7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
1/26
PRINCIPALELE FORME ALE COMUNICARII SI FACTORII DE
OBSTRUCTIE A COMUNICARII UMANE
Defnirea comunicariiIndierent de scolile, domeniile sau opiniile care defnesc comunicarea, se pot
identifca cteva aspecte comune:
comunicarea reprezinta un proces de transmitere de inormatii
(inormatia find privita ca un termen general reerindu-se att la
concepte, ct si la semne, simboluri etc.)
comunicarea necesita cel putin doi poli (individ-individ, individ-grup
etc.)
Etimologic, termenul provine din limba latina, unde communis! "nseamna a
f "n relatie cu, a pune de acord!.
Dictionarul de sociologie defneste comunicarea ca un proces de emitere a
unui mesa# si de transmitere a acestuia "ntr-o maniera codifcata cu a#utorul
unui canal catre un destinatar "n vederea receptarii (Maria Voinea).
Dictionarul de psi$ologie defneste comunicarea ca relatie "ntre indivizi ce
implica transmitere intentionata sau nu cu in%uente asupra receptorului si cu
eect retroactiv.
&omunicarea are rolul de a pune "n relatie sistemele (omul) cu mediul "n care
evolueaza.
'I&I'*+E+E E *+E
&/I&*II
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
2/26
orme ale comunicarii&omunicarea are un caracter dinamic. Este un proces comple0, ce se
particularizeaza "n conte0te dierite: e0ista inormatii care se transmit
genetic, inormatii ca
re circula "n mediul social
Dupa participarea indivizilor la proceul de co!unicare"
1. comunicare intrapersonala (comunicare cu sinele)
2. comunicare interpersonala (cu altii)
3. comunicare de masa (prin institutii specializate, cu adresabilitate
generala)
4. directa (ata "n ata)
5. indirecta (mediata)
6. verbala
7. nonverbala
8. paraverbala
9. comunicare incidentala (ara scop bine stabilit)
1. comunicare consumatorie (consecinta a starilor emotionale)
11. comunicare instrumentala (cnd este urmarit un scop precis)
12. comunicare omogena (om-om, animal-animal)
13. comunicare $eterogena (om-animal, om-masina)
14. comunicare ascendenta (cu superiorii)
15. comunicare descendenta (cu subalternii)
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
3/26
Dupa conte#tul patial$te!poral al !ea%elor
Dupa intru!entele &oloite
Dupa o'iectivele co!unicarii
Dupa interactiunea ite!elor care co!unica
Dupa pozitia (n cadrul unei or)anizatii
3. comunicare orizontala (emitatorul si receptorul au pozitii egale)
&/I&*E ;E
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
4/26
ezulta de aici ca relatarea poate f la un moment dat un produs al
vorbitorului si nu o realitate.
?tilurile de comunicare pot f clasifcate astel:
stil neutru (elimina starile su%etesti) > prezent "n relatiile ofciale=
stil solemn (impun un ceremonial) > prezent "n momente deosebite=
stil beletristic (bogat "n sensuri, avoriznd imaginatia)=
stil stiintifc (predomina deductia si inductia)=
stil administrativ (bazat pe clisee institutionale)=
stil publicistic (bazat pe prezentarea inormatiei)=
stil managerial (accentueaza diri#area, rezolvarea problemelor etc.)
Indierent de stil, comunicarea trebuie sa "ndeplineasca urmatoarele calitati:
claritate (nivelul de concizie, sistematizare)=
corectitudinea (nivelul de adecvare la regulile sintactice si de topica)=
adecvarea (olosirea celor mai potrivite cuvinte "n raport cu intentii)=
puritatea (nivelul de saturare cu ar$aisme, neologisme, regionalisme)=
concizia (concentrarea pe tema, eliminarea redundantei, divagatiilor)=
precizia (olosirea unor mi#loace suplimentare pentru a acilita
"ntelegerea).
ormele comunicarii orale sunt: monologul, e0punerea, relatarea, dialogul,
seminarul, interviul, colocviul, toastul, discursul, povestirea, pledoaria,
dezbaterea, conerinta, prelegerea etc.
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
5/26
In genere, pentru a atinge principalele obiective ale comunicarii(de a f
receptat, inteles, acceptat si mai ales, de a provoca o reactie), subiectul
uman, maniesta un co!porta!ent ver'al, ca mi#loc de valorifcare a celei
mai utilizate orme de comunicare interumana,comunicarea verbala.
'roducerea comportamentului verbal este determinata de aptul ca,
individul, asimileaza limba dintr-o comunitate de limba, pe baza capacitatii
innascute de a o invata, si o interiorizeaza intr-un limba# comun, care ii
perminte sa comunice cu ceilalti indivizi, care impartasesc acelasi sistem de
semnifcatii.
+imba este un sisitem de semne institutionalizat social! (&*++, 1979,
pag.14), care sta la baza oricarui set de raspunsuri de care sunt capabile
fintele umane. Este ormata din unitati de limba, ale caror conotatii se
defnesc si se redefnesc prin dependente sintactice si psi$osemantice
( semnifcatiile de baza sunt universale, dar ele se particularizeaza atunci
cand sunt personalizate.)
*cest sisitem de semne arbitrare, pe care il reprezinta limba, este resursa
undamentala a comunicarii.
iecare semn prezinta corespondente, desemnate in procesul devenirii
culturale a fintei umane, cu dierite stari de lucruri, care ne compun
realitatea.
*ceste corespondente ormeaza ite!ul de continut sau de sensuri si
semnifcatii, prin care se atesta limba#ul.
+imba#ul inseamna deci comunicare,iar comunicarea nu este alteceva decat
sc$imbul de semnifcatii.
+imba#ul are rol de a organiza specifc gandirea umana, defnindu-se astel ca
o modalitate intrinseca prin care e0ista individul uman in dimensiunea sa
spirituala.
'entru .&@?AI individul poseda o anumita competenta lingvistica!
e0primata de un tip aparte de creativitate. El precizeaza ca limba nu este
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
6/26
ormata numai din unitati de limba, ci ea reprezinta un ansamblu nelimitat
de propozitii generative!.
In sensul recunoscut al afrmatiei ca limba are o structura bipolara,vizand
opozitia dintre stereotipurile automatizate si posibilitatile combinatoriceinfnite, &@?AI demonstreaza ca subiectul uman dispune de predispozitii
native, care ii undamenteaza capacitatea de combinatorica verbala.
'romovand teoria )ra!aticii tran&or!ationale! &@?AI arata ca
aceasta cuprinde un ansamblu de reguli sintactico-semantice, prin care,
pornindu-se de la anumite structuri, se poate a#unge la altele, mai elaborate.
&ompetenta lingvistica a individului presupune stapanirea de catre acesta a
te$nicii de transormare a structurilor. &ompetenta sau potentialulsi nivelul
perormantelor sau realul!, determinat de ce el de transormari ce se
eectueaza, conditioneaza in viziunea autorului, creativitatea
lin)vitica!. In cazul in care este competitiva calitativ, ea defneste un stil
de e0primare original, rafnat si cu un nivel inalt de organizare a mesa#elor
verbale.
'entru a reprezenta grafc comunicarea verbala diadica, mai aproape de
comple0itatea ei, este necesara completarea sc$emei clasice a lui EBE-
E''+E cu un element de conditionare variabila reprezentat de constelatia
actorilor individuali sau de in*uenta! (?IC@,1992,pag.49), ca in fgura
1(pag 9).
aptul ca ma#oritatea actelor de comunicare sunt compuse din inteleuri
co!une(perect intelese), inteleuri te!atice tipice(partial intelese)si apecte in)ulare(necodifcabile), verifca ipoteza dierentei
interindividuale.
*ceasta dierenta este sustinuta de ineabilul personal specifc fecarui
individ, variabil determinat de dimensiunea biologica, de ac$izitiile culturale,
de nivelul de e0perienta, de nivelul educational, de modalitatile de e0primare
verbala sisau nonverbala precum si de alte caracteristici individuale.
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
7/26
*cestia reprezinta &actorii de in*uentacare prin interdependenta lor
concura la desemnarea personalitatii individului uman ca entitate
comunicativa.
Inteligibilitatea mesa#ului creste cu cat in actul de comunicare subiectiiimpartasesc intr-o mai mare masura codurile lingvistice, si au actorii de
in%uenta la parametrii compatibili.
;orbirea, ca maniestare verbala a limba#ului, dierentiaza indivizii, in unctie
de abilitatea cu care acestia o produc.
*bilitatea de a vorbi este dierita de la individ la individ, in unctie de
posibilitatile variabile de invatare a comportamentului lingvistic, de conditiile
de intarire, stimulare, de ondul psi$ologic, de conte0t, de mediile
socializatoare, durata studiilor, pozitia sociala (etc), actori care si-au
e0ercitat presiuni modelatoare asupra comportamentului verbal individual.
&*++ a delimitat noua tipuri de abilitati verbale, care in masura in care
se regasesc in comportamentul verbal individual, contureaza usurinta
verbala de baza si anume:
1) Cunoaterea ver'ala(reprezentand nivelul de cunoastere a
vocabularului si a structurilor gramaticale ale limbii).
2) A'ilitatea de %udecata a'tracta(reprezentand nivelul de
abstractizare si #udecata inerentiala).
3) Fluenta ideationala( reprezentand usurinta individului de a aceapel la cat mai multe idei paralel cu tema data).
4) Fluenta cuvintelor(reprezentand abilitatea de a gasi cuvintele
potrivite conte0tual).
5) Fluenta de e#pri!are( reprezentand abilitatea de transpunere si
ormulare a ideilor)
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
8/26
6) Seni'ilitatea )ra!aticala(reprezentand abilitatea de constructie
gramaticala).
7) Facilitatea de denu!ire (reprezentand abilitatea de a raspunde
rapid la intrebari in succesiune rapida).
8) A'ilitatea de e#pri!are orala(reprezentand capacitatea de
adptare conte0tuala a elementelor prozodice: intonatie,ritm,pauze).
9) A'ilitatea articulatorie i de enuntare(reprezentand calitatea
dictiei).
radul de competenta lingvistica este determinat complementar si de
caracteristicile de personalitate care se activeaza in comunicarea verbala.
In ce priveste modul de vorbire ca oglinda a identitatii sociale a indivizilor, se
poate conc$ide ca persoanele vorbesc intr-un anumit el in unctie de varsta,
se0, statut, de interese sau de un conte0t tipic.
?pre deosebire de copii, adultii pot ace dierenta dintre a vorbi liber si a
vorbi in conormitate cu diverse reguli, norme, dictate social.
odul in care individul utilizeaza e0primarea verbala oera o serie de date
empirice despre acestea, ii prefgureaza stilul comunicational si ii
caracterizeaza nivelul de socializare si integrare sociala.
elul in care este receptat mesa#ul verbal depinde de atitudinea individului
ata de comunicare,de e0primarea clara a ideilor, de olosirea cu acuratete ae0presiilor si cuvintelor, de sinceritatea,rela0area si aparenta (aspectul
e0terior, tinuta si vestimentatie) si, de asemenea,de e0presivitatea non-
verbala, care constitue cateva din calitatile unui bun orator.
'rin vorbire individul oera celor din e0terior c$eia care desc$ide prima
poarta catre sine, vorbirea find si unul din criteriile de observare
interpersonala si de etic$etare.
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
9/26
&/I&*E > ;E "nc$idere, teamF,
ne"ncredere "n propria persoanF=
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
10/26
Atitudinea> rela0atF, gravF, serioasF, "nc$isF, respingFtoare, desc$isF,
ezitantF etc
-eti!enta.ia > culorile, accesoriile, modelul $ainelor, lungimea sunt toHi
atHia indicatori ai sistemelor personale de valori: stil e0travagant, clasic sausport.
Co!unicarea paraver'ala"nsoteste si coloreaza comunicarea verbala.
Dintre actorii paraverbali ai comunicarii, mentionam:
tonalitate
ritm
intonatie
volumul vocii
enomenul comunicarii umane isi tradeaza comple0itatea prin aptul ca ea
se produce c$iar si atunci cand nu sta sub auspiciile intentionalitatii.
Cot ceea ce compune e0istenta umana se regaseste in dieritele aspecte ale
comunicarii.
?e trimit si se primesc mesa#e continuu, cu sau ara eortconstient,comunicarea nefind obiectivata numai in rostire, ci si in fecare
element de miscare ce construieste comportamentul uman.
&omunicarea non-verbala impreuna cu cea verbala detrmina capacitatea
individuala de e0primare,care permite #ocul diversifcat al interactiunilor
sociale.
In defnitia data de E*CE?&/ comunicarea non-verbala desemneaza totalitatea modifcarilor de comportament aparute in cursul actului
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
11/26
comunicarii, in aara comunicarii lingvistice ,completand-o. Comunicarea
extraverbala insoteste momentul concret al comunicarii find ,de obicei,
paralele si sincrona cu comunicarea verbala,intarind-o, dandu-I culoare si
stil, uneori suplinind-o (1987,pag.48).
&eea ce reprezinta insa ineditul comunicarii non-verbale este un anumit
spirit contradictoriu, pe care il dezvolta conte0tual, in anumite momente,
ata de continutul comunicarii verbale.
'ornind de la sintagma > nu este important numai ce se spune ci si in ce
&else spune > se poate constata ca interpretarea mesa#elor variaza in unctie
de corespondenta semnifcatiilor dintre comunicarea verbala si comunicarea
nonverbala.
*stel, dincolo de comunicarea verbala se pot desprinde sensuri opuse
afrmatiilor pe care aceasta le propune, in cazul in care nu este sustinuta de
o anumita ec$ivalenta simbolica de catre comportamentul non-verbal. E0ista
doua orme prin care comportamentul non-verbal poate devia sensul
mesa#ului verbal, in unctie de doua tipuri de elemente
constitutive: ele!ente e#preive aociate cuvintelor(ritm,
intonatie,accent) si ele!ente e#preive /zice (#ocuri fzionamice, gesturi,
posturi).
*stel, dacamesa#ul care se receptioneaza este interpretat si din perspectiva
in%e0iunilor prozodice,sensul afrmatiei initiale poate f contrazis prin
eectele paralin)vitice, respective= iar daca se receptioneaza si se
interpreteaza si ormele de e0presie fzica, afrmatia risca sa fe anulata de
eectele !etaco!unicarii0
Deci,pentru a putea deosebi valentele de aprobare sau dezaprobare, de
sinceritate sau ironie, de acceptare sau neacceptare, este iminenta
necesitatea interventiei capacitatii de decodifcare a semnifcatiilor non-
verbale ale mesa#elor, comunicarea e0traverbala find suma reactiilor
voluntare dar si involuntare ale subiectului, ata de comunicarea in sine sau
ata de partener..
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
12/26
&aracterul dual al comportamentului uman non-verbal spri#ina teza evolutiei
speciei umane. Daca pe de o parte comportamentul uman non-verbal
este innacut(din punc de vedere biologic), determinand involuntar
comunicarea spontana, pe de alta parte el este invatat(din punct de vedere
cultural), determinand voluntar comunicarea controlata, adaptata situatiilorsociale.
Elementele comunicarii non-verbale care se ac$izitioneaza treptat,in unctie
de e0perienta, ,,prin incercare si eroare,, reusesc sa disimuleze
comportamentul uman non-verba dictat instinctual sau emotional intr-o
orma acceptata social.
Datorita caracterului socializator al comunicarii non-verbale, una din unctiile
sale este eminamente ociala0
&ealalta unctie, a&ectiv$e#preiva, investeste comportamentul non-verbal
al individului, cu conotatii emotionale specifce, variabil personalizate, care
inormeaza partenerii de comunicare asupra starii sale psi$oaective.
De apt exista o integrare a unctiei sociale si aective
caracteristicecomportamentului non-verbal.Continutul oricarei actiuni non-
verbalecunoaste o parte descriptiva (mesaul! si una aectiva! (printr-unul
sau mai multe elemente non-verbale aditionate interpretabile
conte0tual.&iou,1989,pag.41).
'entru a intelege mai bine cum se produce comunicarea non-verbala este
necesara detalierea mi#loacelor prin care aceasta se e0prima.
?IC@ a delimitat trei arii ma#ore ale comunicarii non-verbale: co!unicarea
prin li!'a%ul trupului1 co!unicarea i patiul i co!unicarea i
ti!pul0
LIMBA2UL TRUPULUI. u rareori din nevoia de cunoastere,subiectii isi
e0erseaza spiritul de analiza, urmarind sau g$icind caracteristici individuale
ale persoanelor prin observarea limba#ului trupului. *cesta cuprinde
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
13/26
elemente de e0presie fzica, amintite anterior, si care se grupeaza in patru
centre de interes analitic: e0presiile aciale,gesturile si postura,
vestimentatia si artiactele.
E3PRESIILE FACIALE. &oeeicientul emotional, pe care individul il coreleazaconstient sau inconstient cu mesa#ul verbal, poate reprezenta un indiciu
orientativ asupra tipului temperamental, starii psi$ice de moment,asupra
disponibilitatii sale spre comunicare cu persoana in cauza si asupra atitudinii
sale in ce priveste comunicarea, in general sau in particular, de desc$idere
sau de reuz.
*cest coefcient emotional este, in ma#oritatea cazurilor, determinat de tipuri
de sentimente, care se e0prima dupa A*'' in sase e0presii aciale de
baza: urpriza1 tritetea1 !ania1 dez)utul 4dipretul51 'una
dipozitie 4&ericirea5 i &rica0 *celasi mesa# verbal insotit de e0presii
aciale dierite se preteaza la interpretari dierite.
*stel, acesta poate f intarit,completat sau poate atrage atentia asupra unor
sensuri contradictorii care le descalifca pe cele intentionate de subiect.
Jocurile mimice pot constitui mesa#e pentru receptori c$iar si independent de
comunicarea verbala= in dierite situatii se recunoaste puterea e0presiva a
mesa#elor non- verbale de constructie aciala, care nuanteaza si certifca
indubitabil anumite semnifcatii. E0presia oc$ilor are ponderea cea mai mare
in transmiterea mesa#ului non-verbal acial= daca nu se traduce prin aprobare
si interes poate pune sub semnul esecului intreg actul comunicarii. E0presiile
aciale disponibilizeaza individul spre a f cunoscut de catre ceilalti in
dimensiunea sa intima, deoarece e0prima instantaneu si valoric reactia sa decomunicare.
&ea mai dezirabila e0presia aciala in comunicare este zambetul sincer. El
este reprezentarea placerii de a comunica si simbolul intelegerii interumane.
,ESTURILE0 POSTURA. esturile sunt miscarile realizate cu a#utorul
e0tremitatilor (maini, cap, picioare). *laturi de postura (reprezentand pozitia
corpului la un moment dat), acestea atentioneaza partenerii de comunicarea
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
14/26
asupra starii de spirit a individului si constitue o sursa nelimitata de mesa#e
non-verbale.
/nele gesturi au semnifcatii precise (acand parte dintr-un sistem de
semnalizare recunoscut social), altele se mainesta dupa o logica spontana inunctie de variabilele care intervin in actul de comunicare.
E0presivitatea mainii este, dupa ;*?&@IDE, defnitorie pentru
comportamentul uman, in aceasi masura ca si e0presivitatea vizuala= a
vorbi cu mainile! find cea mai recventa asociere a limba#ului verbal cu cel
non-verbal avand un rol de subliniere, accentuare a mesa#elor in
spiritulrendundantei, ca o acilitare a intelegerii acestora de catre indivizi.
esturile sunt de asemenea un barometru care poate masura gradul de
implicare motivata a subiectului in comunicare. Ele servesc anumite scopuri
cum ar f: comunicarea de inormatii si emotii, sustinand astel discursul,
e0prima date despre imaginea publica a subiectului si pot constitui repere
cultural-geografce de recunoastere etnica.
Limbajul gestualpoate reprezenta un indice al rafnamentului
comportamental non-verbal, ca eect direct al nivelului de educatie.
ai pot f mentionate inca doua aspecte ale comunicarii non-verbale care se
incadreaza tot la categoria limba#ului trupului, dar sunt mai putin relevante.
-ESTIMENTATIA.;estimentati, ca arta a dezvaluirii de sine,are o deosebita
in%uenta asupra primei impresii, care, adesea stabileste un prim criteriu de
apropriere intre indivizi, deci premisa comunicarii.
Ea este considerata ca un mi#loc de individualizare, prin stilul adoptat,
reprezentand poza e0terioara a individului.
ARTIFACTELE. *rtiactele desemneaza semnale asociate vestimentatiei
care inormeaza asupra rolurilor, intentiilor indivizilor. ?unt elemente
identifcatoare ale pozitiilor sociale sisau proesionale.
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
15/26
COMUNICAREA SI SPATIUL
Interactiunile interpersonale se realizeaza la dierite ditante61 ceea ce
permite intelegerea spatiului ca un criteriu de analiza a tipurilor de relatii de
comunicare.
Intre comunicarea intima si comunicarea ormala e0ista o dierenta de
distanta spatiala,de nivel de contact.
?C*C (1992,pag.12) dierentiaza patru spatii care presupun distante! ce
conditioneaza relatiile de comunicare" patiul inti!47$87 c!51 patiul
peronal 487c!$90: !5 i patiul pu'lic 4pete ; !50
evoia de miscare, simtul posesiunii unui spatiu proprii e0istentei
particulare, cerintele de adaptare a conditiilor spatiale la necesitatile
individuale, defnesc notiunea de teritoriureprezentand distanta de la care
sunt pregatiti indivizii sa interactioneze cu ceilalti, intr-un anumit conte0t.
Distantele se pot modifca in unctie de gradul de intercunoastere, de
activitate sau de tipul de comunicare in care sunt angrenati indivizii.
Distantele in comunicare pot constitui repere ierar$ice ale relatiilor
sociale,ale unui sistem propriu de aparare, ale nevoii de conort si ale
disponibilitatii catre un tip sau altul de comunicare.
espectarea distantei intrpersonale reprezinta un drept uman reglementat
de viata sociala.
COMUNICAREA SI TIMPUL
Cimpul cronologic impartit in ani, luni, zile, ore,minute si secunde este o
dimensiune organizatorica a vietii umane. Dar el nu este perceput de toti
indivizii in acelasi el, in sensul ca poate f valorifcat in unctie de rezultatele
activitatii proprii ca ti!p pierdut6 sau
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
16/26
comunicare,personale care il creeaza, se raporteaza atat la timpul
cronologic, cat si la timpul interior,realizandu-se astel interadaptareavietii
interioare cu cea sociala.
In concluzie toate persoanele constitue RESURSEale comunicarii. iintareasociala se perpetueaza prin transmiterea unilaterala sisau reciproca a a
comportamentelor verbale si non-verbale in scopul a#ustarii interpersonale=
perectibilitatea acestei fintarieste surprinsa intr-un vec$i proverb latin
D&ED DI&I/?!. *ceasta conera comunicarii calitatea de instrument al
invatarii umane ca perspectiva a dezvoltarii si evolutiei spiritului in si prin
fecare persoana comunicanta.
FACTORII DE OBSTRUCTIE A COMUNICARII UMANE
BARIERA DE TE=AUR
Dreptul la comunicare este garantat de principiul egalitatii naturale a
indivizilor umani ceea ce ace, insa, ca acest drept sa fe limitat indirect, este
inegalitatea dintre acestia,in sensul acceptarii diversitatii interindividuale ca
eect al procesului de socializare. 'rin urmare, si ondul de cunostinte
acumulate de fecare individ este dierentait.
ondul de cunostinte sau de tezaur cuprinde si un anumit capital lingvistic,
care ii permite individului sa opereze selectii din codurile pe care le-a
asimilat, in scopul adaptarii la actul de comunicare.
&u cat acest capital se apropie de o anumita rentabilitate! sociala, in
termenii teoriei lui
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
17/26
limba= obiectul lingvistic find cel care modifca dierentiat gandirea si
comportamentul uman.
&ealalta deosebire intervine la nivelul inracultural, deoarece codurile
lingvistice pe care le insumeaza limba#ul nu sunt accesibile tuturor membrilorcomunitatii de limba in acelasi el, de unde rezulta un aspect al inegalitatii
sociale,presupusa si de inegalitatea competentelor de comunicare.
In concluzie, o comunicare efcienta este conditionata de gradul de
impartasire a limbii, in care urmeaza sa se produca actul de comunicare si,
in al doilea rand, de gradul de impartasire a codului olosit de persoanele
comunicante.
&u cat gradul de impartasire este mai mic, sau ine0istent, cu atat difcultatile
de comunicare se multiplica invers proportional.
Existenta barierei de tezaurdemonstreaza ca indivizii invata dierite
coduri lingvistice si in prounzimi variabile, coduri care le undamenteaza
capacitatea de comunicare la dierite grade de competenta= limba#ul
devenind astel un mi#loc de integrare sau divizare sociala.
Functia discriminativaa limba#ului rezida din aptul ca aceste coduri au
in%uente corespondente dierentiate asupra mobilitatii lingvistice a
individului. &odurile se impart in doua categorii, dupa clasifcare acuta de
sociologul
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
18/26
Codurile elaborate, insa, in masura in care sunt asimilate defnesc
inteligenta verbala a individului si reprezinta c$eia identitatii sociale a
acestuia.
?istemul relatiilor sociale determina aparitia si mentinerea viabilitatiidieritelor coduri elaborate!. *ccesul la acestea este limitat de indici
psi$osociali (nivel de educatie, stil cognitiv, pozitie sociala, apartenenta la
anumite grupuri sociale.), care au cultivat ormarea unui anumit tip de
competenta lingvistica in masura sa eectueze selectii adaptate ale
modurilor de vorbire in unctie de reerenti specifci.
Datorita nivelului inalt de organizare le0icala, codurile elaborate! permit ca
in actul de comunicare sa fe transmise intelesuri speciale, e0plicite care sa-I
conere acestuia calitatea de produs a unei creatii interindividuale unice.
&odul elaborat! regleaza progresiv constiinta seperarii si a dierentei.
E0perientele individuale se pot e0prima mai aproape de adevarul intentiei,
acilitand astel intercunoasterea printr-o autentica libertate de cuvant.
evenind la problema difcultatilor de comunicare,se constata ca,acestea
apar in urma neimpartasirii de catre subiecti, in actul de comunicare,a
codului elaborat!, pe baza caruia s-a incercat undamentarea acestuia.
'articipantii la comunicare pot cunoaste dierite alte coduri elaborate!, dar
daca intr-o situatie data, comunicarea se bloc$eaza, aceasta se datoreaza
invariabil lipsei de reciprocitate in cunosterea unui anumit cod elaborat.
Daca o persoana cunoaste mai multe coduri elaborate! ea poate sc$imab
mai multe roluri sociale deci, e0istenta sa ca si comunicant va f mai ampluvalorifcata.
Daca e0ista un numar cat mai mare de persoane care cunosc coduri
elaborate! atunci calitatea structurii sociale este mai buna iar gradul de
comunicativitate pe care il reprezinta o natiune este mai inalt.
BARIERA DE RE=ONANTA
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
19/26
/n alt acor care poate altera posibilitatea reciprocitatii in comunicare este
reprezentat de ceea ce &E+I/ I&E* numea dierenta internivelica!
(1979,pag95).
?inele uman nu are sens sau realitate in aara unei alte finte care sa ilre%ecte si sa il defneasca. Dar in procesul devenirii psi$ice, acesta se
descopera si se redescopera, se structureaza si se restructureaza continuu,
atingan si depasind nivele de prounzime psi$ica.! "e la un nivel la altul
sinele se dierentiaza de sine pentru a se regasi pe sine, redefnindu-se prin
nivelul urmator mereu mai esential, afrma autorul.
iecare moment al comunicarii are un eect ormativ asupra psi$ismului
individual, care evolueaza in si prin fecare persoana cu care intra in
contact,nivelul de traire psi$ica find cu atat mai inalt cu cat sinele patrunde
mai adanc in altul, deci cu cat intercunoasterea este mai avansata si mai
verifcata.
&u toate ca finta umana de dezvolta cu a#utorul fecarei alte finte,in actul de
comunicare nu se poate rezona cu plenitudine, daca dierenta internivelica
sau stadiile de evaluare psi$ica sunt prea departate.
&omuniunea reala in comunicare se bazeaza pe $emoflie, ceea ce
presupune e0istenta unor nivele de traire psi$ica a persoanelor comunicante,
corespondente, care sa permita o compatibilitate armonica si o oglindire!
nedeormata a uneia prin cealalta.
BARIERA PSI>OLO,ICA SI BARIERA
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
20/26
E0ista cel putin doua categorii de actori care creeaza direct sau indirect
difcultati de comunicare: starile psi$ice cu tenta depresiva si actele ratate.
Starile psihice cu tenta depresivaau un caracter pasager dar sunt
deosebit de in%uente asupra desc$iderii! spre comunicare= traversate dedierite angoase, in$ibitii, rustrari, de plictiseala sau dezinteres, de lipsa de
vointa sau speranta etc,acestea constitue un suport labil, deavorizant
comunicarii.
*laturi de aceasta instabilitate psi$ica subiectiva,actele ratate, ca eect a
ccea ce E/D numea mecanismul psi#ic al tendintei de uitare!specifc
uman, sunt maniestari involuntare care bloc$eaza partial comunicarea
(1992,pag.43).
*ctele ratate iau recvent orma dieritelor tipuri de lapsusuri. *cestea sunt
conuzii sau erori de memorie care pot avea anumite consecinte semantico-
sintactice ca: invertiri, anticipari sau impietriri ale unui cuvant, sau parti de
cuvant, asupra cuvantului care le prcede, post pozitii sau prelungiri de prisos
ale unor cuvinte, contaminari, substitutii, etc.
/nele dintre acestea pot constitui #ocuri de cuvinte gustate de auditor dar, in
general in%uenteaza negativ, nu atat comunicarea,cat persoana
comunicanta care isi poate pierde cura#ul si increderea in puterea vorbelor
sale.
actorii de natura mecanica! aecteaza comunicarea din perspectiva
mecanismelor fzice care o produc. *cestea pot f aectate de dierite
defciente partiale sau de $andicapuri totale, care nu permit comunicarii, cade altel nici c$iar indispozitiei fzice de moment, sa se dezvolte liber,
spontan si e0presiv.
&u toate acestea elemente de obstructie obiectiva a comunicarii,prin
inventivitatea si creativitatea specifca speciei umane, s-au gasit alternative
originale la modalitatile clasice, alternative care vin in spri#inul dreptului
universal la comunicare.
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
21/26
BARIERA DE STIL
&uvintele pe care le alegem,
vindeca sau imbolnavesc!
C.*rg$ezi
&oerenta comunicarii este recvent distorsionata de sindromul bravadei
lingvistice In situatiile vietii sociale cotidiena sisau c$iar in situatii cu un
pround caracter educativ se intalnesc persoane iresponsabile de impactul
utilizrii neadecvate a unor cuvinte. olosite e0cesiv se necontrolat unele
dintre ele risca sa-si piarda sensul, altele nefind corect selectate, perturba
procesul de intelegere a mesa#ului, al carui continut cade astel in dizgratie.
&omunicarea ar trebui sa reprezinte o unitate intre orma si continut, pentru
ca obiectivele sale sa poata f atinse si sa-I fe confrmata astel, calitatea de
liant interindividual.
Dar, acest principiu al unitaii dintre orma si continut este contrazis si
compromis de dieriti indivizi a caror atitudine ata de comunicare sau
inantila si lipsita de maturitate, sau ignoranta si lipsita de proesionalism.
*ceste atitudini eronate perpetueaza un stil de e0primare , care denatureaza
sensurile cuvintelor, in%uentand negativ indivizii in ormare, prin
popularizarea acestora, restrangand astel posibilitatile de dezvoltare aculturii lingvistice.
'entru a putea e0emplifca arontul adus comunicarii, atat ca enomen pus
sub semnul difcultatilor de intelegere, cat si ca mi#loc de 0primare
individuala autoridiculizant, de catre atitudinile ata de aceasta lipsite de
simtul realitatii, mentionam unele dintre ele:
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
22/26
SEMIDOCTISMUL> caracterizeaza persoanela care olosesc cuvinte
sofsticate ara a le f pe deplin cunoscut sensul acestora, considerand ca
astel isi evidentiaza nivelul de cultura! pe care l-ar poseda.
DEMA,O,ISMUL> caracterizeaza persoanele care spun multe dar de aptnu spun nimic, desi discursul este intesat cu tot elul de e0presii polemice si
pompoase. *cestea nu au insa nici o substanta semnifcativa din care sa
poata f e0trase ideile principale.
SNOBISMUL> caracterizeaza persoanele care uzeaza de cuvintele la
moda!, pana la epuizarea consistentei lor semantice, pretentioase, unele de
provenienta strainasau cu o rezonanta deosebita, care nu sunt preocupate
decat de orma stilistica a mesa#ului, uitand de continut.
PROLI3ISMUL> caracterizeaza persoanele care isi incarca mesa#ul cu o
multitudine de detalii inutile si neclare, ce suoca esenta acestuia, in cazul in
care ea totusi e0ista.
PRETIO=ITATEA> caracterizeaza persoanele care au un stil de vorbire
pretios, nenatural, de un rafnament cautat si aectat, care devine adesea
obositor si stresant pentru auditor.
SOLECISMUL> caracterizeaza persoanele la care se mai observa
reminescente ale analabetismului, in sensul ca vorbirea lor este inestata de
virusii dezacordurilor gramaticale. ?pre deosebire de celelalte atitudini
prezentate anterior, si care pot f atat voluntare cat si involuntare,
persoanele care sunt agramate, nu sunt ca atare in mod intentionat, dar
aceasta nu reprezinta insa, o circumstanta atenuanta.
*ceste sunt numai cateva atitudini ata de comunicare, la care se preteaza
indivizii nu prea impacati cu limaba, in detrimentul pierderii adevaratelor
sale unctii.
Ele nu ac decat sa ingreuneze comunicarea in general, sa induca alse
impresii asupra incapacitatii anumitor persoane de a comunica si sa anuleze
placerea comunicarii.
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
23/26
Crebuie constientizat, de asemenea, aptul ca, scopul primar al comunicarii
este de a te ace inteles iar tendinta de epatare nu constitue nici pe de parte
conditia unui limba# elevat.
&ompetenta lingvistica relevanta se deduce din capacitatea de a adaptacomunicarea si nu de a o complica.
BARIERA DE=ORDINII SOCIALE
?ituatia patologica, de tranzitie!, a societatii romanesti, caracterizata
printr-o stare accentuata de anomie, ca diminuare si deteriorare a
mecanismelor de integrare sociala, determinata de scaderea ponderilor
valorilor colective si cresterea con%ictelor intre valori si norme, precum si a
tendintei de individualizare a sistemelor proprii de valori (in detrimentul
sistemului social de valori care garanta ec$itatea drepturilor si conditiile
ascensiunilor sociale), da nastere la numeroase enomene negative, care
orienteaza actele de comunicare in sensuri antiumane.
+ipsa cadrelor legislative unitare, care lasa loc afrmarii indivizilor in plan
social dupa legi nescrise, ara scrupule sau respect pentru ordine si armonia
unei societati civilizate, lipsa loialitatii in procesul concurentei, ortata de
compromisuri si nereguli care sustin! economia de piata, enomenul
delicventei, al soma#ului, nivelul de trai scazut,! institutionalizarea! coruptiei
si, mai ales, accentuata tendinta de desconsiderare a amiliei ca celula de
baza a societatii, rapesc timpul indivizilor care, in lupta pentru interesele
materiale, uita de valorile umane prin care ar trebui sa comunice(solidaritatea, altruism, dragoste, cooperare) uita apetenta pentru
comunicare ca mi#locitor ale intelegerii interindividuale, uita ca astel nu vor
mai putea aduna de pe urmele dezumanizarii comunicarii, decat roadele
sterile ale tensiunilor si con%ictelor.
$ "esi oamenii vor mai presus decat toate sa actioneze pentru realizarea
ericirii, eectele actiunii lor sunt adesea contrare (%!& in situatia de con'ict
dintre actorii psi#osociali se adopta paradoxal strategiile care produc pentru
toti pierderile cele mai mari( &.L*I,199,pag.5).
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
24/26
Doar prin reevaluare atitudinii ata de comunicare se mai poate da o sansa
acestui mit sisifc, al cautarii starii de ericire, ca ideal al e0istentei umane.
?ociologul E..D
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
25/26
;. +ncearc s con$in#!ici ai #resit, uite, daca%.5
7entimente de inferioritate, inadec$are.
'si$osociologie Gi pedagogie militarF!, Editura ilitarF,
MtiinHa comunicFrii!, Editura @umanitas,
7/23/2019 Principalele Forme Ale Comunicarii
26/26
Recommended