Download pdf - Curs 5_evaluarea Performantei de Mediu

59

EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU Scopul final al introducerii unui SMM este imbunatatirea performantei sale de mediu. In

acest context este necesar sa existe instrumente clare care sa poata verifica performantele realizate si sa contribuie la corectarea SMM astfel incat sa asigure o imbunatatire continua a performantelor de mediu. Judecand prin prisma teoriei sistemelor de reglare automata, relatia SMM - performanta de mediu - instrumente de evaluare a performantei, se poate reprezenta grafic ca o bucla de reglaj cu reactie inversa, unde reactia inversa o reprezinta instrumentele de evaluare a performantei de mediu.

Printre instrumentele ce permit o verificare a performantei de mediu amintim urmatoarele metode si procedee:

♦ evaluarea performantei de mediu ( EPM ); ♦ auditul de mediu; ♦ evaluarea ciclului de viata ( ECV ); ♦ reviziile de mediu. In prezentul capitol ne vom ocupa de o metoda de verificare a performantei de mediu

numita prescurtat E.P.M. (evaluarea performantei de mediu). E.P.M. este un proces de management intern si un instrument destinat sa furnizeze conducerii informatii sigure si verificabile, pe o baza continua, pentru a determina daca performanta de mediu a organizatiei respecta criteriile stabilite de conducerea organizatiei. Am subliniat cuvintele ,,pe o baza continua“ deoarece vom vedea ca sunt si instrumente de evaluare a performantei cu caracter periodic, discontinuu.

E.P.M. poate fi folosit ca ajutor pentru: ◊ identificarea aspectelor de mediu importante; ◊ fixarea criteriilor de performanta interna; ◊ evaluarea performantelor realizate comparativ cu criteriile de performanta stabilite.

Cum am mai aratat, alaturi de E.P.M. exista si alte instrumente de evaluare a performantei de mediu (audit, E.C.V. , reviziile de mediu). E.P.M. este un instrument continuu de evaluare spre deosebire de audit care se realizeaza periodic. E.P.M. pune accent pe evaluarea performnatelor organizatiei, in timp ce E.C.V. pune accent pe evaluarea aspectelor de mediu si a impactului potential asociat produselor si serviciilor unei organizatii.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

http://www.pdffactory.com


60

Definitii specifice pentru E.P.M. Termenii folositi in continuare au aceeasi semnificatie cu cei utilizati pana in prezent, dar

apar si unii termeni specifici noi cum ar fi: • indicator al starii mediului (I.S.M.)-Expresie specifica ce asigura informatii despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale ale mediului. Nota - “Regional” se poate referi la un stat, provincie sau grup de state din cadrul unei tari sau se poate referi la un grup de tari sau un continent, in functie de scara fenomenelor de mediu pe care organizatia le alege. • criteriu de performanta de mediu Obiectiv, tinta sau alt parametru al performantei de mediu fixat de conducerea organizatiei si folosit in scopul evaluarii performantei de mediu. • evaluarea performantei de mediu (E.P.M.) Proces care usureaza deciziile conducerii legate de pereformanta de mediu a unei organizatii prin alegerea indicatorilor, strangerea si analizarea datelor, evaluarea informatiilor in functie de criteriile de performanta de mediu, precum si raportarea, comunicarea, revizuirea si imbunatatirea continua a acestui proces. • indicatorul performantei de mediu (I.P.M.) Expresie specifica ce furnizeaza informatii despre performanta de mediu a organizatiei. Note: 1. Un I.P.M. care furnizeaza informatii despre performanta de mediu ale operatiilor unei organizatii se numeste indicator de performanta operational. 2. Un I.P.M. care furnizeaza informatii despre eforturile conducerii de a influenta performanta de mediu a unei organizatii se numeste indicator de performanta a conducerii. Etapele procesului de evaluare a performantelor de mediu E.P.M. este un poces de management intern care se bazeaza pe folosirea indicatorilor si

pe compararea performantei trecute si prezente a organizatiei cu criteriile sale de performanta de mediu. In acceptiunea standardului ISO 14031, procesul de evaluare a performantelor de mediu urmeaza un model de management ce poate fi prezentat sintetic prin: ,,Planifica - Realizeaza (efectueaza) - Verifica si actioneaza”.

Comparativ cu cele cinci principii ale S.M.M. regasim principiul 2 -planificarea, principiul 3 - implementarea (realizarea), principiul 4 -evaluarea si masurarea, respectiv 5 - analiza si imbunatatire continua, care se regasesc in etapa ,,verifica si actioneaza“.

Detaliat, etapele procesului de evaluare a performantei de mediu sunt: ♦ PLANIFICA a) planificarea E.P.M. b) alegerea indicatorilor E.P.M. (Procesul de alegere al indicatorilor se poate referi atat la indicatorii existenti cat si la dezvoltarea unor indicatori noi); ♦ REALIZEAZA (EFECTUEAZA) c) utilizarea datelor si informatiilor, care include:

1. colectarea datelor relevante pentru indicatorii alesi;




61

2. analizarea si transformarea datelor in informatii care sa descrie performanta demediu a organizatiei;

3. evaluarea informatiilor care descriu performanta de mediu a organizatiei in comparatie cu criteriile de performanta de mediu ale organizatiei; 4. raportarea si comunicarea informatiilor care descriu performanta de mediu a organizatiei.

♦ VERIFICA SI ACTIONEAZA d) revizuirea si imbunatatirea E.P.M. Schematic, aceste etape pot fi prezentate astfel :

In continuare vom utiliza doua categorii de indicatori pentru E.P.M.: ◊ Indicatori de performanta de mediu ( I.P.M. ) ◊ Indicatori de stare a mediului ( I.S.M.)

Indicatorii de performanta de mediu la randul lor pot fi: • Indicatori de performanta a conducerii ( I.P.C.) • Indicatori de performanta operationali ( I.P.O.)

La nivelulunei organizatii exista o legatura stransa intre deciziile si actiunile conducerii, performanta operatiunilor sale si starea mediului.

Acest fapt se reflecta si in fluxurile informationale sau materiale in centrul carora se afla o anumita organizatie :




62

Angajamentul conducerii pentru implementarea E.P.M. este esential. E.P.M. trebuie

adaptata marimii, localizarii, tipului, necesitatilor si prioritatilor organizatiei. De asemenea E.P.M. trebuie sa fie eficient din punct de vedere al costurilor si sa faca parte firesc din functiile si activitatile obisnuite ale organizatiei.

Informatiile furnizate prin sistemul de E.P.M. ajuta o organizatie sa: • determine toate actiunile necesare pentru a se conforma criteriilor sale de performanta de mediu; • identifice aspectele importante de mediu; • identifice ocaziile favorabile pentru un mai bun management al aspectelor sale de mediu (de exemplu prevenirea poluarii); • identifice directiile in performanta sa de mediu; • creasca eficienta si eficacitatea organizatiei; • identifice ocaziile favorabile strategice.

Totodata raportarea si comunicarea interna si externa, contribuie la realizarea mai buna a criteriilor de performanta si ajuta angajatii la indeplinirea responsabilitatilor ce le revin.

Planificarea E.P.M. (Planifica ) Ca si in cazul unui S.M.M. si in cazul introducerii unui sistem de E.P.M. se aplica

principiul 2, cel al planificarii.




63

O organizatie ar trebui sa-si bazeze planificarea E.P.M. (inclusive alegerea indicatorilor pentru E.P.M.) pe:

• aspectele de mediu importante pe care le pot controla si asupra carora pot fi de asteptat sa aiba o influenta; • criteriile sale de performanta de mediu; • opiniile partilor interesate. In planificarea E.P.M., organizatia poate de asemenea tine seama de: • intreaga sa gama de activitati, produse si servicii; • structura sa de organizare; • strategia sa globala de afaceri; • politica sa de mediu; • informatiile necesare pentru respectarea cerintelor legale si altorcerinte; • acordurile internationale de mediu importante; • beneficiile si costurile de mediu; • informatiile necesare pentru analiza influentelor financiare legate de performanta de mediu; • nevoia de informatii solide referitoare la performanta sa de mediu de la an la an; • informatii despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale de mediu; • factori culturali si sociali. Resursele financiare, materiale si umane, necesare realizarii E.P.M. trebuie sa fie

identificate si asigurate de catre conducere si limitate ( in functie de posibilitati ) la acele prioritati ale E.P.M. carora conducerea le acorda cea mai mare prioritate. In timp telul initial al E.P.M. poate fi largit.

Este important de retinut ca E.P.M. poate fi utilizat si de catre o organizatie care nu are introdus un S.M.M., in scopul identificarii aspectelor de mediu importante si a criteriilor de performenta privind mediul. Pentru identificarea aspectelor importante de mediu, o astfel de organizatie trebuie sa tina seama de:

◊ scara si natura utilizarii materialelor si energiei; ◊ emisii; ◊ riscuri; ◊ starea mediului; ◊ posibilitatea incidentelor; ◊ cerinte legale de reglementare si de alt tip la care subscribe organizatia. In continuare vom prezenta cateva exemple privind posibile moduri de abordare, pentru

identificarea aspectelor de mediu ale unei organizatii fara un S.M.M. in contextul E.P.M.: ♦ identificarea activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei, aspectele de mediu specifice, importanta lor relativa si impactul potential referitor la aspectele de mediu importante; ♦ utilizarea informatiilor importante despre starea mediului pentru a identifica activitatile, produsele si serviciile organizatiei care pot avea un impact asupra acesteia; ♦ analiza datelor existente in cadrul organizatiei privind intrarile, deversarile, reziduurile si emisiile de materiale si energie si evaluarea acestor date din punct de vedere al riscului; ♦ identificarea opiniilor partilor interesate si utilizarea acestor informatii pentru a ajuta la stabilirea aspectelor importante de mediu ale organizatiei;




64

♦ identificarea activitatilor organizatiei care se supun reglementarilor de mediu sau altor cerinte, pentru care ar putea fi stranse date de catre organizatie; ♦ luarea in considerare a proiectarii, dezvoltarii, fabricarii, distributiei, utilizarii, reutilizarii, reciclarii si eliminarii produselor organizatiei cu cele mai importante beneficii sau avantaje de mediu. Indiferent daca o organizatie are introdus un S.M.M., planificarea E.P.M. trebuie facuta

in stransa corelatie cu criteriile de performanta de mediu. In continuare iata cateva exemple de domenii si surse din care pot fi selectate criteriile de performanta de mediu:

• performanta actuala si trecuta; • cerinte legale; • standardele si cele mai bune practici recunoscute; • informatii si date de performanta existente in industrie si alte organizatii din zona; • reviziile si auditurile de management; • opiniile partilor interesate; • cercetarea stiintifica. Alegerea indicatorilor pentru evaluarea performantei de mediu Indicatorii pentru evaluarea performantei de mediu (I.E.P.M.) trebuie sa fie astfel alesi,

incat sa constituie un mijloc de prezentare cantitativa sau calitativa a datelor sau informatiilor intr-o forma mai utila si usor de inteles. Ei trebuie sa ajute la transformarea datelor relevante in informatii succinte care sa reflecte eforturile conducerii de a influenta performanta de mediu a organizatiei, actiunile acesteia sau starea mediului. Numarul I.E.P.M. relevanti trebuie sa fie suficient de mare, accesibili si sa reflecte natura si dimensiunile actiunilor organizatiei. In functie de I.E.P.M. alesi vom determina si datele relevante ce trebuie folosite. Pentru usurinta pot fi folosite date deja existente, colectate de organizatie sau de catre altii. I.E.P.M. pot fi exprimati sub forma de marimi directe sau relative, precum si ca informatii clasate. De asemenea ei pot reprezenta valori cumulate sau ponderate. Insumarea sau ponderea trebuie facuta cu grija pentru a se asigura verificabilitatea, consistenta, comparabilitatea si claritatea acestora.

Iata cateva exemple si caracteristici ale datelor utilizate pentru indicatorii E.P.M. • Marimi directe sau calculate: date sau informatii de baza, cum ar fi tone de contaminant emise. • Marimi relative sau calculate: date sau informatii comparate cu un alt parametru care reflecta, de exemplu nivelul productiei, timpul, localizarea sau calitatea mediului, cum ar fi tone de contaminant pe tona de produs fabricat, sau tone de contaminant emise pe unitatea de vanzare de productie. • Marimi sau valori indexate: date sau informatii raportate la unitatea de produs sau prezentate sub o forma care sa faca o legatura intre informatii si un anumit standard sau element de referinta, cum ar fi emisiile de poluanti in anul curent exprimate ca procent din emisiile dintr-un an de referinta. • Marimi cumulate: date sau informatii de acelasi tip, dar din surse de emisie diferite, stranse si exprimate sub forma de valoare insumata, ca de exemplu tone totale dintr-un contaminant dat emise in procesul de fabricatie a unui produs intr-un an dat, determinata prin insumarea emisiilor din mai multe instalatii care produc acel produs.




65

• Marimi ponderate: date sau informatii modificate prin aplicarea unui coeficient de pondere in functie de importanta acestora.

Am vazut ca exista mai multe tipuri de I.E.P.M.: • Indicatori pentru starea mediului ( I.S.M.). • Indicatori de performanta a conducerii ( I.P.C.). • Indicatori de performanta operationala ( I.P.O.). I.E.P.M. trebuie astfel alesi incat conducerea sa dispuna de informatii suficiente pentru a

constata progresele inregistrate intr-o zona de interes, comparativ cu criteriile de performanta de mediu, dar si pentru a evidentia efectele asupra progresului realizat in alte zone de interes. Exista diferite consideratii care stau la baza alegerii I.E.P.M. iar stabilirea I.S.M., I.P.C. si I.P.O. se pot face pe baza unor aproximari succesive. Uneori, datorita complexitatii aspectelor de mediu, este bine sa se aleaga o combinatie de I.P.C. si I.S.M.

In cele ce urmeaza vom prezenta cateva exemple practice pentru alegerea I.E.P.M. dintr-o serie de date, in functie de o situatie concreta a unei organizatii care deverseaza ape uzate epurate intr-un lac, luand in consideratie si categoriile de persoane interesate din interiorul sau exteriorul organizatiei.

Iata cateva exemple: • cantitatea totala de contaminant specifi deversat pe an ( grupuri interesate posibile, comunitatea locala); • concentratia de contaminant din apa uzata (grupuri interesate posibil, autoritatile legislative si de reglementare); • cantitatea de contaminant deversata pe produsul fabricat (grupuri interesate posibile: conducerea si consumatorii); • modificarea cantitatii de contaminant deversata pe an in functie de investitiile intr-o tehnologie mai curata sau evolutia procesului (grupuri interesate posibile: conducerea si investitorii). Indicatorii regionali, nationali si globali referitori la performanta de mediu sau la

dezvoltarea durabila sunt introdusi de agentiile guvernamentale,organizatiile neguvernamentale si institutele de cercetare stiintifica. Atunci cand aleg indicatorii pentru E.P.M. si strang datele, organizatiile ar putea dori sa ia in considerare indicatorii introdusi de astfel de institutii si sa analizeze compatibilitatea acestora cu informatiile care le sunt furnizate.

Alegerea indicatorilor de performanta a managementului (I.P.C.) In contextul E.P.M., managementul organizatiei presupune existent urmatoarelor

componente: ◊ politici; ◊ resurse umane; ◊ planificarea activitatilor, practicilor si procedurilor utilizate la toate nivelurile; ◊ decizii si actiuni asociate cu aspectele de mediu. Masurile si deciziile conducerii organizatiei pot contribui la performanta globala de

mediu a organizatiei. I.P.C. trebuie sa furnizeze informatii privind capacitatea organizatiei de a rezolva probleme referitoare la: instruire, respectarea cerintelor legale, alocarea si utilizarea eficienta a resurselor, costurile de mediu, cumparari-vanzari, dezvoltarea productiei, activitatea de documentare, actiunea preventiva si corectiva.




66

De exemplu, I.P.C. pot fi folositi pentru a evidentia: ♦ eficienta aplicarii diferitelor programe de management de mediu; ♦ actiunile conducerii care influenteaza performanta de mediu a activitatilor organizatiei; ♦ capacitatile de management de mediu ale organizatiei, inclusive flexibilitatea de a se adapta la modificarile conditiilor, la realizarea obiectivelor specifice, coordonarea eficienta sau capacitatea de rezolvare a problemelor; ♦ conformarea la cerintele legale si respectarea altor cerinte la care organizatia subscrie; ♦ costurile sau beneficiile financiare. In plus, eficienta I.P.C. poate ajuta la: ♦ prevederea modificarilor performantei; ♦ identificarea cauzelor primare acolo unde performanta este depasita sau nu respecta criteriile de performanta de mediu relevante; ♦ identificarea ocaziilor oportune pentru actiunea preventiva eficienta. Mai jos prezentam cateva exemple de I.P.C. Daca interesul conducerii este de a evalua

implementarea politicilor si programelor in cadrul organizatiei I.P.C. posibili pot include: ♦ numarul de obiective si tinte realizate; ♦ numarul de unitati ale organizatiei care realizeaza obiectivele si tintele de mediu; ♦ numarul de actiuni reusite de prevenire a poluarii; ♦ numarul de angajati care au sarcini referitoare la mediu in meseria pe care o presteaza; ♦ numarul de angajati care participa la programele de mediu (de ex. initiative de propuneri de reciclare, depoluare, recompense si recunoastere s.a.m.d.); ♦ numarul de angajati instruiti fata de cei care necesita instruire; ♦ numarul de persoane care au participat la actiuni de instruire; ♦ nivelurile de cunostinte obtinute prin pregatirea participantilor; ♦ numarul de sugestii de imbunatatire a mediului provenite de la angajati; ♦ rezultatele verificarilor cunostintelor angajatilor referitoare la performantele de mediu ale organizatiei; ♦ numarul de furnizori de servicii care au un sistem de management de mediu implementat sau certificat; ♦ numarul de produse destinate dezasamblarii, reciclarii sau reutilizarii; ♦ numarul de produse cu instructiuni de utilizare si eliminare pentru siguranta mediului.

Daca interesul conducerii este de a evalua eficienta sistemelor de management in

realizarea conformarii cu cerintele de mediu I.P.C. posibili pot include; ♦ gradul de conformare cu reglementarile; ♦ gradul de conformare al furnizorilor de servicii cu cerintele si asteptarile specificate de organizatie in contracte; ♦ timpul necesar raspunsului sau corectarii incidentelor de mediu; ♦ numarul de actiuni corective rezolvate si nerezolvate; ♦ numarul de actiuni sau costurile referitoare la amenzi si penalitati; ♦ numarul de audituri finalizate in functie de cele planificate; ♦ numarul de constatari de audit pe perioade determinate de timp; ♦ frecventa revizuirii procedurilor operationale;




67

♦ nivelul de pregatire pentru interventie in caz de urgenta si exercitiile de raspuns care demonstreaza promptitudinea planificata.

Daca interesul conducerii este de a evalua relatia dintre performanta de mediu si cea

financiara I.P.C. posibili pot include: ♦ costurile (de exploatare si de capital) care sunt asociate aspectelor de mediu ale produsului sau procesului; ♦ raportarea investitiei pentru proiectele de imbunatatire a mediului; ♦ economiile realizate prin reducerea utilizarii resurselor, prevenirea poluarii sau reciclarea deseurilor; ♦ beneficiul din vanzarile unui nou produs sau a unui produs secundar destinat sa indeplineasca performanta si obiectivele de mediu; ♦ fondurile de cercetare si dezvoltare utilizate in proiectele ce prezinta importanta pentru mediu; ♦ responsabilitatile de mediu care pot avea un impact material asupra starii financiare a organizatiei.

Daca interesul conducerii este de a evalua rezultatele programelor sale de mediu

referitoare la comunitatile locale atunci I.P.C. pot include: ♦ numarul de rapoarte de presa privind problemele referitoare la mediu; ♦ numarul de programe educative de mediu sau materiale furnizate comunitatii; ♦ resursele alocate pentru a sprijini programele de mediu ale comunitatii; ♦ numarul de zone pentru care exista rapoarte de mediu; ♦ numarul de zone cu programe pentru conservarea biodiversitatii; ♦ numarul de initiative locale de curatenie sau reciclare, sponsorizate sau auto-finantate; ♦ evaluarile rezultate din observatiile comunitatii. Alegerea indicatorilor de performanta operationala ( I.P.O.).I.P.O. trebuie sa furnizeze

informatii despre operatiile (activitatile) unei organizatii care se refera la: ♦ intrari: materii prime sau resurse naturale prelucrate, reciclate, reutilizate, energie si servicii; ♦ modul de repartizare a intrarilor in vederea asigurarii derularii operatiilor organizatiei; ♦ proiectarea, instalarea, exploatarea (inclusiv evenimente, situatii de urgenta si operatii neobisnuite) si intretinerea cladirilor si a echipamentelor organizatiei; ♦ iesiri: produse (de exemplu, produse principale, produse secundare, materiale reciclate si reutilizate), servicii, reziduuri (de exemplu, solide, lichide, periculoase, nepericuloase, reciclabile, reutilizabile) si emisii (de exemplu, emisii in aer, efluenti in ape sau pe sol, zgomot, vibratii, caldura, radiatii, lumina) rezultate din operatiile organizatiei; ♦ modul cum sunt distribuite produsele rezultate din operatiile organizatiei.

Schematic operatiile unei organizatii sunt prezentate :




68

In continuare prezentam cateva exemple de indicatori de performanta operationali: Daca interesul conducerii priveste performanta de mediu referitor la materialele si

materiile prime pe care le foloseste in operatiile organizatiei, I.P.O. pot include: ◊ cantitatea de materiale utilizate pe unitatea de produs; ◊ cantitatea de materiale prelucrate, reciclate sau reutilizate; ◊ cantitatea de materiale de ambalare evacuate sau reutilizate pe unitatea de produs; ◊ cantitatea de materiale auxiliare reciclate sau reutilizate; ◊ cantitatea de materii prime reutilizate in procesul de productie; ◊ cantitatea de apa reutilizata; ◊ cantitatea de materiale periculoase utilizate in procesul de productie.

Daca interesul conducerii se refera la performanta de mediu privind energia totala sau

tipurile de energie utilizate sau eficienta energiei in operatiile organizatiei I.P.O. posibili pot include:

♦ cantitatea de energie utilizata pe an sau pe unitatea de produs; ♦ cantitatea de energie utilizata pe serviciu sau client; ♦ cantitatea din fiecare tip de energie utilizata; ♦ cantitatea de energie pe care o economisesc unitatile prin programele de conservare a energiei. Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind serviciile care vin in ajutorul

activitatilor organizatiei atunci I.P.O. posibili pot fi: ♦ cantitatea de materiale utilizate de furnizorii de servicii; ♦ cantitatea de materiale reciclabile si reutilizabile folosite de furnizorii de servicii; ♦ cantitatea sau tipul de reziduuri generate de furnizorii de servicii.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la utilitatile fizice si

echipamentele organizatiei atunci I.P.O. posibili pot include: ♦ numarul de echipamente ale caror parti pot fi usor dezasamblate, reciclate si reutilizate; ♦ numarul de ore de functionare pe an pentru o anumita piesa din echipament;




69

♦ numarul de evenimente (de ex. explozii) sau operatii neobisnuite ( de ex. inchideri) pe an; ♦ suprafata totala de teren utilizata in scopuri de productie;

♦ suprafata de teren utilizata pentru a produce o unitate de energie; ♦ consumul mediu de combustibil al parcului de vehicule;

♦ numarul de vehicule din dotare prevazute cu tehnologie de reducere a poluarii; ♦ numarul de ore de intretinere preventiva a echipamentului pe an. Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind produsele sau produsele

secundare (de ex. alte materiale decat produsele principale, incluzand materiale reciclate si reutilizate care sunt generate si retinute pentru scopuri comerciale ulterioare) atunci I.P.O. pot include;

♦ numarul de produse introduse pe piata cu proprietati periculoase reduse; ♦ numarul de produse care pot fi reutilizate sau reciclate; ♦ procentul din continutul unui produs care poate fi reutilizat sau reciclat; ♦ numarul de produse cu defecte; ♦ numarul de unitati de produse secundare generate pe unitatea de produs; ♦ numarul de unitati de energie consumate in timpul utilizarii produsului; ♦ durata utilizarii unui produs; ♦ numarul de produse cu instructiuni privind utilizarea si eliminarea sigura din punct de vedere al mediului.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la reducerea cantitatii de

reziduuri generate de operatiile organizatiei I.P.O. pot include: ♦ cantitatea de reziduuri pe an sau pe unitatea de produs; ♦ cantitatea de reziduuri periculoase, reciclabile sau reutilizabile produse pe an; ♦ cantitatea totala de reziduuri eliminate; ♦ cantitatea de reziduuri stocata la fata locului; ♦ cantitatea de reziduuri transformata in material reutilizabil pe an; ♦ cantitatea de reziduuri periculoase eliminata datorita inlocuirii materialelor.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind emisiile in aer provenite din

operatiile organizatiei I.P.O. pot include: ♦ cantitatea de emisii specifice pe an; ♦ cantitatea de emisii specifice pe unitatea de produs; ♦ cantitatea de energie reziduala eliberata in aer; ♦ cantitatea de emisii in aer avand potential de consum a ozonului; ♦ cantitatea de emisii in aer avand potential de modificare a climei. Daca interesul conduceri este peerformanta de mediu privind efluentii in sol sau apa

proveniti din operatiile organizatiei I.P.O. pot include: ♦ cantitatea de material specific evacuata pe an; ♦ cantitatea de material specific deversata in apa pe unitatea de produs; ♦ cantitatea de energie reziduala eliberata in apa; ♦ cantitatea de material depozitata pe terenuri pe unitatea de produs;




70

♦ cantitatea de efluent pe serviciu sau client. Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la alte emisii rezultate

din operatiile organizatiei I.P.O. pot include: ♦ zgomotul masurat intr-un anumit loc; ♦ cantitatea de radiatii eliberate; ♦ cantitatea de caldura, vibratii sau radiatii luminoase emisa.

Alegerea indicatorilor de stare a mediului Indicatorii de stare a mediului ( I.S.M.) furnizeaza organizatiei informatii despre

conditiile locale, regionale, nationale sau globale ale factorilor de mediu si vin in sprijinul: ♦ identificarii aspectelor importante de mediu si a gestionarii corespunzatoare a acestora; ♦ evaluarii concordantei cu criteriile de performanta a mediului; ♦ alegerii I.P.C. si I.P.O.; ♦ stabilirii conditiilor generale fata de care sa se determine modificarile necesare; ♦ determinarea modificarii mediului in timp in functie de programul de mediu aflat in desfasurare; ♦ investigarea relatiilor posibile intre conditiile de mediu si activitatile, produsele si serviciile organizatiei; ♦ determinarea actiunilor corective necesare. In general dezvoltarea unui sistem de I.S.M. este atributul unor organizatii

guvernamentale, a unor N.G.O.-uri sau institute de cercetare stiintifica si nu a unor organizatii de afaceri individuale. Daca acestea din urma pot totusi identifica sau stabili o legatura intre activitatea lor si starea unor componente ale mediului, ele pot sa-si dezvolte proprii lor I.S.M. si sa-si aleaga indicatorii de performanta a conducerii (I.P.C.) si indicatorii de performanta operationali (I.P.O.) astfel incat sa stabileasca o legatura intre eforturile conducerii, performanta operationala si starea mediului. Iata exemplul unei organizatii care presteaza servicii in domeniul transportului public si este situata intr-o zona unde calitatea aerului este necorespunzatoare. Ea poate alege indicatorii de evaluarea performantei de mediu in functie de obiectivul sau de a reduce emisiile de la motoarele vehiculelor. In aceste conditii, indicatorii ce pot stabili legatura intre activitati, efortul conducerii si starea mediului pot fi urmatorii indicatori: I.S.M ♦ concentratiile de contaminanti din aer asociate emisiilor motoarelor vehiculelor. I.P.O. ♦ reducerea emisiilor motoarelor vehiculelor determinate de utilizarea diferitelor tipuri de combustibili; ♦ cantitatea totala de combustibili consumata; ♦ eficienta combustibilului in functie de motorul vehiculului; ♦ numarul de vehicule echipate cu sisteme de control al poluarii. I.P.C. ♦ suma de bani cheltuita pentru promovarea transportului public si utilizarea sa; ♦ numarul de ore de instruire a angajatilor in beneficiul utilizarii transportului public; ♦ eficienta eforturilor de reducere a consumului de combustibil, de imbunatatire a intretinerii vehiculelor, de utilizare a unor combustibili mai eficienti si a combustibililor alternativi.




71

Un alt exemplu se refera la cazul unei organizatii situate intr-o regiune geografica, unde informatiile de mediu indica o reducere a posibilitatilor de alimentare cu apa. Indicatorii care pot stabili o corelatie intre efortul conducerii, activitate si starea mediului pot fi: I.S.M. ♦ nivelul apei subterane; ♦ rata de scadere a nivelului apei subterane. I.P.O. ♦ cantitatea de apa utilizata pe zi; ♦ cantitatea de apa utilizata pe unitatea de productie. I.P.C. ♦ suma de bani cheltuita pentru cercetare in vederea identificarii unor noi metode de reducere a consumului de apa.

Este utilde a prezenta cateva exemple de I.S.M., care prezinta interes pentru organizatii guvernamentale, N.G.O.-uri sau institute de cercetare:

♦ proprietatile si calitatea principalelor cursuri de apa; ♦ calitatea regionala a aerului; ♦ speciile aflate in pericol; ♦ temperaturile oceanelor; ♦ concentratiile de contaminanti din tesuturile organismelor vii; ♦ distrugerea ozonului; ♦ modificarea globala a climei. I.S.M. pot fi stabiliti pentru diferiti factori de mediu cum sunt aerul, apa, solul, flora,

fauna, fiintele umane sau pentru elemente de estetica, patrimoniu si cultura. In functie de aceste elemente putem prezenta o serie de exemple cum ar fi: ♦ Indicatori de stare a mediului pentru aer:

◊ concentratia unui contaminant specific in aer in zonele alese pentru monitorizare; ◊ temperatura mediului in locurile aflate la o distanta specifica de utilitatile organizatiei; ◊ nivelurile de opacitate ale aerului in amonte si aval de utilitatile organizatiei; ◊ frecventa ceturilor fotochimice intr-o anumita zona; ◊ nivelurile medii de zgomot masurate in perimetrul organizatiei; ◊ mirosul masurat la o distanta specifica de utilitatile organizatiei.

♦ Indicatori de stare a mediului pentru apa: ◊ concentratia unui contaminant specific in apa subterana sau desuprafata; ◊ turbiditatea masurata intr-un curs adiacent utilitatii in amonte si aval punctului de deversare a apei uzate; ◊ oxigenul dizolvat in receptor; ◊ temperatura apei intr-un curs de apa de suprafata adiacent utilitatii organizatiei; ◊ modificarea nivelului apei subterane; ◊ numarul de bacterii coliforme pe litru de apa.

♦ Indicatori de stare a mediului pentru sol: ◊ concentratia unui contaminant specific in solurile de suprafata in anumite zone din apropierea organizatiei;




72

◊ concentratia de nutrienti din solurile adiacente utilitatii organizatiei; ◊ refacerea terenului intr-o anumita zona; ◊ suprafata de teren afectata agriculturii, turismului sau inundabila dintr-o anumita zona; ◊ suprafata arata si nefertila dintr-o anumita zona; ◊ masura eroziunii solului de la suprafata dintr-o anumita zona.

♦ Indicatori de stare a mediului pentru flora: ◊ concentratia unui contaminant specific in tesuturile unei anumite specii de plante care se afla in zona; ◊ productivitatea in timp a terenurilor din zona apropiata; ◊ populatia unei anumite specii de plante pe o anumita distanta fata de utilitatile organizatiei; ◊ numarul total de specii ale florei intr-o zona definita; ◊ numarul si varietatea speciilor de plante cultivate intr-o zona definita; ◊ masuratori specifice ale calitatii habitatului pentru anumite specii din zona definita; ◊ masura specifica a cantitatii de vegetatie dintr-o zona definita; ◊ masura specifica a calitatii vegetatiei dintr-o zona definita.

♦ Indicatori de stare a mediului pentru fauna: ◊ concentratia unui contaminant specific in tesuturile unei anumite specii de animale care se gaseste in zona locala sau regionala; ◊ populatia unei anumite specii de animale pe o anumita raza fata de utilitatile organizatiei; ◊ masuratori specifice ale calitatii habitatului pentru anumite specii din zona locala; ◊ numarul total de specii din fauna locala.

♦ Indicatori de stare a mediului privind populatia: ◊ datele de longevitate pentru populatie; ◊ incidenta bolilor specifice in principal printre persoanele sensibile, din studiile epidemiologice efectuate in zona locala sau regionala; ◊ rata de crestere a populatiei in zona locala sau regionala; ◊ densitatea populatiei in zona locala sau regionala; ◊ nivelurile de plumb in sange pentru copii din zona locala.

♦ Indicatori de stare a mediului privind aspecte de estetica, patrimoniu si cultura: ◊ starea calitatii structurilor sensibile; ◊ starea calitatii locurilor considerate protejate din vecinatatea utilitatii organizatiei; ◊ starea calitatii suprafetei cladirilor istorice din zona locala.




73

Utilizarea datelor si informatiilor (realizeaza) Etapele unui proces de utilizare a datelor si informatiilor pot fi descrise sintetic prin

schema din figura urmatoare:

Strangerea datelor

Datele necesare trebuie stranse regulat, sistematic, din surse corespunzatoare, concordate cu planificarea E.P.M. Procedura de strangere a datelor trebuie sa asigure credibilitatea acestora si sa fie insotita de practici de control al calitatii acestora.

Datele pot fi stranse din urmatoarele surse: ♦ monitorizare si masurare; ♦ interviuri si observatii; ♦ rapoarte regulate; ♦ inregistrari de inventar si de productie; ♦ inregistrari financiare si de contabilitate; ♦ inregistrari de cumparare;




74

♦ rapoarte de revizuire, audit sau evaluare de mediu; ♦ inregistrari de instruire in domeniul mediului; ♦ rapoarte stiintifice si studii; ♦ agentii guvernamentale, institute academice si organizatii neguvernamentale; ♦ furnizori si subcontractanti; ♦ clienti, consumatori si parti interesate; ♦ asociatii de afaceri. Analizarea si transformarea datelor Pentru a fi utile, datele trebuie analizate si transformate in informatii care sa descrie

performanta de mediu sub forma unor I.E.P.M. . Este necesar sa fie analizate toate datele, cu luarea in considerare a aspectelor de calitate, valabilitate, corectitudine, necesare obtinerii de informatii credibile. Metodele de analiza pot include prelucrari prin calcul, metode statistice, determinari de valori maxime sau minime, tehnici grafice, indexari, cumulari ( insumari) de valori, ponderari.

Evaluarea informatiilor

Informatiile exprimate sub forma de indicatori de evaluare a performantei de mediu ( daca este posibil si de indicatori de stare a mediului ) trebuie comparate cu criteriile de performanta de mediu iar rezultatele aduse la cunostinta conducerii. In acest fel pot fi intelese cauzele care au condus la nerealizarea performantei dorite.

Raportare si comunicare Informatiile privind performanta de mediu trebuie raportate si comunicate partilor

interesate. Avantajele raportarii si comunicarii performantei de mediu pot include: ♦ ajutarea organizatiei la realizarea criteriilor sale de performanta de mediu; ♦ cresterea interesului si dialogului privind politicile de mediu, criteriile de performanta de mediu si realizarile relevante ale organizatiei; ♦ demonstrarea existentei angajamentului organizatiei si a eforturilor pentru imbunatatirea performantei de mediu; ♦ sporirea raspunderii fata de preocuparile si problemele privind aspectele de mediu ale organizatiei. Raportarea si comunicarea se poate referi la personalul propriu sau la cel din afara

organizatiei.

Raportarea si comunicarea interna Conducerea trebuie sa se asigure ca informatiile corespunzatoare si necesare care descriu

performanta de mediu a organizatiei sunt comunicate periodic in intreaga organizatie. Aceasta inseamna ca angajatii, contractanti si alte persoane care au legatura cu organizatia isi indelpinesc




75

responsabilitatile, iar organizatia respecta criteriile de performanta de mediu. O organizatie tine cont de aceste informatii in revizuirea sistemului sau de mediu.

Raportarea si comunicarea in exterior Raportarea si comunicarea in exterior pot contribui la imbunatatirea imaginii organizatiei

in afaceri sau fata de comunitatile in care ea actioneaza. Exemple de informatii pe care o organizatie le poate include in raportarea sau

comunicarea catre partile interesate externe: ♦ o declaratie a angajamentului organizatiei pentru E.P.M. ca parte a managementului de mediu; ♦ o descriere a activitatilor, produselor si serviciilor sale; ♦ o declaratie a aspectelor sale importante de mediu si indicatorii respectivi pentru E.P.M.; ♦ informatii privind performanta realizata comparativ cu criteriile sale de mediu; ♦ actiuni care deriva din E.P.M.; ♦ contributia managementului de mediu si a E.P.M. la succesul global al organizatiei. Revizuirea si imbunatatirea evaluarii performantei de mediu ( verifica si

actioneaza) Evaluarea performantei de mediu a unei organizatii si rezultatele obtinute, trebuie

revizuite periodic, pentru a identifica ocaziile favorabile de imbunatatire, fapt ce poate contribui la imbunatatirea performantei de mediu in ansamblu.

Etapele de revizuire a E.P.M. si a rezultatelor sale pot include inventarierea: ♦ eficientei costurilor si beneficiilor realizate; ♦ progresului efectuat pentru a indeplini criteriile de performanta de mediu; ♦ oportunitatii criteriilor de performanta de mediu; ♦ oportunitatii indicatorilor alesi pentru E.P.M.; ♦ surselor de date, metodelor de strangere a datelor si calitatii datelor. Iata cateva aspecte pe care trebuie sa le avem in vedere atunci cand dorim sa revizuim

mecanismul de evaluare a performantei de mediu: E.P.M.-ul organizatiei: ♦ furnizeaza informatiile corespunzatoare pentru a masura modificarile in performanta de mediu a organizatiei? ♦ furnizeaza informatii corespunzatoare si utile conducerii? ♦ a fost implementata conform unui plan? ♦ utilizeaza surse de date si raspunde de colectarea datelor? ♦ analizeaza efectiv si evalueaza datele stranse? ♦ este sustinuta de resurse adecvate? ♦ este relevanta pentru criteriile de performanta de mediu a organizatiei? ♦ furnizeaza informatii pentru raportarea si comunicarea informatiilor E.P.M.? ♦ ia in considerare sau solicita intrari de la partile interesate atunci cand este cazul? ♦ da o valoare sporita organizatiei?




76

♦ raspunde la modificarile din cadrul organizatiei si a starii mediului din imprejurimile sale? ♦ se adreseaza rezultatelor de mediu noi? ♦ este bine integrata comparativ cu alte masuri de performanta acceptate de organizatie? Pentru o mai mare claritate iata cateva exemple de actiuni prin care putem imbunatati un

sistem de evaluare a performantei de mediu (actioneaza): ♦ imbunatatirea calitatii, credibilitatii si disponibilitatii datelor; ♦ imbunatatirea capacitatilor analitice si de evaluare; ♦ dezvoltarea sau identificarea de indicatori noi sau utili pentru E.P.M.; ♦ modificarea domeniului de aplicare a E.P.M.


