Download pdf - Nursing in Ginecologie Suport de Curs

8/13/2019 Nursing in Ginecologie Suport de Curs

1/37

NURSING IN GINECOLOGIESUPORT DE CURS

ROLUL ASISTENTELOR MEDICALEIN OBSTETRICA- GINECOLOGIE

Intre profesia de asistent medical si societate este o relatie reciproca: asistentii medicali daruiescingrijire continua tuturor fiintelor umane fara a avea in vedere boala sau statutul social, iar societatearecunoaste profesia in care membrii actioneaza responsabil si conform unui cod al eticii.

Codul international de etica pentru asistentele medicale de obstetricaginecologie respecta dreptulfemeilor de a lua o decizie, favorizeaza acceptarea responsabilitatii pentru consecintele deciziilor lor si lesprijina dreptul de a participa la luarea deciziilor privind propria persoana, incurajandu-le sa vorbeasca ininteresul lor despre problemele care le afecteaza sanatatea.

In acelasi timp acorda ingrijiri femeilor si familiilor care asteapta copii, incurajandu-le sperantelerealiste legate de nastere, astfel ca, nici o femeie sa nu fie lezata prin conceptie sau nastere, raspunzand

nevoilor psihologice, fizice, emotionale si spirituale ale femeilor.

Problemele sarcinii sunt relatate a fi: facilitarea, prevenirea si normalitatea. Facilitarea a prezentatinteres pentru cercetatorii in domeniu, stiinta moderna rezolvand situatii de sterilitate cauzate de casatoriasi nasterea tarzie la femeile independente, active, sau cu cariera. Unele femei amana incercarea de aramane insarcinate pana la varsta cand fertilitatea este scazuta. ulte femei nu realizeaza posibileleimplicatii la luarea acestor decizii, dorinta de a-si controla viata, de a fi independente le fac sa creada cainfertilitatea este o problema a altora. In timp ce stiinta a facut mari progrese in facilitarea sarcinii, inabilitatea de a induce sarcina prin fertilizarea in vitro, fara a putea insa controla posibilitatea unor nasterimultiple, tehnica de fertilizare a ovarelor in vitro ridica probleme etice ca, acceptarea metodei de catrefemei sau abilitatea mamei cu disfunctii ovariene de a accepta un ovar donat, etc.

Unul din rolurile asistentei medicale in aceasta problema este cel de educator, educatia ajutandcuplurile sa depaseasca starea de an!ietate si dificultatile emotionale. Consilierea in aceasta sensibila siunica problema: educatie, raport emotional, asistenta si responsabilitati clinice, ridica multiple problemeetice asistentelor medicale.

Problema prevenirii este centrata in jurul evitarii conceptiei pentru prevenirea sarcinilor nedorite.Controlul reproducerii este o problema atat sociala cat si una personala, care variaza de la sterilizarepermanenta, contraceptive temporare, la avort. "ceste metode au creat dileme etice asistentilor medicalicu ocazia consilierilor, in situatii cand sarcina desi era dorita, situatia financiara, familiara, sociala etc. nuo permitea. #terilIzarea creaza, de asemenea, dileme etice privind autonomia femeii, situatia ei sociala,

pana la falsificarea genetica a omului.$atorita contraceptivelor traditionale, femeile au fost responsabile de controlul nasterii. $e curand

in controlul sarcinii sunt implicati si barbatii, prin recent acceptata vasectomie. "cum sterilizareamasculina este o procedura simpla dar care ridica probleme legate de responsabilitatea contraceptiei. $esimetoda este greu acceptata de barbati, sterilizarea masculina le da sansa de a participa vizibil si permanentin controlul sarcinii. Introducerea unor contraceptive ca spirala uterina a pus o bariera intre problemelecontraceptive si avort, asemenea unui mecanism de interferare cu sarcina.

%


2/37

Initierea cu valorile profesionale pentru cele mai multe asistente medicale de obstetricaginecologie se produce in timpul adolescentei tarzii sau la inceputurile maturizarii.

In acest moment multe persoane s-ar putea sa nu aiba un moral dezvoltat. "vand insaresponsabilitati profesionale se pot forma, dezvolta etic, atata timp cat realizarea profesionala esteinteleasa ca un proces de dezvoltare de- alungul vietii.

&esponsabilitatea incepe cu cuplul conjugal, cu problemele sterilitatii si fertilitatii si se termina culauzia, perioada in care de asemenea pot aparea complicatii fata de care este necesara o conduita etica."sistenta medicala de obstetrica ginecologie va trebui sa respecte cu strictete indicatiile terapeutice, cuplulca e!istenta, calitatea vietii mamei, care include, de regula, si fatul, chiar daca prin educatie, varsta,situatie familiala, femeia se comporta diferit fata de conceptie si sarcina. 'biectivele din cadrul mentineriisanatatii femeii includ informarea ei despre importanta controlui ginecologic regulat pentru a puteapromova sanatatea si a detecta orice problema in timp util.

&olul asistentei medicale este sa asigure asistenta in probleme ginecologice si functiilereproductive, sa lamureasca pacienta in legatura cu intrebarile si ingrijorarile ei referitoare la functiilese!uale si se!ualitate. Pe langa problemele de etica cu care se confrunta asistentele medicale, acestea

sustin, prin munca lor, conditia umana in lupta cu esecul, boala sau moartea, nu numai prin multapricepere, prudenta, devotament pentru om, ci si prin multa omenie, pasiune de a se dedica sanatatiioamenilor.

NOIUNI DE ANATOMIA I FIZIOLOGIAAPARATULUI GENITAL FEMININ

"paratul genital se compune din organe genitale e!terne, organe genitale interne (i glandele ane!e.'rganele genitale e!terne cuprind: muntele lui )enus, labiile mari (i mici, organe erectile *bulbi

vestibulari, clitoris (i corpusculii tactili speciali ai labiilor mici+.'rganele genitale interne sunt reprezentate de: vagin, tuba *trompa+ uterin, ovarul.

)aginul este un conduct musculo-membranos lung de cm, turtit antero-posterior care se continun sus cu uterul iar n jos se deschide n spa/iul dintre cele dou labii mari *vestibulul vaginal+ prin orificiulvaginal.

Peretele anterior al vaginului vine n raport cu vezica urinar, iar peretele posterior, cu rectul (ie!cava/ia recto-uterin.

#uperior se insera pe por/iunea vaginal a colului uterin form0nd fundul de sac vaginal cruia i sedescriu patru por/iuni: una anterioar, dou laterale (i o por/iune posterioar.

Peretele vaginului este alctuit din: tunic e!terioar, *conjunctiv+, tunica medie *muscular+ (itunica intern *mucoasa+, perete care prezint modificri morfologice (i histochimice n raport cucantitatea de hormoni ovarieni, ceea ce permite o apreciere a func/iei ovarului. p1-ul vaginal variaz ntre2-2,3 *acid+ n faza luteinic ajung0nd la 3 n timpul menstrei. 4 n vagin e!ist o flor microbian saprofit

constituit n marte parte din bacilii $5derlein. "ceast flor se schimb n fiecare etap a vie/ii femeii*pubertate, sarcin, menopauz, contracep/ie+.Uterul este un organ musculo-cavitar nepereche, situat n pelvis deasupra vaginului, ntre vezica

urinar anterior, (i rect posterior. "re rolul s primeasc ovulul fecundat, s-l protejeze n timpuldezvoltrii (i s-l elimine la e!terior dup 678-638 zile.

Uterul are apro!imativ form de par, cu e!tremitatea superioar mai mare *corpul uterin+ din carepleac trompele uterine (i cea inferioar str0mt *colul uterin+. 4ntre corp (i col se gse(te o por/iunenumit istm care n ultimele trei luni de sarcin formeaz segmentul inferior.

Uterul este format din trei tunici: seroas la e!terior, tunica muscular sau miometrul (i mucoasa lainterior.

6


3/37

ucoasa uterin *endometrul+ este supus unor modificri ciclice coordonate hormonal, se eliminlunar mpreun cu o cantitate mic de s0nge, reprezent0nd menstrua ia.

9rompele uterine *salpinge+ - sunt dou conducte n form de trompet, c0te una de fiecare parte auterului, fc0nd legtura ntre uter (i ovar. Conduc ovulul captat din cavitatea abdominal p0n la locul dent0lnire cu spermatozoidul *treimea e!tern+ (i, dup aceea, oul sau zigotul - ctre cavitatea uterin undese nideaz.

4n unele cazuri oul nu poate migra p0n n cavitatea uterin *malforma/ii de trompe, procese

inflamatorii+ (i se dezvolt n afara acesteia, reprezent0nd sarcina ectopic. Procesele inflamatorii potdetermina nfundarea trompelor urmat de- sterilitate.'varele - sunt glande perechi cu dubl func/ie, e!cretorie *gametogen+ de producere a celulelor

se!uale feminine (i secretorie sau endocrin de producere a hormonilor. #ub influen/a hormonilor aparcaracterele se!uale principale (i secundare specifice se!ului feminin. Pe suprafa/a ovarelor e!ist micivezicule *foliculii ovarieni de raaf+ n numr de apro!imativ 288 888 din care se matureaz numai ;88-288, restul degener0nd.


4/37

4n prima copilrie (i la v0rsta pre(colar mbolnvirea este posibil prin ptrunderea germenilor direct ncile genitale n timpul jocului, n locuri murdare (i praf, dac feti/a nu este aprat prin lenjerie curat,frecvent schimbat. Bocul, via/a n aer liber, mi(crile, alimenta/ia (i somnul au importan/ n dezvoltareageneral a organismului, trebuind dirijate cu grij (i supravegheate. "ceste ngrijiri revin mamei, care aredatoria de a ajuta feti/a s-(i formeze deprinderi (i comportamente pentru perioada urmtoare, c0ndaceasta va fi capabil s respecte singur msurile de igien.

Perioada prepubertar este caracterizat de dezvoltarea, e!trem de rapid, fizic (i psihic, c0nd

pot aprea primele preocupri se!uale."limenta/ia bogat n vitamine, cu toate principiile de baz *glucide, protide, lipide+, fortificareaorganismului prin e!erci/ii scutesc feti/a de mbolnviri grave cu repercusiuni asupra ntregii sale vie/i.

C0(tigarea ncrederii, comunicarea direct cu mama, orientarea ctre preocupri intelectuale vorscuti fetita de pervertirile se!uale, de alterarea sim/ului moral.Pubertatea este o perioad critic. #ub influen/a hormonilor, dezvoltarea organismului este aproapeterminat. "pare prima menstrua/ie, se dezvolt caracterele se!uale secundare. Pentru aceste transformri,feti/a trebuie pregtit din timp. )a fi informat asupra eventualei stri de disconfort care poate nso/iprimele cicluri (i va fi ajutat s-o combat. )a fi educat s pstreze o igien riguroas n timpulmenstrua/iei, prin: baie zilnic, schimbarea tampoanelor, evitarea oboselii.

'dihna, cldura local, aspirina au un efect calmant asupra durerilor menstruale.

C0nd aceste dureri sunt mari (i oblig feti/a s-(i ntrerup activitatea, este consultat medicul.Feti/a trebuie informat asupra factorilor care accentueaz starea de disconfort: stresul, oboseala. Uneori,n timpul menstrua/iei apar: tendin/a la oboseal, lipsa de energie, se re/ine ap n organism, eliminareaproduc0ndu-se n primele zile ale menstrua/iei.

Perioada de activitate genital se ntinde p0n la ncetarea progresiv a func/iei aparatului genital,marcat de menopauz.4n aceast perioad, t0nra femeie (i ntemeiaz o familie, poate avea una sau mai multe sarcini, via/ase!ual nefiind lipsit de riscuri, av0nd n vedere posibilitatea transmiterii unor boli.

Femeia trebuie s pstreze n continuare o igien riguroas, s fie informat cu privire la risculactului se!ual neprotejat, al transmiterii bolilor pe aceast cale (i, mai ales, implica/iile pe care aceste bolile au asupra snt/ii, n general (i asupra aparatului genital, n special. "fec/iunile inflamatorii pot fi

cauza sterilit/ii sau a sarcinii ectopice.Contracep/ia (i planificarea familial trebuie s fie cunoscute de ctre femei, astfel nc0t s evitesarcinile nedorite (i, mai ales, ntreruperea cursului prin avort la cerere sau empiric.

Femeile s fie informate c, (i n situa/ia n care ntreruperea se face ntr-o unitate spitaliceasc, ncabinet de specialitate de ctre o persoan autorizat, interven/ia nu este lipsit de riscuri, inflama/iile (is0ngerrile nefiind rare.

C0nd femeia se hotr(te s devin mam, ea trebuie s consulte un specialist (i acest lucru estefoarte important c0nd n familie e!ist probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditar.

#arcina reprezint o etap deosebit n via/a femeii, care va avea un rol n plus, acela de mam,pentru care trebuie s fie pregtit s (i-l asume.

9rebuie (tiut faptul c sarcina nainte de v0rsta de %3 ani sau dup ;= de ani, la femei care suferde o boal pe care sarcina o poate agrava, ori la femei care au nscut patru copii, cre(te riscurile din punctde vedere al snt/ii.

4n multe /ri din lume (i n /ara noastr continu s moar un numr mare de femei datoritavortului efectuat empiric. $ecesele pot fi evitate prin utilizarea corect a metodelor de contracep/ieprintr-o educa/ie corespunztoare. 9uturor fetelor tinere trebuie s li se acorde timpul necesar s devinfemei nainte de a deveni mame.

$in motive legate de sntate, nici o fat nu ar trebui s aib o sarcin naintea v0rstei de %3 ani.Copiii nscu/i de femei mai nainte de %3 ani au mai multe (anse s se nasc prematur (i s aib greutatemic la na(tere, iar na(terea poate fi mai dificil.

2


5/37

$up v0rsta de ;= de ani, riscurile pentru sntatea femeii legate de sarcin (i na(tere ncep dinnou s creasc. ultiparitatea prezint o serie de probleme, uterul fiind obosit, tonusul este sczut,prezenta/iile transverse sunt mai frecvente, de asemenea - accidentele hemoragice. Cre(te riscul na(teriiunor copii malforma/i sau cu greutate mai mic.

Intervalul dintre dou sarcini trebuie s fie cuprins ntre doi (i patru ani, timp necesar pentru caorganismul matern s se refac fizic (i psihic, s-(i refac for/a (i energia.

&iscurile la na(tere pot fi considerabil reduse prin controale repetate pe tot parcursul sarcinii,

efectuate de ctre medicul generalist, medicul de 'bstetric-ginecologie (i de asistentul medical.4n timpul sarcinii, femeia trebuie s fie informat asupra modificrilor organismului, a limiteicre(terii n greutate care nu trebuie s dep(easc %6 @g.

$ac n perioada copilriei femeia nu a fost bolnav, scade riscul de a avea probleme n cursulsarcinii (i al na(terii.

9oate femeile care doresc o sarcin trebuie s (tie c fumatul, alcoolul (i drogurile e!ercitinfluen/e grave asupra produsului de concep/ie.

Perioada de menopauz este o nou etap critic n via/a femeii dominat de ncetarea progresiv afunc/iei aparatului genital, nso/it de o serie de tulburri cum sunt: anomaliile menstruale, tulburrilevasomotorii, sub forma valurilor de cldur *bufeuri+, osteoporoz, ateroscleroz, modificri la nivelultractului genito-urinar. Femeia mai acuz: insomnie, iritabilitate, cefalee, instabilitate afectiv, depresie.

Probleme deosebite pune menopauza patologic sau cea determinat de interven/iile chirurgicalemutilante, care ntrerup brutal activitatea hormonal."sistenta medical poate fi un ajutor pre/ios pentru femeia preocupat de transformrile care se

produc n organismul ei, ca surs de informa/ii, sftuitor (i sprijin emo/ional, n aplicarea tratamentului desubstitu/ie.

Consultarea medicului n anumite situa/ii este necesar, controlul de specialitate de asemenea,pentru a preveni unele afec/iuni favorizate de ncetarea func/iei de protec/ie a hormonilor. Pot aprea (iprobleme ale cuplului din cauza scderii libidoului.

4n prezent, e!ist o preocupare deosebit pentru tratarea menopauzei, constat0ndu-se ocre(tere a speran/ei de via/, a limitei v0rstei active.

"utoe!aminarea s0nului trebuie s stea n aten/ia oricrei femei (i orice modificare trebuie

raportat medicului. Femeia va fi instruit cum s e!amineze s0nul sistematic, contribuind, n acest fel, ladepistarea precoce a tumorilor de s0n.Fiecare femeie trebuie s cunoasc c0teva no/iuni deosebit de importante:

boala apare, cu precdere ntre 28 (i >8 de ani, dar practic poate surveni ia orice v0rst cu c0t tumora este depistat mai devreme, cu at0t (ansele de vindecare sunt mai mari autopalparea sistematic poate depista boala n faze incipiente, nc0t vindecarea s poat fi posibil am0narea prezentrii la medic scade (ansele vindecrii.

$e asemenea, este necesar s fie cunoscute semnele de alarm: prezen/a unei tumori la nivelul s0nului, de obicei nedureroas apari/ia unei secre/ii prin mamelon, mai ales dac este sanguinolent (i ntr-o singur parte modificarea conturului s0nului, retrac/ia pielii sau a mamelonului, aspect de Dcoaj de portocalaD prezen/a unui nodul n a!il.

"ceste semne nu sunt evidente de la nceput, de aceea trebuie cutate atent i sistematic, periodicdup o anumit tehnic.

Intervalul optim dintre dou e!aminri este de o lun, n special dup ciclu."sistenta medical trebuie s instruiasc femeia cum se face autoe!aminarea:

femeia se a(az n picioare n fa/a oglinzi, (i ncepe prin vizualizarea din fa/a a s0nilor (i din profilE se poate observa la primul e!amen o u(oar asimetrie sau diferen/ de dimensiune, fr nici osemnifica/ie patologicE se observ dac nu e!ist o bombare sau o refrac/ie a pielii. #e e!ercit o u(oar presiune n jurulmamelonului *manevr asemntoare mulgerii+, pentru a provoca o eventual secre/ie neobservatE

=


6/37

se face palparea propriu-zis, totdeauna cu m0na opus s0nului e!aminatE o modalitate simpl (i eficient de autopalpare se realizeaz astfel:I. se delimiteaz aria de e!aminat ntre o linie care trece la nivelul claviculei (i alta situat submamar, iarlateral de la stern p0n n mijlocul a!ilei *Fig. 2 a+E

Fig. 49

a) Delimitarea ariei b) Examinarea c) Palparea prin micri circulareprin micri verticale

II. e!aminarea se ncepe din a!il, cobor0nd (i urc0nd pe direc/ie verticala pe toat aria delimitat *Fig. 2

b+EIII. palparea se face cu toat suprafa/a celor patru degete *nu cu v0rful+, realiz0nd mici cercuri pe fiecarepor/iune atins *Fig. 2 c+EI). se face nt0i palparea superficial, e!ercit0nd o presiune u(or n vedera depistrii unor forma/iuniaflate n vecintatea pielii, apoi o palpare profund, cu o presiune mai ferm *p0n la limita durerii+, carepermite detectarea unor noduli afla/i n profunzime

Fig. 50. mprirea snului asemntor cadranului unui ceasornic

e!aminarea se mai poate face asemn0nd s0nul cu cadranul unui ceasornic mpr/it n %6 zone,corespunztoare fiecrei ore. Femeia se a(az pe spate *Fig. =8+, pune sub umrul din partea e!aminat unprosop sau o pern, introduce m0na de aceea(i parte sub cap, realiz0nd o distribu/ie uniform a s0nului pepiept. Palparea ncepe cu pozi/ia orei %6, prin mi(cri circulare n sensul acelor de ceasornic, iar la sf0r(itse str0nge u(or mamelonul ntre degetul mare (i arttor, pentru a observa o eventual secre/ieE dup ce ntregul s0n a fost palpat cu aten/ie, se e!amineaz a!ila (i apoi se trece la s0nul opus n aceea(iordine.

etoda autopalprii reprezint n prezent, singura modalitate prin care tumorile maligne pot fidescoperite timpuriu, c0nd tratamentul este eficace (i uneori nemutilant.Prezentarea la medic este obligatorie pentru e!aminri suplimentare *mamografie, biopsie etc+, pentrustabilirea diagnosticului (i posibila mamectomie, terapie cu raze, chimioterapie (i terapie hormonal.

>


7/37

SEMNE SI SIMPTOME IN GINECOLOGIE

- tulburrile ciclului menstrual: - tulburri n e!ces:

- menoragia- hipermenoreea- hemoragie menstruala prelungita, cu flu! foarte abundent,- polimenoreea - intervale scurte ntre menstre,

- metroragia - hemoragii neregulate, aciclice, survenite ntre dou menstre succesive,- menometroragia- sangerare uterina total neregulataca frecventa si durata si e!cesiva cantitativE - tulburri n minus:

- hipomenoreea- tulburare ce consta in reducerea cantitatii de sange,- oligomenoreea- intervale lungi ntre menstre,- amenoreea- lipsa complet a menstrelorE

- sindromul premenstrual- manifestari somatice si psihice care apar cu regularitate pe parcursul fazeiluteale a ciclurilor menstruale* cu %8-%2 zile inainte de instalarea menstruatiei+E- sindromul intermenstrual- durere ciclica intermenstruala contemporana cu ovulatia impreuna cu altesimptome posibile, neobligatorii * jena, balonare, sangerare vaginala+.- hemoragia- pierderi anormale de sangeE

- leucoreea:- alb lptoas, n leucoreea femeilor tinereE- galben verzuie, n gonococieE- ro(ie apoas sau cafenie, n tumoriE- seroas, mucoas, muco-purulent, purulent.

- hidroree- scurgere cronic a unui lichid apos dintr-o mucoas inflamat E secre/ie vaginal abundent:688-288 ml.- semne func/ionale asociate *prurit, arsuri, algii pelviene, dispareunie, usturimi la sf0rsitul mic/iuniiE- durerea pelvin,- dispareunia- durere permanenta sau intermitenta in timpul actului se!ualE- dismenoree-apari/ia durerilor n timpul menstrei.

EXPLORARI PARACLINICE I DE LABORATOR IN GINECOLOGIE

i!"#$%"$i'- msoar cavitatea uterin (i precizeaz direc/ia acesteia. asurare a profunzimii cavitatii uterine.' histerometrie este indicata in cursul oricarei boli care modifica dimensiunile uterului*fibromuterinsau cancer uterin+ si inaintea unor interventii intrauterine, ca fi!area unui sterilet. Aa se efectueazacu ajutorul unei tije gradate - histerometrul , din metal sau din material plastic, introdusa prin colul uterinpana in fundul uterului.

u se face n sarcin.P()*"i' +(),((i ,# !'* D%(g'!*culdocenteza+

- este o varianta a punctiei intraperitoneale, prin care se realizeaza o legatura intre cavitatea peritoneala si mediul e!terior prinintermediul unui ac de punctie.- reprezint un gest medical prin care se ptrunde cu un ac pe cale transvaginal *lafemeie+, respectivtransrectal *la brbat+ la nivelul fundului de sac $ouglas.Scopuri: e!plorator- confirmarea prezentei unei colectii patologice- stabilirea naturii colectiei *puroi, sange, ascita+. - este indicat pentruprecizarea diagnosticului n sarcina e!trauterin, piosalpin!, hidrosalpin!.

7
http://www.sfatulmedicului.ro/Infertilitate-feminina/cauze-anatomice-de-infertilitate-uter_1154http://www.sfatulmedicului.ro/Uterul-si-probleme-lui/fibromul-uterin_1112http://www.sfatulmedicului.ro/Uterul-si-probleme-lui/fibromul-uterin_1112http://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/exercitiul-scade-sansele-de-cancer-uterin_2249http://www.sfatulmedicului.ro/Infertilitate-feminina/cauze-anatomice-de-infertilitate-uter_1154http://www.sfatulmedicului.ro/Uterul-si-probleme-lui/fibromul-uterin_1112http://www.sfatulmedicului.ro/Uterul-si-probleme-lui/fibromul-uterin_1112http://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/exercitiul-scade-sansele-de-cancer-uterin_2249


8/37

terapeutic- evacuarea colectiei de lichid- introducerea de substante medicamentoase.

Materiale necesare:- ac de punctie diam. 6 mm , lung %6 G %2 cm, montat pe seringa de 68 ml,- valve vaginale- pensa de fi!at colul uterin- pense lungi cu tampoane

- cateter de metal ptr. golirea vezicii urinare, sonde vezicale- irigator pentru spalatura vaginala- eprubete sterile , uscate, etichetate ptr. recoltarea probelor de laborator- manusi sterile de cauciuc- materiale pentru. dezinfectia locala- permanganat de potasiu sol. 8,6-8,; H, alcool iodat- materiale de protectie a mesei pe care se efectueaza punctia- tavita renala- medicamente : anestezice

Pregatirea bolnavei si executarea punctiei :- se anunta bolnava si i se e!plica necesitatea tehnicii

- punctia se e!ecuta in sala de tratamente pe masa ginecologica- bolnava isi goleste vezica urinara sondaj vezical- asezarea bolnavei in pozitie ginecologica- spalatura vaginala cu sol. de permanganat de potasiu- se trece la efectuarea punctiei:: medic J 6 asistente- spalare pe maini cu apa si sapun- medicul G introduce valvele vaginale si descopera larg colul uterin, apoi fi!eaza cu pensa de col buza superioara a colului sitrageuterul in sus pentru. a descoperi cat mai mult fundul de sac posterior- o asistenta medicala tine valvele departatoareE- cealalta asistenta va fi!a pensa de col si deserveste medicul cu instrumentele necesare-in primul rand acul de punctiemontat pe seringaE

- dezinfectia locului de punctie cu alcoolE- locul punctiei : in dreapta stanga colului uterin si usor inapoia acestuia , urmarind sa seajunga in regiunile parauterine-anestezie locala- efectuarea punctiei si recoltarea colectiei prin aspiratie cu ajutorul seringiiE- dupa golirea fundului de sac se retrage acul, se badijoneaza locul punctiei cu un tampon cu alcool dupa care se indeparteaza ,atat pensa de col cat si valveleE- se transporata bolnava la pat, se supravegheaza pulsul, 9", pansamentulEExaminarea lichidului extras-e!amen macroscopic

Gaspectul si continutul, cantitatea lichidului e!tras E- 6 probe in eprubete sterile se trimit la laborator E din lichidulpurulent se fac insamantari pe medii de cultura si sunt imediatdepozitate la termostat ptr. identificarea germenului sie!ecutarea antibiogramei E"ctul punctiei, natura , cantitatea lichidului e!tras, numele medicului

o notate in foaia de observatie

C($' "#$&i*' '/''

etoda temperaturii bazale * a curbei termice+ :se bazeazK pe efectul termogen al progesteronului(i pe modificarea curbei termice n momentul ovula/iei * dacK se considerK o singurK ovula/ie ntr-un ciclumenstrual+. 'vula/ia se produce fie n ultima zi de temperaturK bazalK, fie n ziua a 6-a sau a ;-a decre(tere a temperaturii bazale.A!plica/ia este datK de cre(terea concentra/iei de progesteron cu efecteletermogene men/ionate. 4n preajma ovula/iei, temperatura bazalK cre(te cu 8,6 G 8.2 L C. "ceastK cre(teretrebuie sK fie de ; zile la r0nd (i (i sK fie mare ca temperatura din > zile anterioare. #permatozoizii pot

3


9/37

supravie/ui n medie ; zile * n cazuri e!cep/ionale (i 7 zile M+, ca atare ; zile dupK ciclu c0t (i dupKovula/ie e!istK o perioadK de fertilitate.


10/37

&ecoltarea se efectueaza pe masa ginecologica de catre personal instruit de medicul specialist.#e verifica daca pacienta indeplineste conditiile de pregatire pentru efectuarea e!amenului din

secretii genitale.#e invita pacienta sa se aseze pe masa ginecologica cat mai comod si rela!at. #e atentioneaza

asupra faptului ca valvele fiind metalice pot produce o usoara senzatie de disconfort.#e introduc valvele pe rand, intai valva posterioara, apoi valva anterioara si se departeaza peretii

vaginului pentru a se e!prima colul uterin intre cele doua valve.

P#)"$( #6') *i"%'*"#$i%%gi* !i *("($' ,i) !#*$#"i' 'gi)''2-#e solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele.-Pe valva posterioara se preleveaza o cantitate de secretie din fundul de sac vaginal.-Persoana care recolteaza introduce cu grija tamponul de e!sudat pe valva posterioara si

recolteaza o mica cantitate din secretia vaginala e!primata pe aceastaE retrage tamponul.-#e e!trage valva si se deverseaza secretia la unul din capetele unei lame de microscop *stearsa in

prealabil cu alcool si uscata+.-Peste lama cu produs se suprapune o a doua lama si se e!ecuta o miscare energica de alunecare pe

a!ul lung al celor doua lame. #ecretia astfel intinsa trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame, subtire si sacuprinda cca 2= din lungimea lamei.

-Cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau umezeala.

P#)"$( #6')( *i"%'*"#$i%%gi* !i *("($' ,i) !#*$#"i' ,# *%2-#e solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele cu colul e!primat intre ele.-Persoana care recolteaza sterge cu o compresa sterila e!ocolul indepartand secretia vaginala de pesuprafata acestui.-Cu un tampon de e!sudat se patrunde cca %.= cm in endocol si se imprima miscari de rotatie completa,insistand pentru o buna stergere a mucoasei.-9amponul se descarca prin miscari de rotatie pe doua lame de microscopE lamele se lasa sa se usuce.-Pentru cultura se introduce un al doilea tampon la cca 6 cm in colul uterin imprimandu-se miscari derotatie pentru stergerea mucoasei endocolului.


11/37

#e procedeaza la fel ca cultura din secretia de col.$upa recoltare, varful tamponului se introduce in recipiente speciale dedicate corespunzator fiecaruiantigen avand grija ca partea cu produs *dopul de vata+ sa fie imersat in mediul de transportE tijatamponului se rupe pentru a putea permite inchiderea cu capac.Pe recipiente se lipeste eticheta cu cod de bare identic cu cel de pe cerere sau alte recipiente recoltatepacientului in acelasi timp.

Mod de recoltare pentru genotipare "P#((&') P'3i%&' 7i$(!+

ateriale suplimentare necesare: flacon cu mediu si periuta pentru 1P) procurat din laboratorE sepastreaza la temperatura camerei.#e procedeaza ca la punctul anterior pentru cultura din secretia de col.$upa recoltare, varful periutei se introduce in flaconul cu mediu avand grija ca partea cu produs

*periuta+ sa fie imersat in mediul de transportE tija periutei se rupe pentru a putea permite inchiderea cucapac.

Pe recipiente se lipeste eticheta cu cod de bare identic cu cel de pe cerere sau alte recipienterecoltate pacientei in acelasi timp.

P$#g"i$#' 3$%,(!((i $#*%"'" 3#)"$( '%$'"%$2N Produsele recoltate trebuie e!aminate n ma!im %-6 ore.

N #e transport n ma!im % or de la recoltare.N #e noteaz e!amenul cerut (i diagnosticul prezumtiv.N $in produsele recoltate se fac frotiuri (i nsm0n/ri pe medii de cultur.N Pentru g%)%*%*, nsm0n/area se face imediat.N Pentru e!amen bacteriologic imediat din secre/iile vaginale, se face un preparat nativ ntre lam (i

lamel colorat gram (i cu albastru de metilen. #e observ la microscop mi(carea activ aprotozoarului.

N Oig'"%$i( 8 !# +'*# ')"ii%g$'&.

I)"#$3$#"'$#' $#/("'"#%$2N Prezen/a leucocitelor confirm procesul infec/ios.

N Flora bogat fr leucocite poate coe!ista cu o mucoas vaginal normal.N G#$)i +$#*#)1i2o


12/37

T#;)i*' ,# $#*%"'$# ' !#*$#"i#i *#$i*%-'gi)'#3#)"$( "#!"( BABES PAPANICOLAU i) ,i( i*;i,

Pregatirea pacienteiPentru recoltarea probei citologice in vederea realizarii testului ?abes Papanicolaou trebuie indeplinitemai multe conditii:

- absenta hemoragiei cervico-vaginale abundenteE- femeia nu trebuie sa fi primit recent medicatie locala sau sistemica, mai ales ca se cunoaste efectul unormedicamente asupra mucoasei epiteliale *tetraciclina, digitala, etc.+. Unele substante acidebaziceinfluenteaza indicele acidofil, altele influenteaza penetrarea colorantilor in celuleE- nu trebuie sa e!iste un istoric recent *sub > saptamani+ de terapie chirurgicala, termoterapie, radioterapie,la nivelul colului uterin sau al vaginuluiE- pacienta nu trebuie sa fi avut contact se!ual in ultimele 23 de oreE- pacienta trebuie sa evite spalaturile locale cu 62 de ore inainte de recoltareE- recoltarea probelor pentru alte teste din zona cervico vaginala *gonoree, chlamdia, cultura bacterianadin col-CC? + inainte de recoltarea pentru testul Papanicolaou nu este recomandata."ceste prelevari pot determina indepartarea unor celule transformate malign sau cu leziuni premaligne

astfel incat acestea nu pot sa mai fie depistate. Pot apare rezultate fals negative.Perioada de recoltare:in afara perioadei menstruale, preferabil la mijlocul ciclului menstrual.Locul de prelevare

- prelevare de la nivelul e!ocolului si endocolului cuprinzand si zona de transformaredaca se evidentiaza leziuni in zona cervico-vaginala se recolteaza proba si din aceste leziuni si seprecizeaza locul de unde s-a recoltat in fisa de insotire a probei.M'"#$i'# )#*#!'$# 2- speculum vaginal bivalvular- aplicator cu tija (i pat din bumbac- ; lame de sticl pentru citire microscopic- fi!ative

- lamp ajustabil- c0mp-manusi chirurgicale de unica folosinta-fisa de insotire a probei-instrumente de recoltare: periuta cervicala*"tentieM nu se utilizeaza periuta cervicala la femeileinsarcinate+-recoltor special cu mediu lichid- Pap stic@- formulare cerere analize laboratorR#*%"'$#2-confirmarea identit/ii pacienteiE-se e!plic procedura pacienteiE-se spal m0inileE-se e!plic pacientei importan/a rela!rii musculaturii perineale pentru a u(ura efectuarea e!aminrii (irecoltriiE-se cere pacientei s mic/ioneze nainte de efectuarea procedurii de recoltareE-se asigur intimitate (i se cere pacientei s se dezbrace de la br0u n josE-este acoperit cu un halat de unic folosin/ (i ajutat s se a(eze pe masa ginecologicE-se potrive(te lampa pentru luminozitate ma!im n zona genitalE-se nltur halatul din zona genitalE

%6


13/37

-se ofer mnu(i medicului* asistenta medicala imbraca manusi+ (i speculul vaginal. u se vor folosilubrefinate pentru acesta pentru a nu interfera cu rezultatul testului. #e poate uda speculul cu ap caldpentru a u(ura inser/ia.-se anun/ pacienta c0nd i se introduce speculul pentru a preveni tresrirea (i ncordarea musculaturii-se sugereaz pacientei s se rela!eze (i s respire ad0nc n timpul introducerii speculului.-dup introducerea specului acesta este lrgit pentru e!punerea cervi!ului (i apoi blocat pentru nceperearecoltriiE

-se ofer medicului pe r0nd aplicatoarele (i periu/a necesare recoltrii celulelor din diferitele zone.#e introduce periuta in endocervi! numai cat se introduc toti perii in canalul endocervical. Pentru periutacervi! rotirea se face in sensul acelor de ceasornic de = ori, iar pentru periuta Combi *cu partea pentruendocol mult mai lunga+ rotirea se face in sensul acelor de ceasornic doar de doua ori *deoarece este multmai abraziva+. #e scoate periuta cervicala.

Foarte importantMM #e detaseaza capul periutei dupa recoltare si se introduce in recipientul cumediu lichid, apoi se insurubeaza capaculMPentru recoltatrea pe lame , dup fiecare recoltare, se vor lua aplicatoarele (i se vor roti bl0nd pe c0te olam de sticl peste care se va pune imediat un fi!ator pentru prevenirea uscrii celulelorE-lamele microscopice vor fi marcate diferit n func/ie de zonele din care s-au recoltat celulele. zile nainte de menstrua/ie sau la o sptm0n dup menstruatie.

< T#!"( P'3')i*%'(- i)"#$3$#"'$#28 Celule normale O endocervicale, endometriale, leucocite.% Celule anormale O metaplazice, discariotice, tumorale.

2 Clasificarea rezultatelor pe = clase.8 8-"bsen/a celulelor anormale.% %-Citologie anormal fr eviden/ de malignitate.6 6-Citologie sugestiv neconcludent pentru malignitate.; ;-Citologie puternic sugestiv de malignitate.2 2-Citologie clar malign.

RECOLTAREA PROBELOR PENTRU LOIOCULTURAM'"#$i'# )#*#!'$#)alve ginecologice9ampon de e!sudat cu mediu de transportaterialele necesare pentru efectuarea toaletei interne si e!terne conformprocedurii interne a spitaluluiM%, ,# $#*%"'$#&ecoltarea se efectueaza in sectia de 'bstetrica-ginecologie, in sala de tratamente de catre personalulasistenta responsabila si instruita pentru aceasta manevra.#e efectueaza toaleta locala e!terna si interna conform protocolului intern aprobat pe sectie.$upa efectuarea toaletei se introduc valvele prin manevre blande. #e evidentiaza colul uterin. #erecolteaza prin introducerea tamponului de e!sudat in cavitatea uterina. #e retrage cu grija si se introducein tubul cu mediu de transport.

%;


14/37

Pe tubul cu tamponul de e!sudat se lipeste eticheta cu codul de bare identic cu cel de pe cerere sau alterecipiente recoltate pacientului in acelasi timp.

T#!"( L';&-S*;i#$ ="#!"( *( L(g%>-detecteaz strile precanceroase ale colului uterin, baz0ndu-se pe proprietatea epiteliului normale!ocervical (i vaginal de a se colora n brun-acaju cu o solu/ie iodo-iodurat. Poate fi folosit pentru

depistarea n mas a cancerului de col uterin.


15/37

Alternativala chiuretajul uterin este histeroscopia operatorie, similara ca procedura dar cu diferentein ceea ce priveste posibilitatile de vizualizare a cavitatii sau de utilizare a unor echipamente electrice. Infunctie de volumul hemoragiei sau tesutului proliferat, poate R indicata una sau alta din cele doua tehnici.

%ilatarea si chiureta&ul uterin2 include ?iopsia de endometru, $ilatarea colului,$ebridarea sinechiei uterine si A!tirparea polipilor+Cerinte preliminare

Investigatii:

Inainte de efectuarea chiuretajului uterin sunt necesare urmatoarele investigatii:S Frotiu cervical Papanicolau efectuat in ultimele %6 luniS Cultura col uterinS 1emoleucograma, transaminaze, glicemie, creatinina, "P99S #erologie boli transmisibile: 1?s, 1C), 1I), )$&) e!amenul radiologic al uterului ce pune diagnosticul de fibrom

submucos (i apreciaz permeabilitatea tubar pentru adaptarea tehnicii chirurgicale la femeiletinere care au o sterilitate consecutiv localizrii fibroamelor.

Materiale necesare:

N #ering de 68 ml cu amboul cu ghivent permi/0nd racordarea la o canul uterin de calibru redus,N Canula uterin metalic lung de ;8-28 cm,N #peculum vaginal,N 6 valve vaginale,N Pens 9irbal,N Pens porttampon,N 1isterometru,N Casolet cu comprese sterile,N "lcool sau tinctur de iod,N #ubstan/ de contrast G lipiodol, altele.

Preg*tirea pacientei:

N Psi"ic: se anun/ (i se e!plic tehnica (i necesitatea efecturii e!amenului,consimtamantEN #i!ic:e!amenul histerosalpingografic se face pe Dstomacul golD pentru a evita voma refle!EN #e testeaz toleran/a la iodE n ziua e!amenului se efectueaz spltur vaginal antiseptic (i

clism evacuatoare pentru golirea colonuluiEN 4naintea e!amenului se gole(te vezica urinar,N A!amenul se efectueaz n ziua a 3-%6 a ciclului.N Medicamentos: cu 6 zile naintea e!amenului se recomand la pacientele an!ioase administrarea de

calmante (i antispastice,N Cu jumtate de or naintea e!amenului se injecteaz un antiseptic *papaverin+ sau se introduce un

supozitor cu


18/37

N #e scot valvele sau speculul,N Plasm pacienta sub ecranul radioscopic prin alunecare nceat, centrm regiunea de e!aminat (i

facem o radiografie Dpe golD,N "poi se ncepe injectarea lent *pentru a evita spasmele+ a substan/ei de contrast, n cavitatea

uterin sub controlul radioscopic intermitent,N #e va /ine seama n tot timpul e!amenului de senza/iile pacientei, de dureri mari nso/ite de

tulburri neurovegetative *grea/, stare de colaps+ care indic oprirea imediat a injectrii

substan/ei de contrast.

+ngri&iri dup* tehnic*:N $up terminarea e!amenului histerosalpin-gografic se scot aparatul (i pensa, se (terge vaginul cu o

compres steril (i se pune un tampon de vat.N Pacienta se men/ine n repaus ;8 minute n serviciul de radiologie.

E*%g$'+i'- e!amen cu ultrasunete ce eviden/iaz tumori, sarcina asociat cu fibrom uterin.

I)#!"ig'1ii g#)#"i*#

a+ determinarea cromatinei se!uale n disgenezii gonadice (i interse!ualitateEb+ determinarea cariotipului n acelea(i afec/iuni, n plus n sterilitatea primar (i amenoreea primar.

T'&3%)')"( 'gi)'

Tamponamentul vaginal care consta in introducerea in vagin a unor mese care se aseaza infundurile de sac vaginale, umplandu-le succesiv, strans acoperind orificiul e!tern al colului in asa fel incattot vaginul safie plin cu mese.

E6'&i)'$#' 3'$'*i)i* ' !?)((ia+ termografia se realizeaz cu raze infraro(ii (i se bazeaz pe proprietatea /esutului malign de avea otemperatur crescut fa/ de /esuturile vecine sntoase sau fa/ de zona simetric. $iferen/a detemperatur variaz ntre %VC (i 3VCE- b+ mamografia este principala metod de depistare a cancerului de s0n, fiind propus ca metod descreeningE- c+ galactografia const n injectarea unei substan/e de contrast n unul din canalele galactofore cuajutorul unui ac bont introdus prin orificiul mamelonar care prezint scurgerea patologic. 4n cancer, ndreptul tumorii, canalul galactofor nu se eviden/iazE- d+ e!amenul citologic al scurgerilor mamelonare poate fi util mai ales atunci c0nd e!ist secre/ie care

poate fi ob/inut din scurgere spontan sau la e!primarea mamelonuluiE- e+ citologia prin punc/ie are valoare deosebit, rezultatele fiind corecte *edificatoare+ n propor/ie depeste 8HE- f+ rezonan/a magnetic nuclear este un e!amen netraumatizant, simplu (i rapidE identific recidivelelocale ale unui cancer dup tratamentul conservator (i forma/iuni tumorale palpabile, care nu pot fi binedefinite de mamografie sau ecografie. Avalueaz chimioterapia n pregtirea - preoperaorie pentrutumorile mamare voluminoase, dar prezint dezavantajul costurilor crescuteE- g+ e!amen fr risc, ecografia u(ureaz orientarea punc/iei citologice, eviden/iaz semne suspecte (ispecifice de malignitate.

%3


19/37

EXAMINAREA PACIENTEI CU AFECIUNI GINECOLOGICE

A!aminarea pacientei reprezint o etap important n ngrijirile medicale ce i se acord (i necesitc0(tigarea ncrederii, respectarea intimit/ii.Cuprinde:

- interviul *interogatoriul+- e!amenul clinic general

- e!amenul ginecologic- e!amene paraclinice (i de laborator"sistenta particip la e!aminare, pregte(te (i ajut pacienta, pregte(te materialele necesare, culegepropriile informa/ii.

C(#g#$#','"#%$

Culegerea de date *date subiectiveobiective+ prin diverse metode: interviu, observa/ie,cercetarea documentelor medicale *foaia de observa/ie clinic, bilete de iesire din spital sibuletine de analiz, scrisori si trimiteri medicale,re/ete, carnet de sntate+, discu/ii cumembrii echipei de ngrijire si apar/intorii, participarea la e!amenul clinic general siginecologic, msurarea temperaturii, pulsului, respira/iei, tensiunii arteriale."naliza si sistematizarea datelor semnificative.

#e consemneaz:- v0rsta - are importan/ deosebit, inciden/a unor afec/iuni fiind n legtur cu perioadade activitate genitalE- ocupa/ia favorizeaz apari/ia unor mbolnviriE- motivele internrii sau solicitrii e!amenului: durere, pierderi de s0nge prin vagin, altesimptome asociate *febr cu frison, vrsturi+.- antecedente heredo-colaterale. Informeaz asupra strii snt/ii persoanelor cu carepacienta convie/uie(te *mediul bacilar, sifilis, tulburri endocrine+- antecedente personale fiziologice

- data primei menstrua/ii *menarha+, caracterele ciclului menstrual n perioadapubert/ii (i dup pubertate, nainte (i dup cstorie *dup nceperea vie/ii se!uale+. #e

noteaz: ritmul, durata, cantitatea, manifestri nso/itoare pre- (i postmenstruale *dureri,cefalee, vrsaturi+.- antecedente obstetricale: numr de sarcini, numr de na(teri, evolu/ia sarcinilor (i

desf(urarea na(terilorE avorturi spontane *cauza+, provocate, na(teri premature sau cu fe/imor/i, eventuale sechele *ruptur de perineu+. "ntecedente ginecologice: vulvovaginite,hemoragii n perioada pubertar, eventual opera/ii pe aparatul genital, tratamente efectuate

- antecedente medicale sau chirurgicale: boli infecto-conta-gioase, dermato-venerice, interven/ii chirurgicale, afec/iuni neuroendocrine cu rsunet asupra ntreguluiorganism (i sferei genitale.- condi/ii de via/ (i munc. #e ob/in date n legtur cu factorii de mediu e!tern caree!ercit influen/a asupra organismului femeii.

- istoricul consemneaz simptomele func/ionale de boal: data (i circumstan/ele deapari/ie, intensitatea, durata, simptome nso/itoare, tratament urmat.E6')( *i)i* g#)#$'#e observ:- culoarea tegumentelor: paloare n anemii, galben ca paiul *posibil cancer+- aspectul general: conforma/ie, repartizarea /esutului adipos, eventuale localizricaracteristice, nl/imea, repartizarea pilozit/ii.E6')( ',%)((i- la inspec/ie se poate eviden/ia o cre(tere anormal de volum datorit unor tumoriEvergeturi vechi, prezenta circula/iei colaterale, leziuni de grataj.

%


20/37

- la palpare, fcut cu bl0nde/e, cu m0na nclzit, se poate eviden/ia e!isten/a uneitumori, mobilitatea acesteia, volumul, consisten/a.- la percu/ie medicul apreciaz forma (i dimensiunea tumorii prin delimitarea arieimatita/ii.E6')( g#)i"'- se gole(te vezica urinar (i rectul, se a(az pacienta ntr-o pozi/ie comod care s asigurerela!area *pozi/ie ginecologic+.

Inspec$ia vulvei%#e observ conforma/ia labiilor, anomalii, inflama/ii *bartholinite+,rupturi de perineu. Pacienta este rugat s tu(easc, s se scream pentru a eviden/iamodificri la nivelul peretelui vagi nai. ai pot fi depistate vegeta/ii, herpesul genital.Examenul cu valvele%Permite observarea cavit/ii vaginaie, a colului uterin, prelevarea desecre/ii vaginaie sau din canalul cervical. u se face la virgine, n vaginism, n opera/ii cusuturi recente ale perineului, e!ist0nd pericolul dehiscen/ei plgii.&actul vaginal%Combinat cu palparea abdominal, efectuat n pozi/ie ginecologic, oferinforma/ii despre vagin, col, corp uterin (i ane!e. Poate fi nso/it de anumite reac/ii dinpartea femeii determinate, n principal, de durere.&actul rectal%Aste rezervat virginelor, poate eviden/ia o tumor genital sau e!tra-genital, colec/ii n fundul de sac posterior.

E6')( !?)((iCancerul mamar reprezint o problem major de sntate public, astfel nc0t cu ocaziaoricrui consult nu trebuie omis e!aminarea s0nului, iar femeia trebuie instruit s seautoe!amineze.


21/37

b. acut n inflama/ii genitale, iminen/a de avort, fibrom uterinc. subacut n unele tumorid. cronic n inflama/iile cronice, tulburrile de static uterine. periodic manifestat premenstrual sau menstrual.

#&%$'gi'- are numeroase cauze: endocrine *hiperfoliculinemia, tulburri tiroidiene+, dismetabolice,

dup tratamente hormonale, boli de s0nge, locale *fibrom, polipi, chist de ovar, avort,sarcin ectopic, cancer+.- aspectul s0ngelui difer n func/ie de cauz: ro(u deschis n avort, fibromE ro(u nchisnegricios n sarcin e!trauterinE ro(u splcit, fetid n cancer.- ritmul: hemoragia este discontinu n cancer, fibrom, sarcin e!trauterin, inflama/ii,tumori de ovar, n hemoragiile intermenstruale, premenstruale sau postmenstruale.- este nso/it de durere cu caracter colicativ n sarcina e!trauterin, polipi sau avort ncurs de efectuareE paro!istic cu le(in n sarcina ectopicE permanent n inflama/iilecronice.L#(*%$##'este o scurgere vaginal albicioas sau glbuie, cantitatea poate cre(te nainte (i

postmenstrual.- n cantitate redus este fiziologic, cre(terea fiind rezultatul unor afec/iuni vulvovaginalen principal, dar (i ale corpului (i colului uterin, trompelor sau dup interven/iichirurgicale.- aspectul poate fi un bun indicator pentru cauza care a produs-o:

- n trichomoniaz: leucoree spumoas, aerat, cu miros de varz murat, nso/itde prurit

- n gonoree este abundent, cremoas, verzuie, nso/it de prurit- n candidoz: este grunjoas, de consisten/a (i culoarea iaurtului- n cancer genital este rozat, fetid, cu aspect de Xspltur de carneD- n vaginita diabetic este abundent, cu depozite albe, (i prurit intens

- n vaginit senil este moderat, sub/ire, uneori muco purulent, fetid, asociatcu prurit (i mici cheaguri- n cervico-vaginite este nespecific, moderat, fr prurit.

M%,i+i*$i '# *i*((i )!"$('- tulburri de flu!: hiper- sau hipomenoree- tulburri de ritm: poli- sau oligomenoree- absen/a ciclului: amenoree primar sau secundarT(($$i !#6('#- vaginism - constric/ia *involuntar a vaginului cu refle! de respingere sau aprare careface imposibil actul se!ual- dispareunia poate fi nt0lnit n vaginit, inflama/ii pelviene sau este de origine psihic

- frigiditatea - absen/a orgasmului put0nd fi asociat cu scderea sau absen/a libidouluiA"# &')i+#!"'$i- pruritul poate fi nt0lnit la persoanele n v0rst *prurit senil+ antreneaz leziuni de grataj."lte cauze: pitiriaza pubian, o!iureza, alergia la lenjerie sau poate avea origine psihic.- vertijE

P$%# - alterarea confortului n legtur cu durerea, scurgerile vaginale Yteama de opera/iemutilant, de sterilitate, de evolu/ia grav sau de reac/ia so/ului, de tehnicile invazive- deficit de cuno(tin/e n legtur cu: ovula/ia (i func/ia se!ual, transmiterea bolilorse!uale, simptomele cancerului- deficit de autongrijire n legtur cu igiena perineal, cu vindecarea

6%


22/37

- perturbarea conceptului de sine n legtur cu schimbarea schemei corporale, cutransmiterea bolilor se!uale- disfunc/ie se!ual n legtur cu schimbarea schemei corporale- alterarea nutri/iei *mai pu/in dec0t nevoile organismului+- lezarea*alterarea+ integrit/ii tegumentelor n legtur cu pruritul, scurgerile vaginale- alterarea eliminrilor intestinale: constipa/ie- alterarea eliminrilor urinare: pola@iurie, incontinen/

Oi#*"i# Pacienta:- s nu prezinte durere, s se poate odihni- s-(i e!prime temerile, m0hnirea: s vorbeasc deschis despre opera/ie (i limitrileimpuse- s demonstreze cunoa(terea simptomelor cancerului- s enumere bolile cu transmitere se!ual, s identifice simptomele acestora, s cunoascmecanismele ovula/iei (i manifestrile nso/itoare- s-(i men/in regiunea perineal curat - s nu prezinte leziuni cutanate- s men/in o stare de nutri/ie adecvat- s discute despre noua sa imagine corporal- s demonstreze n/elegerea, acceptarea modificrilor func/iei se!uale

I)"#$#)1ii I)"#$#)1ii 3$%3$ii ='("%)%>2comunicare, hidratare si alimentare, igien, mobilizare,supravegherea eliminrilor, educa/ie.I)"#$#)1ii ,##g'"#: pregtirea pentru investiga/ii si analize, pregtirea pentru miciinterven/ii ginecologice, pregtirea preoperatorie si ngrijiri postoperatorii, administrareatratamentului general si local."sistenta medicala:- asigur lini(tea (i confortul prin:

- calmarea durerii cu medicamentele recomandate de medic, n func/ie de cauz (iintensitate

- instruirea pacientei asupra mecanismului durerii, a caracterului, a necesit/iianun/rii n cazul n care se accentueaz

- ncurajeaz pacienta (i o informeaz cu privire la:- modificrile ce pot avea loc n organismul su (i combaterea acestora- manifestri legate de ovula/ie, stare de disconfort- modalit/i de prevenire a infec/iilor secundare n contaminarea cu germeni din

regiunea anal- instruie(te pacienta cu privire la semnele (i simptomele cancerului, cu tehnicaautoe!aminrii s0nului- e!plic modul de transmitere pe cale se!ual a unor boliE implica/ia acestora asupra striide sntate prezente (i viitoare- informeaz pacienta cu privire la principalele manifestri ale bolilor transmise se!ual,importan/a consultrii medicului, protec/ia partenerului, tratarea ei (i a partenerului

- instruie(te pacienta asupra metodelor de contracep/ie n afec/iunile care influen/eazsarcina sau care sunt influen/ate de sarcin, c0t (i a mijloacelor de protec/ie se!ual- e!plic importan/a alimenta/iei pentru organism, a necesit/ii unui anumit regimEsupravegheaz (i noteaz cantitatea de lichide (i alimente ingerate, asigur necesarul zilnicpentru men/inerea greut/ii n limite normale- (i rezerv un timp ndelungat pentru discu/ii cu pacienta, d0ndu-i posibilitatea

- s vorbeasc despre imaginea sa corporal- despre posibilitatea relurii activit/ii, de reintegrare

- ncurajeaz pacienta cu privire la evolu/ia bolii, o ajut s accepte anumite limite- combate temerile privind satisfac/ia se!ual, pierderea feminit/ii dup anumite

66


23/37

interven/ii- ncurajeaz pacienta cu colpectomie, ajut0nd-o s accepte limitele impuse de boal- ncurajeaz rela/iile cu familia, ajut membrii familiei s n/eleag pacienta, s-o sprijine- combate teama legat de investiga/ii, ob/ine colaborarea, nso/e(te pacienta la e!plorri,administreaz sedative c0nd este nevoieE- observ s0ngerarea *cantitate, aspect, ritm, legtura cu alte manifestri+-supravegheaz vindecarea unor leziuniE

- combate cauzele care determin tulburri ale eliminrilor urinare.I)"#$#)1ii !3#*i+i*#- e!amene de laborator: e!amenul secre/iei cervicovaginale *bacteriologic si parazitologic,determinarea P1ului vaginal, e!amenul citohormonal, studiul glerei, e!amenulcitotumoral ?abes-Papanicolau, dozri hormonale n s0nge si urin.- e!amene endoscopice: histeroscopia, colposcopia, celioscopia.- e!amene imagistice: ecografia, histerosalpingografia, rezonan/a magnetic nuclear*&+, tomografia computerizat *9C+, mamografia, galactografia, !erografia,termografia.- Punc/ia vaginal *culdopunc/iaE- Curba termic bazal.

- 1isterometria.I)"#$#)1ii gi)#*%%gi*#.- biopsiaE- chiuretajul uterinE- spltura vaginalE- tamponamentul vaginalE- pregtirea preoperatorieE - pregtirea general, sus/inerea psihic n interven/iile mutilante, bilan/ul strii desntate si investiga/ii obligatorii. - pregtirea special: aseptizarea cavit/ii vaginale *splare, mesare+, e!amenulsecre/iei vaginale, pregtirea c0mpului operator, ndeprtarea pilozit/ii, montarea sondei+.

- pregtirea n urgen/eE-ngrijirea postoperatorie.-transportul la salon, pozi/ia n pat.- supravegherea postanestezic:- supravegherea postoperatorie: supravegherea faciesului, supravegherea func/iilor vitale,a diurezei, stri abdominale, relurii tranzitului intestinal, combaterea durerii,supravegherea pansamentului, reluarea alimenta/ei, mobilizarea, prevenirea complica/iilorpostoperatorii, educarea pacientei n vederea e!ternrii.

IDENTIFICA ELABOREAZA APLICA SI E7ALUEAZA REZULTATELE PACIENTELOR CENECESITA INGRIIRI CU INFLAMAII GENITALE

Inflama/iile genitale cuprind: afec/iuni ale vulvei (i vaginului, uterului (i trompelor peritoneuluipelvin.

$e(i localizate la niveluri diferite ale aparatului genital, ele au cauze (i unele manifestri comune,pot fi prevenite prin acelea(i msuri, beneficiaz de ngrijiri asemntoare.

Pot fi favorizate de traumatisme repetate n aceea(i regiune, de tulburri endocrine, de scderearezisten/ei organismului.

6;


24/37

Cel mai adesea, inflama/iile sunt produse de gonococi, streptococi, stafilococi, germeni anaerobi,bacili Zoch sau de parazi/i ca trichomonas, ciuperci parazite.

PACIENTA CU 7UL7O7AGINITA

)ulvovaginitele sunt inflama/ii ale mucoasei vulvare, dar, mai ales, vaginale, produse de agen/iinfec/io(i, chimici, mecanici, alergici.#unt favorizate de lipsa de igien, de caren/a de estrogeni. "gen/ii patogeni fac parte din cei transmi(i pecale se!ual.

C(#g#$#','"#%$

anifestri de dependen/ *semne (i simptome+:- leucoreea *poate avea aspecte caracteristice n func/ie de cauz+- pruritul vulvovaginal, arsuri- vaginism, dispareunie- modificri ale mucoasei vaginale (i vulvare- se asociaz tulburri urinare.

P$%# - disconfort- alterarea imaginii de sine n legtur cu bolile transmise se!ual, cu posibilitatea de a secroniciza- deficit de cuno(tin/e n legtur cu evolu/ia bolii (i eventuale complica/ii- alterare a integrit/ii tegumentelor (l mucoaselor n legtur cu leziunile determinate descurgeri, prurit- comunicare ineficienta la nivel afectiv*alterarea vie/ii se!uale n legtur cuposibilitatea transmiterii bolilor n timpul actului se!ual+- eliminare inadecvata.

Oi#*"i# - s nu prezinte semne de infec/ie, eliminari inadecvate- s e!prime cre(terea stimei de sine

- s verbalizeze cauzele bolilor- s-(i men/in o bun igien local- s e!prime grija fa/ de partener ca posibil surs de infec/ie.

I)"#$#)1ii "sistenta medicala:- ncurajeaz cre(terea ingestiei de lichide- asigur o diet echilibrat, cu alimente prezentate atractiv- asigur odihna- instruie(te pacienta

- s se a(eze ntr-o pozi/ie care s favorizeze drenarea secre/iilor- s nu foloseasc tampoane intravaginale, s nu fac iriga/ii fr indica/ie

medical

- s pstreze o igien local corespunztoare, s poarte lenjerie de bumbac- s evite traumatizarea regiunii, spunurile tari, spra-ul, srurile de baie,pudrele deodorante cu efect iritant

- s raporteze medicului orice semne care anun/ recidiva- s se prezinte la control medical periodic

- informeaz pacienta cu privire la:- posibilitatea de reinfec/ie (i de transmitere a bolii- tratament (i modul de aplicare- necesitatea repausului se!ual pe durata tratamentului *apro!imativ %8 zile+- importan/a folosirii prezervativului

62


25/37

- "preciaz nivelul de suferin/ *m0hnire+ a persoanei diagnosticat cu boal transmisse!ualE (i rezerv mai mult timp pentru a discuta cu pacienta, pentru a o asculta (isftui, ajut0nd-o s dep(easc perioada de boal.

IDENTIFICA ELABOREAZA APLICA SI E7ALUEAZA REZULTATELE PACIENTELOR CENECESITA INGRIIRI CU BOAL INFLAMATORIE PEL7IN

?oala inflamatorie pelvin cuprinde infec/ii ale uterului, ane!elor (i peritoneulul pelvin.

C(#g#$#','"#%$

- cau!e determinante: agen/i patogeni transmi(i n timpul actului se!ual sau a unorinvestiga/ii, dup manevre abortive, dup interven/ii chirurgicale- cau!e 'avori!ante: nerespectarea msurilor de asepsie (i antisepsie, lipsa de igien,tampoane vaginale neschimbate mai mult de patru ore, leziuni de grataj, debilitate fizicgeneral, diabet.Mani'estri de dependen$ *semne (i simptome+:- durere n hipogastru sau n fosa iliac, n func/ie de localizareE jen, senza/ie degreutateE- dureri la contactul se!ual *dispareunia+E

- leucoree prezent sau absent, alteori n cantitate redusE- febr n formele acuteE- tulburri urinareE- balonare, gre/uri, uneori vrsturi, influen/area tranzitului intestinal c0nd este interesatperitoneul pelvinE- tulburri menstrualeE- oboseal, indispozi/ie, cefalee.Investigatii:- e!amen pelvin,- e!amenul secretiei vaginale si a culturilor prelevate de la nivelul colului uterin,- ecografie.

P$%# - alterarea confortului din cauza durerii- deficit de cuno(tin/e n legtur cu evolu/ia, complica/iile (i ngrijirile ulterioare- hipertermie- alterarea vie/ii se!uale n legtur cu bolile transmise se!ual (i cu durerea- poten/ial deficit de volum lichidian n legtur cu gre/urile (i vrsturile- alterarea eliminarilor urinare in legatura cu inflamatia pelvina- intoleranta digestiva in legatura cu inflamatia peritoneului pelvin.

Oi#*"i# Pacienta- s e!prime diminuarea sau dispari/ia dureriiE- s demonstreze cuno(tin/e despre cauzele, evolu/ia (i complica/iile boliiE

- s-(i men/in volumul de lichide n limite normaleE- s e!plice necesitatea ntreruperii rela/iilor se!uale pe perioada tratamentuluiE- sa fie echilibrata hidroelectroliticE- s -si regleze eliminarea urinaraE- sa prezinte o stare de bine fara greturi si varsaturi.

I)"#$#)1ii "sistenta medicala:- se preocup de asigurarea condi/iilor de odihn (i rela!are, cre(terea confortului:

- repaus fizic, pozi/ie rela!ant- ajutor din partea familiei- calmarea durerii cu antialgice

6=
http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-feminine/durerea-ce-apare-in-timpul-contactului-sexual-dispareunia_1173http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-feminine/durerea-ce-apare-in-timpul-contactului-sexual-dispareunia_1173


26/37

- igien local- apreciaz nivelul de cuno(tin/e al pacientei (i gradul de an!ietate

- discut cu pacienta:- posibilitatea apari/iei unor complica/ii: *durerea cronic, sterilitatea (isau

sarcina ectopic+- riscul alterrii snt/ii prin parteneri se!uali multipli.

- informeaz pacienta cu privire la:

- bolile transmisibile se!ual (i prevenirea acestora- importan/a tratamentului (i controlului medical- importan/a cre(terii aportului de lichide n caz de febr, vrsturi

- administreaz tratamentul cu antibiotice (i antiinflamatorii conform prescrip/ieimedicaleE monteaz la nevoie perfuziei endovenoas- instruie(te pacienta:

- s evite ortostatismul prelungit, frigul, umezealaE- s combat constipa/ia deoarece favorizeaz congestia pelvinE- s poarte lenjerie de bumbac, s nu introduc tampoane intravaginaleE

- msoar temperatura, pulsul, tensiunea arterial, nregistreaz valorile in foaia detemperatura.

- educa pacienta pentru: - convingerea partenerului de a urma tratamentul pentru bolile cu transmiterese!uala *?9#+

- evitarea raporturilor se!uale pana la terminarea tratamentului si disparitiainfectiei. - folosirea unui alte metode de contracep ie n afara dispozitivelor intrauterine. - respectarea masurilor de prevenire2 $aporturi se!uale protejate. utilizareaprezervativului* reduce, desi nu elimina complet riscul de a contracta o boala cutransmitere se!uala+E persoanele cu risc crescut trebuie sa efectueze periodic teste dedepistare a ?9#.

IDENTIFICA ELABOREAZA APLICA SI E7ALUEAZA REZULTATELE PACIENTELOR CENECESITA INGRIIRI CU FIBROM UTERIN

9umorile genitale reprezint forma/iuni chistice sau solide, benigne sau maligne, localizate lanivelul aparatului genital feminin.

#e dezvolt lent la nceput, fr simptome, apoi, pe msur ce cresc, apar tulburri menstruale,leucoree, durere.

Cele mai frecvente sunt: fibromul uterin, chistul ovarian, cancerul ovarian, leziunile precanceroase,cancerul de col.

Fi$%&( ("#$i)este o tumoare benigna constituita din tesuturi analoage celor care alcatuiescmiometrul- fibre musculare netede, tesut conjunctiv, si vase sanguine -care se dezvolta in tesutul muscularuterin. Fibromul se poate dezvolta in interiorul cavitatii uterine, la e!teriorul uterului sau in grosimeaperetelui acestuia. Fibromul mai este numit si tumora fibroasa, fibromiom, leiomiom sau miom, dar acesta nu este otumora maligna ci o leziune distrofic.

C(#g#$#','"#%$

- apare de obicei dupa varsta de ;= aniE 68H dintre femei sunt purtatoare de fibrom uterin.- cauzele care determin fibromul nu sunt cunoscute, dar sunt incrimina i o serie de factori favorizan i: -factorul hormonal - este principalul factor etiologic, hiperestrogenemia favorizeaza

6>


27/37

aparitia fibromului uterin. -paritatea - este mai frecvent la nulipare -factorul rasial - mai frecvent la negrii -obezitatea, hipertensiunea arteriala, distrofia mamara se asociaza cu fibromuluterinE- e!ista predispozitie familiala.M')i+#!"$i ,# ,#3#),#)1*semne (i simptome+:

, "emoragiile(s-ngerarea!: menoragie prelungita, cu cheaguri n formele submucoase,tulburri menstruale *metroragii+ care s determine anemieE deci menometroragiiE sunte!plicate prin leziuni distrofice ale endometruluiE, durerea sub forma de apasare pelvina in fibroamele mari sau durere propriu-zisa infibroamele complicateE, leucoreea datorata vaginitei asociateE se mai descrie [hidroree intermitenta\infibroamele submucoase, pioree daca se sfaceleaza polipi fibrosiE- alte mani'estari: varice, edeme ale membrelor inferioare, tulburari urinare *pola@iurie,tulburari de evacuare vezicala, retentie acuta de urina, incontinenta urinara+ datoratacompresiei e!ercitata de fibrom sau suprainfectiilor adaugate si tulburari digestive*constipatie, tenesme rectale+E

- marirea in volum a abdomenuluiE- manifestari n timpul sarcinii cu care se asociaz: avort spontan, nastere prematura,distocii, placenta praevia.Fibromul poate masca prolapsul genital.(urse de di'icultate

Factori etiologi (i de risc:-factori de mediu: poluare, radia/ii, no!e profesionale-psihici: stres-bio-fiziologici: tulburri hormonale-sociali: locul de munc (i rela/iile interumane de la locul de munc, rela/iile familiale-spirituali: obiceiuri (i ritualuri religioase

-culturali: influen/a mediului culturalI)#!"ig'"ii 3'$'*i)i*#2- 1isterometria - masurarea cavitatii uterineE- Acografia-transvaginala sau transabdominalaE- Urografia UI) poate eviden ia devia ia uterului, U1 *ureterohidronefroza+ prin compresia ureter, rinichi mutE- Chiuretajul uterin biopsic G eviden iaz modificrile endometruluiE-


28/37

opera/ie, dispareuniei determinat de scderea estrogenilorE- posibil alterare a imaginii de sine din cauza opera/iilor mutilante *histerectomie,ane!ectomie+E- vulnerabilitateE- risc de complica/ii acute- risc de complica/ii cronice- refuzul de a accepta schimbarea stilului de via/.

Oi#*"i# Pacienta:- s prezinte stare de confort fizic si psihicE- s elimine normalE- s cunoasc (i s n/eleag importan/a controlului medical periodicE- s cunoasc tehnica investiga/iilorE- s accepte diagnosticulE- s participe la pregtirea preoperatorie, la ngrijirea postoperatorieE- s poat reveni la o via/ a cuplului normalE- s accepte limitrileE- s accepte noua imagine corporalE- s-(i poat ndeplini rolul obi(nuitE

- s se simt n siguran/E- s accepte schimbarea stilului de via/E- s prezinte cuno(tin/e suficiente despre boal.

I)"#$#)1ii - comunica cu pacienta: informare, e!plica/ii oferite n legtur simptomatologia, evolu/ia(i complica/iile bolii, importan/a tratamentului- pentru depistarea precoce a afec/iunilor tumorale, asistenta medicala sftuie(te femeia sse prezinte periodic la control ginecologic (i la primele semne de boalE- asigura condi/ii de mediu si sigurantaE- recomanda pacientei repausul la pat, pozitie confortabilaE- pregateste pacienta pentru tamponament vaginal, chiuretaj hemostatic, investigatiispecificeE

- supravegheza functiile vitaleE- urmareste caracteristicile eliminarilor si informeaza medicul atunci cand sunt modificariE- constientizeaza pacienta in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor simucoaselor, pentru prevenirea complicatiilorE- asigura alimentatia adecvataE- pentru scderea an!iet/ii (i a fricii legate de opera/ie: c0(tig ncrederea pacienteiE o ncurajeaz, i e!plic desf(urarea unor investiga/ii, o nso/e(te n timpul efecturiiacestoraE ajut pacienta s accepte opera/iaE faciliteaz prezen/a familiei, a persoanelor semnificative pentru pacientE

ajut membrii familiei s n/eleag starea psihologic a pacientei (i nevoia de ajutorE (i rezerv mai mult timp pentru a sta cu pacienta, a-i observa comportamentul, reac/iileE- realizeaza o cale de acces endovenos*cateter+, instaleaza si urmareste perfuziaE- administreaza medicatia prescrisa de medic si urmereste efectul acesteiaE- asigur supravegherea postoperatorie pentru prevenirea complica/iilorE- e!plic recomandrile medicale efectuate la e!ternare cu privire la: evitarea efortului fizic* ridicarea greut/ilor, condusului+ autoturismului (i (edereaprelungit n ma(in evitarea rela/iilor se!uale 2-3 sptm0ni igiena local (i controlul medical.

63


29/37

continuarea tratamentului n func/ie de terapia stabilita.

IDENTIFICA ELABOREAZA APLICA SI E7ALUEAZAREZULTATELE PACIENTELOR CE NECESITAINGRIIRI CU TUMORA O7ARIAN BENIGN

I. C'!i+i*'$#2- chistice: seroase, mucinoase si dermoideE- solide: active sau inactive endocrinologic.

C(#g#$#','"#%$

Chistul ovarian este frecvent nt0lnit n perioada cuprins ntre pubertate (i menopauz.$ac chistul persist mai mult de >8 de zile *n condi/iile unui ciclu menstrual normal+,atunci acesta este considerat un chist organic. $ac tumora chistic dispare n aceastperioad, cu sau fr tratament medical, atunci este un chist func/ional.Chisturile func/ionale sunt chisturi foliculare (i chisturi luteinice. Ale sunt structuritranzitorii, e!presia unor anomalii de ovula/ie.M')i+#!"$i ,# ,#3#),#)1*semne (i simptome+:

- durerea pelvinE- tulburri de menstrua/ie: amenoree, menometroragiiE- tulburri urinare: pola@iurie, disurieE

- dispareunieE- tulburri digestive: constipa/ie, balonri postprandiale, senza/ie de plenitudine.#indromul ovarelor polichistice *#tein-


30/37


31/37


32/37

monitorizarea func/iilor vitale (i vegetative de dou ori pe zi: 9", puls, 9, respira/ie, diurez,scaunE asigurarea condi/iilor de mediuE asigurarea igieneiE alimentareaE hidratareaE asigurarea pozi/iilorE mobilizareaE prevenirea complica/iilorE educa/ia pentru sntate: informare, e!plica/ii oferite n legtur cu etiologia bolii,simptomatologie, evolu/ie, importan/a tratamentului (i regimului igienico-dietetic (i respectarearecomandrilor medicaleE *fiecare femeie trebuie sa-si autoe!amineze sanii o data pe luna, imediat dupamenstruatie, si sa se adreseze specialistului daca observa vreo modificare cum ar fi: aparitia unorformatiuni, modificari ale tegumentului, accentuarea desenului vascular, aparitia unei secretii mamelonaresangvinolente, marirea ganglionilor in a!ilaE sa faca un control de rutina o data pe an+. $aca are oafectiune a sanilor, sa o monitorizeze pentru a depista eventuale modificari astfel incat sa se poata prevenisau trata in faze incipiente un cancer de san.

Interven$ii delegate- recoltri produse biologiceE- pregatirea pacientei pentru investigatiiE- administrarea medica/iei.

PARTICULARITI PRI7IND PREGTIREA PREOPERATORIE I NGRIIRILEPOSTOPERATORII N AFECIUNI ALE APARATULUI GENITAL FEMININ

PREGTIREA PREOPERATORIE

A!3#*"# g#)#$'#Interven/ia chirurgical reprezint un eveniment deosebit n via/a pacientului, n general, (i afemeii, n special, care va fi resim/it ca un (oc sau ca o agresiune perceput con(tient sau incon(tient.

Pacienta va manifesta sentimente pozitive *dispari/ia durerii, ameliorarea dau dispari/iasimptomelor, perspectiva de vindecare+, sau sentimente generate de neadaptare *an!ietate, fric desuferin/, de moarte, de a nu se mai trezi din anestezie sau de a se trezi n timpul interven/iei, teama demutilare, de schimbare a imaginii corporale, de atentat la pudoare+.

Fa/ de acest stres preoperator, persoana (i construie(te mecanisme de aprare n scopul de a-(imen/ine integritatea psihic, e!primate n urmtoarele comportamente:

'> $#g$#!i'- bolnava se comport ca un copil dependent, care se las n voia celor ce ongrijescE

> 'g$#!ii"'"#' - bolnava este permanent nemul/umit, nencreztoare, i se pare c nu este la fel debine ngrijit, consider c are nevoie de mai multe ngrijiri (i aten/ieE

*> )#g'$#' $#'i"1ii- nt0lnit mai ales la bolnavele cu cancer, care refuz s cread c Xtocmai lor li s-a nt0mplatD. u sunt capabile s recep/ioneze mesajulE nu n/eleg informa/iilefurnizate *sentimentul poate fi rsp0ndit la ntreaga familie+E

,> i/%'$#' ) !i)#- traduce o mare an!ietate, o mare dificultate de a-(i e!prima sentimentele, uneoripare indiferent (i privirea parc ar spune DFace/i ce vre/i cu mine, nu mintereseaz, scpa/i-m de asta, v rogDE

#> *%&3%$"')";i3#$"%)

- pare c (tie tot, c are foarte mult curaj, dar, n majoritatea cazurilor, ascunde omare nelini(te.

;6


33/37

Aste foarte important ca asistenta s cunoasc toate aceste comportamente diferite, astfel nc0t snu judece gre(it bolnava dup reac/iile manifestate ntr-un anumit interval, dar (i pentru a face o analizpertinent a informa/iilor, s stabileasc problemele (i obiectivele de ngrijire, s aleag corespunztorinterven/iile de nursing.

9rebuie s e!iste totdeauna timp suficient pentru a putea culege informa/ii complete, pacientasim/indu-se mai apropiat de asistent, care este tot femeie (i este capabil s-i n/eleg g0ndurile

nerostite."sistenta trebuie s ajute pacienta s accepte opera/ia, mai ales c0nd este vorba de o opera/iemutilant.

&eac/iile (i comportamentul so/ului, familiei, (i prietenilor vor afecta percep/ia (i adaptarea psiho-social a pacientei, ca (i durata convalescen/ei. 9rebuie respectat dorin/a acesteia cu privire la diagnostic,s fie pstrat secretul profesional, ntruc0t nu toate femeile doresc s se (tie c sunt amenin/ate de o boalnecru/toare, c au suferit sau vor suferi o interven/ie care modific schema corporal.

Probleme deosebite ridic femeile diagnosticate cu cancer, la care n afara interven/iei e!ist (iteama de moarte, dar (i la cele cu interven/ii mutilante, urmate de modificarea schemei (i imaginiicorporale, preocupate de modificarea comportamentului se!ual *imposibilitatea raportului se!ual, lipsalibidoului, reac/ia partenerului+, de pierderea feminit/ii (i atractivit/ii, cu at0t mai mult, cu c0t cancerul

de col apare mai ales la femeia se!ual activ.4n cazul cancerului, comportamentele prezentate pot fi manifestate (i n alte moduri, n func/ie depercep/ia proprie fiecrei femei (i uneori, de educa/ia religioas.

I)"#$#)1ii *;i$($gi*'# 3#)"$( '+#*1i()i gi)#*%%gi*#

"fec/iunile ginecologice care pot fi tratate chirurgical sunt numeroase: tumori alei aparatuluigenital, infec/ii ginecologice, tulburri de static uterin *prolaps uterin+, malforma/ii congenitale.

Interven/iile asupra aparatului genital se pot efectua pe cale abdominal *n marea majoritate acazurilor+, pe cale vaginal sau perineal *pentru perineu (i n alte leziuni jos situate+ (i mi!te *abdominal(i vaginal+.

Cele efectuate pe cale abdominal se mpart n dou categorii:'> i)"#$#)1ii*%)!#$'"%'$#

n care organele se pstreaz (i continu s-(i ndeplineasc func/ia: rezec/ia par/ial de ovare restabilirea permeabilit/ii trompei, implantare sau reimplantare de tromp.

> i)"#$#)1ii &("i')"# - n care organele se elimin, func/ia este eliminat sau grav afectat. Pentruorganele pereche *ovare, trompe+ ndeprtarea unilateral las posibilitateareproducerii, dac restul aparatului genital este sntos.$intre interven/iile mutilante amintim: e!tirparea ovarelor *ovarectomia unilateral sau bilateral+ e!tirparea trompelor *salpingectomie unilateral sau bilateral+ e!tirparea ane!elor *trompe (i ovare - ane!ectomie unilateral (i bilateral+

ndeprtarea uterului *histerectomie+, care poate fi subtotal *se pstreazcolul la tinere, dac este sntos+E total, c0nd se suprim numai uterulE saulrgit *]ertheim cu sacrificarea total a uterului (i ane!elor, indicat ncancerul de corp (i col uterin, uneori ca msur preventiv n cancerul de s0n,fibromul uterin la femeile peste 28 de ani+.

Interven/iile pe cale joas vaginal sau perineal sunt diverse (i pot fi mpr/ite n'> %3#$'1ii $#!"'($'"%'$#*de refacere+ pentru prolaps genital (i ruptur de perineu: colporafie anterioar *refacerea peretelui anterior pentru cistocel+E colpoperineorafie *pentru refacerea peretelui posterior n rectocel (i a plan(eului pelvin+E

;;


34/37


35/37


36/37

Di($#/' - nu sufer modificri importante- prima mic/iune apare, de regul, dup (ase ore de la interven/ie- se poate instala reten/ia de urin de la nceput, din cauza dezechilibruluivagosimpatic, sau poate s fie secundar dup ndeprtarea sondei- se eviden/iaz prin lipsa eliminrii (i apari/ia globului vezical- se anun/ medicul, se face sondaj vezical- la bolnava cu sond:

se verific permeabilitatea (i se evit cudarea dup ndeprtare, se verific golirea vezicii din patru n patru ore, ncondi/iile unui aport normal de lichide- infec/ia urinar favorizat de sondaj poate fi prevenit prin respectarea condi/iilor deasepsie (i antisepsie (i aplic0nd un unguent antibiotic n jurul meatului urinar

S"'$#'',%&i)'

- bolnava prezint o u(oar tensiune a peretelui abdominal, chiar o hiperesteziesuperficial, moderat (i dureri n primele dou-trei zile dup opera/ie- combaterea balonrii se face prin mobilizare precoce, prin stimularea peristaltismului- se aplic, la nevoie, tubul de gaze care nu se va men/ine mai mult de dou ore, iardac situa/ia nu se rezolv, se las un interval liber de una - dou ore, timp n carecircula/ia la nivelul mucoasei se reface, dup care poate fi din nou introdus

- la indica/ia medicului, se administreaz iostinR#!"'ii$#'"$')/i"((ii)"#!"i)'

- este o problem pe care asistenta medical trebuie s o aib permanent n aten/ie- dup ce trece perioada de parez intestinal postoperatorie, bolnava ncepe s emitgaze, semn c peristaltismul s-a restabilit- n mod normal, dup 23-76 de ore de la interven/ie apare primul semn- dup reluarea tranzitului pentru gaze, alimenta/ia poate fi mai abundent (i maivariat- fac e!cep/ie bolnavele operate pe perineu (i vagin, care trebuie s primeasc maimulte lichide (i semilichide, s nt0rzie pu/in eliminarea scaunului pentru a nu for/asuturile

C%&'"#$#'

,($#$ii

- este important n primele zile, deoarece durerea face s creasc an!ietatea,

favorizeaz insomnia, mpiedic bolnava s se odihneasc *determin disconfort+- pentru calmare (i pentru asigurarea a cel pu/in 3-%8 ore de somn se administreazanalgetice, tranchilizante (i barbiturice

S(3$'#g;#$#'3')!')"((i

- ncepe dup ie(irea din sal- se urmre(te imediat dup interven/ie s nu s0ngereze, iar n urmtoarele zile s semen/in uscat- n cazul tubului de dren, se urmre(te permeabilitatea, se noteaz cantitatea

R#('$#''i)"'1i#i

- !# ' +'*# *( 3$(,#)1 +$ ! !# '3i*# % ,i#" !##$- administrarea de lichide per os ncepe imediat ce au ncetat vrsturile *dac aue!istat+ (i va consta n prima zi din ceai, ap, limonada, zeam de compot, apro!imativ;88 ml

- a doua zi poate s primeasc sup strecurata alturi de lichide dulci *apro!imativ%.888 ml62 h+- dup apari/ia scaunului, se adaug br0nza de vaci, iaurt, sm0nt0n, carne fiart- n continuare - alimenta/ie complet, variat, vitaminizat

M%ii/'$#' - trebuie s se realizeze c0t mai precoce, ntruc0t diminueaz frecven/a complica/iilorvenoase, evit escarele de decubit (i favorizeaz cre(terea amplitudinii respiratorii- bolnava va fi ridicat din pat a doua zi, cu aten/ie, dac are tub de dren (i sondurinar- mobilizarea se face progresiv, p0n c0nd bolnava cpt ncredere n for/ele proprii- v0rsta naintat sau interven/ia dificil nu constituie nici o contraindica/ie.

;>


37/37

P$##)i$#'*%&3i*'1ii%$

3%!"%3#$'"%$ii

'> C%&3i*'1ii# 3(&%)'$#2- se previn prin e!erci/ii respiratorii, imediat ce este posibil, tuse asistat (i tapotaj, lanevoie, a(ezarea bolnavei ntr-o pozi/ie adecvat.> C%&3i*'1ii# "$%&%-#&%i*#2- sunt depistate la timp (i sunt prevenite printr-o supraveghere atent a membrelorinferioare, masaj u(or n sensul circularei de ntoarcere- la nevoie, conform indica/iilor medicale, tratament cu anticoagulante

*> I)+#*1i'se previne la nivelul plgii prin pansament aseptic- n cazul interven/iilor pe cale vaginal se spal perineul cusolu/ie steril de c0teva ori pe zi (i dup fiecare eliminare- zona se men/ine uscat, se controleaz tampoanele perineale pentru a putea urmrievoul/iaE asistenta s poat descrie culoarea, cantitatea (i mirosul secre/iei drenate- tratament cu antibiotice, la indica/ia medicului, mai ales atunci c0nd a avut o infec/ienaintea interven/iei, completeaz msurile de profila!ie

E,(*'$#'3'*i#)"#i )

#,#$#'

#6"#$)$ii.

- trebuie s reprezinte un bilan/ al ngrijirilor acordate, s dea prilejul asistentei sreflecteze asupra obiectivelor pe care (i le-a propus (i rezultatelor pe care le-a ob/inut- particularit/i de ngrijire n perioada internrii c0t (i de adaptare dup e!ternare

prezint bolnavele cu interven/ii mutilante, n principal, histerectomia (i mamectomia.