View
269
Download
2
Category
Preview:
Citation preview
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
1/25
Argument
Importanţa pe care o are piaţa forţei de muncă, a constituit argumentul care a stat la baza
opţiunii pentru tema ”Analiza pie ii muncii în România.Problematica ocupării i omajului„ț ș ș .Fiind o temă cu puternice implicaţii economice şi sociale, lucrarea de faţă îmbină
abordările de ordin teoretic cu cele statistice . În abordarea teoretică am urmărit clarificarea
conceptuală a noţiunilor de piaţă a forţei de muncă i omaj.ș ș
Abordarea statistică urmăreşte evidenţierea tendinţelor din ultimii ani din sfera ocupării
resurselor de muncă i a omajului, precum i politicile i programele aplicate în om!nia .ș ș ș ș
"rimul capitol analizează pia a muncii în om!nia, politicile i programele care au fostț ș
aplicate în ultimii ani # mai ales în anul $%&' ( , dar i date statstice de pe pia a for ei de muncă.ș ț ț
)apitolul II abordează teoretic no iunea de omaj * caracteristici, cauze, forme , efecte+ț ș
tot aici am analizat date statistice referitoare la omaj,legisla ia privind omajul , politiciș ț ș
anti omaj.ș
"roblema ocupării forţei de muncă şi şomajului sunt teme de actualitatea, care preocupă
preocupă tot mai mult pe guvernanţi i întreprinzători. Acestea trebuie să fie concepute şiș
abordate ca obiective strategice.
"iaţa forţei de muncă deţine locul central în sistemul pieţei factorilor de producţie.
Forţa de muncă este factorul de producţie activ şi determinant în func ionarea oricăreiț
activită i. cuparea resurselor de muncă , reprezintă fundamentul e-istenţei şi funcţionării pieţeiț
forţei de muncă. "entru realizarea ecilibrului pe această piaţă este necesară derularea unui
proces comple-, care nu poate fi atins decît în ările în care economia func ionează la parametriiț ț
optimi.
"iaţa muncii reprezintă locul în care se înt!lnesc şi se confruntă în spaţiu i timp oferta cuș
cererea de muncă.ferta de muncă sau cererea de locuri de muncă este reprezentată de totalul
resurselor de muncă disponibile într/o perioadă dată de timp
Funcţionarea pieţei muncii în om!nia are nevoie de îmbunătăţiri, în condiţiile în care
rata de ocupare a forţei de muncă este de 012. om!nia este a şasea ţară în clasamentul ţărilor cu
performanţe scăzute în acest domeniu.
prioritate în acest domeniu ar fi importanţa investirii în capitalul uman .ata de
ocupare în om!nia a stagnat între anii $%%3 şi $%&&, în special de situaţia ocupării forţei de
1
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
2/25
muncă în r!ndul tinerilor. Aproape o treime din forţa de muncă din om!nia se află în domenii cu
productivitate scăzută, în timp ce la capitolul educaţiei şi formării profesionale situaţia este
îngrijorătoare.4in datele analizate, reises că 1%2 din ocuparea forţei de muncă se află în domenii
care au productivitate scăzută, cum ar fi agricultura 5n alt aspect negativ este capitolul educaţie
şi formare profesionale. om!nia se află printre ţările cu perfomanţe dintre cele mai scăzute
privind abandonul şcolar timpuriu. 6unt necesare diverse programe i politici în acest sens, cu oș
implementare strictă şi minuţioasă. altă problemă este legată de abilităţile de bază, de nivel
scăzut.
7omajul reprezintă o teribilă risipă de resurse. "rincipala resursă o reprezintă factorul
muncă. În condiţiile în care omul, cu forţa sa de muncă, constituie resursa regenerabilă cea mai
preţioasă şi practic nelimitată, folosirea sa la nivelul cel mai eficient şi mai deplin posibil răm!ne
preocupare tuturor factorilor de decizie.8ăsirea celor mai potrivite căi de luptă împotrivaşomajului constituie o necesitate obiectivă.
omajul este unul din fenomenele cele mai pu in acceptate care afectează economiileȘ ț
tuturor ărilor. omajul a devenit o problemă, odată cu dezvoltarea industrială, încep!nd cu aț Ș
doua jumătatea a secolului al 9:III/lea, în perioadele de recesiune, c!nd întreprinderile
industriale î i mic orau produc ia i, ca urmare, eliberau un număr important de muncitori careș ș ț ș
deveneau omeri.ș
În plus, în om!nia rata a şomajului, publicată de Agenţia ;aţională pentru cuparea
Forţei de
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
3/25
CAPITOLUL I
I.. Conceptul ! pia ă a munciiț
"ia a for ei de muncă constituie , în permanen ă un subiect de mare actualitate deoareceț ț ț
pe această pia ă se tranzac ionează una dintre cele mai importante resurse * for a de muncă.ț ț ț
"ia a muncii şi şomajul sunt două fenomene care lasă amprente profunde în activitateaț
economică şi socială a unei ţări. Încă de la Adam 6mit, părintele economiei politice moderne,
s/a observat că avuţia naţională este dată de gradul de ocupare al populaţiei, de nivelul ei de
calificare şi de instruire. În om!nia nu se acordă o atenţie suficientă modului în care este
pregătită şi folosită forţa de muncă.. În acest sens, abordarea problemei ocupării forţei de muncă
şi a şomajului reprezintă o necesitate în stabilirea politicilor economice ale unei ări. 5na dintrețcele mai stringente probleme ale lumii contemporane este incapacitatea societăţii de a utiliza
principala resursă economică de creştere şi dezvoltare* forţa de muncă. )rearea condiţiilor pentru
ca factorul muncă să se manifeste activ şi creator constituie una dintre problemele social/
economice majore cu care se confruntă toate ţările lumii contemporane. )reşterea şi dezvoltarea
economică sunt obiective fundamentale ale economiei naţionale, str!ns legate de resursele
utilizate.
"iaţa forţei de muncă , av!nd în centrul atenţiei omul şi interesele sale , deţine locul
central în sistemul pieţei factorilor de producţie, forţa de muncă fiind considerată factorul de
producţie activ şi determinant. >cilibrul dintre cererea si oferta de forţă de muncă fiind
considerată factorul de producţie activ şi determinant.Importanţa realizării ecilibrului pieţei
forţei de muncă rezultă din rolul decisiv al resurselor umane în procesul dezvoltării economico/
sociale. 4eoarece ocuparea resurselor de muncă , reprezintă fundamentul e-istenţei şi funcţionării
pieţei forţei de muncă , pentru realizarea ecilibrului pe această piaţă este necesar să avem în
vedere că formarea şi funcţionarea acestei pieţe este un proces fundamental şi comple-.
"iaţa muncii reprezintă locul în care se înt!lnesc şi se confruntă în spaţiu,timp, pe total şi pe structură oferta cu cererea de muncă.ferta de muncă sau cererea de locuri de muncă este
reprezentată de totalul resurselor de muncă disponibile într/o perioadă dată de timp.>a vine din
partea factorului subiectiv al producţiei ,omul. )ererea de muncă sau oferta de locuri de muncă
este reprezentată de cantitatea de eforturi umane a personalului de o calificare şi pregătire
3
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
4/25
adecvată, necesare pentru realizarea bunurilor şi serviciilor de care are nevoie societatea într/o
perioadă de timp. >a vine din partea economiei&.
)ererea i oferta de muncă sunt într/o rela ie de interdependen ă cu dezvoltareaș ț ț
economico/socială, de amploarea i structurile activită ilor economice i ale ac iunilor socialeș ț ș ț
i, pe de altă parte, de fenomenele i procesele social demografice.ș ș Aceste interdependen eț
multiple sunt sistematizate în Figura &.&.
1 Prof. Univ. Dr. Ion Ignat ,,Economie politică. Macroeconomie”, Editura Univ. ,,Al.I. u!a”,
Ia"i, 2##$
$
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
5/25
"i#ura . "ia a muncii/procesele demografice/dezvoltare culturalăț
I.$. Pia a muncii în Româniaț
%
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
6/25
Analiza situaţiei pieţei for ei de muncă din om!nia conduce la concluzia că, în ultimulț
timp, a apărut un fenomen mult mai îngrijorător dec!t şomajul şi anume, erodarea ocupării. Au
apărut şi se dezvoltă diferite forme de ocupare precară şi de subocupare involuntară, noi forme
mi-te între slujba regulară şi raportul de muncă precar. ;atura ocupării a suferit scimbări, de la
munca cu normă întreagă la contractul de muncă cu timp parţial, de la munca slab calificată spre
înalta calificare. A avut loc o degradare şi o precarizare a ocupării, s/au înrăutăţit condiţiile de
muncă. În anumite cazuri se încalcă drepturi de bază ale angajatului, forţ!ndu/l să lucreze în
condiţii de e-ploatare, periculoase, dăunătoare sănătăţii. ;imeni nu se preocupă,în om!nia , în
mod serios, de termenii în care este munca plătită şi care sunt drepturile şi obligaţiile ambelor
părţi semnatare ale contractului de muncă. 4rept consecin ă, o bună parte din persoanele apte deț
muncă migrează spre ări unde munca este bine plătită, iar drepturile i obliga iilor fiecărei păr iț ș ț ț
sunt respectate.
Funcţionarea pieţei muncii în om!nia are nevoie de îmbunătăţiri, în condiţiile în care
rata de ocupare a forţei de muncă este de 012. om!nia este a şasea ţară în clasamentul ţărilor cu
performanţe scăzute în acest domeniu.
prioritate în acest domeniu ar fi importanţa investirii în capitalul uman .ata de
ocupare în om!nia a stagnat între anii $%%3 şi $%&&, în special de situaţia ocupării forţei de
muncă în r!ndul tinerilor. 4iferenţele dintre rata generală a ocupării şi cea din r!ndul tinerilor
este, în om!nia, de &02, faţă media europeană, de &%2. În trimestrul I al anului $%&', popula iaț
activă a om!niei era de ??@$ mii de persoane, din care ?$13 mii persoane erau ocupate i 0''ș
mii erau omeri.ș Aproape o treime din forţa de muncă din om!nia se află în domenii cu
productivitate scăzută, în timp ce la capitolul educaţiei şi formării profesionale situaţia este
îngrijorătoare.
5n alt aspect este că 1%2 din ocuparea forţei de muncă se află în domenii care au
productivitate scăzută, cum ar fi agricultura 5n alt aspect negativ este capitolul educaţie şi
formare profesionale. om!nia se află printre ţările cu perfomanţe dintre cele mai scăzute privind
abandonul şcolar timpuriu, cu &32 faţă de &&2 media din 5niune. 6unt nesecare diverse
programe în acest sens, cu o implementare strictă şi minuţioasă. altă problemă este legată de
abilităţile de bază, de nivel scăzut.
&
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
7/25
I.%. Politici i pro#rame pentru &timularea ocupăriiș
În anul $%&', în om!nia s/a desfă urat un programde ocupare care a a avut la bazăș
obiectivele "rogramului de 8uvernare $%&1/$%&0, precum şi obiectivele strategice ale 5niunii
>uropene în materie de ocupare în perspectiva >uropa $%$%, inclusiv acţiuni subscrise scemei
de 8aranţie pentru tineri pentru perioada $%&= $%&'.
"rincipiul care a stat la baza programului este accesul egal la servicii de ocupare iș
măsuri de stimulare a ocupării fără nici un fel de discriminare.
"rogramul s/a adresat persoanelor apar in!nd unor categorii dezavantajate pe pia aț ț
muncii. "rincipalele obiective generale ale "rogramului de ocupare a forţei de muncă pentru anul
$%&' au fost *
a ) Creşterea anselor de ocupare şi valorificarea competenţelor profesionale ale persoanelor înș
căutarea unui loc de muncă pe piaţa internă a muncii;
b' Prevenirea omajului de lungă durată;ș
c' Facilitarea tranziţiei de la omaj la ocupare.ș
biectivele specifice ale programului au fost*
a) sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei;
b' stimularea şomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă;
c' orientarea şomerilor către ocupaţii şi meserii solicitate pe pia a muncii locale şi sprijinul de aț
fi cuprinse la programe de pregătire corespunzătoare;
(' sprijinirea i stimularea angajatorilor pentru ocuparea locurilor de muncă vacante prinș
încadrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă, cu accent pe grupurile dezavantajate+
e' stimularea moilităţii forţei de muncă în condiţiile sc!imărilor structurale care se produc în
economia naţională
)' sprijinirea absolven ilor de învă ăm!nt superior pentru a dob!ndi e-perien ă profesională prinț ț ț
efectuarea de stagii profesionale i, corespunzător, stimularea angajatorilor.ș
"rogramul de ocupare a forţei de muncă pentru anul $%&' a fost elaborat pe baza
propunerilor agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a agenţiei municipiului
'
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
8/25
Bucureşti, propuneri fundamentate pe baza analizei situaţiei economico sociale înregistrate la
nivel teritorial. 4e asemenea, au fost luate în considerare evoluţia rezultatelor aplicării planurilor
şi programelor în domeniul ocupării din anul $%&=, nivelul de atractivitate a unor măsuri de
stimulare a ocupării, precum şi alte elemente de fundamentare, cum sunt*
• nivelul i structura şomajului pe forme de indemnizare, pe medii rezidenţiale, pe se-e,ș
pe v!rste, nivel de pregătire profesională, repartizarea teritorială a şomajului etc.+
• numărul de personal care lucrează în agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de
muncă+
• situaţia intrărilor în şomaj în anul $%&= #primele &% luni(.
>volu ia locurilor de muncă vacante declarate de angajatori în perioada primelor &% luniț
ale anului $%&=, a fost în cre tere fa ă de anul anterior+ș ț
omajul înregistrat pentru anul $%&' arată o scădere at!t a numărului de omeri c!t i aȘ ș ș
ratei omajului înregistrat de la un număr de =?' mii omeri înregistra i la începutul anului $%&',ș ș ț
la =0' mii la finele anului $%&' i o rată a omajului înregistrat de ',&2 .ș ș
Actele normative care au stat la baza proiectării programului şi definirii principalilor
indicatori cantitativi sunt Cegea nr. 30D$%%$ privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi a întregului
pacet de norme şi proceduri adoptate pentru aplicarea acesteia, Cegea nr. 3$D$%%3 privind
stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor şi Cegea nr. 11'D$%&1 privind efectuareastagiului pentru absolvenţii de învăţăm!nt superior, precum şi fundamentarea proiectului
Bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul $%&'.
"rogramul de ocupare a fost proiectat astfel înc!t măsurile implementate să fie orientate
către reprezentarea ecilibrată a tuturor categoriilor de persoane aflate în căutarea unui loc de
muncă, pun!ndu/se accent pe măsurile de mediere, de informare şi consiliereDorientare
profesională, furnizarea de pacete personalizate de măsuri active de ocupare, consolidarea
relaţiilor cu partenerii sociali.
I.*. +ate &tati&tice pri,in( pia a muncii în anul $-ț
(
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
9/25
)a urmare a implementării măsurilor prevăzute în "rogramul ;aţional de cupare a
Forţei de
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
10/25
• au fost oferite 1'.0@0 locuri de muncă, din care &%= pentru persoanele marginalizate
social+
• au participat =&.%=$ persoane în căutare de loc de muncă+
• au fost selectate în vederea încadrării &?.=%$ persoane, din care $@$ persoane cu risc de
marginalizare socială+
• au fost încadrate 3.?'0 persoane, din care 3 persoane cu risc de marginalizare socială+
• din cele 3.?'0 persoane încadrate, '$% au fost cu studii superioare, iar 3.110 au fost cu
studii medii. Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi a fost organizată în data de $'
septembrie $%&' în ?0 de agenţii locale şi puncte de lucru şi a avut următoarele rezultate
#evaluare la o lună(*
• au fost contactaţi $?.3'? agenţi economici+ • au participat $.'@1 agenţi economici+
• au fost oferite un număr de 1$.?== locuri de muncă+
• au participat $0.=@0 persoane în căutare de loc de muncă, din care * &?.0$% absolvenţi+
&$0 absolvenţi supuşi marginalizării sociale + $$ persoane cu andicap + 3.3$? alte categorii.
• au fost selectate în vederea încadrării @.?31 persoane+
• au fost încadrate 1.0$' persoane, din care =1@ persoane cu studii superioare şi 1.&?0
persoane cu studii medii.
În anul $%&', A;F
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
11/25
persoane fără studii superioare şi 3 persoane cu studii superioare. "rin intermediul burselor
locurilor de muncă organizate în anul $%&', au fost ocupate &&.?1&,
6erviciile de informare şi consiliere profesională au un rol deosebit în activitatea
desfăşurată de serviciul public de ocupare, de calitatea acestora depinz!nd în mare măsură
rezultatele aplicării celorlalte tipuri de servicii de stimulare a ocupării, în special formarea
profesională către care sunt orienta i şomerii. 6erviciile de informare şi consiliere profesională,ț
au vizat cu precădere categoriile de persoane cu probleme de integrare pe piaţa muncii.
. În anul $%&', au beneficiat de servicii de informare şi consiliere profesională şi au fost
ocupate un număr de &%$ persoane cu dizabilităţi, ceea ce reprezintă &1,33 2 din numărul total
de persoane aparţinătoare acestui grup ţintă ocupate la nivel naţional #3=& persoane cu
dizabilităţi(.
"rin organizarea cursurilor de formare profesională s/au încadrat &&.0=0 persoane, ceea cereprezintă @3,'? 2 faţă de c!t s/a programat pentru anul $%&' #&&.@1' persoane(.
11
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
12/25
CAPITOLUL II
omajulȘ
II.. Conceptul (e /omaj
omajul este un fenomen negativ , cu ad!nci şi multiple implicaţii pentru activitateaȘ
economică dar şi pentru viaţa omului. >l este considerat ,alături de inflaţie, o Eboală cronică E şi
incurabilă a economiei moderne$.
4efinirea şomajului a reprezentat o problemă îndelung dezbătută în literatura economică.
"unctele de vedere şi opiniile e-primate au variat în timp întruc!t şi şomajul a acoperit realităţi
specifice foarte diferite.
4icţionarul ştiinţei economice caracterizează şomajul ca situaţia individului privat de muncă şi
face distincţie între şomajul voluntar şi cel involuntar,arăt!nd că numai şomajul involuntar
trebuie luat în considerare în judecarea situaţiei economice a ţării 1 . Ferdinand Bauduin afirmă
că şomajul reprezintă ,,inactivitatea totală sau parţială a unui ansamblu sau a unui individ =.
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
13/25
plasare a forţei de muncă, şomajul apăr!nd ca rezultat e-clusiv al cererii de muncă,ignor!ndu/se
cealaltă latură a pieţei muncii, respectiv oferta de muncă'.
omerul este o persoană care nu lucrează, dar caută un loc de muncă salarizat.În practicaȘ
economică, se consideră şomeri doar cei care sunt apţi de muncă şi solicită un loc de muncă la
oficiile de plasare a resurselor de muncă, fiind disponibil să înceapă lucrul imediat0.
4in analiza celor mai multe opinii e-primate cu privire la şomaj, putem concluziona că
acesta reprezintă o stare negativă a economiei, reflectat printr/un dezecilibru al pieţei muncii
prin care oferta de muncă #sau cererea de locuri de muncă( este mai mare dec!t cererea de muncă
#sau oferta de locuri de muncă( din partea agenţilor economici3.
Factorul muncă se procură prin intermediul pieţei ca şi ceilalţi factori de producţie.
II.$.Caracteri&ticile /omajului
Av!nd o problematică comple-ă, principalele caracteristici prin care poate fi surprins şi studiat
fenomenul şomaj se referă la*
a'0i,elul /omajului .
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
14/25
intermediară între activitate şi inactivitate iar acest fapt ridică probleme serioase atunci c!nd se
determină nivelul şomajului?.
b'+urata /omajului reprezintă intervalul de timp cuprins între momentul pierderii locului
de muncă şi cel al reluării activităţii sau al ieşirii din r!ndul populaţiei active. Asupra sa
influenţează o serie de factori cum sunt* interesul şomerilor de a căuta un nou loc de muncă,
numărul şi structura locurilor de muncă disponibile , structura populaţiei active disponibile ,
mărimea ajutorului de şomaj în comparaţie cu salariul practicat pe piaţa muncii etc@.
c'Inten&itatea /omajului desemnează gradul de pierdere a posibilităţii de a munci. 4in acest
punct de vedere se pot deosebi&%*
/şomajul total/care presupune pierderea efectivă a locului de muncă şi încetarea totală a
activităţii+
/şomajul parţial/care constă în diminuarea activităţii depuse, în special prin reducerea durateisăptăm!nii de lucru sub cea legală, cu diminuarea corespunzătoare a salariului+
/şomajul degizat/ este specific mai ales ţărilor în dezvoltare unde numeroase persoane
desfăşoară doar aparent o activitate, cu o eficienţă redusă şi salariu pe măsură+
('1tructura /omajului reprezintă componenţa şomerilor pe categorii de v!rstă, se-, studii,
naţionalitate, nivel de calificare, ramură de activitate etc.
II.%. Cauzele /i )ormele /omajului
Apariţia şomajului este un fenomen comple-, fiind determinat at!t de situaţia generală a
utilizatorului de muncă c!t şi de situaţia ofertanţilor de muncă pe piaţă. >l poate fi rezultanţa
voinţei individuale , av!nd o motivaţie subiectivă, sau dimpotrivă, cel ce doreşte şi este apt de
muncă nu găseşte un loc disponibil din motive independente de voinţa sa. 4rept urmare , şomajul
poate fi voluntar sau invonluntar. eferindu/se la şomajul voluntar Henes considera că este
( oman, M., 4oma5ul 6ntre teorie "i realitate, Economi*tul 7 22. #3. 1)))
) Prof. Univ. Dr. Ion Ignat ,,Economie politică. Macroeconomie”, Editura Univ. ,,Al.I.
u!a”, Ia"i, 2##$
1#aducanu 0., Macroeconomie, Mondoeconomie , 1)))
1$
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
15/25
datorat refuzului sau imposibilităţii pentru purtătorul forţei de muncă de a accepta o retribuţie
corespunzătoare valorii produsului care/i poate fi atribuit , refuz sau imposibilitate bazată pe
anumite prevederi legale, pe uzanţe sociale, pe înţelegeri în vederea negocierii contractelor
colective, pe adaptarea lentă la scimbări sau pe simpla încăpăţ!nare proprie naturii umane&&.
4acă în cazul şomajului voluntar individul are, cel puţin, alternativa unei alegeri, de a
prefera, de e-emplu indemnizaţia de şomaj, dec!t să accepte o slujbă pentru care primeşte un
salariu puţin incitant, şomajului involuntar constă în e-istenţa unor persoane neocupate, care, deşi
sunt dispuse să se angajeze la un salariu determinat de condiţiile pieţei libere , din motive
obiective nu are această posibilitate. Încadrarea diferitelor forme ale şomajului în una dintre cele
două categorii , nu este, însă, o întreprindere simplă, e-ist!nd între ele puncte de contact si
interferenţe care le fac greu departajabile.
În funcţie de cauzele ce/l determină se pot distinge două categorii de şomaj , fiecare cu formelede manifestare caracteristice*
a' 2omajul (e (ezec3ilibru e-plicat prin fenomene ce se manifestă pe piaţa muncii
care determină neconcordanţa ofertei de muncă cu cererea de muncă.
"rimul tip este denumit /omaj ,oluntar şi are drept cauză nivelul superior al salariului
negociat faţă de cel de ecilibru.
Al doilea tip este denumit /omaj ciclic şi este datorat cererii de muncă. >ste caracteristic
fazei de recesiune economică care prin reducerea activităţii economice determină reducerea
cererii de muncă.
Al treilea tip de şomaj este determinat de cre/terea )or4ei (e muncă pe&te cererea (e
muncă. ferta depăşind cererea, curba ofertei se deplasează spre dreapta. )onform regulilor
pieţei, salariile ar trebui să scadă,însă ele răm!n!nd rigide , se situează peste noul salariu de
ecilibru cerut de noua situaţie pe piaţă , ajung!ndu/se la un şomaj de dezecilibru.
ferta de muncă poate spori datorită creşterii noilor contingente de salariaţi, numărul
locurilor de muncă răm!n!nd aceleaşi, ceea ce determină un şomaj ridicat mai ales în r!ndurile
tineretului. altă cauză poate fi şi afirmarea cererii de a lucra a unor persoane apte de muncă, dar
inactive# de e-emplu casnicile( ,ce nu este însoţită de o creştere adecvată a cererii de muncă.
11 Angele*cu , I. /tăne*cu 8Economie politică elemente fundamentale”, Ed.
9*car Print, :ucure"ti, 2###
1%
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
16/25
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
17/25
e'2omajul &ezonier este specific activităţilor economice care sunt influenţate de factorii
naturali #agricultură, construcţii, etc.( ceea ce influentează şi cererea de muncă&1.
II.*.5)ectele &ocial6economice ale /omajului
)ostul social al acestui fenomen reprezintă efortul total pe care îl suportă populaţia,
economia şi societatea care sunt afectate de somaj. Ca nivelul persoanelor, apar aspecte de natura
economică, dar şi aspecte morale, social/culturale, ciar şi politico/militare. Ca nivelul economiei
şi societăţii, costul social are în vedere aspecte ca*
• irosirea cantităţii de forţă de muncă+
• diminuarea intensităţii dezvoltării economice+
• scăderea veniturilor bugetului de stat+
• creşterea celtuielilor statului pentru întreţinerea şi funcţionarea instituţiilor publice
din domeniul înregistrării şomajului.
)osturile mari care implică somajul se grupează în*
&. )osturi directe evaluate sub forma vărsămintelor monetare către fondul destinat
protecţiei sociale.
$. )osturi indirecte generate de diminuarea globală a producţiei şi a veniturilor de care ar
putea beneficia întreaga populaţie.
7omajul are importante implicaţii negative at!t pe plan economic c!t şi social/uman, at!t
individuale c!t şi şi colective.
4atorită şomajului are loc inutilizarea unei părţi a resurselor de muncă ,ceea ce afectează
producţia naţională, veniturile şi nivelul de trai al şomerilor şi familiilor lor.>-istă în primul r!nd
un cost economic reprezentat, mai ales, de pierderea pe care o înregistrează societatea prin
diminuarea activităţii economice sub nivelul ocupării depline. 6ocietatea pierde nu numai din
13 o;ofanu .,
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
18/25
cauza diminuării activităţii economice dar şi a impozitelor şi ta-elor la care sunt supuse veniturile
firmelor şi cele individuale care nu mai pot fi încasate.
>-istă prin urmare şi un cost financiar al şomajului ce îşi găseşte e-presia în creşterea
sarcinilor care apasă asupra sistemului productiv şi a colectivităţii publice şi în diminuarea
încasărilor fiscale şi a cotizaţiilor sociale provocate de şomaj. >-plicabilă şi motivată social,
indemnizaţia de şomaj are efecte economice contradictorii. )u c!t ea este mai mare cu at!t scade
interesul pentru un loc de muncă. mărime redusă a sa determină o preocupare mai mare pentru
a găsi rapid un loc de muncă. Jotodată, durata căutării unui loc de muncă poate deveni o povară
financiară grea de suportat. "entru aceasta este necesar ca indemnizaţia de şomaj şi durata sa să
aibă un nivel optim, adică să fie stabilite astfel înc!t să incite la căutarea unui loc de muncă şi să
evite, pe c!t posibil, substituirea pentru individ a timpului de căutare cu timpul liber. 6e reduc
însă şi resursele publice întruc!t şomerii pierd o parte din venituri şi consumă mai puţin, fapt cereduce impozitele directe şi indirecte&= .
Însă efectele şomajului sunt resimţite , în primul r!nd, de către şomeri. >i sunt afectaţi
de diferenţa între salariu şi ajutorul de şomaj. 4ar şomajul îl determină pe individ să suporte
stresul generat de situaţia în care se află, să se confrunte cu sentimentul de nemulţumire sau
inutilitate, de marginalizare în plan social.Familia sa şi colectivităţile în care trăieşte şomerul
suportă de asemenea efectele negative ale şomajului.
I.. Le#i&la4ia pri,in( ajutorul (e /omaj în România
"ersoanele care sunt apte de muncă, dar nu pot fi încadrate din lipsa de locuri disponibile
corespunzătoare pregătirii lor profesionale sunt considerate şomeri şi beneficiază potrivit Cegii
nr.& din 3 ianuarie &@@& ,care se referă la protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor
profesională, de ajutor de somaj.
"ersoanele care sunt îndreptăţite să primească ajutor de somaj conform acestei legi sunt*
• Absolvenţii instituţiilor de învăţăm!nt, în v!rsta de &? ani împliniţi, care nu au venit
propriu şi care într/o perioadă de 0% de zile nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit
pregătirii profesionale. Angajatorii care încadrează în munca pe durata nedeterminată absolvenţi
ai unor instituîii de invatamant beneficiaza, pe l!ngă subvenţionarea locurilor de muncă destinate
1$ =>idul indicatorilor economiciEditura ?eora
1(
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
19/25
acestora, şi de scutirea pe o perioada de &$ luni de la plata contribuţiei datorate la bugetul
asigurărilor pentru somaj aferentă absolvenţilor respectivi. rdonanţa de 5rgenţă a 8uvernului
&==D$%%$ prevede că absolvenţii instituţiilor de învăţăm!nt, dar şi absolvenţii şcolilor speciale în
v!rstă de minim &0 ani, înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, să beneficieze
din bugetul asigurărilor pentru somaj de o prima neimpozabilă egală cu un salariu de baza minim
brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la data încadrării în instituţia în care se angajează cu
program normal de lucru pentru o perioadă de &$ luni.
• Jinerii care înainte de efectuarea stagiului militar nu erau încadraţi cu contract de
muncă şi care într/o perioadă de 1% de zile de la satisfacerea stagiului militar nu s/au putut
angaja.
• "ersoanele ale căror contract de munca a fost desfăcut din iniţiativa unităţii din cauza
următoarelor motive*
/reducerea activităţii, justificată prin acte financiare.
/ încălcarea cu vinovăţie de către salariat a obligaţiilor prevăzute în contractul de muncă.
/ necorespunderea sub aspect profesional.
/incompatibilitatea sub aspect profesional alături de funcţia deţinută.
• 4esfacerea contractului de muncă din iniţiativa salariatului.
În această situaţie desfacerea contractului de muncă trebuie să fie însoţită obligatoriu de un
preaviz de &' zile lucrătoare, iar atunci c!nd este vorba de o funcţie de conducere preavizul va fide 1% zile lucrătoare. eferitor la perioada de preaviz, noul )od al muncii care intră în vigoare
la & mai $%&& prevede ca perioada de proba cel mult @% de zile calendaristice pentru funcţiile de
e-ecuţie şi cel mult &$% de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.
În toată această perioadă de preaviz salariatul este obligat să muncească potrivit
programului de muncă.
• "ersoanele care au fost disponibilizate din funcţie, în urma unei concedieri colective.
•
"ersoanele care au fost încadrate cu contract de muncă pe durata determinată şi careau încetat activitatea la e-pirarea termenului prevazut în contract, dacă au o vecime de cel putin
0 luni în ultimele &$ luni premergatoare datei de înregistrare a cererii pentru acordarea plăţii de
somaj.
Ajutorul de somaj constă într/o sumă calculată în mod diferenţiat, pe categorii de
persoane şi vecime în muncă, av!ndu/se în vedere salariul minim pe economie inde-at sau
1)
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
20/25
ultimul salariu tarifar lunar avut. Ajutorul de somaj se acordă pe o perioada de cel mult $3$ de
zile. 4acă după e-pirarea acestei perioade, şomerul nu se reintegreaza în munca primeşte o
alocaţie de sprijin pentru o perioada de cel mult &? luni. 8arantarea ajutorului de somaj constituie
o preocupare permanentă a guvernelor, organizaţiilor sindicale şi profesionale din toate ţările.
)ererile pentru plata ajutorului de şomaj se adresează 4irecţiilor de
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
21/25
¬ medierea în vederea plasării pe locurile de muncă vacante e-istente pe plan local şi instruirea
în modalităţi de căutare a unui loc de muncă+
¬ reorientarea profesională în cadrul unităţii sau prin cursuri de formare de scurtă durată+
¬ sondarea opiniei salariaţilor şi consilierea acestora cu privire la măsurile de combatere a
şomajului.
4e aceste servicii beneficiază nu numai persoanele vizate să/şi piardă locul de muncă, ci
şi persoanele fără loc de muncă şi care solicită aceste servicii.
"!nă la finele anului $%&', =.$&3 persoane au beneficiat de servicii de preconcediere. În
cadrul serviciilor de preconcediere se efectuează sondarea opiniei salariaţilor disponibilizaţi, prin
completarea unor cestionare, conform metodologiei stabilite. 4in aceste cestionare, a rezultat
faptul că &%3 persoane au optat pentru înscrierea la cursurile de formare profesională, iar $&%
persoane doresc să/şi descidă o activitate pe cont propriu. 5n indicator important în cadrul
serviciilor de preconcediere îl constituie plasarea pe locurile de muncă vacante e-istente pe plan
local şi instruirea în modalitaţi de căutare a unui loc de muncă. 4in totalul persoanelor asistate
#=.$&3 persoane(, au fost instruite în tenici de căutare a unui loc de muncă $.$@@ persoane, 0%$
persoane au fost îndrumate spre diferite măsuri de stimulare a ocupării şi &.$@1 persoane au fost
orientate spre locuri de muncă declarate vacante.
4in punctul de vedere al statutului persoanei aflate în căutare de loc de muncă, cele
1'=.%$@ persoane încadrate în anul $%&' sunt structurate astfel*/ $01.?03 şomeri neindemnizaţi+
/ ?@.?00 şomeri indemnizaţi+
/ $@0 persoane în căutare de loc de muncă.
În anul $%&', numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în
evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind
acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de @@1.=%@ persoane.
Institutul de 6tatistică a anunţat că rata şomajului în luna ianuarie $%&0 a fost de 0,'2, iar
numărul de şomeri a fost de 0%3.%%% de persoane, conform calculelor după metodologia Biroului
Internaţional al
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
22/25
şomajului BI< este calculată ca pondere a şomerilor BI< în totalul populaţiei active, adică
numărul total de persoane apte de muncă, care în om!nia reprezintă circa @,= milioane de
locuitori.
"rin urmare, economia rom!nească se bazează pe o structură de piramidă inversată* într/o
ţară cu o populaţie de $% de milioane de persoane din care aproape jumătate #@,= milioane( sunt
apte de muncă, numărul de salariaţi care lucrează legal este de =,' milioane, circa &,' milioane
sunt angajaţi Ela negruM şi doar 0%%.%%% sunt
)omparaţia realizată cu datele publicate la >urostat, biroul de statistică al )omisiei
>uropene, arată că, la finalul anului $%&', om!nia se afla pe locul opt în clasamentul statelor
5> cu cele mai scăzute rate ale şomajului, fiind în aceeaşi EligăM cu state precum 4anemarca #cu
şomaj de 0,02(,
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
23/25
)ea mai cunoscută metodă de combatere a omajului o reprezintăș indemniza ia de omajț ț
care are i meritul de a ac iona ca un stabilizator automat în economie.Acesta reduce fr!nareaș ț
bruscă a cererii i mic oreaza pierderile de venit na ional.ș ș ț
8ăsirea căilor potrivite de luptă împotriva şomajului trebuie să ţină seama de varietatea şi
comple-itatea fenomenului, de implicaţiile multiple, directe sau indirecte ale acestuia.
>-perienţa reliefează că nu e-istă o singură soluţie cu valabilitate largă, nu sunt soluţii
MpureE ,ele trebuie corelate şi integrate în sistemul de ansamblu al măsurilor anticriză din care
şomajul nu este dec!t o dimensiune. În plus, terapeutica şomajului nu sa dovedit a fi radicală ,
lumea s/a obişnuit cu aceasta, fapt ce implică găsirea mijloacelor necesare pentru a/l menţine în
limite rezonabile.
)reşterea şi diversificarea activităţii economice corelată cu o pregătire corespunzătoare aforţei de muncă reprezintă calea principală de limitare a şomajului.
4e asemenea, şomajul putea fi uşor depăşit prin declanşarea automatismelor economiei*
dacă apărea şi creştea şomajul salariile scădeau, se reduceau costurile, se mărea rentabilitatea ,
stimul!nd intreprinzătorul în sporirea activităţii economice, deci în angajarea de noi lucrători,
ceea ce antrena reducerea şomajului.
În concepţia Nenesiană relansarea cererii globale, prin stimularea at!t a consumului c!t şi
a investiţiilor , era soluţia pentru a limita şomajul. Această politică de relansare a cererii, mai ales
prin înviorarea investiţiilor pe calea unui credit facil sprijinit de o politică monetară
e-pansionistă, a constituit o soluţie de reducere a şomajului pentru multe ţări. 4eşi, s/a dovedit
prin natura sa inflaţionistă această politică îşi păstrează valoarea, completată, însă cu unele
amendamente* investiţia/sursă principală de locuri de muncă/trebuie realizată pe baza unor
temeinice analize prospective, pentru a fi realizată pentru debuşee viitoare cunoscute+ trebuie
găsită relaţia optimă dintre investiţia de productivitate/ care prin efectul de multiplicare devine
creatoare pe termen lung de locuri de muncă în momentul efectuării ei+investiţia în producţie
trebuie completată şi corelată cu cea în om, în pregătirea şi formarea sa profesională.
Ca nivelul anilor M?% ai secolului 99 măsurile de stimulare a cererii globale de factură
Nenesiană s/au dovedit a fi cu efecte minime pe linia ocupării forţei de muncă.Îşi face loc o nouă
orientare , continuatorii liberalismului economic, neoliberalismul ce lansează Epolitica ofertei.
23
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
24/25
8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare
25/25
&&. oman, conomistul D $$. %1. &@@@ &?.aducanu :.,
Recommended