of 23 /23
Stilurile funcţionale În limba română contemporană există cinci stiluri funcţionale: STILUL ŞTIINŢIFIC; STILUL BELETRISTIC; STILUL PUBLICISTIC; STILUL OFICIAL (ADMINISTRATIV); STILUL COLOCVIAL. STILUL ŞTIINŢIFIC = se utilizează în lucrările care conţin informaţii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigaţii, cercetări, caractere tehnice etc. Comunicarea este lipsită de încărcătură afectivă; accentul cade pe comunicarea de noţiuni, cunoştinte, idei etc., astfel că funcţia limbajului este cognitivă. Cuprinde: articole ştiinţifice, lucrări, cercetări de specialitate scrise de cercetători, savanţi, persoane creditabile în domeniul ştiinţific. Caracteristici: transmite informaţii ştiinţifice, tehnice utilitare pe baza unor raţionamente logice, deductive, argumentate, aşadar are funcţie referenţială (cu accent pe conţinutul comunicat) şi metalingvistică (din cauza explicaţiilor terminologice); respectă proprietatea termenilor; foloseşte cuvinte monosemantice; cuvinte cu sens denotativ; foloseşte terminologia consacrată specialităţii; se folosesc multe neologisme; compoziţia este bine articulată, compactă, riguroasă, austeră; prin refuzul subiectivismului, nu permite dezvoltarea în interiorul lui a unor stiluri individuale;

stilurile functionale

Embed Size (px)

DESCRIPTION

1

Text of stilurile functionale

Stilurile funcionalen limba romn contemporan exist cinci stiluri funcionale:

STILUL TIINIFIC;

STILUL BELETRISTIC;

STILUL PUBLICISTIC;

STILUL OFICIAL (ADMINISTRATIV);

STILUL COLOCVIAL.

STILUL TIINIFIC = se utilizeaz n lucrrile care conin informaii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigaii, cercetri, caractere tehnice etc. Comunicarea este lipsit de ncrctur afectiv; accentul cade pe comunicarea de noiuni, cunotinte, idei etc., astfel c funcia limbajului este cognitiv.Cuprinde: articole tiinifice, lucrri, cercetri de specialitate scrise de cercettori, savani, persoane creditabile n domeniul tiinific.

Caracteristici: transmite informaii tiinifice, tehnice utilitare pe baza unor raionamente logice, deductive, argumentate, aadar are funcie referenial (cu accent pe coninutul comunicat) i metalingvistic (din cauza explicaiilor terminologice); respect proprietatea termenilor; folosete cuvinte monosemantice; cuvinte cu sens denotativ; folosete terminologia consacrat specialitii;

se folosesc multe neologisme; compoziia este bine articulat, compact, riguroas, auster; prin refuzul subiectivismului, nu permite dezvoltarea n interiorul lui a unor stiluri individuale;

discurs de tip non-ficional; obiectiv, neutru, inexpresiv, raional, univoc, concis, clar i precis;

conform relaiei E R (beneficiar)

Emitorul poate fi specializat (chimist, sociolog, psiholog, medic, critic literar)

Receptorul este de obicei specializat, dar poate fi i nespecializat. conform efectului mesajului

Acordul, fiindc autorii sunt persoane creditabile n domeniul tiinific. conform funciei mesajului (scop):

Informare, educare, divertisment, publicitar. conform ncrcturii emoionale a mesajului: critic, polemic, neutru.

Particulariti lingvistice:

a. Lexicale: terminologie de specialitate; monosemantism; neologisme; prefixoide;b. Morfologice: substantive abstracte, preferina pentru pers. a III-a; pluralul autorului;c. Sintactice: coordonarea i subordonarea;

d. Stilistice: fr figuri de stil i digresiuni.Exemplu :

Sub raportul limbii, cercetrile ntreprinse [...] au putut stabili un numr de 160 (o sut aizeci) de termeni romneti care sunt de origine geto-dac. Aceti termeni privesc o arie foarte larg, ncepnd cu corpul omenesc (buz, ceaf, grumaz, gu), cu familia (biat, copil, prunc, zestre), cu locuina (vatr, ctun), cu ndeletnicirile agricole, pstoreti, viticole i piscicole (mazre, arin; baci, mnz, strung, arc, urd, zar; butuc, curpen, strugure; balt, gard), cu mediul fizic (mgur, mal), cu flora (brad, bunget, butuc, codru, copac, curpen, mugure, strugure), cu fauna (balaur, barz, mistre, rnz, oprl, viezure), cu diferite aciuni (a rbda, a speria, a zburda) etc.

Desigur, numrul acestor termeni va spori prin cercetri ulterioare; ele ne vor arta de asemenea i alte aspecte ale motenirii lingvistice; de pe acum se consider ns c aparin acestei moteniri sufixele att de frecvente i de caracteristic romneti: - esc, - ete (omenesc, criesc, brbtete, trupete). Ni s-au pstrat de la daco-gei i cteva nume de ape: n primul rnd Dunrea, care deriv dintr-un Dunaris dacic; apoi Argeul din Argessos (la Herodot diformat: Ordessos); Brzava, al crei nume se regsete n oraul dacic Berzobis; Someul: o inscripie latin din inuturile udate de acest ru vorbete de Samus; este sigur c romanii au pstrat vechiul nume, autohton. Acelai lucru cu Oltul, Aluta n izvoarele latine, i cu Tisa.

(Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi)Caracteristici ale stilului

1. Corectitudine: din punct de vedere gramatical i lexical textul este corect alctuit.

2. Obiectivitate: coninutul textului se refer la o problem real, identificabil n lexicologie demonstrabil tiinific, care nu se modific n conformitate cu opiniile receptorului, i anume cuvintele motenite din geto-dac.

3. Accesibilitate: limbajul este accesibil specialitilor, dar i elevilor familiarizai cu terminologia.4. Proprietatea termenilor: termenii sunt folosii cu sensul propriu: ex: origine, limb, cercetri etc. 5. Sens unic (oper nchis): receceptarea textului dat se face numai n sensul indicat de autori: diversitatea cuvintelor motenite din geto-dac. STILUL BELETRISTIC (ARTISTIC)CUPRINDE: operele literare n proz, versuri i operele dramatice; tot aici pot fi incluse eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile.

CARACTERISTICI:

Libertatea pe care autorul i-o poate lua de la normele limbii literare;

Contrastul ntre sensul denotativ i sensul conotativ al cuvintelor (n special n poezie prin modul neobinuit n care poetul folosete cuvintele);

Caracterul individualizat al stilului;

Unicitatea i inovarea expresiei;

Bogie lexical din punct de vedere stilistic;

Sensuri multiple ale aceluiai cuvnt;

Comunicarea literar este unidirecional, dinspre creator nspre receptor. De aici caracterul ei puternic subiectiv;

Enunul lingvistic este n permanen subminat de ctre ficiune, prin imaginea artistic;

nglobeaz elemente din toate stilurile funcionale dar i din afara limbii literare (arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon);

Utilizeaz imagini artistice care prin for sugestiv contureaz imagini plastice n contiina cititorului;

Utilizeaz cuvinte expresive, figuri de stil, topica i punctaia pentru a releva anumite stri afective;

Se adreseaz sensibilitii i imaginaiei cititorului;

Mesajul are funcie poetic i expresiv.

CALITI GENERALE ALE STILULUI:

Claritate: exprimarea clar a gndurilor i sentimentelor

Propritetatea: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gndurilor i sentimentelor;

Corectitudine: respectarea normelor limbii n organizarea comunicrii;

Precizia: utilizarea riguroas a termenilor n organizarea enunurilor;

Puritatea: utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literar.

Exemplu :

ACTUL I, Scena 3

Chiria, Guli, arl, Safta, Ion. (Ion vine alergnd dintre culisele din dreapta. Ceilali ies din cas i se cobor n cerdac.)

GULI: Cine m cheam?... Nineaca!

SAFTA: Ce este?... Ce este?

ARL: Qui diable?... Ah, madame!...*

ION: Aud, cucoan Iaca ia

CHIRIA: Da venii azi de ma cobori de pe cal Ce, Doamne iart-m!... ai adormit cu toii?

(Ion se pune dinaintea calului i-l apuc de zbale ca s-l ie. Ceilali se adun mprejurul Chiriei.)GULI: Ba nu, nineac dar nvam Telemac* cu monsiu dascalu.[]

CHIRIA: Quel bonheur! Gugulea nineaci!... Auzi ce spune monsiu arla?... Zce c ai s vorbeti franuzte ca apa Nest-ce pas, monsieur Charles, quil parlera comme leau?

ARL: Comme?... Ah, oui, oui vous dites comme a en moldave Oui oui.

CHIRIA: Da ian s-i fac eu un examen Guli, spune nineaci, cum s cheam franuzte furculi?

GULI: Furculision.

CHIRIA: Frumos Dar friptur?

GULI: Fripturision.

CHIRIA: Prea frumos Dar nvrtita?

GULI: Invartision.

CHIRIA: Bravo Guli!... Bravo, Guguli!... (l srut.)

ARL (n parte, furios): Gogomanition, va!...

(Vasile Alecsandri, Chiria n provinie)

* Qui diable?... Ah madame! (fr.) Cine dracu?... Ah, doamn!

* ntmplrile lui Telemac, fiul lui Ulise poem epic n proz al scriitorului francez Fnelon

STILUL PUBLICISTIC = este propriu mass-mediei; este stilul prin care publicul este informat, influenat i mobilizat ntr-o anumit direcie n legtur cu evenimentele sociale i politice, economice, artistice etc. Modalitile de comunicare sunt: monologul scris (n pres i publicaii), monologul oral (la radio i televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnate scris) etc.CARACTERISTICILE STILULUI:

are funcie de mediatizare a evenimentelor; conine informaii economice, politice, sociale; folosete un lexic accesibil unor categorii de cititori de nivel intelectual mediu;

influeneaz opinia public (discurs persuasiv); n conformitate cu strategiile persuasive discursul se poate adresa raiunii sau afectivitii;

strategia persuasiv se bazeaz pe argumente:

Persuasiunea adresat raiunii aduce argumente de specialitate, de tip cauz / efect;

Persuasiunea adresat afectivitii aduce argumente de popularitate, superioritatea unor produse argumente de popularitate, superioritatea unor produse n raport cu altele similare, mrturia unor beneficiari ai produsului, tradiie, grija fa de destinatar;

dimensiunea persuasiv ine de publicitar;

exprim o atitudine;

orientat spre maxim accesibilitate, transparen, actualitate; Limbajul denotativ cu nuan conotativ; Mesajul are dou dimensiuni, afectiv i informativ; Pentru a-i ndeplini funcia mediatizant, stilul publicistic ntrebuineaz toate mijloacele de contactare emoional a publicului: expresii poetice, revelatoare, formule familiare, lexic bogat sau chiar figuri de stil (comparaii sugestive, epitete inedite, expresii i locuiuni colocviale, perifraza, intonaia exclamativ i interogaii, digresiuni, inversiuni, enumeraia i repetiia, paralelismul i antiteza);

Este foarte deschis celorlalte stiluri: aproape de stilul tiinific (prin articole de popularizare a tiinei), se apropie de asemenea, de stilul beletristic (prin foileton, reportaj, editorial, evocri) sau de stilul administrativ (comunicat de pres, mica publicitate, tiri). Se mai apropie i de exprimarea colocvial (prin interviuri, comentarii, unele articole de scandal).

Este foarte sensibil la schimbrile de expresie ale diferitelor categorii sociale, la inovaia lingvistic, deoarece textele publicistice au rolul de a reflecta realitatea imediat.

conform relaiei E R (beneficiar)

Emitorul - este nominalizat (redactorul articolului, prezentatorul Tv sau radio, lansatorul de produse etc.)Receptorul este segmentul de public-int cruia i se adreseaz E. conform efectului mesajului

Acord, identificare, persuasiv conform funciei mesajului (scop):

Informare, educare, funcie publicitar. conform ncrcturii emoionale a mesajului: neutru sau emoional.PARTICULARITI LINGVISTICE:

Stilul cel mai sensibil la inovaie;

Respect normele limbii literare;

Recurge la multe figuri de stil;

Folosete citatul din surse directe i verificabile;

Utilizeaz titluri ocante;

Formulri eliptice ca s impresioneze i s atenioneze;

Este prezent n varii proporii tonalitatea politic.

FORME ALE DISCURSULUI PUBLICISTIC: ARTICOLUL, CRONICA, REPORTAJUL, FOILETONUL, INTERVIUL, MASA ROTUND, TIREA, ANUNUL PUBLICITAR, RECLAMA etc.NOT:

1. unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic, sau tiinific.

2. coninutul reflect realitatea imediat i este completat cu mijloace extralingvistice de tipul: caricatur, fotografie, hart, schem, statistic, tabel.

exemplu:

Reporter: Indicai-ne cteva aspecte legate de nceputurile dumneavoastr literare. Ce amintiri deosebite pstrai din acei ani?

Marin Preda: Eram corector la ziarul Timpul. Scrisesem o schi intitulat Salcmul. ntr-o diminea de iunie, tatl meu s-a apucat s taie cel mai falnic salcm din grdina noastr. Acoperea cerul. Acest salcm era chiar copilria mea. Tata era crunt i ntunecat. Nu numai eu, dar nici restul familiei i nici vecinii n-au neles ce l-a mpins s fac acest lucru. i nici n-a rspuns la ntrebrile noastre nedumerite. Aceast enigm a copilriei am exprimat-o, fr s-o dezvlui, n schia mea, care a aprut n pagina a doua a ziarului. Astfel am devenit scriitor. Era n anul 1942, era rzboi, dar eu aveam douzeci de ani i triam bucuria de lumin i speran a debutului.

(Interviu cu Marin Preda, de Petru Crdu, inclus n vol. Marin Preda Creaie i moral)

STILUL OFICIAL (ADMINISTRATIV)

A. STILUL JURIDIC

CUPRINDE: domeniul legislativ (articole de lege, Constituia, Codul penal, Codul muncii), texte elaborate de organul judiciar.Caracteristici: are funcie exclusiv cognitiv;

enunuri cu form impersonal;

coninut normativ;

enunuri clare lipsite de ambiguitate;

folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definii;

folosirea clieelor formale;

respect proprietatea termenilor;

folosete terminologia consacrat specialitii;

se folosesc multe neologisme;

n raport cu realitatea mesajul este preponderent denotativ;

conform relaiei E R (beneficiar)

Emitorul - specializat ( organul legislativ)

Receptorul este de obicei specializat cel care trebuie s aplice legea. conform efectului mesajului

Acordul, fiindc autorii sunt persoane creditabile n domeniul juridic. conform funciei mesajului (scop):

Informare, educare. conform ncrcturii emoionale a mesajului: neutru, prohibitiv.

Particulariti lingvistice: Lexicale: terminologie de specialitate; monosemantism; neologisme; Morfologice: substantive abstracte, reflexivul impersonal; Sintactice: coordonarea i subordonarea; Stilistice: fr figuri de stil i digresiuni.exemplu:

Art. 1. Accesul liber i nengrdit al persoanei la orice informaie de interes public, definit astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaiilor dintre personae i autoritile publice, n conformitate cu Constituia Romniei i cu documentele internaionale ratificate de Parlamentul Romniei.

Art. 2.(b) Prin informaie de interes public se nelege orice informaie care privete activitile sau rezult din activitile unei autoriti publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaiei.

Art. 7. (1) Autoritile i instituiile publice au obligaia s raspund n scris la solicitarea informaiilor de interes public n termen de 10 zile sau, dup caz, n cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitrii, n funcie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrrilor documentare i de urgena solicitrii.

( Legea 544, privind accesul la informaiile de interes public)Caracteristici ale stilului:

1. Are formule fixe: fiecare paragraf ncepe cu numrul articolului; primul articol motiveaz legea, al doilea definete termenii, iar al treilea impune comportamentul.

2. Obiectiv i impersonal: n text nu exist mrcile autorului.3. Accesibil, clar i precis: accesibil prin termenii utilizai, clar prin structura frazei i precis pentru c numete situaia i comportamentul.4. Vocabular pronunat specializat: lege, articol, Constituie, Parlament, autoriti, instituii.5. Specific domeniul public i relaiilor oficiale n instituii: ndeplinirea sarcinilor cade n sarcina autoritilor i instituiilor publice desemnate special pentru asigurarea accesului la informaiile de interes public.6. Folosirea abloanelor: n acest context, ablonul se materializeaz n structura formal a textului, respectiv: motivaie, defenire i impunerea comportamentului. PARTICULARITI LINGVISTICE

a) Lexicale: Terminologie de specialitate: lege, Parlament, constituie, autoriti, instituii; Monosemantism: Parlament, constituie; Neologisme: acces, public, complexitae, solicitare.

b) Morfologice: Substantive abstracte: acces, public, complexitate, solicitare;c) Sintactice: Enunurile sunt de tip clieu. Primele dou sunt enuniative iar al treilea conine un imperativ semantic (au obligaia) Preponderena coordonrii i prop. principale indepedente dau textului o dimensiune informativ.d) Stilistice: Cliee: art. 1,2,7.B. STILUL ADMINISTRATIV

CUPRINDE: domeniul legislativ, administrativ, elaborate de organul judiciar

Caracteristici: are funcie exclusiv cognitiv;

enunuri cu form impersonal;

coninut normativ;

enunuri clare lipsite de ambiguitate;

folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definii;

folosirea clieelor formale;

respect proprietatea termenilor;

folosete terminologia consacrat specialitii;

are un numr mai mare de formule fixe dect stilul juridic;

obiectiv i impersonal;

accesibil, clar i precis;

modul de exprimare este formal.

conform relaiei E R (beneficiar)

Emitorul - specializat ( organul legislativ)

Receptorul este de obicei specializat cel care trebuie s aplice legea. conform efectului mesajului

Acordul, fiindc autorii sunt persoane creditabile n domeniul administrativ. conform funciei mesajului (scop):

Informare, educare. conform ncrcturii emoionale a mesajului: neutru, prohibitiv.

Particulariti lingvistice:

Lexicale: terminologie de specialitate; monosemantism; Morfologice: substantive provenite din infinitive lungi; folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; verbe la diateza reflexiv-pasiv: preferina pentru anumite verbe locuiuni i expresii; forme impersonale; expresii verbale impersonaleSintactice: verbul a trebui, verbul a putea; construcii infinitivale; fraze coordonatecoordonarea i subordonarea;Stilistice: Cliee (de ex. Formule introductive i de nchidere, formule de adresare); elipsa (verbelor copulative).STILUL COLOCVIAL = se utilizeaz n sfera relaiilor de familie, n viaa de zi cu zi.CARACTERISTICI:

Conform specificului discursului: discurs ficional / artistic, discurs nonficional / stil tiinific;

comunicarea verbal este nsoit i completat de elemente ale comunicrii nonverbale (gesturi, semne, mimic, pantomim, imitaii sonore); ea este relaxat, degajat, natural, improvizat, presrat de umor i satir;

Are o mare ncrctur afectiv;

Regulile gramaticale pot fi nclcate;

Pot fi folosite elemente de argou sau jargon;

Sunt folosite particulariti regionale sau socio-profesionale;

Conform relaiei E R (beneficiar)

Emitorul poate fi specializat sau nespecializat. Receptorul poate fi i el specializat sau nespecializat. n cadrul acestui stil relaia emitor / receptor poate fi i de rudenie.

Conform efectului mesajului

Acord

Identificare

Internalizare

Conform funciei mesajului (scop): informare, educare, divertisment, publicitar.

Conform ncrcturii emoionale a mesajului:

Emoional, persuasiv, manipulant, prohibitiv, critic, polemic.

CALITI GENERALE ALE STILULUI:

1. CLARITATE

2. PROPRIETATE

3. CORECTITUDINE

4. PRECIZIA

5. PURITATEAPARTICULARITI LINGVISTICE:

Lexicale: Argou; Jargon; Neologisme la moda; Cuvinte tipice unor graiuri;

se prefer diminutivele, hipocoristicele, augmentativele, familiarismele, termenii de argou, peiorativi, regionali, expresiile idiomatice;

sunt frecvente ticurile verbale, calambururile, imprecaiile, onomatopeele, elipsele etc.

ELEMENTELE SITUATIEI DE COMUNICAREEmitorul = sursa de informaie dintr-o situaie de comunicare;

Receptorul = beneficiarul informaiei dintr-o situaie de comunicare.

Comunicarea nseamn schimb de replici ntre E i R.

Emitorul i Receptorul i pot schimba rolul.

Mesajul = fraza care poart informaia;

Codul:

- mijloace verbale : limbi strine vorbit/ scris;

- mijloace paraverbale: intonaie, accent de insisten, ritm;

- mijloace nonverbale: gesturi, mimic, poziia corpului, alfabetul Braille, limbajul surdo-muilor.

Canalul de transmisie:

aer ( vibraiile produse de vocea cuiva determin propagarea prin aer a mesajului la urechile Receptorului )=comunicare oral;

scris = scrisoare, bilet;

electronic= telefon, fax, e-mail ( =comunicare rapid la distan ).

Referent = informaia despre ceva; despre ce este vorba n mesaj.

Context = loc, timp, vrst, sex, profesie, interlocutor;

= ceea ce interlocutorul tie se omite, fiind presupus.

Forme ale comunicrii:

a) orale: 1. Monologul 2. Dialogul

b) scrise: 1. Rezumatul 2. Povestirea scris.SCOPUL COMUNICARII1. Informativ - transmitere de informaie;

2. persuasiv convingerea receptorului : n reclame i discursuri electorale ( sunt preferate formulrile expresive i concise, jocurile de cuvinte, enunuri exclamative sau verbe la imperativ);

3. predictiv prognoza meteorologic.

Factori care intervin n procesul comunicriiKarl BhlerRoman Jakobson

Emitorexpresiv1. Emotiv (numit i interjecional)- este centrat asupra emitorului, are ca scop exprimarea atitudinii vorbitorului fa de coninutul enunului. Stratul pur emotiv al limbajului este constituit din interjecii; dincolo de emoia pur, limba posed ns i alte caracteristici formale menite s marcheze participarea afectiv a vorbitorului la enun (persoana I la pronume i verb, intonaia* interogativ/ exclamativ, lungimea sunetelor etc): Vai, ce tare plou!

Destinatar

(receptor)Interogativ

(de apel)2. Conativ (numit i persuasiv sau retoric)

- orienteaz enunul ctre destinatar (receptor). Expresia gramatical a funciei conative este marcat de pers. a II-a la pronume i verb, de vocativ la substantiv i de imperativ la verb; intonaia exclamativ/interogativ caracterizeaz i ea enunurile a cror funcie primordial este centrat asupra receptorului: Ascult-m! De ce nu m crezi?

Referent

(context)Funcia de reprezentare (relaie ntre enun i universul exterior)3. Referenial (numit i denotativ, informativ)

- este orientat spre referentul mesajului, este funcia primordial ntr-o mare parte a enunurilor, coexistnd uneori cu alte funcii; i aparin enunuri neutru-informative ca: Pisica este un animal domestic.

Cod4. Metalingvistic

- este predominant n frazele care aparin metalimbajului, deci care transmit informaii despre un anumit cod*, devenit el nsui obiect de descriere n enun; distincia care st la baza identificrii acestei funcii se face ntre limbajul obiectual (care spune ceva despre obiect, referent) i metalimbaj (care spune ceva despre limbaj); explicaiile pot privi argourile, limbajul copiilor, (in)corectitudinea unei forme gramaticale, decodificarea unui alt cod .a.: Nu se spune ei este, ei face", ci ei sunt, ei fac"; u" nseamn ho; Sgeat nainte nseamn sens unic".

Contact5. Fatic

- asigur meninerea contactului dintre vorbitor i interlocutor. Enunul poate cuprinde fraze care atrag atenia destinatarului sau confirm faptul c el rmne n continuare atent, att n comunicarea direct, ct i n cea mediat: Acum urmrii-m cu atenie!; Alo, mai eti pe fir?

Mesaj6. Poetic(numit i estetic sau literar)

- este centrat asupra mesajului, constituind funcia predominant a artei verbale. Ea nu apare izolat n text, ci se combin cu celelalte funcii, de ex. n diversele genuri poetice: poezia epic, dominat de enunuri expozitive formulate la persoana a III-a. implic o participare a funciei refereniale; poezia liric, dominat de persoana I, cuprinde enunuri n care intervine puternic funcia emotiv, iar poezia liric-adresativ, cu valori retorice, formulat la pers. a II-a (oda, epistola), implic funcia conativ.