Oana Comorasu Limbaj Si Comunicare Expresiva in Gradinita de Copii

8/17/2019 Oana Comorasu Limbaj Si Comunicare Expresiva in Gradinita de Copii

1/9

LIMBAJ SI COMUNICARE EXPRESIVA

IN GRADINITA DE COPII

COMISIE METODICA

21 FEBRUARIE 2013

LICEUL TEORETIC ,,LASCAR ROSETTI’’ RADUCANENI

Structur ! GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT


2/9

Dezvoltarea limbajului si a comunicarii

expresive in gradinita se realizeaza atat in

activitatile specifice dezvoltarii vorbirii, cat si

in cadrul intregului program din gradinita.

Procesul de influentare asupra dezvoltarii

limbajului prescolarilor incepe la grupa

mica tinandu-se seama de caracterul

concret al limbajului, dificultatile de

pronuntie, vocabularul redus si alte

particularitati psihice cum sunt:gandirea

concreta, atentia instabila, memoria

individuala.

Dezvoltarea vorbirii copiilor se realizeazain mod treptat, prin largirea relatiilor verbale

cu cei din jur, in conditiile manifestarii de

catre copii a curiozitătii de cunoastere a

obiectelor, a insusirilor acestora, pe de o

parte si a atitudinii interogative referitoare la

originea si cauza unor fenomene, pe de altaparte.


3/9

Inca de la intrarea copilului in gradinita tinem

cont de pronuntia si elaborarea pronuntiei corecte

din punct de vedere gramatical si exprimarea

nuantata, in functie de accentuarea silabelor

componente ale cuvintelor, de intonatie, pauza de respiratie, tipul de vorbire adresativa,

interogativa, exclamativa! insotita de mimica si

gesturi adecvate.

Date fiind particularitatile copiilor din grupa mica,

cele mai multe exercitii care au ca scop formarea

unei vorbiri expresive, le organizam la inceput cu

toata grupa, treptat, dupa ce am cunoscut nivelul

de dezvoltare al vorbirii, greutatile pe care le

intampina, incepem sa lucram cu grupuri mici,

care reprezinta un context mai eficient si mai

adecvat acestui scop decat ansamblul grupei.

Primele exercitii pentru stimularea expresivitatii

verbale a copilului mic au ca scop educarea

respiratiei in exprimarea orala in functie de

contextul ideilor exprimate, dupa care trecem la

inlaturarea tendintelor de identificare nejustificata

a unor sunete si prelungirea lor in vorbire.


4/9

Dupa un sir de activitati prin intermediul carora

s-au transmis copiilor cunostinte noi, li s-a

imbogatit si activizat limbajul, le oferim

posibilitatea, in cadrul activitatilor liber-creative

sa descrie unele imagini care reprezinta actiuni

ale copiilor si adultilor, aspecte de munca sociala, frumuseti ale mediului ambiant, ale

naturii, etc.

"ocurile didactice antreneaza intens copilul in

stimularea si exercitarea vorbirii in directia

propusa, fara ca el sa constientizeze acest efort. #stfel prin intermediul jocului didactic se

fixeaza si se activizeaza vocabularul copiilor, se

imbogateste pronuntia, se formeaza notiuni, se

insusesc

constructii gramaticale. Jocul didactic $$%apra cu trei iezi&' solicita copiilor de la grupa mica sa

completeze propozitiile sau frazele enuntate de educatoare cu cuvintele potrivite

pentru a le da un sens logic:

,,(ama-%apra a plecat)&&* ,,Dupa plecarea mamei a venit )'* $&Iedul cel mic era

)&&

In cadrul exercitiilor de recitare expresiva a poeziilor invatate, copiii sunt

impresionati de frumusetea si armonia limbii literare.


5/9

Incepand cu grupa mijlocie putem oferi copiilor numeroase prilejuri de a asculta

cu atentie continutul unui text literar pentru a receptiona fluenta, armonia si

frumusetea frazei, dupa care ii putem provoca la discutii. Dupa lecturarea povestii

$&+cufita osie $' de ratii rim avem posibilitatea de a lucra pe grupuri astfel:

- un grup de copii sa redea intr-o inlantuire logica, pe fragmente, continutulpovestii*

- alt grup de copii sa descrie fapte ale eroilor indragiti +cufita-osie,

vanatorul, lupul!*

- alti copii pot fi antrenati sa adreseze intrebari legate de textul audiat*

- un grup poate sa raspunda la intrebari*

Procedand astfel, ii deprindem cu folosirea vorbirii dialogate.

/ot la grupa mijlocie putem organiza

jocuri-exercitii prin care sa le cerem

copiilor sa explice pe scurt continutul unei

idei din poeziile cunoscute, sa le recite

expresiv pe fragmente, integral sau peroluri.

Interesul copiilor pentru expresivitatea

cu mimica si gesturi il trezim organizand

concursuri: '%el mai bun recitator'.


6/9

De asemenea, cu copiii de grupa mare putem organiza astfel de

concursuri, prin care sa le cerem respectarea ritmului pauzelor,

nuantarii vocii in timpul reproducerilor.

0xpresivitatea vorbirii copiilor este data de intensitatea - puterea cu

care sunt rostite sunetele, cuvintele sau propozitiile.

In acest sens putem organiza jocuri-exercitii cum sunt: 'Mai tare,mai incet ' in care copilul imita diverse sunete, silabe sau cuvinte cu

intonatia diferita* 'Bate cum bat eu' - alternarea comenzilor-bataia in

toba, rar-repede* 'Vine si pleaca trenul' - copilul imita sunetul 'u' - care

sugereaza suieratul trenului - cu variatii de intensitate:crescendo cand

vine trenul - descrescendo cand pleaca acesta. De asemenea, in jocul

'Cine intoneaza mai bine' exprimam impreuna cu copiii aceeasipropozitie, dandu-i sensuri diferite prin schimbarea intonatiei, cu

urmatoarele sensuri: afirmare, intrebare, indoiala, nesiguranta,

dezacord, dezaprobare, entuziasm.

Putem desfasura jocuri-exercitii, in scopul formarii deprinderii de a accentua o idee,

un sentiment, o dorinta, o opinie in vorbirea adresativa si reproductiva! specificand ca

jocurile pot avea comun si nuantarea si intensitatea. In acest scop sunt compuse din

fragmente de povesti, de basme sau situatii de joc care apar in orice joc de creatie sau

dramatizari. In jocul-exercitiu 'Iedul cu trei capre' un copil interpreteaza fragmentul in

care iedul cheama pe mama capra, matusa capra, accentuand cuvintele prin care se

exprima rasfatul, lenea, nerabdarea. "ocul 'Cine interpreteaza mai bine?' se desfasoara

sub forma de concurs, cate 1 copii fiind pusi in situatia de a interpreta fragmentul in careursul se intalneste cu vulpea si o roaga sa ii dea si lui sa manance peste, accentuand pe


7/9

Pentru realizarea pauzei putem selecta fragmente din povestile cunoscute

cu secvente care necesita momente dramatice: partea in care #lba ca

2apada afla ingrozita ca vanatorul o va omori sau cand mama vitrega afla

ca traieste dupa incercarile nereusite* fragmente din 'Capra cu trei iezi ',

momentul intoarcerii caprei acasa si constatarea dezastrului provocat de

lup, accentuand consternarea caprei. #ceste momente le folosim si pentruexersarea modificarilor fizionomiei pentru a exterioriza anumite sentimente

sau ganduri mimica!. In acest sens realizam jocul 'Cine exprima mai bine?' ,

prin care urmarim redarea prin mimica a cat mai multor stari sufletesti:

mirare +cufita osie!* tristete Iepurasul din '%oliba iepurasului'!* bucurie

piticii cand au salvat-o pe #lba ca 2apada* bunica si +cufita osie cand le-

a salvat vanatorul!* durere lupul in groapa de jar!* spaima iedul cel marecand a vazut lupul!.

3n gest sau o miscare potrivita situatiei, o discreta schimbare, a

expresiei fetei au darul de a stabili o legatura mai vie intre povestitor

si ascultator, de a asigura perceperea afectiva si constienta a textelor.

/extul literar ofera admirabile clipe de audiere a unui fragment

expresiv presarat cu figuri de stil care emotioneaza copilul. %autamsa deprindem prin intermediul jocurilor mesajul etic si uman, faptele

bune si cele rele, sa ofere copiilor posibilitatea de a-si exercita

vorbirea monologata, contextuala, astfel avem posibilitatea sa

verificam si sa apreciem capacitatile copiilor de a folosi cele mai

potrivite mijloace de exprimare, de a reproduce dialogul dintre

personaje si de a expune cursiv si logic un fragment din povestirile


8/9

MATERIAL REALIZAT DE :

Educ. COMORASU OANA-ANCA

Educ. BALINT ANGELA


9/9

BIBLIOGRAFIE:

Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de

copii 0ditia a II-a revizuita si adaugita (etodica activitatilor de educare a limbajului in

invatamantul prescolar- lorica (itu, +tefania #ntonovici,

0ditura 4umanitas

%ulegere de jocuri didactice pentru educatia limbajului-

odica organ, Dorina /uduce, 0ditura (ar5san 2alau

Documents

Oana Comorasu Limbaj Si Comunicare Expresiva in Gradinita de Copii