Teme propuse pentru semestrul al II-leaClasa a 10a FR An scolar
2010-2011
Protectia consumatorului si a mediuluiTema 1 Ambalaje
recuperabile Lectia 1 : Definirea,rolul si functiile ambalajului
Lectia 2 : Clasificarea ambalajelor Lectia 3 : Caracterizarea
principalelor tipuri de ambalaje Lectia 4 :Sortarea ambalajelor pe
grupe de materiale reciclabile Lectia 5 :Calitatea
ambalajului-integritate aspect Functia de conservare si de
protectee a produselor si a calitatii; e Functia de manipulare,
depozitare, transport; Functia de promovare a marfurilor si de
informare a consumatorilor. Lectia 6 : Modalitati de manipulare a
stocurilor de ambalaje Obiective: La sfarsitul capitolului vei fi
capabil: sa prezinti rolul si functiile ambalajului; sa recunojti
tipurile de ambalaje; sa sortezi ambalajele pe grupe de materiale
reciclabile; sa verifici calitatea ambalajelor;
Lectia 11.1. Definirea, rolul si functiile ambalajelorAmbalarea
marfurilor a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa in timp, ca urmare
a tehnologiilor avansate folosite atat in productia de marfuri, cat
si in obtinerea de noi materiale pentru ambalaje, de noi tipuri de
ambalaje si metode de ambalare din ce in ce mai perfectionate, care
sa mentina calitatea produselor si a mediului inconjurator la un
nivel ridicat. De asemenea, exigentele consumatorilor fata de
ambalaj si ambalarea marfii au crescut odata cu evolutiile
inregistrate in modul de viata si de consum. Producatorii de
marfuri si de ambalaje s-au aliniat acestor exigente si chiar au
venit in lntampinarea cerintelor consumatorilor. AMBALAREA
MARFURILOREste definita, conform STAS 5845/1-1986, ca
fiind,,operatia, procedeul sau metoda prin care se asigura, cu
ajutorul ambalajului, protectia temporara a produsului,in decursul
manipularii, transportului, depozitarii, contribuind si la
inlesnirea acestora pana la consumare sau pana la expirarea
termenului de garantie.
Rolul ambalajului este acela de a proteja produsele alimentare
si ne- alimentare (mentinand integritatea si calitatea acestora),
de a inlesni operatiile de manipulare, transport, depozitare,
desfacere (permite circular:a produselor de la producator pana la
consumatorul final). Comercializarea produselor este de neconceput
in cele mai multe cazuri, fara existenta ambalajelor. Lipsa
ambalajului ar face schimbul de marhirj costisitor, ineficient si
chiar imposibil. Rolul si importanta ambalajului se reflecta in
functiile acestuia.
1. Functia de conservare siprotectie a produselor si a calitatii
acestora 2. Functia de inlesnire a manipularii, transportului,
depozitarii. 3. Functia de promovare a vanzarii marfurilor si de
informare mconsumatorilor.
Lectia 2
Clasificarea ambalajelorClasificarea ambalajelor se poate face
dupa mai multe criterii: 1. Dupa natura materialului din care sunt
obtinute: ambalaje din hartie-carton; ambalaje din sticla; 0
ambalaje din metal; ambalaje din mase plastice; ambalaje din
materiale textile; ambalaje din materiale complexe. 2. Dupa natura
produsului ambalat: ambalaje pentru produse alimentare; ambalaje
pentru produse industriale ambalaje pentru produse periculoase. 3.
Dupa tipul ambalajului: lazi; cutii; flacoane; pungi; saci; cosuri;
sacose; tavite; damigene; bidoane; butoaie; containere etc. 4. Dupa
sistemul de confectionare : ambalaje demontabile; ambalaje
pliabile. 5. Dupa gradul de rigiditate : ambalaje suple. ambalaje
semirigide rigide 6. Dupa sistemul de inchidere : ambalaje inchise
(cu capac, dop, buson etc.); ambalaje etanse. Deschise 7. Dupa
domeniul de utilizare : Ambalaje de transport Ambalaje de
prezzentare Ambalaje de desfacere 8. Dupa durata de utilizare :
Ambalaje recuperabile(reciclabile si refolosibile) Ambalaje
nerecuperabile
LECTIA 3
Caracterizarea principalelor tipuri de ambalaje1. Ambalaje din
hartie, carton (materiale celulozice) Hartia si cartonul au o serie
de proprietati care le recomanda pentru utilizarea ca ambalaje:
masa mica (lntre 0,8-1,2 g/m2 pentru hartia de ambalaj si maximum 1
g/m2 pentru cartonul ondulat); hartia pergament are permeabilitate
scazuta;
hartia si cartonul acoperite, laminate sunt rezistente la ulei,
gaze, alcool, eteri, esteri, acizi slabi, baze, bariere" la
radiatii ultraviolete, la mirosuri, vapori de apa, la aer, arome.
Ambalajele din hartie-carton se obtin din urmatoarele tipuri de
materiale de baza: hartie pentru ambalaj carton plat duplex -
minimum 2 straturi de material fibros unite prin presare in stare
umeda triplex minimum 3 straturi de material fibros unite prin
presare in stare umeda carton ondulatobtinut din 1-4 straturi
netede si 1-3 straturi ondu- late unite intre ele printrun adeziv;
se foloseste la ambalarea produ- selor ce necesita protectie contra
socurilor mecanice (sticla, ceramica, mobila etc.) 2. Ambalaje din
materiale plastice Materialele plastice sunt utilizate pe scara
larga pentru obtinerea ambalajelor, datorita urmatoarelor
proprietati: masa specifica redusa (1-1,5 g/cm3); rezistenta in
mediu umed; rezistenta la actiunea acizilor si alcaliilor;
rezistenta mecanica buna; prelucrarea usoara, obtinandu-se ambalaje
de forme si dimensiuni diferite; proprietati igienico-sanitare (nu
constituie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor).
Ambalajele din materiale plastice se gas esc in urmatoarele forme:
saci pungiambalaje flexibile obtinute din polietilena,
polipropilena, policlorura de vinil (PVC), poliamida; sunt
impermeabile si stabile dimensional. pahare, tavite, farfurii etc.
obtinute din folii rigide, care au capa- citatea de formare la
cald. 3. Ambalaje din materiale complexe se folosesc in special
pentru ambalarea bauturilor; permit ambalarea in vid, gaz inert,
ambalarea produselor supracongelate; sunt impermeabile la gaze si
vapori de apa. Ambalaje din metal Metalul este utilizat mai ales
pentru cutiile de conserve in industria alimentara (otel, aluminiu,
materiale combinate material plastic, carton, metal). Cutiile
metalice se obtin din tabla de otel acoperita cu an strat subtire
de cositor, staniu, crom, aluminiu. Se mai pot obtine si din
aluminiu, care este un material cu greutate mica, lipsit de
toxicitate, dar utilizarea lui e limitata din cauza faptului ca
este scump. Curiile metalice ofera insa avantajul rigiditatii,
evitand riscurile de spargere in timpul transportului. Cutiile mai
pot fi realizate dintr-a combinatie de materiale: carton, folie de
aluminiu, mase plastice, folosite la ambalarea produselor sub forma
de granule sau pulberi: lapte, praf, cacao, cafea instant. Pentru
ambalarea produselor alimentare sensibile, care absorb mirosul
hartiei de ambalaj sau mirosuri
din mediul exterior, de exemplu ciocolata si produsele din
ciocolata, se folosesc foliile de aluminiu, impermeabile la gaze,
lichide, razele de lumina (aluminiul este un metal maleabil,
permitand prelucrarea sa in folii foarte subtiri). 4. Ambalaje din
sticla Ambalajele din sticla: butelii, borcane, damigene,flacoane
etc., detin o pondere importanta in totalul ambalajelor, datorita.
proprietatilor sticlei: - ofera protectie buna (bariera la gaze,
vapori, lichide); - este transparenta (permite vizualizarea
produsului, fiind astfel un factor de promovare a vanzarii); - este
inerta din punct de vedere chimic fata de produsele alimentare; -
prezinta stabilitate ridicata fata de alcali, acizi (singurul acid
care o ataca este acidul fluorhidric); - nu are miros, nu modifica
gustul alimentelor (opinie favorabila din partea consumatorilor). -
poate fi colorata, protejand produsul fata de radiatiile
ultraviolete, evitandu-se astfel decolorarea produsului sau
pierderea vitaminelor; - poate fi prelucrata in forme variate; -
prezinta o buna rezistenta la presiuni interne ridicate (se
foloseste la ambalarea sampaniei); - duritate ridicata;
proprietati igienico-sanitare (este un material igienic, usor de
spalat, care suporta sterilizarea; nu constituie mediu prielnic
pentru dezvoltarea microorganismelor);material reciclabil si
economic.5. Ambalaje din lemn Lemnul se foloseste in special la
confectionarea ambalajelor de transport, datorita rezistentei la
solicitarile mecanice si la uzura. Substantele organice si
anorganice din compozitia sa chimica (rasini, substante tanante,
uleiuri eterice), influenteaza in mod pozitiv caracteristicile
organoleptice ale produselor. Exemple: - tuica invechita cel putin
1 an in butoaie de stejar are o culoare mai galbuie si,o aroma mai
pronuntata; - coniacul capata culoarea galben-aurie prin oxidarea
taninului din doagele btitoaielor. Ambalajele din lemn prezinta
insa un dezavantaj, si anume acela ca ele constituie un mediu
prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor si insectelor.
REMARCA IMPORTANTA: Opinia consumatorului fata de cutiile metalice
pentru conserve este uheori mai putin favorabila, in sensul ca
produsul capata gust de metal". De aceea, cutiile metalice.sunt
lacuite, pentru prevehirea schimbarii gustului, a decolbrarii
produsului, prevenirea reactiilor chimice intre metal si produs,
reactii care pot cauza coroziunea sau formarea de hidrogen in
interiorul cutiei (bombajul chimic).
Dezavantajele ambalajelor din sticla-fragilitatea (rezistenta
slaba la ocurile mecanice) - greutate relativ mare, ceea ce le face
dificil de manevrat si ridica cheltuielile de transport;
cercetarile au dusinsa la obtinerea unei sticle usoare, subtiri,
incasabile, rezistenta la socuri termice nu rezista la schimbari
bruste de
temperatura.
6. Ambalaje din materiale textile Sacii textili prezinta
avantaje ca: rezistenta la rupere, higroscopicitate, permeabilitate
la aer, apa, vapori, dar si dezavantaje: mediu prielnic pentru
dezvoltarea microorganismelor, nu rezista la foc, pot fi atacati de
rozatoare si insecte. Au o pondere mica in ambalarea marfurilor. 7.
Ambalaje din materiale complexe Au aparut pe piata ambalajelor in
ultimii 60 de ani. S-a constatat ca un singur tip de material nu
raspunde intotdeauna la toate cerintele unui produs sau altul. De
aceea s-a folosit tehnicaacoperirii unui material (hartie, carton,
material plastic, metal), cu doua sau trei straturi de alte
materiale, astfel incat materialul complex obtinut sa insumeze
proprietatile componentelor si astfel sa le depaseasca. Unele
dintre aceste materiale au efect de bariera" fata de vaporii de
apa, gaze, substantele volatile, radiatiile ultraviolete,
microorganisme. Exemplu: cartonul caserat cu polietilena, asociat
cu folie de aluminiu, se foloseste la confectionarea ambalajelor de
forma paralelipipedica sau tetraedrica,pentru produsele alimentare
sub forma lichida,sterlizata UHT (sistemul de ambalare Tetra Pack).
Lectura suplimentara : Exigentele cerute de protectia
consumatorilor si a mediului ambiant au determinat aparitia unor
materiale de ambalaj cu proprietati deosebite in acest sens, mai
ales in domeniul hartiei si cartoanelor. Exemple: Hartia care vine
din mare a aparut in premiera mondiala in Italia in 1992. Aceasta
hartie se obtine din alge provenite din laguna Venetiei. Biomasa de
alge recoltata in fiecare an este transformata in pudra si apoi in
hartie. Produsul se aseamana cu hartia normala si are proprietati
imbunatatite fata de aceasta si anume o mai buna rezistenta la
rupere si rigiditate crescuta. Costul obtinerii acestui tip de
hartie este mai scazut si in ciclul de fabricatie nu se foloseste
clorul. Hartia este reciclabila, fara tratamente care ar putea
vicia mediul inconjurator. Plecand exclusiv de la plante, s-a
realizat hartia de ambalaj ECO-ECO, care satisface exigentele
consumatorilor, deoarece prezint! o total! compatibilitate cu
produsul ambalat, fund in acelasi timp si biodegradabil!. Acest tip
de hartie raspunde celor mai severe cerinte ale ecologistilor.
Materialul CELMAR" a fost obtinut pornind de la materialele
utilizate in industria farmaceutica la realizarea de capsule,
bazate pe solubilitatea celulozei in apa si a completei si rapidei
sale biodegradabila in mediu. S-au realizat capsule de
detergenti-pulbere, dozati pentru o singura utilizare, care se
dizolva in apa.
CELMAR" se mai utilizeaza si pentru ambalarea hranei concentrate
pentru animale, a produselor fertilizante pentru sol etc. In
domeniul proiectarii ambalajelor se constata tendinta apropierii de
natura. Aplicand bionica (studiind tesutul celular), cercetatorii
din cadrul Centrului de Cercetare al Institutului European de
Design, au proiectat un ambalaj elastic destinat produselor pentru
ingrijirea capului (ambalaj pentru firma Schwarzkopf") capabil sa
se dilate si sa-si schimbe forma, in functie de cantitatea de
produs continut si de presiunea exercitat! in timpul utilizarii.
Elasticitatea permite ambalajului sa se adapteze cerintelor
spatiului de transport si depozitare. Golit, ambalajul se reduce la
dimensiuni foarte mici. Ambalajul este reutilizabil
Lectia 4 Sortarea ambalajelor pe grupe de materiale
reciclabileIn vederea protectiei mediului, se impune educarea
consumatorilor pentru colectarea ambalajelor nerefolosibile pe
tipuri si depunerea lor in containere special amenajate si
incurajarea consumatorilor pentru a achizitiona mai ales produse
care au ambalaje ecologice. In Germania, asociatiile pentru
apararea mediului au impus simbolul grafic denumit punctul verde"
(Der Griine Punkt), care indica reciclarea ambalajului. Atribuirea
punctului verde" se face pe baza unui contract si a participarii
fmanciare din partea utilizatorului lui. Conditia atribuirii
acestuia este caracterul reciclabil al ambalajului. Societatile
care au acceptat simbolul si nu il respecta, sunt penalizate.
Statele membre U.E. au prevazut: - promovarea ambalajelor standard
pentru a facilita reutilizarea lor. - eliminarea discriminarilor
intre ambalajele noi si cele recuperate. - fabricarea de produse
care permit utilizarea de ambalaje obtinute din materiale
reciclate. - excluderea de pe piata a ambalajelor care nu sunt
recuperabile sau reciclabile. Ambalajele prezinta o serie de
simboluri referitoare la protectia mediului inconjurator si deci a
vietii si sanatatii consumatorilor.
Lectia 5 Calitatea ambalajului - integritate, aspectCalitatea
ambalajului se reflecta in modul in care acesta isi indeplineste
functiile. Integritatea ambalajului este absolut necesara pentru
indeplinirea functiei de conservare siprotectie a produselor si a
calitatii acestora si afunctiei de inlesnire a manipularii,
transportidui, depozitarii. Pe de alta parte, aspectul ambalajului
determina functia de promovare a marfurilor si de informare a
consumatorilor, deoarece acceptarea unor produse de catre
consumatori depinde intr-o mare masura de estetica ambalajului.
Functia de conservare si protectie a produselor si a calitatii
acestora :
Aceasta fiinctie presupune protejarea produsidui fata de
factorii mediului extern (factori fizici, chimici, biologici) si
este considerata functia de baza a unui ambalaj. 1. Protectia
impotriva factorilor fizici Factorii fizici sunt: solicitarile
mecanice (trepidatiile din timpul transportului) pot comprima, tasa
produsul in ambalaj, creandu-se astfel un spatiu intre produs si
ambalaj si, ca urmare, produsul nu mai este protejat impotriva
solicitarilor mecanice ulterioare. lumina - produce decolorari si
degradari ale marfurilor. Exemple: - decolorarea produselor, care
contin coloranti naturali, sub actiunea luminii sau aparitia unor
pete si culori neuniforme; pierderea vitaminelor sub influenta
luminii si a oxigenului; - rancezirea alimentelor bogate in
grasimi, sub actiunea directa a luminii si a oxigenului. Pentru a
opri patrunderea luminii in interiorul ambalajului se foloseste
ambalajul opac, ca, de exemplu, cel obtinut din aminoplaste
(materiale plastice) pentru medicamente sau din materiale complexe
pentru lapte, sucuri. temperatura ambalajul trebuie sa protejeze
produsul de temperaturile ridicate sau scazute, sau de variatiile
de temperatura (se folosesc in acest scop ambalaje din materiale
plastice, lemn, folii de aluminiu, protectii suplimentare cu
rumegus); pentru a asigura protectia produsului, ambalajul trebuie
sa fie rezistent la temperaturi ridicate, daca produsul necesita
sterilizare, sau la tempe- raturi scazute, daca produsul este
conservat prin congelare. 2.Protectia impotriva factorilor chimici
: Ambalajul trebuie sa asigure protectia produselor fata de
diferite substante chimice, ca : hidrogen,amoniac,dioxid de
sulf,dioxid de carbon,apa,vapori. Ambalajul joaca un dublu rol: a)
de bariera la transferul de gaze din exteriorul in interiorul
ambalajului: - bariera la oxigen si vapori de apa, eliminandu-se
riscul dezvol- tarii mucegaiurilor, bacceriilor sau oxidarii
produselor; - bariera la substantele volatile din mediu (fum,
parfum) care ar putea modifica proprietatile organoleptice (gust,
miros). b) de bariera la transferul de gaze din interior spre
exterior, evitandu-se pierderea aromei produsului (de exemplu, la
cafea), deshidratarea produsului sau pierderea gazului sau
amestecului gazos introdus in ambalaj in vederea conservarii
produsului (dioxid de carbon, azot). Pe de alta parte, ambalajul
trebuie sa fie neutru fata de produs, sa nu influenteze negativ
produsul in urma unor reactii chimice. Exemplu-. reactiile chimice
dintre compusii chimici ai cutiei de conserve imperfect cositorita
si cei ai produsului ambalat due la aparitia bombajului chimic, ca
urmare a gazelor toxice care deformeaza capacul cutiei. Produsul se
degradeaza si devine impropriu pentru consum. 3. Protectia
impotriva factorilor biologici
Rolul ambalajului este de a proteja produsele fata de
microorganismele din atmosfera, fata de insecte si rozatoare,
impiedicand astfel contaminarea .or (sa asigure o etanseitate
perfecta fata de germenii microbieni). Pe de alta parte, ambalajul
impiedica contactul direct dintre produsele sterile si persoanele
care le manipuleaza. Cerintele igienico-sanitare ce trebuie
respectate la comercializarea produselor alimentare se refera si la
modul de ambalare a acestora, pentru protectia populatiei fata de
contaminarea cu germeni patogeni, evitandu-se toxiinfectiile
alimentare. Functia de manipulare, depozitare, transport Se
considera ca pe parcursul circuitului tehnic, marfurile si
ambalajele lor sunt supuse la circa 3040 operatii de manipulare si
deci unor solicitari mecanice, care le pot deteriora. Pentru a
inlesni operatiile de manipulare, depozitare, transport, ambalajele
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa faciliteze
manipularea produselor, prin forma, greutate, volum, prezenta unor
orificii care sa permita prinderea lor; - sa asigure securitatea
operatorilor si stabilitatea incarcaturii; - sa fie usor de
stivuit; - sa fie precizate conditiile in care pot fi manipulate; -
sa reziste la variatii de temperatura si umiditate in spatii
deschise; - sa fie adaptate la normele de transport; - sa prezinte
un raport optim volum-greutate; - sa poata fi adaptat la unitatile
de incarcare utilizate (palete, camioane, vagoane). Ambalajul ofera
o serie de informatii cu privire la conditiile de manipulare,
transport, depozitare, printr-o serie de simboluri. In perioada
actuala s-au rationalizat procesele de manipulare, depozitare, si
transport, prin operatiuni de paletizare, containerizare, modulare.
1. Paletizarea - permite manipularea, deplasarea, stivuirea
produselor grupate pe unitati de incarcare, folosindu-se palete si
electro- stivuitoare. 2. Containerul - este un utilaj pentru
transportul economic al marfurilor, construit din materiale
rezistente, flexi'bile, care permite plierea dupa utilizare;
asigura foarte bine integritatea si calitatea marfurilor. 3.
Modularea consta in corelarea dimensiunilor ambalajelor de
desfacere cu cele ale ambalajelor de transport general, cu ale
containerelor, . ale mijloacelor de transport si cu cele ale
spatiului de depozitare.
Functia de promovare a marfurilor si de informare a
consumatorilor :Simbol care atesta existenta produselor radioactive
Simbol care atesta existenta produselor corozive Amplasarea
ambalajului
de transport departe de surse de caldura Simbolul indica centrul
de greutate al ambalajului de transport
Aceasta functie are o importanta deosebita, deoarece acceptarea
unor produse de catre consumatori depinde intr-o mare masura de
estetica ambalajului. Pe de o parte, ambalajul informeaza
consumatorul asupra produsului,iar pe de alta parte il atrage prin
dimensiunea sa estetica. In cazul vanzarii prin autoservire de
exemplu, ambalajul inlocuieste arta vanzatorului prin contactul
direct ai cumpaxatorului cu produsul respectiv, contribuind astfel
la promovarea produselor pe piata. Pentru a-si indeplini aceasta
functie, ambalajul trebuie sa indeplineasca o serie de conditii: sa
atraga atentia cumparatorului in mod spontan, sa fie usor de
recunoscut, sa sugereze o idee precisd despre produsj ambalajul
atrage atentia cumparatorului prin modul de realizare, eticheta,
marca, design. Sa faca publicitate produsului, dar in niciun caz sa
nu induca in eroare cumparatorii; pentru aceasta, ambalajul trebuie
sa comunice clientilor caracteristicile produsului, elementele de
identificare ale produsului, conditiile de utilizare; informatiile
prezentate prin texte, etichete, pictograme, coduri ce se refera la
denumire, marca, provenienta, mod de utilizare, compozitie chimica,
toxicitate, impactul asupra mediului inconjurator, termenul de
valabilitate etc. sa puna in valoare caracteristicile esentiale ale
produsului, astfel meat consumatorii sa-1 deosebeasca cu usurinta
de produsele similare. noul ambalaj sa nu duca la sedderea
increderii clientilor jideli in calitatea produsului, sdfie
superior celui vechi. sa permita situarea produsului intr-o grupa
de produse (produse alimentare, produse cosmetice, chimice, produse
de lux etc.) Caracteristicile estetice ale ambalajului au mare
importanta,actionand asupr psihicului cumparatorului,determinand
astfel atractia fata de produs. Exemple: forma ambalajului trebuie
sa tin! seama de ambianta, locul, modul de utilizare al produselor,
caracteristicile produsului, conditiile de pastrare; ambalajul
trebuie sa se caracterizeze prin soliditate, greutate redusa,
durabilitate, functionalitate. culoarea actioneaza si ea asupra
psihicului cumparatorului, deoarece, in momentul vizualizarii
produsului, cumparatorul sesizeaza mai intai culoarea, apoi
desenul, marca. De exemplu, pentru ambalarea sampoanelor pentru
copii se folosesc diferite figurine din material plastic divers
colorate. grafica trebuie sa fie simpla, expresiva, clara,
ilustratia sa fie compatihila cu produsul ambalat, iar prin
elementele coloristice, sobrietate, stil, echilibru, sa puna in
valoare denumirea produsului si marca; sa permits o citire rapida,
corecta, facila, fara sa dea nastere la confuzii. In conditiile in
care raportul calitate-pret este egal la mai multe produse, acelea
care se diferentiaza prin
creativitatea ambalajului ies in evidenta fata de cele
concurente,fiind preferate si cumparate de consumatori.
Lectura suplimentaraIn S.U.A., Japonia, Italia, Franta, tari cu
o indelungata traditie in producerea ambalajelor, ambalajul este
considerat parte integranta a produsului de calitate superioara. In
cazul unui astfel de produs, ambalajul are o mare important!, iar
consumatorii sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru a avea un
produs de calitate. , In costul produsului ambalat, costul
ambalajului variaza de la mai putin de 5% din valoarea produsului
pana la 15%. In cazul produselor de lux, costul ambalajului se
poate ridica pan! la 30-50% din costul produsului.
Lectia 6 Modalitati de manipulare a stocurilor de ambalajeIn
cadrul unui depozit comercial se desfasoara atat activitati
principale cat si activitati secundare Activitatile principale sunt
: depozitarea, pastrarea marfurilor. primirea marfurilor; receptia
marfurilor Activitatile secundare se refera la primirea, receptia
si restituirea ambalajelor. Activitati secundare sunt: - primirea,
receptia, sortarea ambalajelor de transport de la furnizori
(containere, lazi, palete etc.); - reconditionarea si restituirea
ambalajelor de transport; -
primirea,receptia,sortarea,reconditionarea ambalajelor proprii -
Manipularea stocurilor de ambalaje se poate face manual sau
mecanic. Dotarile din cadrul unui depozit se clasifica dupa
functii, astfel: - mijloace pentru depozitare: palete, lazi,
silozuri etc. - mijloace pentru supraveghere si pastrarea
marfurilor. mijloace de ambalare, aparate de control etc. -
mijloace pentruportionare si conditionare: masini de masurat, de
taiat, echipamente de dozare etc. - mijloace pentru sortarea
marfurilor: aparate de sortat etc. - mijloace pentru transport si
ambalare\ manipulare-. palete, masini de ridicat etc. - mijloace
pentru asigurarea unor servicii de etichetare, impachetare etc. -
Mijloacele de depozitare servesc la pastrarea marfurilor. -
Mijloace principale - Mijloace secundare - rafturi - palete -
gratare - recipiente - silozuri, tancuri - lazi - Mijloacele de
manipulare si transport sunt folosite pentru manevrarea si
transportarea dintr-un loc in altul a marfurilor si ambalajelor.
Acestea detin ponderea cea mai mare in cadrul utilajelor comerciale
din depozit. Dupa modul de lucru, ele se pot clasifica astfel: - Cu
activitate intrerupta:
- pentru deplasarea pe orizontala: carucioare, lize,
electrocare, transpalete pentru deplasare pe verticala:
electrostivuitoare - pentru deplasare combinata:
electrostivuitoare, motostivuitoare - Cu activitate continua: -
transportoare cu banda - transportoare cu role - transportoare cu
leagan - pentru transportul intre etajeDictionaraerosol - dispersie
de particule solide sau lichide, foartefine, susceptibile de a
ramane un timp indelungat in suspensie,in atmosfera. bionica -
disciplina care se ocupa cu studiul proceselor biologice al
principiilor de functionare a organismelor vii, in scopul
solutionarii prin similitudine a unor probleme tehnice. poluare
-dereglarea echilibrului natural prin activitatea de productie,
comercializare utilizare a produselor $i prin crearea unor stocuri
enorme de deseuri in centrele urbane ji industriale. prom ovare de
produs -ansamblul de actiuni vizand impulsionarea desfacerii unui
produs pe piata prin publicitate, ambaiaj, marca de calitate.
publicitate -orice forma de prezentare a unei activitati
comerciale, industriale, artizanale sau liber-profesioniste, avand
ca scop promovarea vanzarii de bunuri servicii. sterilizare -
metodadeconservareaproduseloralimentare.carepresupuneprelucrareatermica
a produselor aflate in recipiente ermetice, la temperaturi de peste
100 de grade Celsius, distrugandu-se si formele de rezistenta ale
microorganismelor (sporii).
Nume________________ Clasa__________ TestI. Incercuiti varianta
corecta: 1. Clasificarea ambalajelor in recuperabile si
nerecuperabile se face dupa urmatorul criteriu: 0,5p a. tipul
ambalajului b. sistemul de inchidere c. durata de utilizare d.
domeniul de utilizare 2. Identificati tipul de ambalaj care
constituie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor:
0,5p a. ambalaje din material plastic b. ambalaje din sticla c.
ambalaje din materiale complexe d. ambalaje din lemn 3.
Identificati factorul fizic care poate influenta negativ calitatea
marfurilor: 0,5p a. apa b. lumina c. microorganisme d. vapori
4.Faptul ca noul ambalaj trebuie sa fie superior celui vechi, sa nu
duca la scaderea increderii clientilor fideli in calitatea
produsului se reflecta in urmatoarea functie a ambalajului
:0,5p
a.functia de manipulare, transport, depozitare b.functia de
promovare a marfurilor si de infor- mare a consumatorilor c.functia
de conservare si protectie a produsului d.functia sociala II.
Notati cu A sau F urmatoarele enunturi: 1. Acceptarea produselor de
catre consumatori depinde in mica masura de estetica ambalajului 2.
Ambalajele din sticla au o rezistenta ridicata la socurile
mecanice. 0,5p III. Completati spatiile libere cu termenii
potriviti: 2p Ambalajul este un ...........destinat sa cuprinda un
produs, pentru a-i asigura protectia din punct de vedere..........,
mecanic, .......... , in scopul mentinerii si ...............
acestuia, in decursul manipularii, .... depozitarii si desfacerii.
Ambalajul permite circulatia produselor de la la consumatorul IV.
Ambalajele din materiale plastice si din sticla au o pondere
ridicata printre tipurile de ambalaje: 4p 1. Prezentati
proprietatile materialelor plastice care le recomanda pentru
obtinerea ambalajelor. 2. Prezentati proprietatile sticlei, care o
recomanda pentru folosirea ca material de ambalare. 3.Argumentati
creterea ponderii ambalajelor din materiale plastice, in defavoarea
celor de sticla.
Se acorda un punct din oficiu.
Protectia consumatorului si a mediului
Tema 2 : Legislaia n domeniul proteciei mediului4.1.1.
Prevenirea deteriorrii mediului .1.2. Precauii n luarea deciziilor
4.1.3. Conservarea mediului 4.1.4. Despgubiri n caz de poluare
Lectia 1.:Obligaiile agenilor economici n raport cu protecia
mediului
Lectia 2 :Gestionarea deeurilor (laborator tehnologic) Din
ambalaje Materiale consumabile Materiale de curenie>
Mrfuri deteriorate
Lectia 3:Responsabilitile consumatorului cu privire la protecia
mediului. Adoptarea unui comportament pozitiv privind protecia
mediului Prevenirea cauzelor Semnalarea situaiilor necorespunztoare
Eliminarea atitudinii de indiferen, de neangajare n probleme de
mediu152
Obiective: La sfritul capitolului vei fi capabil:
- s identifici obligaiile agenilor economici din domeniul
comerului n raport cu protecia mediului; - s cunoati modalitile de
gestionare a deeurilor; - s manifeti un comportament pozitiv n
privina proteciei mediului prin participarea la diverse
proiecte.153
IMPORTANT: * MEDIUL reprezint ansamblul de condiii i elemente
naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele
caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate
materiile organice i anorganice, precum i : fiinele vii, sistemele
naturale n interaciune, inclusiv unele valori materiale i
spirituale, calitatea vieii i condiiile care pot influena bunstarea
i sntatea omului.SURSA: OUG nr. 195/22.12.2005 privind protecia
mediului (versiune actualizat la data de 03.12.2008)
Orice forma de dezvoltare economic a unei ri influeneaz mediul
pentru c : Sunt utilizate resurse naturale care, n urma prelucrrii
industriale, genereaz deeuri care produc poluare. De aceea,
prosperitatea economic i protecia mediului trebuie s se susin
reciproc pentru o dezvoltare durabil. Exploatarea materiilor prime
n industrie, extracia resurselor naturale, construirea oselelor sau
a depozitelor n spaii naturale,
deversarea deeurilor n albiile rurilor, precum i alte activiti
economice influeneaz direct degradarea mediului nconjurtor. In
ultimele decenii, diversificarea tehnologiilor i a materialelor
disponibile au determinat concentrarea eforturilor de gsire a unor
soluii pentru diminuarea efectelor polurii att pe plan naional, ct
i pe plan global. S-au creat comisii, organisme guvernamentale sau
nonguvernamentale cu scopul rezolvrii acestei probleme. Legislaia
romneasc n domeniul proteciei mediului stabilete principiile care
guverneaz aceast activitate i impune direciile de reglementare a
activitilor economice n vederea atingerii obiectivelor dezvoltrii
durabile (vezi Anexa 4).
Lectia 1 : Obligaiile agenilor economici n raport cu protecia
mediuluiProtecia mediului constituie o obligaie a tuturor
persoanelor fizice i yrz^z""conform prevederilor OUGnr.
195/22.12.2005. Astfel, orice firm care deruleaz activiti ce au o
influen semnificativ asupra mediului nconjurtor este obligat s-i
organizeze structuri proprii specializate n protecia mediului.
Printre obligaiile agenilor economici n raport cu protecia mediului
se numr: eliminarea din exploatare a instalaiilor ale cror emisii
depesc valorile limit stabilite prin actele de reglementare;
suportarea costurilor aferente reparrii prejudiciului i nlturarea
urmrilor produse de acesta, restabilind condiiile anterioare
producerii pagubei, conform principiului poluatorulpltete"-,
solicitarea autorizaiei din partea autoritii publice competente
pentru agricultur (n cazul agenilor economici care au drept obiect
de activitate cultivarea plantelor superioare modificate genetic);
respectarea prevederilor regulamentelor ariilor naturale protejate;
inerea unei evidene stricte a substanelor i preparatelor
periculoase i furnizarea informaiilor cerute de autoritatea
competent pentru protecia mediului; prevenirea riscurilor pe care
substanele periculoase le pot prezeni asupra sntii populaiei i
mediului i anunarea iminenei producerii unor accidente ecologice
autoritii competente pentru protecii mediului; aplicarea unor
programe de supraveghere a contaminrii radioactive mediului, care s
permit respectarea condiiilor de eliminare a acestor substane i
meninerea dozelor radioactive n limitele admise; ntreinerea de ctre
proprietarii de terenuri a perdelelor forestiere i Modul II
Proteccia consumatorului si a mediului
aliniamentelor de protecie, a spaiilor verzi, a parcurilor, a
gardurilor vii, cu scopul de a ntreine capacitatea de regenerare a
atmosferei, protecia fonic i eolian; salubrizarea terenurilor
neocupate productiv sau funcional, n special a celor aflate de-a
lungul cilor de comunicaie rutiere, feroviare i de navigaie;
protejarea florei i a faunei slbatice existente pe suprafeele de
teren aflate
n proprietatea agenilor economici, cu scopul de a menine
echilibrul ecologic i de a nu afecta mediul nconjurtor i sntatea
uman;154
ntreinerea cldirilor, a curilor, a mprejurimilor acestora, a
spaiilor verzi din curi i dintre cldiri, a arborilor decorativi,
conform planurilor de urbanism; meninerea i ameliorarea fondului
peisagistic natural i antropic al fiecrei zone i localiti; obligaia
autoritilor i a agenilor economici de a nu contribui la degradarea
mediului prin depozitri necontrolate de deeuri; manipularea,
transportarea i comercializarea ngrmintelor chimice i a produselor
de protecie a plantelor ambalate cu inscripii de identificare,
avertizare, n condiii care s nu provoace contaminarea mediului;
stocarea temporar a ngrmintelor chimice i a produselor de protecie
a plantelor numai ambalate i n locuri n care s-au prevzut toate
msurile de securitate; asigurarea dotrii (n cazul deinerii de nave,
platforme plutitoare sau de foraje marine) cu instalaii de stocare
sau de tratare a deeurilor, instalaii de epurare a apelor uzate i
racorduri de descrcare a acestora n instalaii de mal sau
plutitoare; obligaia agenilor economici de a nu polua apele de
suprafa prin splarea de produse, ambalaje; obligaia agenilor
economici de a nu depozita pe maluri, n albiile rurilor, n apele de
suprafa deeuri;
Prevenirea deteriorrii mediuluiLegea nr. 137/1995 are ca
obiectiv reglementarea proteciei mediului pe baza principiilor i
elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabil a
societii, i anume: a) principiul precauiei n luarea deciziei; b)
principiul prevenirii, reducerii i controlului integrat al polurii
prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru
activitile care pot produce poluri semnificative; c) principiul
conservrii biodiversitii i a ecosistemelor specifice cadrului
biogeografic natural; d) principiul poluatorul pltete"; e)
nlturarea cu prioritate a poluanilor care pericliteaz nemijlocit i
grav sntatea oamenilor; f) crearea sistemului naional de
monitorizare integrat a mediului; g) utilizarea durabil a
resurselor; h) meninerea, ameliorarea calitii mediului i
reconstrucia zonelor
deteriorate; i) participarea publicului la luarea deciziilor
privind mediul; j) dezvoltarea colaborrii internaionale pentru
asigurarea calitii mediului.
' Gigantul petrolier american ExxonMobil va trebui s achite o
amend de 105 milioane dolari pentru c a poluat apa potabil din New
York, prin intermediul unui aditiv de benzin, un carburant de
substituie. Un juriu federal a estimat c benzina respectiv nu era
suficient de sigur pentru a fi folosit drept carburant de
substituie benzinei tradiionale, ca urmare a problemelor poteniale
pe care le creeaz mediului. Faimoasa firm petrolier a fost
condamnat i pentru c nu a transmis niciun avertisment despre
pericolele acestui produs asupra pnzei freatice".Principiul
prevenirii deteriorrii mediului presupune att activiti de prevenire
a polurii sau a degradrii mediului, ct i activiti de limitare sau
eliminare a efectelor duntoare ale polurii, nsoite de stabilirea
responsabilitilor i a sanciunilor ce se impun.
Precauii n luarea deciziilor:>
Principiul precauiei n luarea deciziilor de ctre autoritile cu
atribuii n protecia
mediului presupune precauia ca msur de pruden, care trebuie s
caracterizeze luarea oricrei decizii n domeniul proteciei mediului,
n scopul excluderii oricror riscuridepoluare.
Conservarea mediuluiPrincipiul conservrii biodiversitii i a
ecosistemelor presupune protecia
ecosistemelor, conservarea biodiversitii, precum i utilizarea i
gospodrirea durabil a resurselor naturale ale mediului.
Despgubiri n caz de poluarePrincipiul poluatorul platesteexprima
ideea ca cel ce polueaza va suporta rigorile legii indiferent daca
este culpabil sau nu.
Lectia 2 : Gestionarea deseurilor(laborator tehnologic)
Gestionarea deseurilor are la baza cateva principii importante :
1.Principiul protectiei resurselor primare : stabileste
eficientizarea resurselor
primare,mai ales a celor neregenerabile. 2.Princiupiul
prevenirii presumute ierarhizarea activitatilor de gestionare a
deeurilor n ordinea descresctoare a importanei lor: evitarea
apariiei minimizarea cantitilor, tratarea n scopul recuperrii,
eliminarea n condiii de siguran pentru mediu; 3. Principiul
msurilor preliminare stabilete ca pentru gestionarea deeurilor s se
in seama de: stadiul dezvoltrii tehnologiilor, cerinelor de
protecia mediului, aplicarea unor msuri fezabile din punct de
vedere economic; 4. Principiul poluatorul pltete", corelat cu
principiul responsabilitii productorului" i cel al responsabilitii
utilizatorului" presupun suportarea costurilor pentru gestionarea
deeurilor de ctre generatorul acestora n scopul prevenirii i
reparrii prejudiciului asupra mediului; 5. Principiul substituiei
prevede necesitatea nlocuirii materiilor prime periculoase cu
materii prime nepericuloase; 6. Principiul integrrii presupune ca
activitile de gestionare a deeurilor s fac parte integrant din
activitile social-economice care le genereaz; 7. Principiul
proximitii presupune ca deeurile s fie tratate i eliminate ct mai
aproape de sursa de generare. Gestionarea deeurilor urmrete
urmtoarea ierarhizare (conform strategiei Uniunii Europene): -
Prevenirea apariiei - prin implementarea tehnologiilor curate" n
activitile care genereaz deeuri; - Reducerea cantitilor;
-Valorificarea prin reutilizare, reciclare material i recuperare
energetic. Prin aceast lege, operatorii economici care produc sau
comercializez produse ambalate n ambalaje reutilizabile sunt
obligai s aplice sistemul ;epozit n vederea asigurrii unui numr
optim de cicluri de utilizare a acestora. Conform HG 621/2006
(completat i modificat prin HG 1872/2006), :: ite asociaiile,
instituiile publice, fundaiile i persoanele fizice au obligaia de a
colecta selectiv deeurile din ambalaje n containere inscripionate
:orespunztor i amplasate n locuri accesibile
cetenilor. Pentru identificarea recipientelor destinate
colectrii selective se utilizeaz culori diferite 'conform Ordinului
Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 1121/5.01.2006): ALB
- pentru sticla alb VERDE - pentru sticla colorat ALBASTRU - pentru
hrtie i carton GALBEN - pentru metal i mase plastice Deeurile
provenite din materiale consumabile (pulberi, maculatur de rrotic,
ambalaje care prezint pericol de incendiu sau explozie), materiale
de curenie sau mrfuri deteriorate se colecteaz i se depun n locuri
special amenajate, n temeiul art. 19, lit. a) din Legea nr.
307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor. Principiul proteciei
resurselor primare Principiul prevenirii Principiul msurilor
preliminare Principiulpoluatorul pltete" Principiul substituiei
Principiul integrrii Principiul proximitii IMPORTANT: Deeurile din
ambalaje = totalitatea materialelor de ambalare care nu mai sunt
utilizabile. O mare parte dintre ele (sticla,plasticul cutiile
metalice) pot fi reciclate si refolosite ca materii prime i pot fi
reintroduse n circuitul economic. Gestionarea deeurilor din
ambalaje este reglementat legal prin Hotrrea de Guvern nr. 621/2005
(MO nr. 639/20.06. 2005) privind gestionarea ambalajelor i a
deeurilor din ambalaje, modificat prin HG 1872/2006 (MO nr.
15/10.01.2007). Romnii au declarat (potrivit studiului European's
attitudes towards climate change"un Eurobarometru special realizat
la iniiativa comun a Parlamentului i Comisiei Europene pentru a
analiza cum percep europenii nclzirea global) c cea mai grav
problem de mediu este nclzirea global i c deja au luat msuri pentru
protejarea mediului: reducerea consumului de energie i ap n mediul
casnic, alegerea unui mijloc de transport mai puin poluant,
colectarea selectiv i reciclarea ambalajelor.
Lectia 3 : Responsabilitatile consumatorului cu privire la
protecia mediului. Adoptarea unui comportament pozitiv privind
protecia mediuluiIn ultimii ani s-a manifestat tot mai des tendinta
consumatorilor de>
a se concentra pe problemele mediului nconjurtor. Consumatorii
verzi" sunt tot mai interesai dac alimentele ambalate n material
plastic le afecteaz sntatea, dac ambalajele sunt reciclabile i n ce
msur sunt poluante. Acetia sunt tot mai preocupai de impactul
asupra mediului al produselor sau serviciilor achiziionate. Conform
studiului GREEN BRANDS SURVEY" 2009, consumatorii cei mai interesai
n achiziionarea produselor i serviciilor verzi" sunt cei din China,
India, Brazilia (70% din consumatorii din aceste ri vor aloca
bugete mai mari pentru achiziii verzi n 2010). Interesul
consumatorilor din SUA, Marea Britanie, Frana, Germania pentru
acest tip de produse este ceva mai sczut (40%). Consumatorii din
ntreaga lume consider c o mare responsabilitate n problemele
mediului revine companiilor productoare i consider c o companie
este verde" dac reduce cantitatea de substane toxice utilizate n
procesul de fabricaie, dac recicleaz i dac folosete surse de
energie regenerabil. Msura n care consumatorii particip la protecia
i ameliorarea mediului nconjurtor (achiziionarea de produse i
servicii eco, reciclarea deeurilor) este analizat de studiul OUR
GREEN WORLD". Potrivit studiului, consumatorii din ntreaga lume
consider c cele mai grave probleme de mediu (poluarea aerului i a
apei, reciclarea deeurilor toxice i nucleare i despduririle) pot fi
rezolvate i prin implicarea lor direct, muli dintre ei declarnd c
deja au devenit mai ateni n momentul achiziionrii alimentelor sau
al automobilelor, j Printre responsabilitile consumatorului cu
privire la protecia mediului, potrivit OUG nr. 195/22.12.2005, se
numr: identificarea i prevenirea riscurilor pe care substanele i
preparatele periculoase le pot reprezenta pentru sntatea populaiei
i anunarea iminenei unor descrcri neprevzute sau accidente
autoritilor pentru protecia mediului i de aprare civil; raportarea
prompt ctre autoritatea competent a oricrei creteri semnificative a
contaminrii mediului; s nu spele obiecte, produse, ambalaje,
materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafa; s nu
deverseze n apele de suprafa, subterane i maritime ape uzate,
substane petroliere, substane periculoase; s nu arunce i s nu
depoziteze pe maluri, n albiile rurilor i n zonele de coast deeuri
de orice fel i s nu introduc n ape substane explozive, tensiune
electric, narcotice, substane periculoase;
Stiati
ca?157 I
fh
Dicionar accident ecologic
- evenimentul produs ca urmare a unor deversri/emisii
neprevzute de substane sau preparate periculoase/poluante, sub
form lichid, solid, gazoas sau sub form de vapori sau energie,
rezultate din desfurarea unor activiti antropice necontrolate/
brute, prin care se deterioreaz sau se distrug ecosistemele
naturale i antropice. arie natural protejat - zona terestr, acvatic
i/sau subteran, cu perimetru legal stabilit l avnd un regim special
de ocrotire, n care exist specii de plante l animale slbatice,
elemente i formaiuni biogeografke, peisagistice, geologice,
paleontologice, speologice sau de alt natur, cu valoare ecologic,
tiinific sau cultural deosebit. biodiversitate - variabilitatea
organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice
continentale l complexelor ecologice. deeu - orice substan,
preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaia
specific privind regimul deeurilor, pe care deintorul l arunc. deeu
reciclabil - deeu care poate constitui materie prim ntr-un proces
de producie pentru obinerea produsului iniial sau pentru alte
scopuri. echilibru ecologic -ansamblul strilor i interrelaiilor
dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigur
meninerea structurii, funcionarea i dinamica ideal a acestuia.
poluant - orice substan, preparat sub form solid, lichid, gazoas
sau sub form de vapori ori energie, radiaie electromagnetic,
ionizant, termic, fonic sau vibraii care, introdus n mediu, modific
echilibrul constituenilor acestuia i al organismelor vii i aduce
daune bunurilor materiale. poluare - introducerea direct sau
Indirect a unui poluant care poate aduce prejudicii sntii umane
i/sau calitii mediului, dauna bunurilor materiale.I. PUZZLE
Completai csuele libere cu noiunile corecte, astfel nct s obinei la
VERTICALA cuvntul care definete introducerea direct sau indirect a
unui poluant care poate aduce prejudicii sntii umane i/sau calitii
mediului, dauna bunurilor materiale".
ORIZONTAL: 1.Aria natural .......reprezint zona terestr, acvatic
i/sau subteran, cu perimetru legal stabilit i avnd un regim special
de ocrotire, n care exist specii de plante i animale slbatice,
elemente i
formaiuni biogeografice, peisagistice, geologice,
paleontologice, speologice sau de alt natur, cu valoare ecologic,
tiinific sau cultural deosebit. 2. Cumprtori verzi". 3. Culoarea
recipientului folosit pentru colectarea selectiv a deeurilor de
hrtie i carton. 4. Material destinat reciclrii. 5. Constituie o
grav problem de mediu a omenirii. 6. Culoarea recipientului folosit
pentru colectarea selectiv a deeurilor din sticl colorat. 7.Tot
ceea ce ne nconjoar.II. Realizai miniproiecte cu urmtoarele teme:
1. Colectarea selectiv a deeurilor la un hipermarket, la alegere.
2. Organizarea raionului cu produse bio" ntr-un hipermarket, la
alegere.1 2 3 4 5 6 7
