Rolul naturii în schimbările climatice
Ecosistemele terestre și cele marine joacă un rol important în reglarea climei. În prezent, acestea absorb aproape jumătate din emisiile de carbon generate de om.
Biodiversitatea și serviciile ecosistemice ne ajută să ne adaptăm și să reducem efectele schimbărilor climatice. Acestea constituie, prin urmare, o parte esenţială din efortul nostru de a combate schimbările climatice. A colabora cu natura, mai degrabă decât a acţiona împotriva ei, prezintă numeroase avantaje și atunci când vine vorba de conservarea climei.
În același timp, schimbările climatice afectează sistemele naturale. Declinul continuu al biodiversităţii și degradarea ecosistemelor reduce capacitatea acestora de a furniza serviciile esenţiale într-atât încât riscăm atingerea unor praguri de ireversibilitate.
Prin conservarea naturii și refacerea ecosistemelor, reducem gradul de vulnerabilitate și creștem gradul de rezistenţă al acestora. Conservarea și refacerea naturii reprezintă un aliat major și rentabil în lupta noastră împotriva schimbărilor climatice.
Schimbările climatice afectează biodiversitatea. Acestea reprezintă una dintre cauzele declinului biodiversităţii. În același timp, schimbările climatice se vor accentua și mai mult dacă biodiversitatea și ecosistemele nu sunt protejate în mod efi cient.
RO
Au
gu
st 2
00
9
Natură și biodiversitate
Mangrovele oferă zonelor litorale protecţie naturală împotriva furtunilor și inundaţiilor
© iS
tock
pho
to
Aspectul 1 : Biodiversitatea și ecosistemele joacă un rol esenţial în reglarea climei
Turbăriile, zonele umede, solul, pădurile și oceanele joacă un rol esenţial
în absorbţia și stocarea carbonului, ajutându-ne astfel să ne protejăm
împotriva schimbărilor climatice. În prezent, ecosistemele terestre și cele
marine absorb aproximativ jumătate din emisiile de CO2 generate de
om. Ecosistemele terestre stochează aproximativ 2 100 Gt de carbon prin
intermediul organismelor vii, al deșeurilor și al materiilor organice din sol :
aproape de trei ori mai mult decât cantitatea de carbon prezentă în atmo-
sferă. Oceanele și ecosistemele costiere joacă un rol important în gestio-
narea carbonului, adâncimile oceanice stocând cele mai mari cantităţi.
Prin urmare, menţinerea la nivel mondial a rezervoarelor naturale de car-
bon existente este esenţială pentru ca stocarea și captarea carbonului să
contribuie semnifi cativ la reducerea efectelor schimbărilor climatice.
Există un potenţial semnifi cativ de reducere a emisiilor viitoare de
gaze cu efect de seră prin menţinerea de ecosisteme sănătoase și
prin refacerea mediilor degradate, în special prin refacerea turbăriilor
și a zonelor umede, prin împăduriri și reducerea altor presiuni asupra
naturii. În plus, ecosistemele semi-naturale și amenajate, inclusiv cele
utilizate pentru agricultură, oferă numeroase oportunităţi pentru
captarea carbonului activ și reducerea emisiilor.
Aspectul 2 : Colaborarea cu natura prezintă numeroase avantaje
Colaborarea cu natura (cu ajutorul unor abordări bazate pe ecosisteme
pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru reducerea efectelor
acestora) contribuie nu numai la conservarea naturii, ci reduce, de
asemenea, vulnerabilitatea persoanelor și a mijloacelor acestora de
subzistenţă în faţa schimbărilor climatice. De exemplu, ecosistemele
costiere precum zonele umede, mangrovele, recifele de corali, recifele
de stridii și plajele barieră oferă toate, pe lângă numeroase alte servicii,
protecţie naturală zonelor litorale împotriva furtunilor și inundaţiilor.
Abordările bazate pe ecosistem sunt efi ciente din punctul de
vedere al costurilor, cu posibilitate de utilizare imediată și accesibile
comunităţilor rurale sărace, putând așadar contribui la combaterea
sărăciei și la sprijinirea unor strategii de dezvoltare durabilă. De exemplu,
zonele litorale naturale reabilitate cu învelișuri de iarbă de mare sau cu
mangrove formează un tampon împotriva mareelor de furtună și creează
adevărate pepiniere piscicole. Protejarea zonelor de reîncărcare a apelor
subterane sau reabilitarea zonelor inundabile asigură resurse sufi ciente
de apă astfel încât comunităţi întregi să poată combate seceta.
Ecosistemele oferă deja posibilitatea unor capturi naturale de carbon
la un cost foarte scăzut. Dezvoltarea și aplicarea de noi tehnologii este
importantă.
Investiţiile în conservarea sistemelor naturale pe care Pământul le
deţine pentru a reduce efectele schimbărilor climatice și pentru a ne
ajuta să ne adaptăm sunt tot atât de, importante. Sistemele naturale
îndeplinesc această sarcină de milioane de ani.
Printre măsurile de reducere a emisiilor există opţiuni prioritare cu avan-
taje asociate la un preţ scăzut care contribuie simultan la conservarea și la
utilizarea durabilă a biodiversităţii. Acestea includ conservarea și reabilita-
rea terenurilor degradate, a pădurilor, turbăriilor, solurilor organice, zone-
lor umede, diminuarea conversiei terenurilor de pășunat și a practicilor de
tăiere și ardere a vegetaţiei naturale și îmbunătăţirea gestionării pajiștilor.
Aspectul 3 : Furnizarea de servicii ecosistemice scade treptat în intensitate – atingerea unor puncte critice ireversibile
Schimbările climatice au un impact asupra biodiversităţii și ecosis-
temelor și de multe ori exacerbează alte presiuni precum poluarea,
supraexploatarea, speciile invadatoare, fragmentarea, degradarea și
declinul habitatelor.
Temperaturile oceanice din ce în ce mai mari și procesul de acidifi ere
cauzează „ înălbirea coralilor ” la scară largă, iar oamenii de știinţă se
tem că recifele de corali ar putea fi primul ecosistem global care să
dispară complet, fapt care ar lăsa, de asemenea, multe linii de coastă
fără protecţie împotriva furtunilor și inundaţiilor. Pădurile tropicale aco-
peră doar 6 % din suprafaţa Terrei, dar adăpostesc jumătate din speciile
noastre terestre. Acestea dispar cu o rată de aproximativ 13 milioane de
hectare pe an. Numai activităţile de despădurire eliberează în atmosferă
o valoare estimativă de 0,8 - 2,2 Gt de carbon pe an, ceea ce înseamnă
aproximativ 20 % din emisiile globale de CO2.
Ecosistemele terestre și marine absorb aproximativ jumătate din emisiile de CO
2 generate de om
© iS
tock
pho
to
Impact climatic Adaptare bazată pe ecosisteme
Sporirea perioadelor
de secetă
Utilizarea practicilor agricole și forestiere
adecvate pentru a mări capacitatea de
retenţie a apei și pentru a reduce efectele
secetei
Temperaturi ridicate
extreme
Extinderea spaţiilor verzi în orașe pentru a
îmbunătăţi microclimatul și calitatea aerului
Revărsări ale râurilor
Menţinerea și reabilitarea zonelor umede și
a albiilor râurilor, care vor acţiona ca
tampoane naturale împotriva inundaţiilor
Risc sporit de
incendii
Cultivarea de păduri mixte care sunt
mai rezistente la atacurile organismelor
dăunătoare și care prezintă un risc de incendiu
mai scăzut
Activităţile de despădurire eliberează aproximativ 20 % din emisiile globale de CO
2
Diminuarea sau prejudicierea ecosistemelor reduce capacitatea acestora de a
capta și de a stoca carbonul. Sistemul climatic prezintă praguri de ireversibilitate,
dincolo de care răspunsurile din partea ecosistemelor devin imprevizibile, iar eco-
sistemele își pierd capacitatea de rezistenţă, ceea ce va conduce la transformarea
acestor rezervoare în surse de carbon. Nu știm exact de cât timp mai dispunem
până la atingerea acestor praguri ireversibile, dar știm că trebuie să facem tot
ceea ce ne stă în putinţă pentru a preveni acest lucru. Un exemplu este topi-
rea permafrostului din regiunile nordice, fapt care conduce la emisii crescute
de gaze cu efect de seră, acestea putând contribui, la rândul lor, la accelerarea
schimbărilor climatice.
Aspectul 4 : Conservarea naturii contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice
În timp ce schimbările climatice constituie, în prezent, o prioritate pe ordinea
publică de zi, gradul de preocupare pentru declinul biodiversităţii este încă scă-
zut. Conservarea biodiversităţii este deseori interpretată greșit ca un aspect mar-
ginal referitor doar la protecţia speciilor ameninţate cu dispariţia, iar rolul esenţial
al naturii în combaterea schimbărilor climatice este de multe ori neglijat.
Ecosistemele sănătoase și rezistente prezintă un potenţial mai mare de dimi-
nuare a efectelor schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și, prin
urmare, de limitare a încălzirii globale. Acestea rezistă și își revin mai ușor în
urma fenomenelor meteorologice extreme, oferind o gamă largă de benefi cii
de care omenirea depinde.
Reţeaua UE de zone protejate Natura 2000 acoperă, în prezent, aproape o cincime
din întregul teritoriu al Uniunii Europene și cuprinde mai mult de 25 000 de situri.
Reţeaua marină urmează să fi e fi nalizată în curând. Natura 2000 este esenţială
în furnizarea spaţiului de care au nevoie speciile naturale pentru a se adapta
la schimbările climatice. Gama de servicii ecosistemice oferite de Natura 2000
și de celelalte zone și reţele protejate relevante la nivel naţional și regional nu
Știaţi că...?
Pe lângă faptul că oferă habitate pentru speciile de animale și de plante, copacii
purifi că aerul pe care noi îl respirăm prin înlăturarea dioxidului de azot, a dioxidului
de sulf, a monoxidului de carbon și a ozonului și înmagazinează sau absorb
carbon în scoarţă.Extinderea spaţiilor verzi din orașe
contribuie la adaptarea la schimbările climatice și la reducerea efectelor acestora
prin răcirea zonelor din vecinătatea orașelor și oferirea de habitate pentru speciile
sălbatice, precum și de servicii ecosistemice. Aceasta crește, de asemenea, valoarea
imobilelor și sporește calitatea vieţii prin fi ltrarea aerului, reducerea zgomotului și
crearea de spaţii agreabile unde oamenii pot trăi sau își pot petrece timpul liber.
Asemenea unor bureţi, pădurile absorb apa, o înmagazinează și o eliberează treptat,
limitând inundaţiile pe timp de ploaie și stocând apă pentru perioadele secetoase.
Protecţia bazinelor de recepţie și captare a apelor din apropierea orașelor constituie o măsură ingenioasă din punct de vedere
economic, ecologic și social. În plus, crearea de arii protejate în zona bazinelor de captare
costă mai puţin decât amenajarea de instalaţii de purifi care a apei, oferind
astfel o alternativă locală la pomparea apei din zone mai îndepărtate.
Mari orașe ale lumii (de ex. Rio de Janeiro, Johannesburg, Tokyo, Melbourne, New York,
și Jakarta) depind de aceste arii protejate
pentru a le oferi locuitorilor apă potabilă.
Natura 2000 este esenţială în furnizarea spaţiului de care au nevoie speciile pentru a se adapta la schimbările climatice
Reacţii de îngrijorare„ Ecosistemele sănătoase sunt esenţiale în orice strategie privind adaptarea la schimbările climatice. Conservarea biodiversităţii ar putea fi considerată asigurarea noastră de viaţă pentru viitor. Ameninţările actuale de diminuare și de fragmentare a habitatelor, precum și poluarea trebuie soluţionate. ” Stavros Dimas, Comisar pentru mediu al UE
„ În prezent, ecosistemele mondiale, care ar trebui să menţină și să mărească capacitatea naturii de a capta și de a stoca carbonul, cunosc un declin alarmant. ”Achim Steiner – Director executiv al PNUM
„ Într-un moment în care avem nevoie mai mult ca oricând în istorie de o planetă « puternică » [ ... ], noi am adus-o în cea mai vulnerabilă stare de până acum. ” Bo Ekman, Johan Rockström, Anders Wjkman – Fundaţia Tällberg
© iS
tock
pho
to
© F
rank
Vas
sen
© iS
tock
pho
to
Colectarea de dovezi Proiectul ALARM ( Assessing Large Scale Environmental Risks for Biodiversity with Tested Methods – Evaluarea riscurilor ample de mediu pentru biodiversitate cu ajutorul unor metode testate ) a evaluat riscurile generate de schimbările climatice, substanţele chimice ecologice, invaziile biologice, declinul polenizatorilor și aspectele socio-economice. Proiectul, în colaborare cu altele, a avut drept rezultat editarea unui Atlas al riscurilor pentru biodiversitate ( Atlas of Biodiversity Risk ), precum și atlase ale consecinţelor schimbărilor climatice asupra fl uturilor, amfi biilor și reptilelor.www.alarmproject.net
Proiectul MACIS ( Minimisation of and adaptation to Climate Change Impacts on Biodiversity – Minimizarea și adaptarea la impactul schimbărilor climatice asupra biodiversităţii ) a evaluat nu doar impactul schimbărilor climatice, dar și măsurile de adaptare și de reducere adoptate în diferite domenii și impactul acestora asupra biodiversităţii.www.macis-project.net/index.html
KH-7
8-09
-570
-RO
-D
este de cele mai multe ori recunoscută, dar acestea satisfac o varietate de nevoi umane ( de
exemplu apă curată, aer curat, recreere, protecţie împotriva inundaţiilor ). Acestea formează
un pilon central în menţinerea masei critice și a varietăţii de servicii necesare pentru a face
faţă condiţiilor în schimbare.
Conservarea acestor arii ca spaţii naturale este vitală, chiar dacă speciile pentru care au
fost destinate iniţial le-au părăsit. Acestea vor oferi habitatul necesar pentru alte specii
în căutare de condiţii climatice adecvate. Menţinerea diversităţii genetice și a speciilor
reprezintă un aspect important pentru ecosisteme, întrucât ea ar putea crește gradul de
rezistenţă al acestora prin garantarea unui număr sufi cient de specii diferite capabile să
susţină procesele ecologice în cazul unor perturbări neprevăzute.
Cu toate acestea, doar conservarea naturii nu este sufi cientă. Menţinerea de sisteme
diverse, funcţionale și interconectate în cadrul mediului terestru, de apă dulce și marin
extins este esenţială pentru imunizarea mediului nostru împotriva schimbărilor climatice.
Aspectul 5 : Acţiunile viitoare necesită o mai bună integrare a politicilor
Nu putem stopa declinul biodiversităţii fără a aborda problema schimbărilor climatice, fi ind
imposibilă, în egală măsură, și abordarea aspectului schimbărilor climatice fără a ţine seama
de biodiversitate și ecosisteme.
Dacă nu reușim să atingem obiectivele privind schimbările climatice, acest lucru ar putea
avea un impact semnifi cativ asupra biodiversităţii și sistemelor. În același timp, schimbările
climatice trebuie abordate în cadrul provocării mai ample a conservării capacităţii
ecosistemelor globale de a continua să funcţioneze ca rezervoare pentru emisiile de gaze
cu efect de seră și a evitării degradării ecosistemelor, degradare care accelerează încălzirea
globală prin despăduriri sau acidifi erea oceanelor.
Neîndeplinirea obiectivelor privind biodiversitatea ar putea compromite serios eforturile
noastre de a reduce încălzirea globală, în timp ce accelerarea eforturilor noastre de
conservare a naturii și reducerea presiunilor ecologice asupra biodiversităţii și ecosistemelor
contribuie la combaterea efectelor schimbărilor climatice și oferă numeroase benefi cii.
Următorii ani s-ar putea dovedi decisivi. Acţiunea integrată privind declinul biodiversităţii și
schimbările climatice va spori oportunităţile de dezvoltare durabilă, implicând oamenii și
împărtășind responsabilitatea unui viitor construit pe echitate, securitate, dezvoltare umană
și bunăstare.
Cartea albă intitulată Adaptarea la schimbările climatice : către un cadru de acţiune la nivel
european recunoaște rolul esenţial al gradului de rezistenţă a ecosistemelor și al exploatării
benefi ciilor asociate. În plus, Comisia Europeană a solicitat „ scăderea cu 50 % a declinului la
nivel mondial al zonelor împădurite până în 2020 și stoparea în totalitate a acestuia până
cel târziu în 2030 ” și sprijină crearea unui mecanism de fi nanţare internaţional, Mecanismul
mondial privind carbonul forestier, pentru a recompensa eforturile ţărilor în curs de
dezvoltare de reducere a defrișărilor și a degradării pădurilor. Imp
rim
at
pe
hâ
rtie
re
cicl
ată
că
reia
i-a
fo
st a
cord
ată
eti
che
ta e
colo
gic
ă U
E p
en
tru
hâ
rtie
gra
fi că
(w
ww
.eco
lab
el.e
u)
Informaţii suplimentare :
Grupul ad hoc de experţi ai UE privind biodiversitatea și schimbările climatice :
http://circa.europa.eu/Public/irc/env/biodiversity_climate/home
Banca Mondială, Departamentul de mediu : Convenient solutions to an inconvenient truth : ecosystem-based approaches to climate change, 2009: http://siteresources.worldbank.org/ENVIRONMENT/Resources/ESW_EcosystemBasedApp.pdf
Raportul AEM nr. 4/2008 : Impacts of Europe’s changing climate – 2008 indicator-based assessment: www.eea.europa.eu/publications/eea_report_2008_4
Politica europeană privind schimbările climatice : http://ec.europa.eu/environment/climat/home_en.htm
Cartea albă Adaptarea la schimbările climatice : către un cadru de acţiune la nivel european : http://ec.europa.eu/environment/climat/adaptation/index_en.htm
Pagina de internet a Programului REDD al ONU : www.undp.org/mdtf/UN-REDD/overview.shtml
Convenţia ONU privind diversitatea biologică : www.cbd.int/climate/, and http://adaptation.cbd.int/
Turbăriile joacă un rol esenţial în absorbţia și stocarea carbonului
© Uniunea Europeană, 2010
Reproducerea textului este autorizată
cu condiţia menţionării sursei