Tehnica Poligraf

Sinceritatea declaraiilor persoanei suspecte, a nvinuitului sau inculpatului reprezint, alturi de fidelitate, o nsuire fr de care acestea nu pot fi aezate la baza convingerii organelor judiciare. Am artat care sunt metodele tactice clasice de depistare a nesinceritii : examinarea atent i logic a coninutului intrinsec al declaraiilor i raportarea acestora la celelalte mijloace de prob existente n cauz; relevarea caracterului contradictoriu al declaraiilor; observarea comportamentului expresiv, a reaciilor neurovegetative.Acestor metode progresul tiinific le-a adugat, n ultimele decenii, un mijloc de investigare a principalelor modificri psihofiziologice care nsoesc emoia n stare de stimulare, mai exact n situaia de falsificare a adevrului printr-o exprimare verbal minciuna. Este vorba de nregistrarea pe calea obiectiv , cu ajutorul unor aparate speciale de tip poligraf, a modificrilor fiziologice ale organismului, provocate de diverse stri emoionale care nsoesc simularea .Nu ne propune s analizm n detaliu metoda biodeteciei judiciare a comportamentului simulat, cci amnuntele in mai mult de o lucrare de psihologie judiciar. Vom parcurge cteva din direciile problematicii actuale, pentru a releva importana pe care a cptat-o aceast metod n ancheta judiciar. .Baze tiinifice moderne ale biodeteciei judiciare Au fost aezate n anii 70 , cnd s-au formulat principiile cibernetice specifice fiinelor umane ca urmare a cercetrilor din domeniul psihofiziologiei. n literatura de specialitate, biofeedback- ul este definit ca un principiu general potrivit cruia un individ plasat ntr-o anumit situaie va emite rspunsuri a cror frecven i intensitate vor crete dac sunt consecinele lor sunt pozitive i vor descrete dac consecinele sunt negative sau nule.Pe baza acestui principiu tiinific a fost elaborat metoda de auto-control i /sau relaxare, bazat pe nregistrarea unor fenomene fiziologice involuntare i transformarea lor n semnale perceptibile, n scopul de a fi folosite ca indicatori ai strii de relaxare i de evideniere a autocontrolului. Se poate realiza controlul operant al unei serii de funcii ca : vasodilataia, ritmul cardiac, ritmurile cerebrale, tensiunea arterial, contraciile stomacale, etc. n cercetrile psihofiziologice au fost puse n eviden multiple posibiliti de condiionare operant a sistemului neurovegetativ i a musculaturii netede.Particularitatea principal a metodei de biodetecie judiciar de tip experimental const n faptul c este o form activ de intervenie uman n desfurarea fenomenelor psihologice de contiin, al crei rezultat este sporirea cunotinelor n cauza aflat pe rol, verificnd i omolognd , la nivelul experimentalului , cunotinele, respectiv plusul de informaie pe care-l ofer.Ca orice tip de experiment, biodetecia este un act deliberat, ndeplinit etap cu etap, pe baza unor anticipri, ipoteze sau simple presupuneri care vizeaz obiective precis determinate.Obiectul biodeteciei judiciarel reprezint comportamentul simulat, care este o entitate ntre aspectul aparent i cel inaparent al comportrii, expresie a dedublrii psihologice n raport cu sine (aspect inaparent, strict secretizat) i n alteritate, adic n raport cu societatea (aspect aparent- notoriu, afiat abil sau naiv, dar insistent, cu eforturi de persuasiune). Comportamentul simulat e definit ca o ncercare de a ascunde sau falsifica sensul unei realiti de fond psihosomatic.Biodetecia are n vedere ambii termeni ai binomului simulrii i elaboreaz metodologia de condiionare operant a reaciilor n scopul obinerii informaiilor necesare.n sfera preocuprilor biodeteciei judiciare sunt cuprinse :1. comportamentul simulat intenionat, cu aspecte de aparen i inaparen2. binomul comportamentului simulat3. credibilitatea4. existena erorii, ca etiologie a unor comportamente ce sunt aparent simulate5. existena sau inexistena discernmntului faptelor penale6. cutarea probelor materiale n vederea conversiunii7. intenionalitateaCriterii de utilizare a tehnicii poligrafDetectoarele de minciuni, termen popular, desemneaz de fapt aparatura poligraf de nregistrare a unor reacii psihofiziologice caracteristice strilor de tensiune emoional. La baza folosirii acestei tehnici stau urmtoarele criterii:- funcionarea aparatelor se bazeaz pe faptul c o minciun spus contient, pe lng efortul mintal pe care l necesit, produce i o anumit stare de tensiune emoional teama;- producerea tensiunii emoionale i are originea n declanrile involuntare ale sistemului neurovegetative concomitent contientizrii pericolului i n ntrzierea prin aceasta a instinctului de autoconservare;- prin folosirea poligrafului nu se lezeaz cu nimic integritatea sau demnitatea individului, care-i conserv toate calitile volitive i raional afective;- folosirea poligrafului se face numai cu acordul subiectului i consimmntul aprrii;- metodologia de testare nu este interzis de lege i poate fi utilizat n scopul stabilirii fie a vinoviei, fie a nevinoviei.Tehnicile poligraf nregistreaz n principal modificrile indicilor psihofiziologici oglindite n urmtoarele diagrame :diagrama puls-tensiune arterialdiagrama ritmului respiratordiagrama rezistenei electrodermice.Aplicat n mod adecvat, de ctre examinatori competeni, instruii, cu un nalt grad de profesionalitate i probitate, cu respectarea riguroas a normelor eticii juridice, testarea sinceritii cu ajutorul tehnicii poligraf constituie un mijloc de investigare obiectiv a unor reacii psihofiziologice ce nsoesc ncercarea de disimulare, a crui utilizare la stabilirea vinoviei sau nevinoviei unei persoane nu poate fi nesocotit.Bibliografie:Tudorel Badea Butoi, Ioana Teodora Butoi, Psihologia interogatoriului judiciar, Ed. Enmar, Bucureti, 2002Aurel Ciopraga, Criminalistica Tratat de tactic , Editura Gama, Iai , 1996Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie judiciar, Casa de editur i pres ansa, Bucureti, 1994

AUDIEREA PRIN POLIGRAF - PROCEDEU SPECIFIC N TACTICA AUDIERII NVINUITULUI sI INCULPATULUI N CAZUL INFRACIUNILOR DE OMORInvestigatia poligraf sau biodetectia judiciara este un procedeu care respecta integral demnitatea, integritatea fizica si psihica a persoanei examinate, ca valori juridice consacrate prin Constitutia Romniei si n acelasi timp a prezumtiei de nevinovatie prev. de art. 66 C.p.p.Dat fiind specificitatea audierii nvinuitului sau suspectului prin intermediul tehnicii poligraf n cadrul laboratorului de detectie a comportamentului simulat, se impun anumite precizari referitoare la valoare probatorie a unei astfel de examinari n actuala reglementare juridica.Audierea nvinuitului sau inculpatului prin intermediul tehnicii poligraf nu reprezinta altceva dect o declaratie luata nvinuitului n conditii specifice, nscriindu-se n cadrul mijloacelor de proba prevazute de art. 69-73 C.p.p. referitoare la declaratiile luate nvinuitului sau inculpatului si mai precis reprezinta o aplicare a dispozitiilor art. 72 C.p.p. si anume dupa ce nvinuitul a facut declaratia, i se pot pune ntrebari cu privire la fapta care formeaza obiectul cauzei si la nvinuirea ce i se aduce".n consecinta, desi audierea nvinuitului si inculpatului prin intermediul tehnicii poligraf nu este prevazuta expres de lege ca mijloc de proba de sine statator, nu este nici interzisa, ci se include perfect n cadrul mijloacelor de proba prevazute de lege, vezi disp. art. 69-73 C.p.p.Pe de alta parte, examinarea poligraf este n deplina concordanta si cu disp. art. 68 C.p.p. este oprit a se ntrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrngere, precum si promisiuni sau ndemnuri n scopul de a se obtine probe" ntruct investigatia asupra stresului emotional refuza orice apropiere fata de tehnicile administrarii de scopolamina, penthotal sau alte produse narcoanalitice (serul adevarului) sau tehnicile hipnozei prin care se anihileaza vointa subiectului supus examinarii si se scoate n evidenta matricea infractionala prin furnizarea de catre subiect a informatiilor detinute ca urmare a perceptiei personale a faptelor infractionale si redarea lor examinatorului.Avnd n vedere ca prin examinarea poligraf se masoara si compara simultan mai multi parametri psihofiziologici (puls, tensiune arteriala, reactia eledrodermica, respiratia n varianta abdominala si toracica si uneori reactivitatea miokinetica) (reactia musculara), parametrii care cu mare exercitiu si efort ar putea fi nselati de persoana audiata si supusa examinarii, se impune respectarea unor conditii de fond si de forma care sa asigure o examinare corecta si deci o audiere n cadrul legal care poate fi folosita ca mijloc de proba n procesul penal, ntruct aceasta fiind o marturisire prin negare", ca orice declaratie a nvinuitului sau inculpatului poate servi la aflarea adevarului numai n masura n care este coroborata cu fapte si mprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente n cauza - art. 69 c.p.p.Astfel, audierea sau examinarea poligraf trebuie dispusa p conditii legale si anume n temeiul disp. art. 112-113 C.p.p. prin ncheiere de sedinta de catre instante, prin ordonanta de catre parchete si rezolutie motivata de catre organul de politie, iar n temeiul disp. art. 217 lin. 4 C.p.p. se va pune nvinuitul la dispozitia examinatorului de catre Serviciul Politiei judiciare iar rezultatul examinarii se va materializa ntr-un raport de constatare tehnico-stiintifica - art. 63-64 C.p.p., care vor fi atasate dosarului mpreuna cu biodiagramele rezultate si declaratia de consimtamnt la examinare sau procesul verbal de refuz al examinarii.nainte de a fi audiat prin intermediul biodetectiei, nvinuitului sau suspectului, n prezenta aparatorului ales sau din oficiu (se respecta dreptul la aparare conform art. 172 C.p.p.) i se aduce la cunostinta acest lucru si daca este de acord se consemneaza ntr-un proces-verbal semnat de procuror, nvinuit si aparator, precum si n declaratia de consimtamnt a nvinuitului sau a persoanei ce urmeaza a fi examinata la poligraf.De asemenea, n acest proces verbal sau n altul care se ntocmeste separat de comun acord cu nvinuitul si n prezenta avocatului se consemneaza ntrebarile critice, relevante, ce urmeaza a fi puse de catre examinator, dupa care se va efectua examinarea propriu-zisa, n anumite conditii ce trebuie obligatoriu respedate, si anume:a) persoana care va fi supusa examinarii poligraf trebuie ca anterior sa aiba asigurate conditii de odihna si alimentatie normala;b sa fie ntr-o stare psiho-medicala normala;c) sa nu fie supus unor anchete prelungite sau acestea vor fi ntrerupte cu cel putin trei zile naintea examinarii;d) sa nu fie amenintat cu examinarea poligraf, deoarece determina aparitia reactiilor parazite care pot mpiedica formularea indicilor certi;e) nu vor fi aduse la testare persoane care sunt sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor, ce influenteaza functiile sistemului nervos central;f) mpotriva persoanelor aduse la examinare nu se vor face amenintari, constrngeri, promisiuni sau ndemnuri - factori care pot vicia rezultatul testarii;Nu vor fi supuse examinarii poligraf urmatoarele categorii de persoane:a) femeile nsarcinate;b) minorii sub 14 ani;c) minorii sub 18 ani, fara o expertiza psihiatrica prealabila care sa valideze discernamntul;d) alcoolicii cronici;e) persoane cu afectiuni psihice, indiferent de diagnosticul formulat;f) persoane aflate n tratament medical ce nu poate fi ntrerupt;g) orice alte persoane despre care expertul apreciaza motivat ca nu sunt apte pentru efectuarea examinarii. Examinarea poligraf a nvinuitului sau a suspectului parcurge obligatoriu patru etape importante, si anume;a. studiul dosaruluib. discutia pre-test, n care subiectului i se prezinta aparatul si se calibreaza aparatul pentru fiecare caz n parte, prin testele specifice, pentru identificarea parametrilor psihofiziologici individuali ai subiectului ca termen de comparat cu simularile ulterioare, ca urmare a raspunsurilor nesincere si totodata i se prezinta date din dosar, precum si declaratia de consimtamnt, daca este de acord se trece lac. examinarea propriu-zisa, care poate fi ntrerupta oricnd la solicitarea subiectului si daca nu este de acord nu se va face examinarea.d. discutia post-testn cadrul acestor etape obligatorii, se poate ntmpla ca subiectul sa prezinte o recunoastere pre-test, cnd realizeaza ca nu poate nsela aparatul sau o recunoastere post-test, dupa ce i Sra adus la cunostinta ca a avut un comportament simulat, nesincer la ntrebarile critice relevante sau poate nega n continuare savrsirea infractiunii.Daca accepta examinarea si nu se realizeaza nici o marturisire pre- sau post-test, atuncfi examinatorul va redacta raportul de constatare tehnico-stiintifica cu concluziile sale privind comportamentul sincer sau nesincer al subiectului, eliminnd sau incluznd astfel n cercul de suspecti persoana examinata.Aceasta recunoastere prin negare" a savrsirii infractiunii duce la conversia indicilor comportamentului simulat n probatoriul clasic, adica procurorul, avnd n proportie de 96-98% certitudinea ca persoana examinata este autorul savrsirii infractiunii de omor, cere sa se faca noi investigatii prin politie, noi verificari, noi perchezitii mai atente si noi audieri pentru verificarea alibiului creat, ajungnd astfel la identificarea si descoperirea unor prob noi clasice n acuzare, fara a mai pierde timp pretios pe calea investigatiilor, cu verificarea si a altor persoane suspecte.n toate cazurile, testele sunt rampuse dintr-o succesiune de ntrebari relevante, neutre si de control: ntrebarile vor fi scurte, cimpte, directe, cu un continut clar, fara sa dea loc la interpretari, sa nu presupuna cunostinte juridice sau termeni necunoscuti subiectului si sa fie formulate ntr-un limbaj accesibil subiectului.Realizate fiind conditiile de fond si de forma mentionate mai sus, se trece la examinarea propriu-zisa, ce are loc numai n cadrul laboratoarelor de detectie a comportamentului simulat, amenajate special n acest sens, iar examinarea trebuie facuta de catre specialisti n tehnica poligraf, atestati profesional pe post si cu o vechime suficienta n practica examinarilor, asa cum sunt cei din cadrul Laboratorului de detectie a comportamentului simulat din cadrul Institutului de Criminalistica al Inspectoratului General de Politie, cu care Parchetul de pe lnga Tribunalul Arges a colaborat n solutionarea ctorva dosare importante ce au avut ca obiect savrsirea infractiunii de omor, prev. de art. 174 cp.De asemenea, pentru obtinerea n examinari a unor rezultate ct mai concludente si pentru evitarea epuizarii fiziologice a subiectului (oboseala) este contraindicat: sa se efectueze mai mult de cinci teste cu un subiect ntr-o singura zi; sa se examineze mai mult de trei persoane ntr-o zi; sa se organizeze testari dupa ora 17,00.Pentru masuri de protectie, att a subiectului ct si a examinatorului, testarile vor fi nregistrate dupa posibilitati, audio sau video, dar numai cu acordul subiectului examinat, n concordanta cu practica internationala.Rezultatele examinarii poligraf se materializeaza ntr-un raport de constatare tehnico-stiintifica sau de expertiza, conform procedurii penale.Concluziile examinarii pot fi: certe (pozitive sau negative), probabile sau de imposibilitatea pronuntarii, n cazurile n care traseele biodiagramelor sunt viciate de cauze psihofiziologice necunoscute si independente de vointa subiectului examinat.Raportul de constatare tehnico-stiintifica sau expertiza va fi nsotit de declaratia de consimtamnt la examinare sau de procesul verbal de refuz si de biodiagramele obtinute n examinare. n cadrul laboratorului pot fi retinute biodiagrame care sa fie folosite pentru cercetare sau ca material didactic, despre acestea facndu-se mentiuni exprese n raportul de constatare tehnico-stiintifica sau de expertiza.Orice lamurire asupra concluziilor sau comportamentului persoanelor examinate va fi solicitata numai expertului care a efectuat testarea.n concluzie, apreciez ca audierea nvinuitului sau inculpatului n cazul infractiunilor de omor si a altor infractiuni de violenta prin intermediul biodetectiei este un mijloc de proba prevazut de lege, art. 69-73 C.p.p. si ca atare, trebuie folosit att de catre procurorii criminalisti care efectueaza urmarirea penala proprie n cazul acestor infractiuni, ct si de politie, ndeosebi n cauzele cu autor necunoscut (AN) pentru a include sau exclude din cercul suspectilor anumite persoane si pentru a scurta timpul investigatiilor si a intensifica descoperirea altor probe clasice n acuzare.n consecinta, o astfel de proba trebuie admisa de catre instantele de judecata, deoarece att n SUA, ct si n alte tari, inclusiv n Romnia, ncepnd cu 1974 au fost verificati parametrii de eficienta ai acestei metode, obtinndu-se un procent de exactitate al metodei de 96-98%.n cadrul Parchetului de pe lnga Tribunalul Arges s-a folosit cu succes aceasta metoda a examinarii poligraf n dosarul cu AN nr. 773/P/1994 si prin rechizitoriul din 09.11.1999 al parchetului, dupa 5 ani, a fost trimis n judecata inculpatul Oprescu Ion, n stare de arest preventiv pentru savrsirea infractiunii de omor calificat prev. de art. 175 lit. C cp. fiind condamnat de catre Tribunalul Arges n luna septembrie 2000 la o pedeapsa de 20 ani nchisoare.Practic, admiterea ca mijloc de proba a examinarii poligraf nu este o problema de reglementare juridica pentru ca ea nu excede Codului de Procedura Penala ci este cuprinsa n disp. art. 72 C.p.p. si ca atare n prezent, reprezinta doar o problema de admitere sau respingere a acesteia ca mijloc de proba de catre instantele de judecata.Retinerea actuala a instantelor n a admite ca mijloc de proba examinarea poligraf se datoreaza necunoasterii de catre magistrati, procurori sau judecatori, a specificului, legalitatii si a rezultatelor foarte bune obtinute n urma unor astfel de audieri a nvinuitilor si suspectilor si consider ca o mai buna informare si pregatire a magistratilor n ceea ce priveste examinarea poligraf va duce n scurt timp cu certitudine la admiterea acesteia ca mijloc de proba n procesul penal.

AVANTAJELE TESTARII LA POLIGRAF Detectorul de minciuni desemneaza, de fapt, aparatura poligraf de inregistrare a unor reactii psihofiziologice si anume: respiratia, tensiunea arteriala, pulsul si RED, caracteristice starilor de tensiune emotionala. Testul poligraf este calea cea mai sigura pentru sondarea simularii, deoarece exploateaza aceasta posibilitate stiintifica de a inregistra modificarile fiziologice ale subiectilor testati, concomitent starilor emotionale corelate cu negarea adevarului si starea de frica resimtita de infractor fata de posibilitatea demascarii sale. Poligraful - detectorul de minciuni nu inregistreaza minciuna ca atare, ci modificarile fiziologice ale organismului in timpul variatelor stari emotionale care insotesc simularea. Constiinta vinovatiei, mobilizatoare a unei stari emotive care poate fi mascata cu dificultate, il determina pe subiect sa reactioneze emotional, ori de cate ori i se prezinta un obiect sau i se adreseaza o intrebare in legatura cu infractiunea comisa. O minciuna spusa constient, pe langa efortul mental pe care-l necesita, produce si o anumita stare de tensiune emotionala. Persoana vinovata reactioneaza cand minte, deoarece intrebarile relevante ale testului provoaca emotii sau trairi care au existat in momentul comiterii infractiunii. In Romania testarea poligraf este benevola, se efectueaza numai cu acordul scris al persoanei, refuzul examinarii poligraf nu incumba efecte juridice. Transparenta metodei, neutralitatea examinatorului poligraf si confidentialitatea examinarilor poligraf permit subiectului testat sa se elibereze de orice prejudecata sau sursa de stres exterioara, fiind asigurata astfel o colaborare sincera, libera de orice retinere in favoarea rezolvarii cauzei examinate. Testarea la detectorul de minciuni este singura metoda stiintifica care investigheaza direct informatiile stocate in memoria subiectului, informatii deosebit de stabile in timp si inaccesibile altor mijloace de investigare obisnuite. Toata procedura complexa de examinare poligraf urmareste in egala masura identificarea persoanelor sincere si nesincere, dar poate fi considerata in principal ca fiind un ajutor pentru persoanele sincere si banuite din diverse cauze neimputabile lor. Rezultatele folosirii metodelor de biodetectie a comportamentului simulat prin tehnica poligraf nu sunt afectate de trecerea timpului, astfel incat indiferent cat timp a trecut de la derularea activitatilor investigate, subiectii vor avea reactii la fel de puternice ca in prima zi. Biodetectia comportamentala prin tehnica detectorului de minciuni nu-si poate valorifica potentialul stiintific decat lucrand cu subiecti sanatosi din punct de vedere moral si fizic, care nu au suferit traume fizice sau psihice. Examinarile efectuate cu ajutorul tehnicii poligraf ofera concluzii stiintifice bazandu-se pe legile fundamentale ale psihologiei si fiziologiei.

Valoarea probanta a testarii poligraf

Referitor la valoarea probanta a testarii cu tehnica poligraf s-a scris mult atat in literatura straina, cat si in literatura romaneasca. Opiniile exprimate vizeaza, in cea mai mare parte, numai metodele tehnice de detectare a nesinceritatii, nu si mijloacele total interzise folosite in unele tari pentru obtinerea recunoasterii, cum ar fi: hipnoza, electrosocul si narco-analiza.Desi este acceptata idea ca mijloacele tehnice de depistare a tensiunii emotionale au o baza realmente stiintifica, rezultatul testarii tehnicii poligraf, nu este inclus si nici acceptat ca mijloc de proba in procesul penal.

PRO SI CONTRA FOLOSIRII TEHNICII POLIGRAF - STATUTUL LEGALRaportat la prevederile Codului de procedura penala s-au sustinut urmatoarele:

Argumente contra:1. Testarea sinceritatii cu ajutorul tehnicii poligraf nu face parte din mijloacele de proba, nefiind enumerate in art. 64 C. proc. pen., mijloacele de proba fiind limitativ enuntate de lege.2. Testarea cu tehnica de tip poligraf nu este o constatare tehnico-stiintifica intrucat, potrivit art. 112 C. proc. pen., aceasta este dictata de necesitatea lamuririi urgente a unor fapte sau imprejurari ale faptei, atunci cand exista pericolul disparitiei unor mijloace materiale de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt.3. Testarea cu tehnica de tip poligraf nu este o constatare tehnico-stiintifica din considerentul ca, potrivit art. 113 C. proc. pen., pentru efectuarea ei organul judiciar pune la dispozitia specialistului materialele si datele necesare si deci, persoana asupra careia se face testarea nu intra in categoria materialelor si nici in aceea a datelor.4. Desi nu este strict interzisa de lege, testarea poligraf echivaleaza cu o incalcare a principiului prezumtiei de nevinovatie, prevazut in Constitutie si art. 66 C. proc. pen., invinuitul sau inculpatul fiind obligat sa probeze nevinovatia sa.5. Testarea cu tehnica poligraf constituie o valoroasa metoda de investigare extrajudiciara, care ofera indicii pretioase cu privire la elementele constitutive ale unei infractiuni 2.

Argumente pro:1. Art. 64 C. proc. pen., nu are caracter limitativ.2. Materializarea rezultatelor testarii se face printr-un inscris, in sensul legii, dupa cum inscrisurile sunt si cele obtinute in etapa pre-test si in cadrul testarii propriu-zise.3. Mijloacele tehnice de testare au un profund suport stiintific si sunt procedee prin care se ajunge la descoperirea unei probe sau mijloc de proba.4. Probele nu au valoare prestabilita si prin urmare rezultatul testarii trebuie coroborat cu celelalte probe si mijloace de proba administrate in cauza.5. Daca in urma testarii se ajunge prin desfasurarea unor activitati specifice la descoperirea autorului, rezultatul testarii trebuie admis ca punct de plecare in identificare.6. Testarea propriu-zisa si rezultatul ei ar putea constitui un act premergator urmaririi penale si asimilat acesteia.7. Testarea foloseste mijloace stiintifice necontestate.8. Aceasta activitate are drept scop descoperirea autorului si probarea vinovatiei; din acest punct de vedere, descoperirea autorului face parte, fara dubii, din activitatile de prima urgenta care sa duca la lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei.9. Trecerea timpului, fara descoperirea autorului, conduce evident atat la schimbarea situatiei de fapt, cat si la disparitia unor mijloace materiale de proba.10. Interpretarea textului de lege - art. 113 C. proc. pen. este relativa.11. Consideram ca prin materiale sau date trebuie intelese nu numai obiectivele in materialitatea lor si informatiile detinute de organul judiciar, ci toate indiciile, inclusiv persoana banuita. Astfel, facand abstractie de constatarea medico-legala unde s-ar putea invoca prevederea expresa a legii ar insemna excluderea din categoria constatarilor tehnico-stiintifice si pe cele care au ca obiect identificarea urmelor lasate de dinti, urechi, etc., unde modelele comparative sunt obtinute de specialist de la persoana ce i-a fost pusa la dispozitie de organul judiciar.12. La data intrarii in vigoare a Codului de procedura penala 01.01.1969 tehnica poligraf nu era introdusa in Romania si deci, este normal ca legiuitorul de atunci sa nu o fi avut in vedere.13. Prin testarea la poligraf in nici un caz persoana nu este obligata sa-si probeze nevinovatia, ci sunt puse in evidenta modificarile fiziologice tipice starii de stress psihologic.14. Testarea se face cu consimtamantul scris al persoanei, fapt ce exclude obligarea ei la o astfel de analiza.15. Testul vizeaza obtinerea unor date de la care sa se plece in identificarea faptuitorului, deci nu ne aflam in prezenta invinuitului sau inculpatului.16. Indiscutabil, rezultatul testarii la poligraf are si o valoare extrajudiciara, concretizata in restrangerea cercului de banuiti si canalizarea tuturor eforturilor pentru verificarea celor care au dat reactii de nesinceritate.17. Faptul ca se admite ca testarea ofera indicii pretioase cu privire la elementele constitutive ale infractiunii se constituie intr-un argument ce pledeaza pentru includerea acesteia in randul mijloacelor de proba.

Articol realizat de Cotiga Alina Clara, psihologCabinet de psihologie, Testari Poligraf - Cotiga Alina Clara

METODA EXAMINARII POLIGRAFA. Discuia pre-test1. informarea subiectului privind drepturile acestuia: dreptul de a cunoate detalii despre locul n care se afl; dreptul de a cunoate date legate de examinator; dreptul de a cunoate motivul pentru care se solicit examinarea; dreptul de a cunoate cum funcioneaz aparatul; dreptul de a cunoate principiul de funcionare al sistemului poligraf; dreptul de a cunoate c poate, n egal msur, accepta sau refuza testarea; dreptul de a pune orice fel de ntrebri n legatur cu sistemul poligraf; dreptul de a cunoate nainte de examinare toate ntrebrile testelor.2. discutarea tuturor ntrebrilor testelor i revizuirea lor cu subiectul.B. Completarea documentelor n vederea examinrilor:0. declaraia de consimmnt sau procesul verbal de refuzul al examinrii;1. semnarea de ctre subiect a ntrebrilor testului;2. completarea datelor de stare civil ale subiectului;3. completarea fiei de anamnez.C. Examinarea propriu zis cu poligraful:4. efectuarea testului de calibrare;5. efectuarea a cel putin 3 teste cu ntrebrile semnate i discutate;6. efectuarea n raport de necesiti a testelor adiitionale.D. Interpretarea primar a diagramelor.E. Discuia post-test:7. 1. - comunicarea rezultatelor preliminare;8. 2. - comentariile subiectului referitoare la rezultate.F. Intocmirea expertizei.SENZORII POLIGRAF CARE MONITORIZEAZARITMUL FIZIOLOGIC IN TIMPUL EXAMINARII POLIGRAF Senzor pentru monitorizarea respiraiei nregistrat la nivel toracic; Senzor pentru monitorizarea respiraiei nregistrat la nivel abdominal; Senzor pentru monitorizarea rezistenei/conductana galvanic a pielii; Senzor pentru monitorizarea tensiunii arteriale la nivel brahial; Senzor pentru monitorizarea tensiunii arteriale la nivel distal; Senzor pentru monitorizarea tonusului muscular.

8.3. DETECIA SIMULRII PRIN TEHNICA POLIGRAF

Poligraful nu nregistreaz minciuna ca atare, ci modificrile fiziologice ale organismului n timpul variatelor stri emoionale care nsoesc simularea. Detecia simulrii cu tehnica poligraf este fundamentat tiinific de urmtoarele aspecte: n svrirea unei fapte penale subiectul particip cu ntreaga sa personalitate, mobilizndu-i pentru reuita infracional ntregul su potenial cognitiv, motivaional i afectiv. Acest lucru face ca actul infracional s nu rmn ca o achiziie ntmpltoare, periferic a contiinei, ci s se integreze n aceasta sub forma unei structuri infracionale stabile, cu coninut i afectiv-emoional specific, cu rol motivaional bine difereniat (Aionioaie & Butoi, 1992). Tehnica poligraf acionnd n mod indirect asupra planului contiinei subiectului, caut a evidenia dac acesta red cu fidelitate aspecte a ceea ce tie, adic elemente de coninut ale realitii subiective pe care o poart n planul contiinei sale. Strile emoionale iau natere nc din momentul n care subiectul este invitat pentru a da relaii legate de fapt. Contiina vinoviei, mobilizatoare a unei stri emotive care poate fi mascat cu dificultate, l determin pe subiect s reacioneze emoionat ori de cte ori i se prezint un obiect sau i se adreseaz o ntrebare n legtur cu infraciunea comis. O minciun spus contient, pe lng efortul mintal pe care-l necesit, produce i o anumit stare de tensiune emoional. Conform teoriei reaciei determinat de infraciune, persoana vinovat reacioneaz cnd minte, deoarece ntrebrile relevante provoac emoii sau triri care au existat n momentul comiterii infraciunii (Barland, 1988). Tehnica poligraf face parte din mijloacele moderne, unanim recunoscute i utilizate pe plan mondial de compartimentele tehnico-tiinifice ale celor mai avansate poliii din lume. Poligraful (aa-zisul detector de minciuni) nregistreaz simultan pe o diagram modificrile a cinci parametri psihofiziologici: respiraia toracic, respiraia abdominal, reacia electrodermic, tensiunea arterial - puls i micromicrile neuromusculare. Fiecare parametru psihofiziologic nregistrat grafic pe diagrama poligraf prezint anumite caracteristici specifice pe care examinatorul le analizeaz i le interpreteaz, formulnd concluziile cu privire la sinceritatea sau nesinceritatea subiectului, concluzii consemnate ntr-un raport psihologic de constatare tehnico-tiinific. Tehnica poligraf nu face altceva dect s depisteze emoia n mod indirect prin surprinderea reaciilor activatorii generale, care implic mecanisme fiziologice att centrale ct i periferice. Tehnica poligraf este din ce n ce mai util, dat fiind caracterul ei fundamentat tiinific, care exclude cu desvrire abuzurile, lezarea integritii fizice i psihice, a demnitii i onoarei persoanelor. Prin aceast metod de investigare nu se ncearc numai inculparea suspecilor, ci n egal msur i disculparea acestora (n funcie de implicarea sau neimplicarea lor n fapta penal). Ea este o metod integral uman, care nu ncalc prezumia de nevinovie i mijloacele legale de cutare a probelor. Activitile de descoperire a infractorilor i de clarificare a strilor de fapt - n concordan cu adevrul - reprezint efortul comun al tuturor celor din sistemul judiciar, precum i al experilor din cele mai diferite domenii. Tehnica poligraf furnizeaz date pe baza crora pot fi obinui indici ce permit (Bu, 2000): * eliminarea suspecilor ce se dovedesc a nu fi implicai n cauz, realiznd o mare economie de timp i de munc; * identificarea autorilor de infraciuni, indiferent de genul acestora; * stabilirea mprejurrilor care calific sau agraveaz unele fapte penale; * stabilirea sinceritii declaraiilor persoanelor audiate; * soluionarea contradiciilor ce apar ntre declaraiile persoanelor constituite ca pri n procesul penal; * depistarea caracterului calomnios al unor denunuri sau plngeri penale. n practica judiciar pot s apar i alte aspecte care vizeaz comportamentul simulat, astfel nct tehnica poligraf poate fi folosit n mod nelimitat, fiind practic adaptabil oricror situaii. Respectarea cu rigurozitate a metodologiei, att din partea examinatorului, ct i din partea celor care dispun folosirea acestei tehnici, asigur exactitatea n examinri, orienteaz just cercetrile curente, ajut la elaborarea unor noi ipoteze de lucru n cauzele cu autori necunoscui etc. Examinarea cu tehnica poligraf se efectueaz pe baza rezoluiilor motivate sau a ordonanelor organelor de cercetare penal i la cererea expres a aprrii. Aceasta fiind un mijloc de investigare, trebuie s fie solicitat i s constituie de regul, un moment iniial al anchetei i nu o ultim activitate, cnd reactivitatea psihoemoional a subiectului n cauz este afectat de foarte muli factori. Cu cteva zile nainte de investigare, examinatorul va studia n mod detaliat dosarul cauzei pentru a formula mpreun cu cel care instrumenteaz cauza, cele mai eficiente ntrebri. Examinarea se va efectua numai n ncperi special amenajate i situate astfel nct s fie ferite de zgomot. La efectuarea examinrii va fi respectat principiul liberului consimmnt i al prezumiei de nevinovie a subiecilor testai, acetia completnd o declaraie de consimmnt la examinare. Dac subiectul nu este de acord cu efectuarea testrii, examinatorul va ncheia un proces-verbal de consemnare a refuzului i a motivrii acestuia. Subiectul n cauz poate reveni asupra refuzului iniial, urmnd a fi ulterior examinat. Sunt exceptate de la testarea cu tehnica poligraf urmtoarele categorii de persoane: minorii, femeile gravide, bolnavii psihic, persoanele cu afeciuni cardio-respiratorii severe, cele cu afeciuni neurologice grave (hemipareze - paralizii), alcoolicii, persoanele care n momentul testrii sunt n suferin fizic (intervenii chirurgicale recente, extracii dentare, leziuni cauzate de unele accidente etc.) i alte persoane n legtur cu care examinatorul apreciaz c nu este cazul. Persoanele ce urmeaz a fi examinate cu tehnica poligraf trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: * s nu fie supuse unor anchete obositoare; * anterior s aib asigurat o alimentaie normal; * s nu fie ameninate cu tehnica poligraf; * s nu fie sub influena buturilor alcoolice; * s nu fie sub influena medicamentelor cu aciune asupra funciilor sistemului nervos central; * s nu fie duse n cmpul infracional (nu vor participa la reconstituiri, experimente); * s nu participe la confruntri; * s nu fie prezentate pentru recunoaterea din grup i s nu li se prezinte persoane spre recunoatere etc. Condiia obligatorie la examinarea cu tehnica poligraf este normalitatea psihofiziologic a subiectului.

8.3.1. DISCUIA PRE-TEST

Orice examinare cu tehnica poligraf va fi precedat de o discuie pre-test i ncheiat cu o discuie post-test. Examinatorul va trebui s obin date exacte cu privire la faptele i circumstanele care constituie baza suspectrii ori acuzrii persoanei ce urmeaz a fi examinat. Examinatorul va obine multe date chiar din observarea direct a persoanei nc din momentul n care aceasta intr n laborator i pn la terminarea examinrii. n timpul discuiei pre-test (15-20 de minute) persoanei ce urmeaz a fi examinat, i se aduce la cunotin scopul examinrii, modul de funcionare al aparatului, accentund principiile fundamentrii tiinifice ale metodei i rezultatele ce se pot obine. Acest aspect sporete preocuparea persoanei nesincere asupra detectrii posibile i linitete persoana sincer. ntrebrile din discuia pre-test au scopul de a provoca rspunsuri verbale i nonverbale, care vor oferi examinatorului indicii asupra sinceritii sau nesinceritii subiectului, fr a-l face s-i diminueze n mod inutil starea de tensiune i fr ca examinatorul s se angajeze ntr-un dialog acuzator n dorina de a obine o mrturisire a vinoviei. Un subiect care este nvinuit de ctre examinator c ar fi svrit infraciunea n curs de cercetare sau care este interogat ca i cnd ar fi deja considerat responsabil de aceasta, nu mai este potrivit pentru un test la poligraf. Problematica examenului de laborator pune n ecuaie starea emoional a subiectului ce urmeaz a fi testat la poligraf. Noutatea situaiei n care se afl subiectul, lipsa obinuinei de a mai fi fost examinat cu asemenea aparatur sau implicarea acestuia n cauza penal supus investigaiei, creeaz o stare de tensiune, de nelinite general exteriorizat prin manifestri caracteristice unui comportament simulat: hiperemia sau paloarea facial, spasmul glotic, contractarea buzelor, tremurul sau monotonia special a vocii, clipirea accelerat a ochilor, rs forat, sudoraia palmar sau facial, fremtatul minilor, perioade de laten n rspunsuri, evitarea privirii interlocutorului, culegerea unor scame imaginare, pedalarea picioarelor, contrantrebrile, solicitarea inutil pentru repetarea ntrebrilor etc. Experiena demonstreaz nu greutatea de a surprinde aceste manifestri, ci dificultatea de a le interpreta corect i de a le integra ntr-un profil psihologic adecvat. n situaia examinrii la poligraf este foarte important de a stabili cauza care amplific starea emoional a subiectului (labilitatea psihocomportamental, trecutul su infracional, starea de sntate, problematica delicat a cauzei pentru care este cercetat etc.). Discuia pre-test impune crearea unui sentiment de siguran i ncredere reciproc, a unui dialog deschis, degajat. Nerealizarea acestei stri poate influena negativ reactivitatea psihoemoional a subiectului i implicit rezultatul testrii la poligraf. n timpul discuiei pre-test un subiect sincer, de obicei, va manifesta un comportament n care se pot observa indicii naturaleii i dezinvolturii n argumentare, subiectul manifestnd mai mult curiozitate fa de cauza penal dect team, exprimndu-i preri, rspunznd prompt i coerent la ntrebri etc. Subiectul nesincer nu coopereaz, nu se angajeaz n dialog, d rspunsuri monosilabice, este lipsit de iniiativ i spontaneitate. Cnd se aduce n discuie problematica critic, se remarc pe lng negrile stereotipe de genul nu tiu, nu-mi pot explica, cine, eu?, nu-mi amintesc i unele manifestri exterioare ale comportamentului simulat. Subiectul sincer, nefiind implicat n cauza cercetat, dispune de capacitatea psihic de comutare a ateniei ctre problematica discuiei pre-test pe care o accept cu interes. Dimpotriv, subiectul nesincer nu dispune de aceast capacitate de comutare. Discuia despre fapta comis are un efect inhibant asupra subiectului. Pe tot timpul testrii vocea examinatorului trebuie s fie sub control absolut. Atitudinea acestuia trebuie s fie obiectiv i rezervat, s se manifeste imparial n privina sinceritii sau nesinceritii persoanei. O alt atitudine l-ar plasa mai curnd n rolul unui anchetator dect al unui examinator. Examinatorul trebuie s asigure o ambian confortabil, nlturnd orice cauze care ar putea afecta investigarea cu tehnica poligraf.

8.3.2. NTREBRILE UTILIZATE N EXAMINAREA POLIGRAF

Un chestionar-test conine n medie 10 ntrebri numerotate de la 1 la 10, ordine care corespunde i pe diagrama poligraf. ntrebrile formulate se vor referi numai la un singur aspect. Examinatorul noteaz numrul ntrebrii pe diagrama poligraf, adugnd, n funcie de rspunsul afirmativ sau negativ al subiectului, semnul + sau .n chestionarul-test sunt incluse urmtoarele categorii de ntrebri (Bu, 2000): * ntrebrile relevante (incriminatorii, critice, acuzatoare) sunt propoziii interogative adresate subiectului de psihologul examinator n mod nemijlocit, concis i clar att n cadrul discuiei pre-test, ct i n timpul testrii, viznd svrirea sau implicarea subiectului n infraciunea ce face obiectul cercetrii, apte s produc modificri n reactivitatea psihoemoional a acestuia. n funcie de complexitatea cauzei cercetate ntrebrile relevante pot include i ntrebri investigatorii sau de detaliu. Acestea reprezint propoziii interogative formulate ipotetic n vederea identificrii unei posibile reactiviti psihoemoionale la subiectul testat, care s permit indicii cu privire la: existena unor coparticipani, tinuitori sau favorizatori, locul unde se afl ascunse obiectele materiale ale infraciunilor, corpurile delicte, instrumentele utilizate la svrirea infraciunii, precum i alte aspecte de acest gen pe care subiectul le ascunde. * ntrebrile neutre sunt propoziii interogative simple, care nu au legtur cu incriminarea i permit reechilibrarea psihic a subiectului dup efectul ntrebrilor relevante. Scopul lor este de a obine n diagrama poligraf un segment etalon pentru reactivitatea psihoemoional obinuit a subiectului. * ntrebrile de control sunt propoziii interogative la care se cunoate aprioric, c subiectul va rspunde nesincer. Scopul acestora este de a obine un anumit nivel al reactivitii psihoemoionale necesar efecturii comparaiilor cu nivelul reactivitii psihoemoionale obinut la ntrebrile relevante.

8.3.3. EXAMINAREA POLIGRAF

Diagrama poligraf se deruleaz cu o vitez constant, cele 5 penie nregistrnd simultan modificrile parametrilor psihofiziologici corespunztori care nsoesc rspunsurile subiectului. Diagrama poligraf reprezint expresia grafic a reaciilor psihofiziologice concomitente chestionrii subiectului. Sub impactul ntrebrilor relevante ale cauzei, ntregul organism al subiectului examinat se afl ntr-o stare de alert, reactivitatea psihoemoional corespunztoare rspunsurilor simulate la aceste ntrebri fiind n mod evident mai clar, mai amplu exprimat dect cea obinut la ntrebrile neutre. Examinatorul stabilete tipul i numrul de teste ce vor fi aplicate unui subiect. De obicei, pentru a formula o concluzie cu privire la sinceritatea sau nesinceritatea subiectului sunt necesare cel puin trei teste. Formularea concluziei ntr-o examinare poligraf const n activiti de comparare i sintez, raionamente de tip deductiv, inductiv i analogic, activiti de sesizare a celor mai sensibile modificri n traseele diagramei poligraf ca urmare a rspunsurilor obinute la ntrebrile relevante, neutre i de control. n urma interpretrii, att a diagramelor poligraf, ct i a comportamentului subiectului pe tot parcursul examinrii cu tehnica poligraf se poate formula o concluzie pozitiv, negativ sau incert. Rezultatul examinrii subiectului se consemneaz de ctre psihologul examinator ntr-un Raport psihologic de constatare tehnico-tiinific a comportamentului simulat. Acest raport cuprinde activitile ntreprinse pentru depistarea comportamentului simulat i concluziile rezultate n urma analizei i interpretrii diagramelor poligraf. Raportul psihologic de constatare tehnico-tiinific a comportamentului simulat se nainteaz organelor de cercetare penal care au dispus examinarea subiectului la poligraf.

8.3.4. DISCUIA POST-TEST

Orice examinare cu tehnica poligraf se ncheie cu o discuie post-test. Abordarea subiectului se individualizeaz de la caz la caz, cu respectarea regulilor generale privind audierea nvinuitului sau inculpatului, metodic, logic, argumentat, calm, inndu-se seama i de nivelul de instruire i cultur al acestuia. Abilitatea examinatorului const n a-l convinge pe subiect s ncerce dup propria sa pricepere s explice strile emotive pe care le-a simit n timpul rspunsurilor date la ntrebrile adresate. De la caz la caz, discuia post-test va fi continuat n biroul de anchet de ctre cel care instrumenteaz cauza respectiv.

8.4. FACTORII CARE INFLUENEAZ REZULTATELE EXAMINRII LA POLIGRAF

Factorii care pot afecta rezultatele examinrii la poligraf sunt (Reid & Inbau, 1977; Bu, 2000): * necontientizarea posibilitii de detectare (subiecii cu nivel de colarizare i Q.I. foarte sczut, cu responsabilitate social sczut etc.); * tensiunea emotiv sau nervozitatea unui subiect sincer (ndoieli fa de: exactitatea aparatului, competena examinatorului, condiiile n care se efectueaz examinarea etc.); * nemulumirea sau resentimentul unui subiect sincer fa de examinarea la poligraf; * hiperanxietatea (problemele personale ale subiectului, teama pentru implicarea n fapta cercetat, extinderea investigaiei asupra altor fapte etc.); * implicarea n alte fapte sau infraciuni similare (subiectul este sincer cu privire la fapta n curs de cercetare, dar fiind implicat n alte fapte, este dominat de un complex de culpabilitate); * incomoditatea fizic i psihic din timpul examinrii (teama subiectului de o posibil durere fizic produs de aparat, presiunea exercitat de manonul de tensiune arterial - puls sau de tubul pneumograf etc.); * responsabilitatea pe care o triete subiectul cu privire la nerespectarea atribuiilor de serviciu, favoriznd comiterea infraciunii de ctre o alt persoan (de exemplu, neglijena unui paznic face posibil comiterea infraciunii de ctre alt persoan); * anchetarea excesiv a subiectului anterior examinrii (anchete prelungite i obositoare, acuzaiile aduse subiectului etc.); * numrul prea mare de ntrebri sau prea multe teste administrate subiectului ntr-o singur examinare (subiectul poate deveni areactiv); * frazeologia inadecvat a ntrebrilor relevante (ntrebri echivoce); * ntrebrile de control inadecvate (care nu au legtur cu problematica pentru care este cercetat subiectul); * starea de suboc sau epuizarea de adrenalin (un subiect nesincer poate fi areactiv dac este examinat imediat dup comiterea infraciunii, datorit epuizrii nervoase a acestuia; o tensiune emotiv provoac un exces de adrenalin n snge, iar glandele suprarenale fiind suprasolicitate devin incapabile s fac fa situaiei - de aici condiia de suboc sau epuizare a suprarenalelor); * raionarea i autonelarea (ntr-o situaie limit, cnd subiectul este condamnat la moarte, acesta devine att de preocupat de situaia sa dificil, nct amintirile sale despre fapta comis devin foarte estompate, iar o examinare la poligraf poate fi neconcludent); * anomaliile fiziologice i mintale (hipertensiunea arterial, hipertiroidismul, strile febrile; psihoticii, psihonevroticii, psihopaii etc.); * factori diveri. Rata de baz a minciunii (R.B.M.) este unul dintre factorii care pot afecta precizia poligrafului. Pe msur ce rata de baz a minciunii scade, scade i posibilitatea erorilor ce pot s apar n timpul examinrii la poligraf (Barland, 1988). n timpul examinrii la poligraf, subiecii pot adopta diferite conduite. De aceea examinatorul trebuie s ia msuri de precauie mpotriva tentativelor subiecilor care ncearc s eludeze detectarea prin unele manopere cum ar fi: respiraia controlat, micri musculare, eschivarea psihologic, deteriorarea mecanic a poligrafului etc.

Investigarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf nu rezolv ntreaga problematic a probaiunii ntr-o cauz penal, pentru c menirea ei nu este aceasta, iar specialistul nu este organ de urmrire penal. Tehnica poligraf deschide cile spre probaiune, contribuie la obinerea unor piste investigative adiionale, focalizeaz investigaiile criminalistice. Tehnica poligraf se integreaz organic n activitatea de anchet judiciar, dobndindu-i statutul de metod tiinific intensiv, multifuncional, de mare eficien mpotriva criminalitii. Fundamental n privina utilitii i preciziei tehnicii poligraf este calificarea i perfecionarea examinatorului. Acesta trebuie s stpneasc problemele fundamentale ale psihofiziologiei comportamentului n general i ale persoanei n special, empatie, perspicacitate, spirit de observaie, intuiie profesional, echilibrul moral-afectiv, responsabilitate .a.