Tulburari de Ritm Si de Conducere

7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere

http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 1/16

UNIVERSITATEA ‚‚SPIRU HARET’’

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA

PROGRAME KINETICE SPECIFICE IN PATOLOGIA

CARDIOVASCULARA

TULBURARI DE RITM SI DE CONDUCERE

1



Tulburari d ri!" #i d $%&du$r

Ritmul normal al inimii se numestre ritm sinusal. Este un ritm regulat cu frecventa

intre 60-100 batai/min, in functie de conditiile in care se afla organismul( odihna, efort,

emotii,etc).

Centrul care determina ritmul sinusal se numeste nod sinusal si se afla in atriul dret.

!cest centru are rorietatea de automatism " descarca fara incetare, e tot arcursul vietii

imulsuri electrice care sunt conduse e cai secifice la intregul muschi al inimii si comanda

contractia acestuia. #n rol imortant e acest traseu are nodul atrio-ventricular" acesta face

legatura dintre miocardul atrial si cel ventricular si are rolul de a conduce imulsurile electrice

la miocardul ventricular, care este cel mai imortant entru functia de contractie. $ot nodul

atrio-ventricular are rolul de a determina o anumita intar%iere in conducerea imulsului entru

a ermite miocardului ventricular sa se rela&e%e, sa se destinda si sa ermita alimentarea

ventriculilor cu sange care este omat aoi sre organe. 'entriculii se umlu cu sange in

diastola si omea%a sange in sistola.

a un rim de 60 batai/min inseamna ca sunt 60 de contractii (sistole) dar si 60 de

erioade de umlere (diastole). a 100 batai/ min vor fi 100 de sistole si 100 diastole, dar mai

scurte. Cresterea ritmului cardiac ermite cresterea debitului cardiac numai ana la o anumita

limita, dincolo de care diastolele devin atat de scurte incat ventriculii nu mai au tim sa se

umle si debitul cardiac va scadea.

Ritmurile raide se numesc tahicardii. Ritmurile lente se numesc bradicardii.

$ulburarile de ritm ot avea unctul de ornire la nivelul atriilor si se numesc aritmii

suraventriculare sau la nivelul ventriculilor si se numesc aritmii ventriculare.

Bradi$ardia #i&u#ala

radicardia sinusala coresunde unui ritm cardiac mai lent (sub 60 batai e minut), dar

activitatea electrica isi are originea in nodulul sino-atrial ( ritm cardiac cu morfologie

normala). *nima bate in mod normal cu o frecventa curinsa intre 60 si 100 de batai e minut

(in medie +0-0 batai e minut) , ceea ce coresunde unui ritm sinusal.

$ermenul de sinusal rovine de la nodul sino-atrial, care este stimulatorul cardiac natural,

avand rolul de a asigura un ritm cardiac normal.

2



Cau'l d bradi$ardi #i&u#ala

recvent bradicardia sinusala se intalneste la ersoanele sanatoase, in secial in randul

tinerilor, mai ales la sortivi sau in timul somnului.

#na din cau%ele cele mai frecvente de bradicardie sinusala simtomatica este boala

nodulului sinusal sau sindromul de nod sinusal bolnav.

edicamentele care ot duce la aaritia bradicardiei sinusale sunt "digitalice (digo&in),

beta-blocante, blocante de canalele de calciu, amiodarona, veraamil, arasimaticomimetice

(solutie oftalmologica cu acetilcolina), clonidina, roafenona, re%erina,etc.

#nele to&ine ot rovoca bradicardie" litiu, toluen

ieractivitate vagala (cresterea tonusului sistemului nervos arasimtatic) sau scaderea

tonusului simatic

*nfarctul miocardic acut" bradicardia sinusala este asociata unei evolutii de mai bun augur

decit tahicardia sinusala de obicei este tran%itorie si insoteste infarctul miocardic acut inferior

mai frecvent decat cel de erete anterior

radicardia ce urmea%a resuscitarii dua sto cardiac este de rognostic nefavorabil

!lte cau%e de bradicardie sunt"hiotermie (scadere a temeraturii corului sub 234 C),

hioglicemie (nivelul sca%ut al gluco%ei in sange ) ,anee de somn (afectiune a aaratului

resirator caracteri%ata rin au%e resiratorii reetate, frecvente in timul somnului),difterie

(infectie bacteriana), miocardita (inflamatia muschiului inimii) ,reumatism articular acut,

icter, hierotasemie (nivelul crescut de otasiu ) , hiertensiune intracraniana (crestere a

resiunii intracraniene), coronarografia, meningita, unele tumori cerebrale, tumori

mediastinale, hio&ia (scaderea cantitatii de o&igen) severa, hiotiroidism (deficit in hormoni

tiroidieni), deresia , etc.

Ma&i(#!ari $li&i$ al bradi$ardii #i&u#al

*n ma5oritatea ca%urilor bradicardia sinusala este asimtomatica, cu e&cetia ca%urilor in care

frecventa cardiaca este foarte redusa,sub 0-30/minut. anifestarile clinice sunt consecutive

scaderii debitului cardiac (inima nu omea%a suficient sange entru a acoeri nevoile

3



organismului).

7imtomele bradicardiei sinusale sunt urmatoarele"

7incoa (lesin) rere%inta ierderea de cunostinta temorara care conduce la ierderea

echilibrului si rabusirea corului. 7incoa aare datorita scaderii flu&ului de sange la nivelul

creierului ceea ce duce la reducerea aortului de o&igen si substante nutritive la nivelul

creierului

!meteli

Confu%ie ,scaderea caacitatii intelectuale sau dificultati de concentrare

8alitatii

9urere in iet sau angina ectorala( este e&resia unui aort insuficient de o&igen la

nivelul muschiului inimii)

9isnee (resiratie dificila)

:boseala e&cesiva

7caderea tolerantei la efort (aaritia oboselii la eforturi mici)

Dia)&%#!i$

A&ali'l d lab%ra!%r

!nali%ele de laborator ot fi de a5utor in stabilirea cau%ei bradicardiei" do%area electrolitilor in

sange (nivelul de calciu si otasiu), glicemia (nivelul gluco%ei in sange) ,testarea functiei

tiroidiene (tiro&ina si triiodotironina), do%area nivelului de medicamente si to&ice din sange.El$!r%$ardi%)ra"a

Electrocardiograma de reaus ermite detectarea bradicardiei sinusale. .

Electrocardiografic bradicardia sinusala se caracteri%ea%a rin"

- frecventa cardiaca intre 0-60 batai/minut

- unde 8 si comle&e ;R7 de morfologie normala

- fiecare comle& ;R7 este recedat de o unda 8

4



- intervalul 8-8 < 1 s

M%&i!%ri'ara H%l!r

!vand in vedere ca bradicardia oate sa nu aara in timul sitali%arii, e&ista diso%itive

EC= ortabile ce inregistrea%a traseele EC= la domiciliu. !ceste diso%itive inregistrea%a

traseele EC= tim >- ore.

S!udiil l$!r%(i'i%l%)i$

7tudiile electrofi%iologice sunt e&lorari mai comle&e. 7onde de dimensiuni foarte mici

reva%ute cu electro%i se introduc rintr-o vena (de la antebrat sau icior) si iminse ana la

nivelul inimii. 7ondele ermit masurarea timului de recuerare a nodului sino-atrial, care in

mod normal ar trebui sa fie mai mic de 1,6 secunde dua stimularea atriilor la o frecventa de

120. 9easemenea ermite masurarea timului de conducere a stimulului electric de la nodulul

sino-atrial la atrii.

T#!ul d i&$li&ar

$estul de inclinare este util entru confirmarea disfunctiei autonome (sistemului nervos

vegetativ) . $estul resuune utili%area unei surafete lane cu inclinare la +04 tim de 3

minute cu monitori%area tensiunii si frecventei cardiace. #n re%ultat o%itiv aare cand

scaderea tensiunii arteriale si frecventei cardiace roduce simtome (bradicardie cu

ameteala ,lesin). !cest test este mai utin secific decat studiile electrofi%iologice.

$ahicardia sinusala

Ta*i$ardia este o tulburare de ritm cardiac caracteri%ata rin a$$lrara ri!"ului $ardia$

&%r"al (ritm sinusal) astfel incat frecventa cardiaca deaseste 100 batai e minut. !ceasta

crestere a frecventei cardiace rareori deaseste >00 batai e minut. !ceasta definitie a

tahicardiei sinusale este valabila doar in ca%ul adultilor. a sugarii frecventa cardiaca normala

este de 110-130 de batai e minut. *nima bate in mod normal cu o frecventa curinsa intre 60

si 100 de batai e minut (in medie +0-0 batai e minut) , ceea ce coresunde unui ritm

sinusal.

5



$ermenul de sinusal rovine de la nodul sino-atrial, care este stimulatorul cardiac natural,

avand rolul de a asigura un ritm cardiac normal. ?odulul sinoatrial este un mic gru de celule

musculare e&trem de seciali%ate situate in eretele atriului dret. a nivelul sau isi au

originea imulsurile electrice care fac inima sa bata.!cest nodul descarca stimulul electric

sre atrii care se contracta determinand trecerea sangelui din atrii sre ventricule. 7emnalul

electric trece aoi rin nodulul atrioventricular care se afla in artea de 5os a eretelui

interatrial . *mulsul electric trece aoi rin fasciculul is si reteaua 8ur@in5e determinand

contractia ventriculelor si trecerea sangelui din ventricule sre aorta si artera ulmonara.

$ahicardia sinusala are un debut si un sfarsit rogresiv.

Cau'

$ahicardia sinusala nu este o aritmie rimara (fara nici o cau%a) ,ci aare intotdeauna ca

rasuns fi%iologic al cordului la diferiti factori"

iertiroidismul aare cand glanda tiroida roduce hormon tiroidian in e&ces.

ormonul tiroidian influentea%a rata batailor cardiace, astfel in ca% de hiertirodism

aare tahicardie.

eocromocitom este o tumora de%voltata in glanda medulosurarenala care secreta

catecolamine (andrenalina, noradrenalina) resonsabile de hiertensiune arteriala

severa si de tulburari ale ritmului cardiac (tahicardie).

Embolie ulmonara este obstructia brusca a uneia dintre ramurile arterei ulmonare.

*nfarct miocardic (moartea muschiului inimii rin blocarea brusca a arterei coronare).

oli valvulare cardiace.

alformatii cardiace congenitale.

oli ulmonare cronice.

iocardita (inflamatia muschiului inimii).

E&cesul de alcool, tutun si cafea.

9roguri stimulente cum ar fi cocaina, ecstasA si amfetaminele.

6

http://www.i-medic.ro/tutun-alcool-droguri/alcool

http://www.i-medic.ro/tutun-alcool-droguri/tutun


http://www.i-medic.ro/tutun-alcool-droguri/droguri


http://www.i-medic.ro/tutun-alcool-droguri/droguri

http://www.i-medic.ro/tutun-alcool-droguri/alcool



ebra rere%inta temeratura cororala mai mare de 2+C.: stare febrila este insotita

adesea de cresterea frecventei cardiace.

emoragie, anemie (diminuarea cantitatii de hemoglobina functionala circulanta totala

), soc (stare clinica e&trema, caracteri%ata rin scaderea flu&ului de sange o&igenat

necesar functionarii organelor vitale determinat de diferite afectiuni acute sau raniri

imortante) - in aceste ca%uri tahicardia aare ca mecanism comensator rin care

organismul incearca sa mentina un flu& sanguin otim

*nsuficienta ventriculara stanga (incaacitatea ventriculului stang de a-si indelini

functia de omare a sangelui in aorta)

?evro%a cardiaca este o tulburare sihica care se manifesta rintr-un comle& de

tulburari cardiace subiective" alitatii, dureri recordiale, recum si resiratie

suerficiala, intretaiata de oftat, sen%atie de oboseala si disnee (lisa de aer), balonari

abdominale si constiatie.

!n&ietate (teama).

7tres emotional.

9eshidratare.

9urere.

io&emia (nivelurile sca%ute de o&igen).

Efortul fi%ic intens.

Cresterea tonusului simatic sau scaderea tonusului vagal (arasimatic).

edicamente cum ar fi atroina, vasodilatatoare (medicament care creste calibrul

vaselor rin intinderea fibrelor lor musculare), neuroletice (medicamente utili%ate in

tratamentul siho%elor), antideresive, hormoni tiroidieni.

Si"+!%"

$ahicardia sinusala de obicei nu determina aaritia simtomelor, cu toate acestea acientii ot

acu%a alitatii.

7

http://www.i-medic.ro/simptome/febra


http://www.i-medic.ro/simptome/palpitatii



http://www.i-medic.ro/simptome/respiratie-superficiala


http://www.i-medic.ro/simptome/oboseala


http://www.i-medic.ro/simptome/constipatie

http://www.i-medic.ro/simptome/durere







http://www.i-medic.ro/simptome/constipatie




Pal+i!a!iil rere%inta o sen%atie de batai ale inimii mult mai raide decat de obicei.8ersoana

simte modificari ale ritmului cardiac. 8alitatiile ot fi crea sen%atia de disconfort,

indiso%itie si an&ietate (teama) la unele ersoane. Cu cat tahicardia este mai grava, cu atat si

simtomele sunt mai severe.Cand inima bate rea reede, camerele inferioare ale inimii

(ventriculii) nu au suficient tim sa se umle cu sange si, ca urmare, nu ot oma suficient

sange catre organele corului ducand la aaritia simtomelor de debit cardiac

sca%ut" slabiciune, oboseala, confu%ie, dureri in iet, sen%atia de lisa de aer, cefalee (dureri

de ca), ameteala sau sincoa (lesin).

9*!=?:7$*C"

E&amenul clinic

E&aminarea ulsului se reali%ea%a rin comrimarea cu trei degete (inde&, medius si

inelar) a arterei radiale in santul radial. recventa se arecia%a numarand ulsatiile tim de un

minut.E&aminarea ulsului une in evidenta o frecventa de este 100 batai e minut

(tahicardie). !scultatia cordului (cu a5utorul stetoscoului) ermite masurarea frecventei

cardiace, %gomotele cardiace sunt regulate, bine batute, concordante cu ulsul.

C%"+r#ia #i&u#ului $ar%!idia&

Comresia sinusului carotidian roduce de obicei o usoara rarire, urmata de o revenire

gradata la frecventa anterioara. !cest fat vine in contrast cu rasunsul tahicardiei aro&istice

suraventriculare la aceeasi manevra, care roduce o usoara rarire si o orire brusca a

tahicardiei. !ceasta manevra trebuie efectuata doar de catre un medic. ?u se face comresia

sinusului carotidian la ersoanele cu sufluri e carotide.

El$!r%$ardi%)ra"a

Electrocardiograma este o inregistrare a actrivitatii electrice a inimii. Electrocardiograma este

un traseu al imulsurilor electrice ale inimii inregistrat cu mici electro%i ce se fi&ea%a e iet

si se conectea%a la un electrocardiograf. Caracteristicile tahicardiei sinusale e

electrocardiograma sunt"

• comle&ele ;R7 au asect normal, sunt recedate de unde 8 sinusale• intervalul 8; (8R) este in limite normale

8

http://www.i-medic.ro/simptome/slabiciune

http://www.i-medic.ro/simptome/confuzie

http://www.i-medic.ro/simptome/sincopa

http://www.i-medic.ro/simptome/slabiciune

http://www.i-medic.ro/simptome/confuzie

http://www.i-medic.ro/simptome/sincopa



• frecventa cardiaca este intre 100->00 batai e minut

M%&i!%ri'ara H%l!r

Electrocardiograma standard oate sa nu detecte%e tahicardia sinusala deoarece nu a aarut inmomentul efectuarii electrocardiogramei. onitori%area olter este o inregistrare continua a

traseului EC= tim de >- de ore. 8entru stabilirea cau%ei tahicardiei sinusale ot fi

necesare si alte teste cum ar fi" cele de sange entru verificarea hormonilor tiroidieni,

en%imelor miocardice, ga%elor arteriale , ecocardiografia entru identificarea anomaliilor

valvulelor inimii sau coronarografia entru afectiuni ale vaselor inimii, etc.

#n rocent semnificativ al subiecBilor cu cardioatie ischemic Di indicaBie de includere n

rograme de recuerare fi%ic re%int Di tulburri de ritm suraventriculare sau, ndeosebi,

ventriculare. !cest rocent crescut al bolnavilor oblig, din raBiuni ractice,

economice Di financiare, ca aceDti bolnavi s deun un efort fi%ic semnificativ n timul

activitBii cotidiene, indiferent dac este vorba de subiecBi ce desfDoar activitate rofesional

sau de ensionari de vFrst sau de boal studiile efectuate du un accident coronarian acut au

dovedit c severitatea tulburrilor de ritm, otenBialul letal, este direct roorBional cu doi

factori/ severitatea ischemiei miocardice Di disfuncBia ventricular stFng.

PROGAM DE KINETOTERAPIE IN TULBURARILE DE RITM CARDIAC

:biectivele rogramului sunt"

- reducerea travaliului cardiac entru un nivel dat de efort, rin ameliorarea utili%arii eriferice a :>

- cresterea caacitatii de efort ma&imal (':>&) rin aceeasi ameliorare a utili%arii

eriferice a :>

- ameliorarea erformantei cardiace ma&ime areciate rin debitul cardiac ma&imal(otionala)

- de%voltarea circulatiei coronariene colaterale

- obtinerea unor efecte sihologice favorabile, care sa contribuie la recastigarea

increderii in sine, alungarea ingri5orarii si an&ietatii legate de reluarea activitatii

rofesionale si de re%olvarea roblemelor comle&e ale vietii.

:rice sedinta de antrenament fi%ic a bolnavului cardiac este alcatuita din 2 arti distincte.

9



*ncal%irea G e&ercitii fi%ice regatitoare entru antrenamentul roriu-%is, inclu%and

regatirea musculaturii care va fi antrenata (membre suerioare, membre inferoare) si

regatirea aaratului cardiovascular. E&ercitiile fi%ice nu trebuie sa determine in

general o frecventa cardiaca care si deaseasca cu este >0 batai/ min. frecventa

cardiaca de ba%a si in orice ca% frecventa obtinuta in timul incal%irii nu trebuie sa

deaseasca 100 G 110 batai/ min.

!ntrenamentul roriu-%is G cu durata variabila, in care bolnavul restea%a efort de

anduranta. *ntensitatea este deendenta de varsta bolnavului, de starea functionala a aaratului

cardio-vascular, de asectul activitatii fi%ice anterioare a bolnavului. Este fa%a roriu-%isa a

recuerarii, in care se obtine cresterea nivelului de efort fi%ic e care il oate resta bolnavul.

!ntrenamentul se incheie intr-o erioada de revenire, in care bolnavul efectuea%a din

nou e&ercitii fi%ice (diferite sau nu de cele din fa%a de incal%ire) si in care aaratul

cardiovascular revine tretat la starea de reaus. 9urata acestui stadiu este in general tot de 3

G 10 minute.

:tional dar nu de la inceut, in fa%a a **-a a recuerarii si in secial la limita de

trecere sre fa%a a ***-a, se oate adauga un nou ciclu de antrenament, constand din 5ocurile

recreative, care nu vor mai asigura bolnavului o frecventa cardiaca egala cu cea din timul

antrenamentului roriu-%is dar care vin sa mentina sau chiar sa creasca sulimentar

caacitatea de efort a bolnavului, obtinuta rin antrenament.

#rmarirea antrenamentului se face ca si in ca%ul efortului la domiciliu, rin doi

arametri de ba%a. 8rimul dintre acestia este C de antrenament, care nu trebuie sa deaseasca

dar nu trebuie sa fie nici mult inferioara C restabilite. Cel de-al doilea element, tot mai mult

utili%at este scala de autoareciere a intensitatii efortului. !ceasta scala, imartita in >0 degrade de erceere a efortului, trebuie arcursa ana insre treata 1> G 1, deoarece este

aceasta limita de efort erceut ca oarecum greu, efortul se desfasoara de cele mai multe ori in

anaerobio%a, devenind daunator entru acient.

!cestor doua elemente li se oate adauga controlul $!, indeosebi entru bolnavii cu

diverse grade de insuficienta ventriculara stanga. !re scoul de a deista recoce scaderea

debitului sistolic si de a evita consecintele antrenamentului in conditiile cresterii sta%ei

10



ulmonare a bolnavului. 7e evita, in lus, aaritia unor accidente cum ar fi sincoa, rin

scaderea brutala a debitului cardiac de efort.

!ctualmente monitori%area EH= nu mai este necesara decat la un rocent redus al

bolnavilor, deoarece la e&ternarea din sital se efectuea%a monitori%area ambulatorie a EH=

e o erioada de 1> G 1 ore. olnavii care in cursul acestei monitori%ari de%volta ischemie

severa sau tulburari de ritm, otential ericuloase entru viata, sunt deistati si e&clusi de la

antrenamentul fi%ic (temorar ana dua revasculari%area miocardica). Restul bolnavilor nu

necesita de obicei monitori%area EH=. $otusi, si la aceasta categorie de subiecti, la care

monitori%area ambulatorie nu oate fi efectuata de rutina, monitori%area EH= in timul

antrenamentului se imune in cateva situatii"

- rasuns hiotensor la efort (scaderea $!7 I >0 mmg in timul efortului)

- tulburari de ritm severe, induse de effort sau re%ente in reaus

- ischemie severa indusa de efort (7$ subdenivelat I > mm sau angina sub 3 E$s)

- caacitatea functonala sca%uta (sub 3 E$s)

- orire cardiaca in fa%a acuta a *!

- disfunctie '7 severa

- imosibiliatea monitori%arii (determinarii) de catre bolnav a C in cursul efortului.

!ro&imativ 13b G >3J dintre bolnavii care sunt suusi rogramelor de antrenament

fi%ic, necesita monitori%area EH= e arcursul acestora. *n unele ca%uri, EH= este

necesar numai la rimele antrenamente iar ulterior, daca evolutia este favorabila se

oate renunta la monitori%are.

Metodologia antrenamentului

Clasic, se considera ca efectul antrenamentului continuu este cel mai bun, 5ustificandu-

se rin aceea ca odata atinsa starea de steadA-state, aceasta trebuie mentinuta e arcursul

intregului antrenament. :rirea antrenamentului, chiar entru o erioada scurta, face ca la

reluarea lui mecanismele eriferice de adatare la efort, sa nu mai fie use atat de raid in

11



functiune, reali%andu-se e de o arte o solicitare sulimentara a cordului iar e de alta arte,

consecutiv acestei solicitari, sa creasca riscul aaritiei unor comlicatii cum ar fi angorul,

disneea sau tulburarile de ritm.

7-a aratat insa, relativ recent, ca intervalele de odihna de 1 G > minute, nu fac sa

disara mecanismele eriferice de adatare la efort, care ot fi reuse raid in functie. !stfel,

riscul antrenamentelor cu intervale nu este mai mare sau este negli5abil, bineinteles atunci

cand au%ele dintre reri%ele de efort nu deasesc 1 G > minute. !tunci cand ele ating 2 G

minute insa, cele afirmate anterior sunt valabile si e&ista riscul aaritiei unor comlicatii la

reluarea antrenamentului. *n schimb, intercalarea inor au%e de efort scade semnificativ

oboseala musculara si creste aderenta bolnavului la antrenament. 9e asemenea, face sa

disara teama bolnavului de eventualele comlicatii, teama derivata din aaritia sen%atiei de

eui%are, atat de frecventa in ca%ul efortului continuu.

*n lus, antrenamentul ce intervale a devenit o necesitate din momentul in care s-a

constata ca folosirea unui anumit ti de antrenament oboseste bolnavul, rin monotonie, face

sa scada interesul si aderenta acestuia la antrenament, ca si starea de bine e care acesta

trebuie sa o roduca bolnavului.

!. E&ercitii analitice libere

a inceut, se efectuea%a e&ercitii analitice ale tuturor e&tremitatilor, cu scoul de a

de%volta in rimul rand mobilitatea articulara. 7e introduc aoi tretat e&ercitii entru

de%voltarea fortei tuturor gruelor musculare ale membrelor si trunchiului, folosindu-se

gantere a caror greutate creste rograsiv de la 0,3 @g la > G 2 @g.

9atele fi%iologice arata ca, dua un reaus sever la at, musculatura scheletica iarde

in 1 %ile >0J din forta ma&ima iar muschiul imibili%at in aarat gisat ierde intr-o

satamana 20J din forta ma&ima.

8ierderea oate fi revenita destul de usor, daca se evita reausul comlet. : singura

contractie musculara de cateva secunde, cu intensitate de 1/3 din forta ma&ima este suficienta

entru a reveni hiotrofia. Contractiile cu intensitate de minim 1/2 din forta ma&ima si o

durata de 6 secunde duc la marirea fortei musculare.

12



$onifierea musculara se oate face in modul cel mai eficient rin contractii

KintermediareL. !cestea din urma sunt contractii musculare relungite, cu intensitate usor

variabila, reali%ate rin delasari lente ale segmentelor.

entinerea indelungata atensiunii in muschi este factorul care stinulea%a cal mai mult

de%voltarea fortei. Re%ultate otime se obtin cu o intensitate a contractiei de minim +3J din

forta ma&ima si o durata de 6 G 1> secunde.

Evident, la bolnavii cu infarct miocardic sunt contraindicate contractiile cu o

intensitate atat de mare dar s-a demonstrat ca intensitati cu mult mai mici, ot duce si ele la

de%voltarea fortei musculare.

Este imortant ca e&ecutarea diferitelor e&ercitii si indeosebi a celor entru

de%voltarea fortei sa fie corelate cu resiratia, evitandu-se blocarea acesteia.

locarea resiratiei in insir, entru ca membrele suerioare sau inferioare care

e&ecuta un efort sa ia unct fi& e torace sau e ba%in, duce la cresterea resiunii

intretoracice, care este daunatoare bolnavilor cu C*. 8resiunii intratoracice, de este 0 mmg

blochea%a circulatia de intoarcere rin vena cava suerioara si stan5enesc circulatia de

intoarcere rin vena cava inferioara. 9aca e&ercitarea resiunii se relungeste este > G

secunde, survine o scadere a volumului sistolic, scaderea debitului cardiac si micsorarea

saturatiei de :> a sangelui arterial, fenomen foarte grav entru cordul ischemic. a%a

ostresorica este si ea foarte ericuloasa. Reintoarcerea brusca a sangelui in cordul dret

face sa creasca intens volumul sistolic, debitul cardiac si tensiunea arteriala.

!legerea e&ercitiilor de gimnastica medicala trebuie sa tina seama de regatirea

bolnavului entru efortul rofesional, recum si de re%enta eventuala a altor afectiuni

asociate (artro%e, sondilo%a etc) si sa fie diri5ata catre influentarea favorabila a acestora.

!laturi de de%voltarea fortei musculare este necesar sa se antrene%e si re%istenta

musculara locala, indeosebi a gruelor musculare care vor fi mult solicitate in efortul

rofesional al unore dintre bolnavi, rin contractii musculare reetate tim indelungat.

!ntrenarea re%istentei locale se oate face rin contractii musculare dinamice ritmice, cu

intensitate moderata si numar mare de reetari, >0 G 30 G 100 de reetari consecutive.

13



!ntrenarea re%istentei gruelor musculare care vor fi solicitate in efortul rofesional

au dret re%ultat imbunatatirea randamentului motric la acest nivel, recum si cresterea

coeficientului de utili%are a :> in musculatura resectiva. !cest ultim fenomen face ca

activitatea muschiului antrenat sa solicite un debit circulator moderat, economic, reali%andu-

se astfel crutarea cordului.

E&ercitiile solicita cordul intr-o masura moderata, C a5ungand ana la 100 G 110

batai/ minut. !ceasta solicitare trebuie sa fie rogresiva, atingand valoarea ma&ima in

mi5locul rogramului. 9urata antrenamentului este de aro&imativ >0 de minute, rere%entand

i *ncal%ire entru antrenamentul de re%istenta. Este reconamdabil ca rogramul de e&ercitii sa

fie e&ecutat %ilnic.

. !ntrenamentul de re%istenta

Consta din e&ercitii care sa reali%e%e o solicitare relativ consistenta si de durata relativ

lunga a cordului. !ceasta se oate obtine rin eforturi e&ecutate cu grue musculare mari (de

e&emlu cu membrele inferioare) mentinute tim de minim 2 minute. 8ersoanele sanatoase

ot sa mentina tim de o ora eforturi echivalente cu 30J din caacitatea ma&ima aeroba a lor.

!stfel de eforturi roduc o crestere a C ana la 1>0 G 120 batai/ minut (variatii in functie de

varsta) si nu duc la cresterea lactacidemiei.

Este recomandabil ca, in rimele 2 G satamani ale erioadei de convalescenta,

intensitatea antrenamentului de re%istenta sa nu deaseasca in momentul de varf C de 1>0

batai/ min. 9e asemenea trebuie subliniat ca oate fi solicitat astfel de efort numai daca nu

aar semne clinice, electrocardiografice sau hemodinamice de intoleranta.

9aca evolutia bolnavului este buna in decursul unui antrenament de 2 G satamani in

erioada de convalescenta, el oate fi suus, la sfarsitul acestui interval, unui test

electrocardiografic de toleranta la efort. E&ertii :7 recomanda ca, in ca%ul in care nu aar

semne clinice, electrocardiografice sau hemodinamice de intoleranta, efortul la testare sa fie

imins ana la urmatoarele limite, in functie de varsta"

- >0 G >M ani - 1+0 C/ min

- 20 G 2M ani - 160 C/ min

14



- 0 G M ani - 130 C/ min

- 30 G 3M ani - 10 C/ min

- 60 si este - 120 c/ min

!ceasta limita trbuie sa fie mai cabarata la sedentarii care nu au fost obisnuiti de multi

ani cu eforturile fi%ice.

C ma&ima la care nu au aarut semne de intoleranta este considerata ca KC ma&ima

tolerataL. *n rogramul de antrenament entru re%istenta se folosesc eforturi care sa ridice C

medie la +0J din cea totala iar in momentele de varf la 3J din aceasta. 7re e&emlu, un

acient intre 30 G 3M ani oate fi solicitat in cadrul rogramului de 20 G 3 minute ana la o

C medie de 100/ min. iar in momentele de varf care ot avea o durata de 10 G 20 min., el

oate fi solicitat ana la 1>0/ min., daca a tolerat la testare C ma&ima de 10 / min.,

recomandata de :7. recventa sedintelor de antrenament entru re%istenta trebuie sa fie de

cel utin 2/ satamana.

!ntrenamentul de re%istenta se reali%ea%a cu a5utorul unor e&ercitii care anga5ea%a

grue musculare mari" alergarea e loc, urcat e scarita, bicicleta ergometrica sau de e&terioar.

7olicitarea cordului trebuie sa cresca tretat, e masura adatarii lui.

C. 8limbarile

8limbarile in aer liber, de referat in arcuri sau %one linistite, trebuie sa intre in

rogramul de miscare al oamenilor alaturi de gimnastica si antrenament de re%istenta. Este

recomandabil ca ele sa se e&ecute de 2 G 3 ori/ satamana (de regula in %ilele in care nu se

face antrenament de re%istenta), cu o durata de 60 G 1>0 de minute. *n cadrul lor se fac reri%ede accelerare a ritmului, resectand do%area individuala, in functie de C tolerata de fiecare

bolnav.

C. !ctivitatile %ilnice curente

8entru do%area efortului in cadrul activitatilor %ilnice curente ale bolnavului in

erioada de convalescenta, criteriul de orientare este de asemenea C tolerata de bolnav fara

15



modificari clinice sau EH=, sihologice. 9o%area efortului se face dua modalitatea utili%ata

si la antrenamentul de re%istenta.

8entru orientarea asura gradului de solicitare a intregului organism in diferite

activitati, se foloseste arecierea cheltuielii de energie caracteristica fiecareia.

16

Documents

Tulburari de Ritm Si de Conducere