunerat, comodatul.LiberaliHiti1e sunt contracte cu tit lu granlit, prin care una dinparti l$i mic$oreaza patrimoniul prin folosul patrimonial procuratceleilalte parti.Contractul de donatie reprezinta un exemplu de liberalitate.

lmportanta acestei clasificari consta In urmatoarele: 1n scopul ocrotirii intereselor persoanelor fizice lipsite de

capacitate de exercitiu, legea interzice reprezentantilor legali safaca donatii in numele celor pe care ii reprezinta si, de asemenea,interzice minorilor cu capacitate de exercitiu reStTanSa, sa facadonatii, chiar daca au Incuviinarea ocrotitorilor legaJi si aAutoritatii tutelare;

8

sub sanctiunea nulitatii absolute, legea prevede ca. donatiatrebuie incheiata in forma autentica;

contractele cu titlu gratuit se prezuma ca se incheie intuitupersonae, de aceea eroarea asupra persoanei constituie cauza deanulare a contractelor;

rnostenitorii rezervatari ai donatorului au dreptul de a cereraportul donatiilor la masa succesorala pentru stabilirea rezerveisuccesorale si pot sa ceara reductiunea lor In cazul in care depasesccotitatea disponibila;

revocarea contractelor cu titlu gratuit, prin actiuneapauliana, introdusa de creditori, se exercita in conditii rnu lt maiusoare decat atunci cand se intenteaza impotriva contractelor cutitlu oneros incheiate de debitor cu terte persoane;

In cazul contractelor cu titlu oneros, obligatiile partilor siraspunderea lor contractuala sunt reglementate cu mai multaseveritate decat in cazul contractelor cu titlu gratuit.' 0

2.2.2.4. Clasificarea contractelor dupa efectele produsei n functie de efectele produse I I contractele se clasifica indoua grupe:

I. prima grupa cuprinde:- contractele constitutive sau translative de drepturi reale;- contractele generatoare de drepturi de creanta.2. cea dea doua grupa cuprinde:- contracte constitutive sau translative de drepturi;- contracte declarative de drepturi .Contractele constitutive sau translative de drepturi reale

sunt acele contracte prin care se constituie sau se transmite un drept

10 Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., p. 30. Liviu Pop, op. cit.,p.40-41.11 Constantin Stanescu, Corneliu Birsan, op. cit., p. 39 - 40; Ion Dogaru,

Pompi l Draghici, op. cit., p. 56.9


15/104

real (dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul de uz,dreptul de servitute, dreptul de superficie).Contractele generatoare de drepturi de creanta sunt acelecontracte prin care iau nastere raporturile juridice obligationale.Contractele constitutive sau translative de drepturi suntacele contracte care produc efecte ex nunc (pentru viitor) dinmomentullncheierii lor.De exemplu, contractul de vanzare-cumparare, contractul dedonatie, contractul de gaj, contractul de ipoteca conventionala.Contractele declarative de drepturi sunt acele contractecare au ca efect consolidarea sau defmitivarea unui dreptpreexistent.De exemplu, contractul de tranzactie.

pentru trecut, contractul considerandu-se desfiintat din momentulincheierii sale;

in cazul desfiintarii unui contract cu executare succesiv a,efectele datorate desfiintarii se produc numai pentru viitor,contractul considerandu-se desfiintat din momentul constatariicauzei de desfiintare;

suspendarea executarii, din motive de forta majora, seaplica numai contractelor cu executare succesiva; ca1culul prescriptiei extinctive este diferit, in sensul ca la

contractele cu executare succesiva se calculeaza pentru fiecareprestatie un termen de prescriptie.

2.2.2.5. Clasificarea contractelor dupa modul de execu tarein functie de modul de executare contractele pot fi contracte

cu executare imediata ~i contracte cu executare succesival2.Contractele cu exeeutare imediata sunt acele contracte carepresupun 0 executare instantanee, care se produce la un singurmomentContraetele eu exeeutare succesiva sunt contractele a carerexecutare presupune mai multe prestatii e~alonate in timp.Aceasta c1asificare a contractelor prezinta interes practicdeoarece: in caz de neexecutare sau executare necorespunzatoare,sanctiunea care intervine este rezolutiunea contractului, In cazulcontractelor cu executare imediata, si rezilierea, 111 cazulcontractelor cu executare succesiva; daca se desfiinteaza un contract cu executare imcdiata, caefect al nulitatii ori al rezolutiunii. efectele desfiintarii se produc si

2.2.2.6.Clasificarea contractelor dupa nominalizarea in legislatieI n raport de nominalizarea in legislatia civila, contractele se

clasifica in contracte numite ~i contracte nenumite. 13Contractele numite sunt acele contracte care au 0 denumire

stabilita de legea civila si 0 reglementare proprie.Sunt contracte numite: contractul de vanzare-cumparare,contractu de donatie, contractul de locatiune, contractul de mandatetc. I n cazul aces tor contracte, simpla calificare si incadrareintr-un anumit tip de contract este suficienta pentru a-i cunoasteregimul juridic.

Contraetele nenumite sunt aceJe contracte care nu au 0denumire si 0 reglementare proprie .

Continutul acestor contracte este stabilit de parti, fie princombinarea unor elemente specifice unor contracte numite, fie prinintroducerea unor elemente noi, independent de orice contractnumit.

13 Florin C iut acu, C rist ian Jor a, Drept civil, Teoria generala aobligatiilor, Edi tur a Themi s Cart, Bu curesti, 2003, p. 29.2 Paul M irc ea Cosmov ici , Drept civil, Drepturi reale, O bl ig at ii, Codulcivil, Edit ura All Beck, Bu cur est i, 199 8, p. 197 .

3031


16/104

2.2.2.7.Clasificarea contractelor du pa corela~a dintre eleDupa corelatia dintre ele, contractele se clasifica In contracte

principale si contracte accesorii.Contractele principale sunt acele contracte care au 0existenta de sine statatoare si a ca rer soarta nu depinde de aceea aaltor contracte Incheiate intre parti.Contractele accesorii sunt acele contracte care insotescunele contracte principale ~i depind de soarta acestora.De exemplu, contractu Ide gaj, contractu Ide ipoteca, clauzapenala.Val.abilitatea ~i mentinerea contractului principaL seexamineaza'in mod de sine statator, 'in timp ce soarta comractutuiaccesoriu va fi examinata nu numai 'in functie de elementele saleintrinseci, dar si In functie de soarta contractului principal pe care II'insote~te, conform regulii accesorium sequitur principale.

2.2.2.8. Clasificarea contractelor dupa modul in care seexprima vo in ta partilor

Acest criteriu permite c1asificarea contractelor In contractenegociate, contracte de adeziune, contracte obligatorii.Contractele negociate sunt acele contracte In cadrul carorap~ile discuta, negociaza, toate clauzele.De exemplu, 'in cazul unui contract de vanzare-cumparm'epartite discuta predarea lucrului, pretul, modalitatea de plata.Contractele de adeziune sunt contractele redactate total saupartial de catre una din partile contTactante si pe care cealalta partenu poate sa le modifice. Daca accepta clauzele, pur si simplu,cealalta parte adera la un contract preredactat.De exemplu, contractul de transport, contractul de furnizare.

Contractele obligatorii sunt acele contracte ale carer conditiide tncheiere sunt impuse de lege.De exemplu: asigurarea de raspundere civila pentruproprietarii de autovehicule, Incheiat In baza Legii nr. 136/199532

privind asigurarile si reasigurarile In Romania, asigurareaobligatorie de raspundere civil a profesion ala pentru medici,farmacisti si alte persoane din domeniul asistentei medicale,reglementata In Capitolul V al Legii nr. 95 /200 6 privind reforma Indomeniul sanatatii.

2.3. Conditiile de validitate ale contractelorPrin incheierea contractului se intelege realizarea acordului de

vo in ta al par tilor asupra c1auzelor contractuale. Acest acord serea lizeaza prin intalnirea concordanta, sub toate aspectele, a uneioferte de a contracta cu acceptarea acelei oferte.

Inchcicrca contractului insearnna, in egala masura, analizamecanismului de formare a acordului de vointa ~i examinareaconditiilor esentiale pentru validitatea unei conventii.

Potrivit art. 948 Cod civil, conditiile esentiale pentruvaliditatea unei conventii sunt : capacitatea de a contracta,consimtamantul valabil al partii care se obliga, un obiectdeterminat ~i 0 ca uza licita .

2.3.1. Capacitatea de a contractaCapacitatea civilal5 este expresia care desemneaza

capacitatea 111 dreptul civil. Ea are ca gen proxim capacitateajuridica, care reprezinta capacitatea generals de a fi titular dedrepturi si obligatii. in structura capacitatii civile intra douaelemente: capacitatea de folosinta ~i capacitatea de exercitiu.

14 Eugeniu Safta-Rornano, Drept civil, Obligatii, Editura Neuron,Focsani , 1994, p. 53, Constantin Statescu, Corneliu Birsan, op. cit., pag 43, FlorinCiutacu, Cristian Jora, op. cit., p. 3 6 .

15 Pentru dez vol tar i a se vedea Gh. Beleiu, Drept civil. Persoanele,Tip og rafia U niversitatii Bucur esti , 1982, p. 31 - 35; Ion Dogaru, Elem enteledreptului civil. Introducere in dreptul civil, Subiectele dr eptu lui civil, EdituraSansa, Bucuresti, 1993, p. 482; Gabriel Boroi, Drept civil. Partea genera ld.Persoanele, Editura All Beck, Bucuresti, 2001, p. 388.

33


17/104

Actul normativ de baza In materia capacitatii civile esteDecretul nr. 31/ 195416 .Pentru incheierea valabila a contractului este necesar capartile sa aiba capacitatea de a contracta.i n doctrina 17, capacitatea de a contracta a fost definita ca fiindo parte a capacitati i jur idice civile (de folosinta sau de exercitiu)con stand in aptitudinea persoanei (fizice sau juridice) de a tncbeia,personal sau prin reprezentare, contracte civile.Art. 949 Cod civil prevede ca poate contracta orice persoanace nu este declarata incapabila de lege, iar art. 950 Cod civildispune ca sunt necapabili de a contracta, minorii, interzisii si, ingenere, toti acei carora legea le-a prohibit oarecare ccntracte.Din redactarea celor doua texte rezulta ca In materia incheieriicontractului, regula este capacitatea, iar exceptia incapacitatea.

Instituireaincapacitailor are drept scop fie ocrotirea celorsupusi interdictiilor sau ingradirilor ce decurg din ele, fie ocrotireaunor terti sau a unor interese obstesti, fie realizarea concomitenta a

t d ~ bi . 18aces or oua 0 iecuve.Exista incapacitati generale $i incapacitati speciale.Stabilirea scopului fiecarei incapacitali are importanta

deoarece in functie de aceasta se va aplica sanctiunea nulitatiiabsolute - in cazul in care incapacitatea a avut ca scop protejareaunui interes public - ori nulitatea relativa - in cazul In careincapacitatea a avut drept scop doar protectia incapabilului sau aunei anumite persoane.

16 Decretul nr. 3111954 privitor la persoanele fizice si juridice, publicatin B.Of. nr. 8/30.14.1954, modificat prin Legea nr. 411956, publicaU\ InB.0f. nr. 11/4.04.1956.17 Mircea Muresan, Capacitatea de a contracta, Dictionar de dreptcivil, Editura ~tiin~ifica si Enciclopedidi, Bucuresti, 1980, p. 65.

18 Doru Cosma, Teoria generalii a actului juridic civil, Editura~tiin\ifica, Bucuresti, 1968,p. 184-185.34

in raport de art. 11 din Decretul nr . 31 1 1 9 5 4, incapacitatilegenerale Iivizeaza pe minorii care nu au implinit varsta de 14 ani $1interzisii judecatoresti.

Incapacitatile partiale sau speciale se refera numai la anumitecategorii de persoane care nu pot incheia unele contracte. Deexemplu, pentru contractul de vanzare-cumparare' legea prevedeanumite incapacitati speciale, care au natura juridica a unorinterdictii de a vinde ~i cumpara sau de a cum para:

vanzarea intre soti este interzisa (art. 1307 Cod civil); tutorii nu pot cumpara bunurile persoanelor de sub tutela lor

cat timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date ~i primite(art.l308 pet. 1 Cod civil);

mandatarii, atat conventionali, cat si legali, imputerniciti avinde un lucru nu pot sa-I cumpere (art. 1308 pet. 2 Cod civil);

persoanele ce administreaza bunuri ce apartin statului,comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor, nu pot cumparabunurile aflate in administrarea lor (art.1308 pct.3 Cod civil);

functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sauunitatilor administrativ-teritoriale care se vand prin mijlocirea lor(art. 1308 pet. 4 Cod civil);

judecatorii, procurorii ~i avocatii nu pot deveni cesionari(cumparatori) de drepturi litigioase care sunt de competenta Curtiide Apel in a carei circumscriptie l$i exercita functia sau profesia(art. 1309 Cod civil); iar 'in cazul judecatorilor de la CurteaConstitutionala, 1nalta Curte de Casatie si Justitie si al procurorilorde la Parchetul general de pe langa In alta Curte de Casatie siJustine, interdictia se intinde pe tot teritoriul tarii;

persoanele insolvabile nu pot cumpara bunurile imobilecare se vand prin licitatie publica (art. 535 Cod procedura civila),

19 Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contractele speciale, EdituraActami, Bucuresti, 1996, p. 29-33. Dan Chirica, Drept civil. Contractele speciale,Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997, p. 36 -40.

35


18/104

2.3.2. Consim{amantul pa rtii care se obligaConsimtfunal1tul (cum seniire) este definit ca fiind acordul de

voirue at parfitor unui contract, acord de vointe (concursusvoluntatum)care constituie insusi contractul si da nastere, ca atare,obligafiilor respective. 20in sens restrans, prin consimtamant se intelege vointa uneidintre parti manifestata la tncheierea contractului,2 sau vointauniLaterala a pa.rti1orce se obliga de a-si manifesta achiesarea Lapropunerea Tacutade cealalta parte.22Pentru a dobandi valoare juridica, consimt:funantul trebuie saindeplineasdi urmatoarele conditii: sa emane de la 0 persoana cudiscernamal1t, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecteju.ridice, sa fie exteriorizat ~i sa nu fie alterat de vicii deconsimtamant.Viciile de consimtamant sunt eroarea, dolul (viclenia), vio-lenta si teziunea, iar, potrivit art. 953 Cod civil, consimtamantulnu este valabil cdnd este dat prin eroare, smuts prin violentd sausurprins prin dol. ro re poate fi definita ca falsa reprezentare a unorfmprejurari Laincheierea actului juridic.Eroarea obstacol este cea mai grava forma de eroare, careface ca vointa celor doua parti sa nu se 'intalneasca, impiedicandinsa~i formarea contractului. Aceasta forma de eroare este 0 eroaredistructiva de consimtamant, pentru ca distruge consimtamantuL,

20 Tudor R. Popescu, PetreAnca, op. cit., p. 52 -53 .21 Ion Dogaru, Pompil Draghici, op. cit., p. 63.22 Veronica Stoica, Nicolae Puscas, Petrica Trusca, Drept civil. Instinuii

de drept civil, Editura Universul Juridic, Bucure~ti, 2003, p. 280.23 Amelian lonascu. Drep t civil. Partea genera/Q, Editura Didactica si

Pedagogica, BlIcllre$ti, 1963, p. 163; Ion Rlidireanu, Tratat de drept civil, vol. I,Teoria Generalii, Editura Academiei, Bucuresti. 1967, p. 281. Gh. Beleiu,op. cit., p. 135.36

ceea ce echivaleaza cu lipsa consimtamantului, motiv pentru careoperatia juridica afectata de 0 astfel de eroare este lovita de nulitateabsoluta.Sunt considerate erori obstacol, eroarea asupra naturii actuluiju.ridic (error in negotio) si eroarea asupra identitatii obiectuluiactului juridic (error in corpore). Aceasta solutie este acceptata, de

lege lata, atat in doctrina, cat si in practica judiciara. Astfel,instanta a admis actiunea avand ca obiect declararea nulitatiiabsolute a unui contract de vanzare-cumparare, pentru eroareobstacol, retinand ca vanzatoarea a facut dovada ca intentia sa afost aceea de a incheia un contract de intretinere si nu de vanzare-cumparare, In conditiile in care nici nu a primit pretul vanzarii,avand credinta ca va fi intretinuta de parati?4

Eroarea viciu de consimtdmdnt este falsa reprezentare arealitatii ce cade fie asupra calitatii substantiale ale actului - errorin substantiam - fie asupra persoanei contractante - error inpersonam.

Potrivit prevederilor art. 954 Cod civil, ignorarea sau gresitacunoastere a realitatii constituie viciu de consimtamant in douaipoteze: cand cade asupra substantei obiectului prestatiei partilor ~icand se refera la persoana cu care s-a incheiat actul.Pentru ca eroarea sa fie cauza de anulare a contractului estenecesar ca ea sa fie cauza unica si determinants a consimta-mantului, deoarece nu orice eroare viciaza consimtarnantul.in materia vanzarii, intre eroare asupra substantei obiectuluiprestatiei partilor si viciile ascunse, reglementate de art. 1352 -1360 Cod civil, exista 0 stransa legatura, ambele situatii fiind ge-nerate de cunoasterea inexacta a realitatii, iar sanctiunea prevazutaare ca scop sa ocroteasca victima erorii.

24 Curtea de Apel Tirnisoara, Sectia civila, Decizia nr. 107 211998,nepublicata.

37


19/104

Sub acest aspect, in practica judiciara,25 s-a argumentat ca,,'intre eroare asupra substantei si viciile ascunse exists 0 distinctieneta: eroarea asupra substantei deschide calea actiunii in anulare,care poate sa fie exercitata chiar de vanzator, atunci cand eapriveste substanta prestatiei proprii, In vreme ce viciile ascunse dinmateria vanzarii permit doar cumparatorului optiunea intre actiunea'in rezolutiLmeacontractului ~iactiunea in micsorarea pretului.Un alt viciu de consimtamant care atrage nulitatea relativa acontractului este dolul - sau viclenia - care consta in inducerea 111eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru ao determina sa 'incheie LU 1 contract.Potrivit art. 960 alin. 1 Cod civil, dolul este 0 cauza denulitate a conventiei atunci candmijloacele viclene intrebuintate deuna din parti sunt astfel, incat, este evident ca f'ara aceste masinatiicealalta parte n-ar fi contractat.In doctrina, 26a fost sustinut si punctul de vedere conformcaruia eroarea provocata prin dol este, In realitate, 0 nulitate pentrueroare asupra cauzei, iar sanctiunea care intervine, In acest caz, artrebui sa fie nulitatea absoluta.Codul civil reglementeaza violenta in patru articole.Pornind de la consacrarea legislativa, doctrina28 a defmit violenta

25 Curtea Suprema de Justitie, Sectia civila, Decizia nr. 16011993 In.Dreptul nr. 7/1994, p. 84.

26 Eugen Barasch, Dol et cause, Essai d'une theorie rea/isle du dol endroit francais In Revue Generale du Droit, de la Legislation et de laJurisprudence, 1932.

27 Art. 955 Cod civil: Violenta In contra celui ce s-a obligat este cauzade militate, atunci cand este exercitata de alla persoana dedit aceea In folosulcareia s-a facut conventia . art. 956 : .Este violenta totdeauna cand, spre a face peo persoana de a contracta, i s-a insufiat temerea, rationals dupa dansa, ca va fexpusa persoana sau averea sa unui rau considerabil ~i prezent. Se tine conl Inaceasta materie de etate, de sex ~i de conditia persoanelor . alt. 957: .Violentaeste cauza de nulitate a conventiei si cand s-a exercitat asupra sotului sau a sotiei,asupra descenden\ilor sau ascendenulor. art. 958: Simpla temere reverentioasa,Taraviolenta, l1Upoate anula conventia.38

ca fiind acel viciu de consimtdmdnt care consta in amenintareaunei persoane cu un riiu care ii produce temere ce determinasa in cheie un act juridic, pe care altfel nu l-arfi in cheiat.Pentru a stabili daca temerea a fost determinanta, instantelede judecata trebuie sa faca aprecierea ei In concret, 'in raport atat cupersoana victimei, cat si cu imprejurarile in care s-a incheiatcontractu . in acest sens, Curtea Suprema de Justitie', investita cusolutionarea unui recurs extraordinar impotriva lIDor hotararijudecatoresti prin care s-a admis actiunea In anularea contractuluide vanzare-cumparare pentru vicierea consirntamantuluivanzatorului, a decis ca instantele de fond si recurs, fata deprobele existente la dosar, au fost indreptatite sa retina ca autorulreclamantei, cu vointa slabita de boala si batranete, sub imperiulconstrangerii morale exercitate asupra sa de catre cele doua parate,a consimtit sa incheie contractu1de vanzare-cumparare cu privire laapartament, instrainare pe care n-ar fi facut-o si nici nu ar fi avutmotive sa 0 faca.

Arnenintarea care constituie substanta violentei trebuie sa fieilicita. Aceasta inseamna ca daca ea priveste un rau care nu arenirnic ilicit, sau exercitarea unui drept, nu ne vom gasi in prezentaunui act de violenta. Astfel, arnenintarea cu executarea unei creantesau cu introducerea unei actiuni In justitie, nu reprezinta acte deviolenta.i n practica judiciara s-a stabilit ca este valabil contractul devanzare-cumparare 'in care s-a stipulat ca obligatia curnparatoareide plata a pretului se executa prin renuntarea acesteia la creanta ceo avea impotriva vanzatorului.

28 Oh. Beleiu,op. cit., p. 139; Ion Dogaru, op. cit., p. 220; AspaziaCojocaru, Drept civil. Partea generald, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000,p. 202; Gabriel Boroi, op. cit., p. 167.

29 Curtea Suprema de Justitie, Sectia civila, Decizia nr. 20 0/1 99 3,nepublicata .

39


20/104

in acest sens, instanta 30a respins actiunea vanzatorului avandca obiect anularea contractului de vanzare- curnparare pentruvicierea consimtamantului prin violenta, cu urmatoarea motivare:S-a dovedit ca reclamantul, care a cerut sa se anuleze contactul devanzare-cumparare, a incheiat aceste contract in scopul stingeriiobligatiei sale de plata a creantei, prin renuntarea creditoarei lacreanta pe care 0 avea impotriva reclamantului, scop ce nu estecontrar ordinii publice si bunelor moravuri. Fapta cumparatoarei dea-l fi amenintat pe vanzator cu executarea creantei, ca si temerileacestuia de consecintele executarii, nu constituie nici 0 violenta, caviciu de consimtamant, asa incat actiunea nu este intemeiata.Leziunea este acel viciu de consimtdmdnt care constd fndisproportia vdditd de valoare dintre doua prestatii.Potrivit art. 25 din Decretul nr. 3211954, actiunea IIIanularepentru leziune se restrange la minorii care, avand varsta de 14 aniimpliniti, incheie singuri, tara incuviintarea parintilor sau atutorelui, acte juridice pentru a carer valabilitate nu se cere siincuviintarea prealabila a autoritatii tutelare, daca aceste acte lepricinuiesc vreo vatamare.Legiuitorul a admis anularea pentru leziune numai daca acteleincheiate de minori i intre 14 si 18 ani care, 'in acelasi timp, suntacte de administrare si au fost incheiate de minori Taraincuviintareaocrotitorului legal, sunt lezionare pentru minor si sunt comutative.

Conditia existentei obiectului contractului trebuie sa fieindeplinita la momentul incheierii acestuia, deoarece daca lipsesteobiectul, lipseste 0 conditie esentiala a contractului, ceea ce vaatrage nulitatea absoluta a acestuia. Astfel, art. 13] 1 Cod civilprevede ca daca 'in momentul vanzarii lucrul era pierit In tot,vinderea este nula,

Pentru anumite contracte se cer intrunite ~i conditii speciale,cum ar fi: eel ce se obliga sa fie titularul dreptului subiectiv, saexiste autorizatia adrninistrativa prevazuta de lege, obiectul saconstea intr-un fapt personal al debitorului.

2.3.3. Obiectul contractuluiPotrivit art. 962 Cod civil, obiectul conventiilor este acela la

care partile, sau numai una din parti, se obliga.Pentru valabilitatea contractului se cere intrunirea unorconditii generale, respectiv: sa existe, sa fie In circuitul civil, sa fiedeterminat sau determinabil, sa fie posibil, sa fie licit si moral.

2.3.4. Cauza contractuluiCauza sau scopul este acel element al contractului careconsta in obiectivul urmarit la incheierea acestuia.Art. 948 pet. 4 Cod civil, enumera printre conditiile esentialepentru valabilitatea unei conventii 0 cauza licita, iar art. 966 Codcivil prevede ca obligatia lara cauza sau fondata pe 0 cauza falsa

sau nelicita nu poate avea nici un efect.in sistemul dreptului civil roman, nevalabilitatea cauzeiatrage nulitatea absoluta a contractului, atunci cand lipseste cauzadatorita scopului imediat (causa proxima) ori aceasta este ilicitasau imorala.

in dreptul francez , s-au exprimat opinii diferite, IIIsensul casanctiunea nulitatii absolute intervine numai pentru cauza imorala~i cauza ilicita, 'in timp ce absenta cauzei este sanctionata cunulitatea relativa sau cu nulitatea absolutaLipsa cauzei atrage nulitatea absoluta atunci cand sedatoreaza: lipsei obiectului contraprestatiei 'in contractele

30 Curtea de Apel lasi, Sectia civila, Decizia nr. 1214/\997, 'in Culegerede pracuca judiciara lasi, 1998, p. 14-15.40

31 Jean - Luc Aubert, Introduction au droit et themesfondamentaux dudroit civil, Dalloz, Paris, 2000, p. 253. Muriel Bougeois, Droit civil, Obligations,Responsabilite civile, Centre de Publications Universitaires, Paris, 2000, p. 69.

41


21/104

sinalagmatice, lipsei remiterii bunului in contractele reale, lipseielementului aleatoriu - riscul-in contractele aleatorii.Conform art. 968 Cod civil, cauza ilicita este cea prohibita delege, contrara bunelor moravuri si ordinii pub lice.Cauza este ilicita cand rezultatul ce se tinde a se obtine si carea constituit motivul impulsiv si determinant la tncheierea actuluijuridic reprezinta consideratia unui scop nepermis, contrar ordiniipublice, economice si sociale?2

- oferta adresata unor persoane nedetenninate (publicului).b) in functie de precizarea termenului in care trebuie sa se

realizeze acceptarea ei de catre destinatar:- oferta cu termen;- oferta lara termen.

2 .4. Oferta de a contracta2.4.1. Notiune

Oferta de a contracta (policita~iunea) este propunerea pe careo persoana 0 face unei alte persoane sau publicului, de a incheia uncontract in anumite conditii?J

2.4.4. Conditiile oferteiPentru ca 0 oferta sa fie valabila se cer intrunite douacategorii de conditii:a) conditii generaleFiind 0manifestare de vointa, oferta de a contracta trebuie sa

indepl ineasca toate conditiile generale de validitate ale consim-tamantuJui:

- sa provina de la 0 persoana cu discernamant;- sa fie exprimata cu intentia de a produce efecte juridice;- sa fie exteriorizata;- sa nu fie afectata de vicii de consimtarnant.b) conditii speciale:- sa fie 0 manifestare de vointa reala, serioasa, constienta,

neviciata si cu intentia de a angaja din punct de vedere juridic;- sa fie ferma si neechivoca, in sensu I ca. trebuie sa exprime

vointa neindoielnica de a incheia contractul prin simpla acceptare;- sa fie precisa si completa, respectiv sa cuprinda elementele

necesare pentru incheierea contractului.

2.4.2. Forma oferteii n principiu, nu se cere nici 0 conditio speciala pentru formaofertei, aceasta putand fi exprimata prin oricare din modurile de

exteriorizare a vointei juridice, in scris, verbal, expres sau tacit;situatie consacraili si in doctrina tranceza.Acest lucru se explica prin faptul ca, in raport de principiullibertatii contractuale, autorii Codului civil nu au impus nici 0conditie speciaHi de forma pentru valabilitatea ofertei.

2.4.3. Felurile ofertei de a contractaOferta de a contracta poate fi de mai multe feluri:a) in functie de persoana careia 'ii este adresata:_ oferta adresata unei persoane determinate;

2.4.5. Forta obfigatorie a oferteiForta obligatorie a ofertei se analizeaza anterior acceptarii ei,deoarece dupa ce a fost acceptata se incheie con tractu i, iar

contractului i se aplica regulile privind puterea obligatorie acontractului.2]on Dogaru , op. cit., p. 139.33 Li v iu Pop , op. cit., pag 46 .34 Corinne Rena ul t _ Brahinsky , Droit civil. Les obligations, Edit ura

Gual ino , Paris, 1999, p. 43.42 43


22/104

in Codul civil nu exista reglementari referitoare la fortaobligatorie a of erte i, dar prin art. 3 7 din Codul com ercial a fostinstituiili regula potrivit careia, pana la momentul lncheieriicontractului, oferta si acceptarea ofertei sunt revocabile.in analiza fortei obligatorii a ofertei se disting doua situat,dupa cum oferta a ajuns sau nu la destinatar:

_ daca oferta nu a ajuns la destinatar, ofertantul 0 poaterevoca, insa se cere ca revocarea sa ajunga la destinatar eel maitarziu odata cu oferta;_ daca oferta a ajuns la destinatar, solutia este diferita, dupacum oferta este cu termen sau tara termen, respectiv:_ daca oferta este cu termen, ofertantul este obligat sa 0mentina pana la expirarea termenului;_ daca oferta este tara termen, ofertantul este obligat sa 0mentina un interval de timp rezonabil pentru a da posibilitateadestinatarului sa se pronunte asupra ei.Oferta devine caduca la expirarea termenului, In cazul oferteicu termen, precum si In situatiile In care ofertantul devine incapabilsau moare mai inainte de acceptarea ofertei, iar acceptareaulterioara ramane tara efecte.Revocarea intempestiva a ofertei va atrage raspundereeofertantului pentru toate prejudiciile produse ca urmare a retrageriiofertei.

rezervandu-si dreptul de a-si manifesta ulterior consimtamantul dea cumpara bunul. 35Din definitia data rezulta ca promisiunea de vanzare este un

contract unilateral, deoarece da nas tere la obliga tii numai In sarcinapromitentului.

Promisiunea de vanzare poate fi nu numai unilaterala, ci sibi later ala - de a vinde si cumpara - illipoteza In care arnbele partise obliga sa incheie In viitor, la pre tul stabilit, contractul devanzare-curnparare.

In materia bunurilor imobile, actele juridice constatate prininscrisuri sub semnatura privata, incheiate sub imperiul Decretuluinr. 1441195836 si al Legilor nr. 58 /1 9 7 437 si 59 /1 97438 sunt nule ca~i contracte de vanzare-cumparare, dar constituie antecontracte, invirtutea principiului conversiunii actelor juridice. 39

35 Bo gdan Dumitra che, M aria n Nicolae, Rom eo Popes cu, Institutii dedrept civil, Edi tur a U nive rsul Juridic , Bu curesti, 20 0 I, p. 300.

36 Decretul 01' . 144 11958 pr iv ind re gler nentarea elib erar ii autoriza ti ilorde construir e , re parare si de sfiintare a co nst ruct iilor, precum si a celor referitoarela in stra ina rile si imp arte lile te renu rilor cu sau tara construc tii, publi cat InB.O f. nr. 15/29 .03.1958, in tra t In vigoare la 29 .03 .105 8 si abr ogat la 7.08.199 1pri n art. 41 din L eg ea 1 1 1 50 1199 1, publica ta In M .O f. nr. 167 17.02 .199 1.

37 Legea nr . 58/197 4 priv ind siste matiza rea terito riului si a loc alit atilorur bane ~i r urale, publicata In B.O f. nr , 13511.11.197 4, abrogat a prin Dee retul -Lege 01' .1 /26 .12.1989.

38 Legea 01 '. 59 /1974 eu pr iv ir e la fondul func iar, pu blicata InB.O f. nr. 138 /5.11 .197 4, abrogata p rin Deeretul -L ege 1 1 1 9/31.12.198 9.

39 V aleriu Stoiea , Fla v iu s Bai as, Executarea silita a antecontractelor devdnzare-cumpdrare a imobilelor in conduiile abrogarii art. 12 din Decretulnr. 1 44 1 1 95 8, In .D re ptul 01 '. 3 /199 2; V as il e Patu le a, Aplicarea In timp a leg iicivile, In leg aturd cu instrdindrile de imobile, In .Dreptul nr. 1 1/199 2, p. 2 9- 39;Euge ni u Satta-Romano, Regimul juridic al antecontractelor privind instraindrileim ob iliar e subsecvent abrogdrii Decretului nr. 1 44 1 1 95 8, In .Dreptulnr . 91 1 99 3, p. 27-33; Flavi us Baias , Ef ec tele juri dice ale antecontractului devdnzare-cumpdrare a unei constructii, in conduiile abrogarii Decretuluinr. 144 71958, In D re ptul 01 '.7 11994, p. 30.

2.5. Promisiunea de vanzarePromisiunea de vanzare este un antecontract care da nastere

unui drept de creanta, una dintre parti avand 0 obligatie de a facefata de cealalta parte - sa yanda In viitor un anumit bun -, iarbeneficiarul promisiunii are un drept de optiune, In sensul de acumpara sau nu bunul.Spre deosebire de ofelia de a contractu, care este un actjuridic unilateral, in cazul promisiunu de vanzare, 0 persoanaprimestc promisiunea proprietarului de a vinde acel bun,44

45


23/104

Astfel, printr-un 'inscris sub semt1atura privata se poateconstata doar existenta unui antecontTact de vanzare-curnparare iar. din aceste ante contract ia na$tere obligatia parti10r de a face tot ceeste necesar pentru ca instrainarea sa aiba toe. Daca promitentul-vanzator nu isi respecta obligatia $i vinde lucrul unei alte persoane,beneficiarul-cumparator nu poate cere predarea lucrului, deoarecenu a devenit proprietar, iar vanzarea 'incheiaUi cu alta persoana -sub rezerva fr aud ei la lege - este valabila. In aceasta situatie

beneficiarul- cumparator nu poate cere decat daune-interese. Dac alucrul se mai gase$te 'in patrimoniul vanzatorului si nu exista alteimpedimente legale, oricare dintre plirlile antecontractului devallzare-curnparare poate cere instantei de judecata, altemativ:

_ acordarea de daune - interese;_ obligarea promitentului, sub sanc~iunea daunelor comina-torii, la lncbeierea contractului;_ pronuntarea, 111 baza art. 1073 $1 1077 Cod civil a uneihotariiri care s a I m a loc de contract de vanzare-cumparare.

40

Instanteie judecatore$ti41 , investite cu solutionarea unor astfelde pricini, au decis In sensu ca pot pro nunta, pe baza unuiantecontract de vanzare-curnparare, 0 hotarare care sa tina loc deact contract de vanzare-cumparare, intemeindu-se pe dispozitiileart. 1073 $i 1077 Cod civil.i n practica judiciara recenHi42, instante1e au retinut caantecontractul de vanzare-cumparare a unui imobil este 0

prormsrune bilaterala de a contracta; In caz de neexecutare aobl iga tiei asumate, raspunderea este contractuala, iar executareasili ta In natura, a obl iga tiei de a face, se asigura prin actiun eapersonals avand ca obiect pronuntarea unei hotarari care tine loc deact de vanzare-cumparare, supusa termenului de prescriptieprevazut de art. 3 din Decretul ill 16711958.

Termenul prescrip tiei curge din momentu l incheieriicontractului, insa atunci cand promitentul cumparator a preluatimobilul, detinerea lui, cu acordul promitentului vanzator,echivaleaza cu recunoasterea dreptului acestuia, in sensul art. 16lit. a din Decretul ill 167/1958.

Prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga in momentulin care promitentul vanzator se manifesta expres In sensul negariidreptului promitentului cumparator.

2.6. Acceptarea ofertei2.6.1. DefinitieAcceptarea ofertei este cea de a doua latura a co nsim ta -

rnantului si consta In manifestarea vointei juridice a unei persoanede a incheia un contract In conditiile stabilite In oferta ce i-a fostadresata ill acest scop.

2.6.2. Felurile acceptdrii oferteiAcceptarea ofertei poate fi de doua feluri:1. expresa, care poate fi facuta in scris sau verbal;2. tacitd, care rezulta din anumite actiuni.Referitor la acceptarea tacita, s-a pus problema valorii pe care

o are simpla tacere a unei persoane careia i s-a adresat 0 oferta, Inconditiile in care, prin ea insasi, tacerea nu poate avea valoare deacceptare. Cu caracter de exceptie, prin lege sau in practicajudecatoreasca, se considera ca tacerea poate sa insemne acceptarea ofertei In urmatoarele cazuri:

40 Francisc Dea k, op. cii., p. 21-22 .41 Cu rt ea S up rema de Justi\ ie , Seqia civi la , dec izia nr. 2614/199 1, InDrept1 .ll nr . 8/199 2, dec izii1 e nr . 22 1 1 1 993 , nr . 22 2 1 1 993, nr. 87 9/199 3,nr. 233 9/199 3, In Jurisp rude n\a C1I I1ii Supreme de justitie, 199 3, p. 41 - 53 .decizii1e nr. 765 l993 , nr, 135 61199 3 si nr, 1 448 1 1 99 3, In .Dreptul nr. 71 1 994 ,p.75 -79 . 42 De cizia nr. 1212 din 17.02 .2005 , pronuntata de sectia civila si depropde ,' in ,I ,,I', In.lta Curto de c. ,,* si Justi tie . Bulinoljorisp,udentei. C.ulege de decizii pc anul 2005, &\itu' C.H. Beck, Boo, ti,2006, p. 311 -3 12.46

47


24/104

legea admite tacita reconductiune - tacita reil1chiriere43 partile pot sa fi convenit, mai inainte, ca simpla tacere dupa

primirea ofertei sa aiba valoare de acceptare; atunci cand oferta este facuta exclusiv in interesul celeilalteparti, ea poate fi considerata ca fi ind acceptata chiar daca parteacareia i-a fost adresata tace.

- contract u I se incheie prin telefon;- contractul se incheie prin corespondents.2.7.1. fncheierea contractului fntre prezentiI n cazul in care ofertantul si acceptantul sunt de fata,

momentul incheierii contractului este acela in care ofertantul ~iacceptantul cad de acord asupra incheierii contractului,Regulile incheierii contractului intre prezenti sunt aplicabile siin ipoteza in care incheierea contractului se realizeaza prin telefon.2.6.3. Conditiile acceptarii oferteiAcceptarea ofertei trebuie sa indeplineasca toate conditiile devaliditate prevazute de lege pentru vointa juridica, in general,precum si urmatoarele conditii speciale: sa fie pura si simpla, adica sa concorde cu oferta, sa fieconforma acesteia; daca oferta a fost adresata unei anumite persoane, numaiacea persoana 0 poate accepta, dar daca a fost adresata publicului,acceptarea poate sa provina de la orice persoana interesata saincheie contractul; acceptarea trebuie sa intervina inainte ca oferta sa fi devenitcaduca sau sa fi fost revocata.

2.7.2. incheierea contractului prin corespondentaInchcierca contractului prin corespondenta, numita ~lincheierea contractului intre absenti, atunci cand oferta ~iacceptarea se transmit prin scrisoare, telegrama, telex, telefax, agenerat patru sisteme sau teorii pentru cunoasterea momentului

incheierii contractului, Sistemul emisiunii (al declaratiunii) considera ca acordul devointa s-a realizat 'in momentul in care destinatarul ofertei ~i-amanifestat acordul CLl oferta prim ita, chiar daca nu a comunicatacceptarea sa ofertantului; Sistemul expedierii acceptdrii considera ca momentuJincheierii contractului este acela in care acceptantul a expediatraspunsul sau afirmativ, prin scrisoare, telegrama, telex, telefax,chiar daca raspunsul nu a ajuns la cunostinta ofertantului; Sistemul receptiei acceptdrii de cdtre ofertant (sistemul

primirii acceptdrii) considera ca incheierea contractului a avut locin momentul in care raspunsul acceptantului a ajuns la ofertant,indiferent de faptul ca ofertantul a luat sau nu la cunostinta decontinutul acestuia;

Sistemul informarii considera ca momentul incheieriicontractului este acela in care ofertantul a luat cunostinta deacceptare.

2.7. Momentul incheierii contr~ctuluiMomentul tncheierii contractului este acela In care serealizeaza acordul de vointa prin ill.t~nll.ireacceptarii cu oferta de a

contracta.Pentru stabilirea momentului la care s-a rncheiat un contract,se va distinge dupa cum:_ ofertantul si acceptantul sunt prezenti;

43 Polrivit art. 1437 Cod civil dllpa expirarea termenului stipulat Incontractul de locatiune, daca locatarul ra111ane si e lasat 1 1 1 poses ie, atunci seconsidera loca~iunea ca reinnoita ,48

49


25/104

11 doctrina si jurisprudents este preferat sistemul receptieiacceptarii.

2.7.3. Importa rua momentului incheier ii contractuluiMomentul inc heieri i contractului prezinta importanta datoritaconsecintelor deosebite pe care le produce, respectiv: din momentul incheierii contractului acesta poate sa-si

produca efectele, nascandu-se drepturile si obligatiile partilor con-tractante;

In raport de acest moment se apreciaza posibilitatea derevocare, precum si caducitatea ofertei;

viciile de consimtamant se analizeaza In raport demomentul incheierii contractului;

in cazul contractelor translative de proprietate avand caobiect bunuri certe, transmiterea dreptului de proprietate are loc Inmomentul incheierii contractului, iar riscul pieri i bunurilor sesuporta de cum para tor;

in caz de conflict de legi In timp contractului i se va aplicalegea in vigoare la momentul inc heier ii sale;

determina locul incheierii contractului.2.8. Locul incheicrii contractuluiLocul incheierii contractului se determina diferit, dupa cum

incheierea contractului s-a realizat intre prezenti, prin telefon sauprin corespondenta:

intre partile prezente, locul incheierii contractului este acelain care se afla partile; daca incheierea contractului se realizeaza prin telefon, locul

incheierii contractului este acela unde se afla ofertantul; in cazul contractului incheiat prin corespondenta, avand in

vedere sistemul receptiei acceptarii, locul incheierii contractuluieste acela unde se afla destinatarul ofertei.50

2. 8. 1 . Im por taru a loc ului in cheieri i contractuluiDeterminarea locului incheierii contractului prezinta

irnportanta in cadrul re latiilor de drept international privat atuncicand apare un conflict de legi 'in spatiu, pentru stabilirea legiiaplicabile.

44 Alt. 79 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementare raporturil?rde drept international privat, dispune: Contractul care nu poate fi locahzat Infun ctie de prestatia caracteristica a unei dintre pa'1i este supus, cat prive~teconditiile de fond, legii locului unde a fost incheiat. 51


26/104

3. EFECTELE CONTRACTULUI 3.2.1. Regulile generale de interpretare a contractuluiRegulile generale/ de interpretare a contractului sunt: prioritatea vointei reale a partilor, regula re glementata in

art. 977 Cod civil conform caruia interpretarea contractelor se facedupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensu Iliteral al terrnenilor;

contractul produce pe langa efectele expres aratate si alteefecte, regula reglementata in art. 970 alin. 2 Cod civil, caredispune referitor la contracte ca obliga nu numai la ceea ce esteexpres intrinsele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul saulegea da obligatiei dupa natura sa , precum ~i in art. 981 Cod civilcare prevede princ ipiul conform caruia cIauzele obisnuite intr-uncontract se subinteleg, des i nu sunt expres intrinsul.

3.1. Notiune ~i reglementarePrin efectele contractului se inteleg raporturile juridice civile

nas cut e din acel contract, respectiv drep turile si obl igatiil e aflate incontinutul acestor raporturi.

Codul civil cuprinde reglementari referitoare la efectelecontractului in art. 969-985.

3.2. Interpretarea contractuluiDeterminarea efectelor contractulu i presupune stabilireadrepturilor si obl igatiilor care s-au nascut, modificat sau stins prin

aceIontract.Pentru aceasta este necesar sa se dovedeasca contractul ~i sa

se interpreteze clauzele acestuia.A interpreta inseamna a determina intelesul exact al c1auzelor

unui contract, prin cercetarea manifestarii de vointa a partilor ins tr an sa co relat ie cu vointa lor interna.'

Principalele reguli de interpretare sunt cuprinse in art. 970,977-985 din Codul civil, CL l precizarea ca unele dintre aceste reguliau caracter general, in sensul ca sunt avute in vedere lainterpretarea oricarui contract, In timp ce altele au caracter special,dar sunt interdependente si trebu ie sa fie aplicate concomitent.

3.2.2. Regulile speciale de interpretare a contractu/uiRegulile speciale de interpretare a contractulur' sunt urma-

toarele: clauzele indoielnice se interpreteaza in sensul care reiese

din natura contractului (art. 979 Cod civil); clauzele indoielnice se interpreteaza in sensul 111 care ele pot

produce un efect (art.978 Cod civil); in cazul in care exista indoiala clauzele contractului se

interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul(art.980 Cod civil);

regula in dubio pro reo, cand este indoiala, conventia seinterpreteaza in favoarea celui care se obliga (art. 983 Cod civil);

2 Constantin Statescu, Comeliu Birsan, Tratat de drept civil. Teoriagenerald a obligatiilor, Editura Academiei, Bucuresti, 1981, p. 71-72.

3 Liviu Pop, op. cit., p. 65.I Elena Circei, in legaturd cu inlerpretarea legii si a co nv eruiilo r civile,in .Dreptul nr. 1/1993, p. 44-47.52 53


27/104

oricat de generali ar fi termenii contractului, acesta are caobiect numai prestatiile la care partile s-au obligat (art.984 Codcivil);

atunci cand in contract se da un exemplu pentru apiica.reaobligatiilor, nu se restrange numarul si intinderea acestora laexemplul dat (art.985 Cod civil).

3.3. Principiile efectelor contractului ~i exceptiile de laaceste principii

Principiile efectelor contractului sunt reguii de d.rept civil carearat a cum si fata de cine se produc aceste efecte.

Efectele contractului sunt guvernate de principiulobligativitatii, principiul relativitatii si principiul opoz abilitat ii .

3.3.1. Principiul obligativiuit ii contractuluiPrincipiul obl iga tiv itati i contractului este reglementat inart. 969 alin. 1 Cod civil, conform caruia .convensiile legal facuteau putere de lege intre partile contractante''.in doctrina s-a sustinut ca un contract nu poate fi identificat

cu 0 lege, fie numai pentru considerentul ca legea are 0 aplicatiegenerala, in timp ce contractul obliga numai pe cei care l-auincheiat.4

3.3.l.1. Exceptiile de la principiul obl iga tiv itatii contractuluiExceptiile de la principiul obligativitatii contractului trebuie

sa fie prevazute expres de lege sau de contract.Ne vom gasi in prezenta unei exceptii de la acest principiu inurmatoarele cazuri:

4 Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., p. 110.54

Denuntarea unilaterald a contractuluilntre modul de incheiere a contractului ~imodul de revocare a

acestuia trebuie sa existe 0 simetrie, in sensul ca daca incheiereacontractului este rezultatul unui mutuus consensus, revocareacontractului trebuie sa fie rezultatul unui mutuus dissensus.

Conform art. 969 alin. 2 Cod civii, revocarea conventiilor sepoate realiza nu numai prin consimtamantul mutual, dar ~i dincauze autorizate de lege. Intre aceste cauze se inscrie si denuntareaunilaterala a contractului care poate sa intervina in materiacontractului de inchiriere tara termen (art. 1436 alin. 2 Cod civil), acontractului de mandat (art. 1552 si 1556 Cod civil) sau acontractului de depozit (art. 1616 Cod civil).

incetarea contractelor intuitu personaeContractele intuitu personae sunt incheiate in considerareacalitatilor deosebite ale unei parti, iar daca partea a decedat,

contractul inceteaza de plin drept. Acest lucru se intampla deexemplu in cazul contractului de mandat.

Suspendarea fortei obligatorii a contractuluiDac a Lilla dintre par ti nu i~i executa obligatia intervine

suspendarea obliga tiv itat ii contractului. De exemplu, in materiacontractului de asigurare, daca partea obligata nu plateste prima deasigurare.o suspendare temporara apare in situatia in care, pe parcursulexistentei unui contract cu executare succesiva, intervine un caz deforta majora care impiedica executarea contractului.

Prorogarea legaldUn caz de modificare a fortei obligatorii a contractului,

independent de vointa partilor, 11 reprezinta prelungirea legala acontractului dincolo de termenul stabilit de parti,

55


28/104

De exemplu, In materia contractului de inchiriere, prin leges-a dispus ca durata contactelor de inchiriere privind suprafetelelocative cu destinatia de Iocuinte, din proprietatea statului sau aunitatilor administrativ - teritoriale, aflate In curs de executare, careexpira la data de 8 aprilie 2004, se prelungeste de drept pentru 0perioada de 5 ani. 5

3.3.2. Principiul relativiuuii efectelor contractuluiPrincipiul relativitatii efectelor contractului poate fi definit caregula potrivit careia contractu 1 produce efecte numai fara departile contractante, el neputand sa profite sau sa dauneze altor

persoane.Acest principiu este instituit prin alt. 973 Cod civil, conformcaruia .converuiile n-au eject dedit intre partile eontraetante .

3.3.2.l. Exceptiile de Ia principiul relativitatii contractuluiExceptiile de la principiul relativitatii contractului sunt acelesituatii juridice in care contractu 1 poate sa produca efecte si fata dealte persoane decat partile sau succesori i in drepturi ai partilor.({Aceste exceptii sunt clasificate in exceptii aparente ~iexceptii

reale sau veritabile.Exceptiile aparente sunt promisiunea faptei altuia sauconventia de porte - fort si actiunile directe, iar exceptia reala estestipulatia pentru altul sau contractul in folosul unei terte persoane.

Promisiunea faptei altuia este un contract prin care debitorulse obliga fata de creditor sa determine 0 terra persoana sa-si asumeun angajamentjuridic in folosul creditorului din contract.'

5 Ordonanta de Urgenta a Guve rnului 11r. 8/2004, pri vind prelun gireaduratei unor co ntracte de in chi riere, publica ta In M.Or. nr . 27 8/30 .03.2004.

6 Ion Dog aru , Pom pil D rag hi ci, op. cit., p. 140 .7 Co nsta ntin Statescu, Co rneliu Birsan, op. cit., p. 6 6.

56

Trasaturile caracteristice ale promisiunii pentru fapta altuiasunt urmatoarele: tertul nu este obligat prin contractul incheiat intre promitent~i creditorul promisiunii, iar obligatia sa se va naste numai dacaadera la contract sau incheie un nou contract; ceea ce se promite este fapta personals a debitorului de a

determina 0 terra persoana sa-si asume un angajament juridic fatade creditor; debitorul nu este obligat sa garanteze fara de ter] executareaangajamentului de catre terta persoana.Actiunile directe reprezinta posibilitati recunoscute de legeunor persoane straine de un contract de a actiona impotriva uneiadin partile contractante, invocand contractul la a carui incheiere nuau participat.Codul civil reglernenteaza doua cazuri de actiuni directe in

materia contractului de antrepriza'' si a contractului de rnandatStipulatia pentru altul - numita si contractul in folosul uneiterte persoane - este till contract prin care 0 parte, numita stipulant,

dispune ca cealalta parte, numita promitent, sa dea, sa faca sau sanu faca ceva in folosul unei terre persoane, nurnita tert beneficiar,care nu participa laincheierea contractului.Codul civil face aplicatii ale stipulatiei pentru altul in materiadonatiei cu sarcina In favoarea unui tert (art.828 - 830) si a renteiviagere (art.1642).

8 Co nf orm ar t. 1488 C od civil , lucrator ii fo los iti de antrepr en orul uneicladiri au dr eptul sa -I acti oneze dir ec t pe benefic iarul clad irii pentru plata sum elorce lise cuvin , In masur a In care aceste surne nu au fost platite antre pr enorului.

9 Potr iv it dispoz itiilor art . 15 42 Cod civil , mand ant ul are 0 ac tiun edir ects irnp otriva perso anei pe care mand atarul si- a subs tituit -o In indepli ni rearnand atu lui .

57


29/104

In afara de reglernentarile cuprinse III Codul civil, aplicatii aleacestei exceptii se mai intalnesc in cazul contractului de asigurare(art. 9 din Legea nr. 136/1995) ~i a contractului de transport debunurilO .

Pentru ca stipulatia pentru altul sa produca efecte juri dice esteobligatorie intrunirea conditiilor generale mentionate In art. 948Cod civil pentru valabilitatea contractelor (capacitatea de acontracta, consirntamantul valabil al partii care se obliga, un obiectdeterminat si 0 cauza licita), la care se adauga doua conditiispeciale:

1. vointa de a stipula (animus stipulandi);2. persoana tertului beneficiar trebuie sa fie determinata la

momentul incheierii contractului sau sa fie deterrninabila In raportcu momentul executari i acestuia,

Stipulatia pentru altul genereaza raporturi juridice intrestipulant si promitent, precum ~i intre promitent ~i tertul beneficiar.

Raporturile juridice dintre stipulant si promitent au incon tinutu Ilor dreptul st ipulantului de a pretinde promitentului sa-~iexecute obligatia asumata In folosul tertului beneficiar.

Raporturile juridice dintre promitent ~i tertul beneficiar pun inevidenta caracterul de exceptie reala de la principiul relativitatiiefectelor contractului a stipulatiei pentru altul, III sensul ca favoareatertului se naste un drept, direct si nemijlocit, independent demanifestarea de vointa a tertului.

Dreptul tertului beneficiar se naste direct In putereacontractului dintre stipu

Documents

Manual Obligatii Contracte