1

TEHNOLOGIE ALIMENTARĂ TRADITIONALĂ – BRAND ROMANESC DE TALIE

EUROPEANĂ

Lica BRĂTEAN, lect.univ.dr.ing., UTCB – DPPD

Mihaela Carmen FILOTTI prof.ing. , Şcoala Gimnazială „Spirea

Sorescu” Zamfira,jud. Prahova

Abstract. The work develops as a case study example of success in the business product of Topoloveni jam

become an international brand "Topoloveni jam of Alloa ', is an industrial product based on a traditional recipe

kept by tradition, obtained by processing of fruits with the use of modern technologies

To promote stimulating students to form their own responsibility for health and development; understanding the

relationship between technology and the environment and nurturing an attitude and behaviour. The work aims to

prepare students for life and professional career option through development of the spirit of initiative necessary in

a knowledge-based economy but also preparing students to face the European dynamic Community , with high

standards.

Introducere

Lucrarea dezvolta ca studiu de caz un exemplu de succes in afaceri a unei firme

romanesti care produce” Magiunul de Topoloveni” devenit un brand international .

„Magiunul de Topoloveni”, este un produs industrial realizat dupa o reteta traditionala

pastrata prin traditie, obtinut prin prelucrarea fructelor cu utilizarea unor tehnologiile moderne

Prin prezentarea unui exemplu de succes in afaceri, devenit un brand european, se

face trecerea de la traditional la modern in ce priveste prepararea alimentelor, subliniind

creativitatea strabunilor si faptul ca fiecare generaţie are obligatia de a prelua, a păstra şi

transmite generaţiei următoare tradiţiile specifice zone

Se promoveaza stimularea elevilor pentru formarea responsabilităţii pentru propria

dezvoltare şi sănătate , înţelegerea raportului dintre tehnologie şi mediu şi cultivarea unei

atitudini şi a unui comportament ecologic. Lucrarea vizeaza pregătirea elevilor pentru viaţă şi

opţiunea pentru cariera profesională prin dezvoltarea spiritului de iniţiativă necesare într-o

economie bazată pe cunoaştere dar si pregatirea elevilor pentru a face fata unei societati

europene dinamice,cu standarde ridicate.

Se pune accent pe necesitatea educatiei tehnologice ca dimensiune a noilor educatii,

contributia ei la formarea constiintei de apartenenta la o zona deosebita cu traditii si obiceiuri.

Parcurgerea acestei lucrari sprijina dezvoltarea la elevi a competenţelor antreprenoriale, a

spiritului de iniţiativă si educaţia pentru calitate.

2

1. Istoric.

Fabrica de magiun de la Topoloveni a fost înfiinţată în 1914 şi a fost prima fabrică de

acest gen din ţară, cunoscută sub denumirea de „Cooperativa din Topoloveni” unde se

producea magiun din prune şi din alte fructe. [1]

Povestea binecunoscutului magiun de Topoloveni a

început în anul 1914, când un investitorul Maximilian

Popovici, a instalat un cazan cu pereţi dubli în care se

prepara industrial acest produs. Spre deosebire de magiunul

obţinut de gospodine în oale, cel industrial, datorită

aburului care circula între pereţii cazanului, fierbe la

temperatură constantă, ceea ce îi asigură o altă omogenitate

şi un alt gust. S-a înfiinţat şi o cooperativă care deţinea

licenţa produsului, iar reţeta de fabricaţie s-a transmis din

generaţie în generaţie.

În 1941 fabrica a fost preluată de Ministerul Agriculturii, iar perioada care a urmat a

dus la diversificarea şi mărirea producţiei (se fabrica magiun şi marmeladă din prune, mere,).

În anii regimului comunist, unitatea de la Topoloveni şi-a extins şi mai mult obiectul de

activitate prin producerea de sucuri şi legume şi fructe deshidratate, dar magiunul a rămas

produsul de bază, livrat şi pe piaţa internă, şi la export.

În anul 1972 a luat fiinţă, pe actualul amplasament al fabricii, secţia de sucuri, magiun,

fructe şi legume deshidratate, făcând parte din „Întreprinderea de legume şi fructe Piteşti”. În

anul 1981 secţia a fost transferată la „Întreprinderea de prelucrare şi industrializare a

legumelor şi fructelor Topoloveni”.

După 1990, fabrica a intrat în declin, ajungând chiar să fie declanşată procedura de

lichidare.Sosise momentul începerii unui nou capitol de istorie pentru magiunul de

Topoloveni.

În 2001 fabrica este cumpărată de către societatea Sonimpex Serv Com işi reîncepe

producţia de magiun după o reţetă veche de o sută de ani.

Cu riscul unor credite bancare, dna.Bibiana Stanciulov a cumpărat în 2001 prin firma sa,

Sonimpex, ruinele secţiei de magiun şi a modernizat cazanele şi liniile de fabricaţie, pentru

reducerea consumurilor tehnologice şi obţinerea unui preţ de producţie cât mai mic.

Într-un an de zile, cu doar 25 de angajaţi ,fabrica a început să producă 200 de tone de magiun

de prune, în condiţiile în care unitatea de producţie funcţiona doar două luni pe an, de la

sfârşitul lui iulie până în septembrie, după recoltarea fructelor.

2. Certificările de calitate

În perioada 2001 – 2008 magiunul produs (200 de tone în 2008) este exportat în spaţiul

german (în principal în Austria şi Germania), unde este tratat ca materie primă: i se adaugă

zahăr, apă şi apoi este comercializat şi exportat.

În 2004 s-a obţinut înscrierea magiunului natural de prune ca produs tradiţional românesc

Din 2009 produsul este promovat intens pe piaţa românească, ca fiind tradiţional şi 100%

natural. Ca etape importante in evolutia firmei se pot mentiona:

- 2002 – distincţia „Marca de Aur” acordată Magiunului de prune Topoloveni de către

Uniunea Generală a Industriaşilor din România – (UGIR); [Error! Reference source not

found.]

3

- 2004 – înregistrarea Magiunului de prune Topoloveni ca „produs tradiţional românesc” în

baza de date a Ministerului Agriculturii;

- 2008 – compania SONIMPEX obţine „Codul de Operator NATO”, în urma testării în cadrul

Laboratoarelor Ministerului Apărării Naţionale;

- obţinerea certificatului LAREX pentru Magiunul de prune Topoloveni (LAREX

Laboratories este un organism de certificare şi testare naţională din România, care funcţionează

în subordinea Oficiului pentru Protecţia Consumatorului). Acesta atestă că Magiunul de prune

Topoloveni este „un produs natural, fără adaos de zahăr, conservanţi şi aditivi alimentari,

recomandat pentru diabetici”.

- 2009 – obţinerea protecţiei naţionale pentru Magiunului de prune Topoloveni din partea

Oficiului Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti (ONPTER), fiind primul

produs românesc care obţine această protecţie

- 2010 ; 2011 – compania devine furnizor oficial al Casei Regale a României pentru Magiunul

de prune si Zacusca „Topoloveana”

- 2010 – Magiunul de prune Topoloveni a obţinut prima distincţie „Superior Taste Award”

din partea Institutului Internaţional pentru Gust şi Calitate de la

Bruxelles; 2011 si 2012 – alte două noi distincţii pentru Magiunul de

prune si Dulceaţa de cireşe negre ,fără zahăr adăugat şi fără

conservanţi;

- 2010 – obţine distincţia „Made in România” oferită de B. C. R.

- 2010 – se diversifică producţia şi se înregistrează la Oficiul de Stat

pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) marca „Topoloveana” pentru

dulceţuri:căpşuni, cireşe negre şi vişine, fără zahar si conservanţi.)

- 2011 – obţinerea distincţiei „Practici de afaceri durabile” (Sustainable Business

Practices), oferită de revista Business Review;

- 2011, Comisia Europeană acordă Magiunului de prune Topoloveni certificarea de

„Indicaţie Geografică Protejată”, prima certificare de acest fel acordată unui

produs tradiţional românesc.

- 2012 – produsele companiei primesc din partea Centrului Naţional de Teste

Comparative certificarea „Atestarea Calităţii”, iar Magiunului de prune calitatea de produs

tradiţional 100% organic (procesat în condiţii conform standardelor BIO), primind logo-ul

„Produs tradiţional recomandat de BIO ROMÂNIA” ce este inserat pe eticheta produsului. [2 ]

3. Indicaţie Geografică Protejată

Comisia Europeană a acordat în aprilie 2011 Magiunului de

prune Topoloveni prima certificare de Indicaţie Geografică Protejată

pentru un produs tradiţional românesc. Specialitatea românească se

adaugă unei liste de mai mult de 1000 de denumiri de produse

protejate în baza legislaţiei privind protecţia indicaţiilor geografice, a

denumirilor de origine şi a specialităţilor tradiţionale, a fost menţionat

în comunicatul Comisiei. [Error! Reference source not found.] , [3] ,[4]

Publicarea în Jurnalul oficial al UE ca marcă protejată reprezintă o recunoaştere a autenticităţii,

tradiţiei, istoriei, ariei geografice, reputaţiei şi a calităţilor excepţionale ale Magiunului de

prune Topoloveni şi îl plasează în gama PREMIUM pe piaţa alimentelor conservate.

Marca de Indicaţie Geografică Protejată stabileşte în Uniunea Europeană:

- drepturi ale producătorului: diferenţierea prin calitate va atrage o rentabilitate mai

mare, în comparaţie cu competiţia; marca de Indicaţie Geografică Protejată conferă

4

posibilitatea de a beneficia de ajutoare de promovare a produselor alimentare de înaltă calitate

(din bugetul Fondului European de Garantare Agricolă FEGA).

- drepturi ale consumatorilor: informarea că produsul manifestă o înaltă valoare

adăugată (origine, autenticitate, caracteristici specifice: ingrediente prune recoltate la deplină

maturitate, atent selecţionate din soiuri diverse, fără adaos de zahăr sau aditivi, metode de

producţie originale şi care prezervă calităţile naturale ale prunelor, fierbere în cazane speciale

cu pereţi dubli, fără foc direct, prin amestecare continuă cu agitatoarele de lemn), eticheta fiind

cea care indică faptul că e vorba despre un produs de calitate şi garantează că alimentul a fost

produs conform caietului de sarcini. De asemenea, consumatorii vor putea alege în cunoştinţă

de cauză să cumpere produse din propria lor regiune sau din alte regiuni specifice şi vor putea

hotărî dacă produsul certificat ca având o înaltă calitate oferă un raport bun preţ / calitate. [2]

4. Magiunul de prune Topoloveni

Zona de producţie (recepţie materie primă, procesare, etichetare, ambalare şi

depozitare) a „Magiunului natural de prune Topoloveni” este Oraşul Topoloveni care se află

situat în partea central sudică a României, in N-V Munteniei, la 20 km S–E de oraşul Piteşti, pe

vechea şosea naţională Bucureşti – Piteşti, la contactul dintre Lunca Argeşului şi dealurile din

platforma Cândeşti. [2]

Livezile de pruni au existat pe pământurile din Topoloveni din cele mai vechi timpuri,

acestea fiind menţionate în hrisovul lui Ştefan Cantacuzino din 1 aprilie 1714, unde se

aminteşte de „Dealul Topolovenilor”.

Cultura pomilor fructiferi ocupa un loc important în viaţa locuitorilor din judeţul Argeş,

încă din sec XVI, datorită configuraţiei reliefului, dealurile reprezentând mai bine de jumătate

din suprafaţă, dar şi condiţiilor pedoclimatice, cea mai mare extindere cunoscând-o prunul.

Încă de acum şase sute de ani pe meleagurile topolovene au existat livezi cu pruni, iar locuitorii

se ocupau cu prelucrarea acestora sub formă de magiun, ţuică, prune uscate etc.

Prunele uscate şi magiunul, menţionate în documentele vremii, constituiau un aliment

important pentru marea majoritate a locuitorilor nevoiaşi, cât şi produse comercializate în

târgurile locale, fiind şi una din sursele de venit din zonă.

De localitatea Topoloveni este legat şi numele întemeietorului Partidului Ţărănesc, Ion

Mihalache. Omul care a ocupat, la un moment dat, şi funcţia de ministru al Agriculturii, a fost

cel care a adus primele cazane de magiun la Topoloveni.

Faptul că produsul alimentar „Magiunul natural de prune Topoloveni” este originar din

aria geografică delimitată este dovedit prin existenţa unui sistem de trasabilitate pus în practică

de la intrarea materiei prime în fabrică până la produsul finit (se întocmesc: fişa de urmărire a

trasabilităţii, fişa utilajului, fişa de monitorizare concentrare magiun), cât şi prin concordanţa

dintre cantitatea de produse comercializate sub denumirea „Magiun natural de prune

Topoloveni” şi şi cantitatea de materie primă transformată.

Magiunul de prune Topoloveni este un aliment funcţional, 100% natural, fără

conservanţi, fără aditivi alimentari, fără E-uri, fără zahăr adăugat. [2]

Ingrediente: prune proaspete româneşti, netratate chimic. Un kg. de magiun se obţine din 5

kg. de prune din cel puţin 4 soiuri.

Metoda de preparare: tradiţională, atestată documentar din 1914; pentru a păstra integral

calităţile nutritive ale prunelor proaspete, magiunul de prune Topoloveni este preparat în

cazane cu pereţi dubli, sub temperatură controlată de maximum 68 de grade Celsius, timp de

5

12-14 ore, astfel încât să se evaporeze toată apa. Datorită acestei metode de preparare,

magiunul de Topoloveni nu are nevoie de conservanţi.

Conţinut (conform analizelor de laborator ale producţiei din 2011): Fibre alimentare naturale:

27, 97% (5,47% insolubile, 22,5% solubile - substanţe pectice), Glucide: 54,6 g/100 g (din care

fructoză: 14,42 g şi glucoză: 17,68 g), Fier: 6,09 mg/100 g; Bor: 3,5 mg/100 g; Potasiu: 825,5

mg/100 g; Calciu: 38,30 mg/100 g; Magneziu: 22,83 mg/100 g, Încărcătura glicemică: 11;

Capacitate antioxidantă: 275 (ORAC); Echivalent pâine: 1 BE~ 25 g.

Valoare energetică: 214 kcal / 100 g Indice glicemic: 39

Descriere: Magiunul de prune Topoloveni este o pastă vâscoasă (concentrată 5:1) de prune,

uşor tartinabilă, care poate fi consumată fie ca atare (pe biscuiţi, pâine prăjită, pâine cu unt sau

în combinaţie cu iaurt, fulgi de cereale, îngheţată etc.), fie ca desert în produse de patiserie

(cornuleţe, gogoşi, clătite etc.).

Magiunul de prune Topoloveni este certificat de către Institutul de Cercetări Alimentare

drept aliment funcţional, care consumat în mod curent contribuie la menţinerea stării optime de

sănătate, prin aportul de macroelemente, microelemente, macronutrienţi, micronutrienţi

(fitonutrienţi, în special antioxidanţi, vitamine, fibre alimentare). Poate fi consumat de la

vârsta de 6 luni – când începe diversificarea alimentaţiei; este permis şi persoanelor bolnave

de diabet (cu recomandarea medicului curant) – graţie indicelui glicemic scăzut.[2]

Domnul prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi recomandă Magiunul de prune

Topoloveni ca pe un „dulce sănătos”, cu efecte benefice asupra sănătăţii:

- oaselor, fiind indicat copiilor, adolescenţilor, femeilor pre- şi postmenopauzale, bărbaţilor,

bătrânilor, datorită conţinutului de bor (3,5 mg/1 kg) care previne apariţia osteoporozei,

facilitează asimilarea calciului, magneziului şi a vitaminei D, elemente foarte importante

pentru sănătatea sistemului osos;

- sistemului imunitar, prin creşterea rezistenţei la infecţiile virale şi bacteriene;

sistemului nervos şi muscular, datorită aportului natural ridicat de potasiu, magneziu, glucide

naturale, antioxidanţi;

- are efect anti-stres, întăreşte mecanismele naturale de adaptare la stres şi previne apariţia

oboselii cronice;

- stimulează procesele naturale de detoxifiere, previne constipaţia, îmbătrânirea precoce, are

efect anti-aging oferind strălucire şi tinereţe tenului;

- este energizant general al organismului, prin furnizarea de combustibil gata de utilizat de

către creier, muşchi, alte organe vitale;

- previne apariţia diabetului de tip 2 (datorită indicelui glicemic scăzut, 39/100 g produs), a

arterosclerozei, a bolilor cardio-vasculare, a bolilor vasculare cerebrale, a unor tipuri de cancer

(in special a cancerului de colon), a bolilor Parkinson şi Alzheimer.

Procesul tehnologic de obţinere a Magiunului de Topoloveni

Magiunul este un produs sută la sută natural, care se obţine numai din prune, fără adaos de

zahăr. Fructele trebuie să provină din livezile Topolovenilor şi din alte regiuni ale ţării ca

Argeş, Bistriţa Năsăud, Bacău, Galaţi, Constanţa, Arad, Dolj, Mehedinţi, Prahova, Buzău,

Olt, Vaslui, Vâlcea.

Soiurile de prune utilizate sunt numai varietăţi de toamnă, bine coapte, care aparţin soiurilor

Grasa Românească, Grasa ameliorate, Vânăta Românească, Tuleu Gras, având un randament

foarte bun, însă nu şi o aromă la fel de pronunţată; Bistriţeană sau Brumărie, care sunt cele mai

indicate în obţinerea unui magiun de calitate, având o aromă puternică şi plăcută de prune, gust

dulce-acrişor plăcut, aciditate mică şi consistentă bună; D’agean, Abaspath şi Stanley.

6

Prunele bistriţene dau randament relativ bun, aromă puternică şi plăcută de prune, gust dulce,

plăcut, puţin acrişor, aciditate mică şi consistenţă bună.

Altă varietate bună pentru magiun este pruna „Tuleu”, care dă magiun aproape de aceeaşi

calitate cu cel din prune bistriţene, cu deosebirea că are aroma de prună mai puţin pronunţată.

De asemenea, prunele utilizate la obţinerea magiunului trebuie să fie sănătoase, curate şi foarte

bine coapte, pentru că numai atunci calităţile acestora, şi anume conţinutul de zaharuri, gustul,

aroma, culoarea şi conţinutul de substanţă uscată ating scorul optim de recoltare pentru

prelucrare. Fructele din care se obţin produsul sunt bogate în glucide, hidraţi de carbon, acizi

organici, potasiu, fosfor, magneziu.

Schema procesului tehnologic de obtinere a magiunului este redata in figura 1

Fig. 1 Schema fluxului tehnologic de obţinere a Magiunului de Topoloveni

Pregătire:

Recepţionare: cantitativă şi calitativă;

Depozitare;

Spălare;

Sortare

Prelucrare

Opărire

Dublă pasare;

Fierbere;

Transferare din cazan în butoi/borcane;

Răcire

Finisare

Ambalare în borcane;

Capsulare, pasteurizare;

Etichetare;

Depozitare

Tehnologia de obţinere a

Magiunului de Topoloveni

Operaţii

7

„Una dintre cele mai grele operaţii este

procurarea materiei prime. Anual, se folosesc

1.000-1.500 de tone de prune, pe care le

cumpărăm de la fermierii din toată ţara.

Ne trebuie în permanenţă trei-patru feluri de

prune, altfel nu iese reţeta“, a dezvăluit Bibiana Stanciulov. Fig.2 Depozitare

Însă nu numai fructele joacă un rol important în obţinerea acestui produs. Şi pomii

fructiferi au o însemnătate aparte, pământul în care aceştia cresc necesitând un tratament

aparte. El trebuie să fie tratat cu îngrăşăminte ca nitrogenul, care ajută la dezvoltarea frunzelor

şi a tulpinii, fosforul, cu ajutorul căruia de dezvoltă rădăcina, se formează mai bine culoarea

florilor, dar se menţin şi bacteriile la o distanţă considerabilă. De asemenea, şi potasiul, care

ajută la producerea de fructe si seminţe. [2]

Prunele sunt preluate de la proprietarii de livezi din arealul Argeş, Vâlcea, Olt, dar şi din

Bistriţa şi din Bacău pentru că este nevoie de mai multe sortimente. „Facem acest magiun doar

din prună proaspătă şi din minimum patru soiuri amestecate, pentru că un soi vine cu parfumul,

altul aduce culoarea, altul vine cu dulceaţa, celălalt cu pectina”, a explicat Bibiana Stanciulov.

Operaţiile de pregătire

«Magiunul natural de prune Topoloveni» este un

produs sezonier, fabricându-se doar din prune

proaspete, în perioada august-octombrie, în funcţie de

vreme. Materia primă, prunele, se recoltează manual,

când sunt bine coapte, pentru că atunci au conţinut

maxim de zaharuri, şi se ambalează în lădiţe de

plastic şi se transportă acoperite spre nu se prăfui.

Fig.3 spalare

Prunele utilizate la obţinerea magiunului trebuie să fie sănătoase, curate şi foarte bine

coapte, pentru că numai atunci calităţile acestora, şi anume conţinutul de zaharuri, gustul,

aroma, culoarea şi conţinutul de substanţă uscată ating scopul optim de recoltare pentru

prelucrare.

8

Recepţionarea prunelor se face la secţia de fabricaţie.

Depozitare. Prunele aduse la fabrică se vor depozita până la prelucrare în locuri curate,

destinate acestui scop, răcoroase, curate şi ferite de praf, umezeală şi mirosuri străine.

Fabricarea magiunului începe prin sortarea prealabilă a prunelor.

Spălarea se face cu apă limpede, rece, curată şi potabilă, operaţie care se execută

mecanizat în maşini de spălat cu recircularea apei, cu duşuri pentru clătire. Spălarea se face

sub supraveghere permanentă pentru ca în produsul finit să nu pătrundă nisip şi alte impurităţi

minerale.

Sortarea prunelor. Prunele spălate se dirijează pe banda elevatoare prevăzută cu duşuri

pentru clătire pentru identificarea şi înlăturarea celor necorespunzătoare. Se îndepărtează

eventualele exemplare cu vătămări mecanice, alterate, bolnave sau atacate de dăunători, a căror

prezenţă poate reduce calitatea produsului finit.

Fig.4 sortare si spalare

Operaţii de prelucrare

După operaţiile de pregătire, prunele sunt dirijate către maşina de scos sâmburi, care

separă pulpa de sâmburi. Pulpa este colectată într-un bazin, iar sâmburii sunt dirijaţi în

curăţitorul de sâmburi. Atât pulpa de prune, cât şi sucul şi restul de pulpă de pe sâmburi sunt

opărite în instalaţii speciale din inox (nebusuri), după care se strecoară printr-un sistem de site.

Masa de fructe strecurată (marcul de prune) trebuie să fie curată, omogenă, cu

consistenţă, culoare, gust şi aromă specifică soiurilor de prune. [2]

Opărirea. Tratament termic constă în opărirea prunelor în instalaţii speciale de inox, cu

ajutorul aburului tehnologic la temperatura de 80 °C, la o presiune de 1,5 atm, timp de

4…5 min.

9

Pasarea se efectuează în două trepte. În prima treaptă – în pasatrice cu ochiuri de max 3 mm,

în vederea separării sâmburilor şi cojilor de pulpă; operaţia are loc sub o strictă supraveghere

pentru a evita trecerea sâmburilor sau a spărturilor de sâmbure în masa de prune strecurate.

Treapta a doua de pasare are loc în rafinatrice cu ochiuri

de 1.8 … 2 mm pentru ca marcul de prune să fie cât mai

curat şi mai omogen. Deşeurile din această operaţie

(sâmburi, spărturi de sâmburi, pieliţe şi codiţe) sunt

colectate în europubele care se golesc în containere aflate

pe platforma betonată, special destinată acestui scop, de

unde se ridică de către firma de salubritate contractantă.

Fig.5 fierbere

Fierberea. Marcul de prune astfel strecurat se concentrează prin fierbere in cazane

duplicate din inox, prevăzute cu manta dublă, cu o capacitate de 500 litri, deschise, până la

obţinerea unei concentraţii de minim 55 % substanţă uscată. Verificarea concentraţiei se face

cu ajutorul refractometrului, începând din a noua oră de la începutul concentrării. ,

obţinându-se magiunul. Concentrarea are loc cu ajutorul aburului tehnologic cu presiunea de

1,5 - 2 atm, la temperatura 105 °C, la începutul fierberii şi la 90 °C când produsul a atins

concentrația de 50 -52 grd. Brix, această temperatură a masei produsului diminuându-se pe

măsura concentrării, timp de 9 … 12 ore, funcţie de substanţa uscată a materiei prime.

Operaţiunea fierberii depinde foarte mult de calitatea materiei prime. Dacă prunele au

SU la limita inferioară, vor da un magiun mai gros şi va necesita o cantitate mai mare de marc,

durata fierberii va fi mai îndelungată şi mai greoaie.

Deoarece pe măsură ce fierbe marcul se îngroaşă,

masa din cazan trebuie în continuu amestecată, operaţie

ce se execută cu ajutorul unor braţe agitatoare.

Transferul în butoi sau borcane. Când

magiunul fierbinte ajunge la concentraţia de min 56

grd. Brix, ceea ce indică optimul concentrării, se

opreşte presiunea pe cazan, iar conţinutul se descarcă în

butoi sau este tras cu pompa şi dozat în borcane.

În situaţia în care magiunul se dozează direct în borcane, acestea mai întâi se sterilizează

într-o maşină de sterilizat borcane, apoi sunt dirijate pe o bandă mobilă către monoblocul de

10

dozare şi închidere după care sunt paletizate în

coşuri speciale care sunt introduse în autoclavă la

pasteurizare.

Şarja de magiun se împarte uniform în trei

butoaie de 200 l, căptuşite cu saci PVC, manual cu

ajutorul cociorbelor din lemn, în straturi subţiri

pentru a se răci mai repede. După două zile se

completează la umplere cu o altă şarjă şi se continuă

răcirea timp de 5 … 7 zile funcţie de temperatura ediului ambient. Fig.6 sarja

Verificarea răcirii se face organoleptic, cu ajutorul unei lopăţele sau căuş de lemn Pentru

ambalarea în borcane de sticlă, avizate sanitar, şarja de magiun se dozează automat (pe o linie

de ambalare) în acestea, se capsează şi sunt apoi direcţionate la pasteurizare.

Operaţii de finisare

După pasteurizarea borcanelor, acestea sunt aşezate în containere sau în lădiţe de plastic

spre depozitare până la operaţiile de etichetare, baxare şi livrare.

Etichetarea are loc în spaţiul de depozitare. După înregistrarea comunitară, cuvintele

„indicaţie geografică protejată” sau abrevierea IGP trebuie să apară pe ambalaj, lângă

denumirea produsului: Magiun natural de prune Topoloveni.

În partea dreaptă a denumirii produsului se trece marca de certificare produs LAREX

CERT. Produsul finit ambalat, etichetat, se transportă în spaţiul de depozitare, care trebuie să

fie încăperi curate, răcoroase (max. 20 °C), bine aerisite, ferite de îngheţ fără mirosuri străine,

cu umiditatea relativă a aerului de 60…65%, în vederea livrării.

Fig.7 etichetare

11

Concluzii

Studiul calităţii produselor şi a serviciilor, precum şi

educaţia consumatorului şi a producătorului, permit

dezvoltarea unor atitudini prin asumarea de valori care

vizează calitatea. Acest produs (magiunul de Topoloveni) a devenit un brand european de

mare succes.

Din studiul informaţiilor despre acest produs, ne reamintim de reţetele tradiţionale

româneşti de conservare a fructelor şi conştientizăm din nou că a face conserve tradiţionale de

fructe în casă poate fi o activitate practică, constructivă, chiar de succes.

Tematica lucrarii se poate aborda la disciplina Educaţie tehnologică la modulul ,,Produse

alimentare de origine minerală, vegetală şi animală” tehnologii tradiţionale şi moderne de

preparare a alimentelor ; la calitatea produselor alimentare , evaluarea calităţii produselor,

valorificarea lor si la protecţia consumatorilor. Aceasta lucrare este foarte utila si pentru modulul

domenii profesionale putand fi un bun exemplu de succes in afaceri si spirit de iniţiativă necesare in

dezvoltarea competenţelor antreprenoriale .

Bibliografie

[1] Primăria Oraşului Topoloveni, Topoloveniul vechi, http://www.topoloveni.ro/index.php?modul=galerie

[2] SC SONIMPEX TOPOLOVENI SRL, Magiun de Topoloveni, http://www.magiun-sonimpex.ro/

[3] Povestea unui brand romanesc: Magiun de Topoloveni, EFIN, martie 2012,

http://www.efin.ro/imm/consultanta_afaceri_de_succes/povestea_unui_brand_romanesc_magiun_de_topoloveni

[4] Magiunul de prune Topoloveni protejat la nivel european, Stil de viaţă, mai 2011

http://www.stildeviata.com/magiunul-de-prune-topoloveni-protejat-la-nivel-european/