Curs Introductiv b n

8/16/2019 Curs Introductiv b n

1/19

BAZELE STIINTEI NURSINGULUICURS INTRODUCTIV sem. I 2012-2013

Definirea profesiei de asistent medical Definirea conceptului de nursing

Scurt istoric al teoriilor, conceptelor si modelelor de nursing

Sisteme de ingrijiri de sanatate

Definirea starii de sanatate si de boala

Preventia primara, secundara si tertiara

Rolul asistentei medicale in mentinerea starii de sanatate si prevenirea

imbonavirilor

Educatia pentru sanatate – Modalitati practice de realizare a planuluide educatie pentru sanatate

Profesia de asistent medical /nursa a avut de-a lungul anilor numeroase

dificultati in recunoasterea ei !unoscuta si c"iar practicata din perioada

preistorica #arta de a ingriji$ are un caracter universal, dar recunoasterea ca

profesie s-a produs la jumatatea secolului al %%-lea Profesia de asistent medical/

nursa in le&icul anglo-sa&on reprezinta in egala masura stiinta si arta, nursingul

cunoscand in lunga sa perioada de evolutie 3 etape disti!te "• 'n sistem de ingrijiri bazat pe vindecatorii traditionali si

autoingrijire, cu interpretarea fenomenelor legate de boala prin

prisma traditiilor religioase si culturale ale fiecarei comunitati in

parte( in epoca primitiva nu gasim nici medici, nici nurse

• ) *-a etapa de dezvoltare a ingrijirilor de sanatate apare odata cu

crestinismul( crestinismul insufla in persoana care ingrijeste

devotament, caritate si simtul datoriei S-au creat primele centre de

primire destinate bolnavilor si saracilor, institutionalizarea subliniind

functia de ajutor social a nursingului punandu-se accent pe

dispensarizarea ingrijirilor corporale si psi"ice

• ) +-a etapa este legata de dezvoltarea sociala si economica, etapa in

care monopolul religios si / sau al actiunilor caritabile din sec al %%-

lea a fost detronat n mai toate tarile lumii au aparut scoli pentu

pregatirea asistentelor medicale si a personalului au&iliar

Secolul %% cauta sa defineasca cat mai e&act termenul de nursing/ nursa

plecand de la definitia simpla in care nursa este profesionistul care "raneste,

incurajeaza si protejeaza o persoana, fiind pregatita pentru a ingriji bolnavi, raniti

si batrani .


2/19


Etimologic cuvantul nursa este folosit ca substantiv si deriva din latinescul

nutrix care inseamna mama adoptivan anul 011 a luat fiinta C#si$i%$ Ite&ati#a$ a$ N%&se$#& care are ca

scop imbunatatirea ingrijirilor de sanatate si a conditiilor de lucru, profesia de

nursa fiind direct legata de societate

n prezent practicarea profesiei de asistent medical / nursa se face cu

e&igente sporite 2ursingul este o activitate comple&a, nursa trateaza pacientul

comple&, bio-psi"o-social in vederea asigurarii unei stari perfecte de bunastare

fizica, psi"ica si sociala 3MS defineste sanatatea individuala ca si stare de

bine completa din punct de vedere fizic, mental si social si nu numai absenta bolii

sau infirmitatii . Deci datorita cople&itatii, nursingul s-a transformat de-a lungulanilor dintr-o meserie in profesie, in care vocatia este inlocuita de profesionalism

Deontologia ca stiinta a indatoririlor profesionale 4comportamentului

profesional5 s-a constituit in cadrul profesiunii medicale din cele mai vec"i

timpuri Ea a aparut ca o necesitate in medicina, deoarece pe langa insusirea unor

norme te"nice de comportament, aceasta profesiune a obligat intotdeauna la

insusirea unor norme etice fara de care succesul profesional nu poate fi asigurat

Sunt cunoscute cele zece cerinte 'De!a$#(%$) ale personalului sanitar elaborate de 6 Masci 4profesor spaniol5 si anume7

3noreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi7 copil, tanar sau batran !and a ajuns in mainile tale este o fiinta fara aparare care nu

are alta arma de sustinere decat apeland la stiinta si caritatea ta

* Da aceeasi stima si atentie saracului ca si bogatului n dragostea de

oameni, saracul sa se simta bogat Respecta nuditatea maladiei,

spectacolul mizeriei si al suferintei

+ Respecta nobila ta misiune incepand cu insasi persoana ta( sa nu o

profanezi Poarta-te demn constiincios, cu omenie 2u specula pe

bolnav, caci profesia ta nu e ca oricare alta Sacrificiul tau, ajutorul tau

pot fi pretuite ca o meserie obisnuita

8 3boseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste )tunci cand

stiinta nu mai poate face nimic, bunatatea ta, purtarea ta sa sustina pe

bolnav nvinge greutatile inerente profesiunii tale, stapaneste

supararea si nerabdarea ta, gandeste-te ca cel suferind este dezarmat,

fara putere si are nevoie de ajutorul si ingrijirea ta

9 Sa nu umilesti niciodata pe bolnav, care si asa e umilit de boala lui

3ricare ar fi boala sa nu pronunti cuvantul deznadejdii Sa nu distrugi

la nici-un bolnav iluzia vindecarii, c"iar daca ar fi vorba de un

muribund Sunt oameni care au nevoie sa-i intovarasesti pana la

ultima lor clipa pentru a nu-i lasa sa g"iceasca sfarsitul

*


3/19


: Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce

priveste o maladie este ceva sfant, care nu poate fi tradat sau destanuitaltei persoane Profesiuena ta este un sacerdotiu 2u trebuie sa faci

deosebire de casta sociala, de credinta religioasa naintea ta toti sa fie

tratati deopotriva, caci toti oamenii sunt tratati deopotriva de legile

firii

; Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara, corvoada )cest

sentiment ar ingreuna e&ercitiul meseriei tale nvata sa cunosti

bolnavii tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere ceva cand au nevoie de

ajutorul tau, cand au nevoie de somn, de odi"na, de mancare

Defectele, pretentiile, toanele bolnavilor sunt datorate suferintei ilnic se descopera noi mijloace pentru alinarea

suferintelor 2u te multumi si nu te margini numai la stiintele sicunostintele ce le-ai dobandit in scoala mprospateaza-le mereu

nvata mereu !iteste mereu carti si reviste medicale

? 2u discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in fata

bolnavuluii risipesti increderea in medicina, ii distrugi speranta in

vindecare

Responsabilitatile esentiale ale asistentului medical sunt mentionate ulterior

si de o serie de organizatii !odul deontologic al asistentilor medicali / nurselor

se suprapune !#!ept%$%i de %&si(* care consta in 7• +m#,a&ea past&a&ea saatatii• Restai$i&ea saatatii• I$at%&a&ea s%/e&itei

ngrijirile pentru sanatate sunt acordate individului, familiei si

colectivitatilor, activitatea asistentului medical fiind in interrelatie cu a celorlalti

profesionisti din sanatate

D#meii$e N%&si(%$%i

storicul medicinei, nursingului se contopeste cu istoria dezvolarii societatiiumane cu perioadele sale de progres, stagnare sau declin, care s-au influentat

+


4/19


reciproc, cunoasterea lor fiind necesara nu numai pentru a cinsti memoria

inaintasilor ci si pentru ca acei care nu tin minte trecutul sunt condamnati sa-lrepete ., Santa@ana Medicina a fost initial dominata de magie, actele terapeutice

bazandu-se pe ritualuri religioase si pe instincte, preocuparea dominanta fiind

disparitia durerii Papirusurile egiptene din :?? inainte de Aristos prezinta

ingrijirea plagilor, incizia abceslor si imbalsamarea cadavrelor n Brecia antica,

medicina este influentata de cea egipteana prin intermediul fenicienilor )par o

serie de scoli medicale in Rodos, Cos, Cnidos, care se ocupau de prevenirea

4zeita A@geia5 si tratarea bolilor 4>eita Panaeea5 Aippocrat 48:?-+;9 inAr5

considerat parintele medicinei a intemeiat scoala din Cos si pe langa juramant

care cuprinde aspecte deontologice valabile si in ziua de azi a scris in peste :?volume, pe specialitati7 anatomie, fiziologie, medicala, ortopedie, c"irurgie, etc

informatii de specialitate care au fost baza unor descoperiri stiintifice ulterioare

Aippocrat4 8:?-+;9 in Ar5 , #parintele Medicinei$

Medicina evului mediu a avut mai putine progrese, fiind dominata de

biserica 3data cu declansarea conflictelor militare apar scoli medicale pe langa

biserici pentru ingrijirea ranitilor si apar o serie de scrieri cu baza stiintifica n

=ranta, in sec % se infiinteaza !olegiul Sf !osma#, cu catedra de anatomie,

fiziologie, obstetrica Dupa anii 9?? apar scoli medicale in care medicina era

predata in facultati alaturi de latina, graeaca, teologie

Epoca moderna si conteporana, incepand cu sec %F remaniaza toate

cunostintele stiintifice acumulate si apar noi asezaminte academice in =ranta,

)ustria, talia, )nglia, Bermania Sunt puse bazele asepsiei si antisepsiei 4


5/19


n perioada comunei primitive si-n cea sclavagista, medicina traco-getica

este sub influente religioase, fiind dominata de elementul mistic 3data curazboaiele daco-romane si constituirea Daciei, ca provincie a mperiului Roman,

timp de :9 de ani, cat a durat stapanirea romana se inregistreaza o bogata

activitate medicala, atat sacerdotala cat si laica Pe columna lui Hraian se pot

identifica posuri de prim ajutor pentru raniti si diverse instrumente utilizate in

practica n evul mediu, medicina a fost practicata de vraci si au aparut primele

forme organizatorice de asistenta medicala prin infiintarea bolnitelor

manastirestiˮ unde aveau acces in principal calugarii batrani si bolnavi, iar mai

tarziu laicii batrani, bolnavi si saraci Prima bolnita a aparut in Hransilvania, la

Manastur, langa !luj in ?:, ulterior au aparut la 6istrita, 3radea, 6rasov,Prislop, iar in Moldova la !otnari( in Hara Romaneasca la !urtea de )rges si

Ramnicu Falcea Mai tarziu au aparut azile-spital pentru laici, in Hransilvania la

3radea, Sibiu, 6rasov, in Hara Romaneasca la Simidreni, iar in Moldova la

Suceava Primul spital apare abia in ;?8, pe 8 decembrie la !oltea, construit de

stolnicul Mi"ail !antacuzino, sub auspiciile =undatiei !oltea


6/19


Epoca moderna si conteporana a generat reforme si-n sJnJtate, cu baze stiintifice deinvatamant medical =lorence 2ig"tingale 40*?-1?5 a revolutionat modul de

ingrijire al bolnavilor( ingrijirile nu trebuie sa reflecte doar mila, ci sa se bazeze pe

intelepciune si stiinta = 2ig"tingale a infiintat la


7/19


parasit pana in 098

n anul 098, in timpul razboiului din !rimeea, =lorence 2ig"tingale a dat dovadade e&traordinara sa capacitate de organizare !onditiile din spitalele pentru soldatii

englezi raniti in !rimeea erau cu adevarat jalnice, mai ales in acea situatie( lipsea

ingrijirea medicala de specialitate, iar igiena era ine&istenta Hinerii soldati mureau

in spital, c"iar daca ranile lor nu erau letale,ci din cauza instalarii septicemiei

Pentru a imbunatati situatia, guvernul britanic a "otarat sa trimita pe cineva capabil

care sa se ocupe de acest serviciu si anume pe =lorence 2ig"tingale )ceasta,

insotita de +0 dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, a ajuns la spitalul de

campanie pe data de * octombrie 098

=lorence si ec"ipa sa s-au ocupat cu ma&ima rigurozitate de curatenia din spital,sterilizarea instrumentarului, procurarea de fese si pansamente din tifon, precum si

de alimentatia, pana atunci cu totul improprie, a soldatilor n urma acestor masuri

puse in practica e&trem de riguros, mortalitatea in randul ranitilor s-a redus simtitor

=lorence s-a dovedit a fi in acelasi timp si un bun psi"olog, ea incurajand si redand

speranta tuturor, scriind scrisori care ii erau dictate de pacientii incapabili sa se

miste, veg"indu-i intreaga noapte fara a accepta sa fie inlocuita, si reusind astfel sa

aduca pe linia de plutire pacientii care fusesera considerati initial Ifara sperantaI

Hoate acestea i-au atras un respect enorm, admiratie si au facut-o sa fie indragita de

intreaga armata britanica E&emplul ei a dus la admiterea personalului medical dese& feminin in spitalele armatei, fapt care fusese pana atunci fara precedent De

asemenea, =lorence 2ig"tingale a fost cea care a ridicat asistenta medicala la rang

de profesie de sine statatoare

Dupa terminarea razboiului, =lorence 2ig"tingale a primit o importanta recompensa

financiara pentru serviciile aduse, fapt care i-a permis sa-si continue reforma, de

data aceasta in cadrul spitalelor civile Devenise o persoana cunoscuta si atentia

opiniei publice era indreptata asupra ei !apacitatea de organizare si contributiile

sale din timpul razboiului au recomandat-o pentru a face parte din Societatea

2ationala de Statistica

Dincolo de aceste aspecte insa, cea mai mare realizare a vietii ei 4si in acelasi timp,

motivul pentru care numele ei a ramas in istorie5 il constituie faptul ca a facut pasul

decisiv in ceea ce priveste recunoasterea profesiunii de sora medicala si, de

asemenea, a fondat prima scoala de profil, ale carei cursuri si e&amene practice se

desfasurau in spitalul St H"omas din Marea 6ritanie Ea si-a dedicat tot restul vietii

activitatii acestei scoli, imbunatatind in permanenta conditiile de studiu si baza

materiala didactica !ursurile concepute si predate de ea au fost traduse in

unsprezece limbi straine si reprezinta si in prezent un material de studiu nepretuit

;


8/19


=lorence 2igt"ingale a elaborat pe baza doctrinei deontologice "ipocratice conceptia

profesionala si responsabilitatile profesiei de asistent medical/nursa sub forma %&amat%$%i p/esi#a$ al celor care acorda ingrijiri medicale7

$Ma angajez solemn in fata lui Dumnezeu si-n prezenta acestei adunari sa duc o viata

integra si sa-mi indeplinesc cu credinta indatoririle profesiei mele 2u voi lua si nu voi

administra nici un remediu periculos Foi face totul pentru cresterea profesiunii mele

si voi pastra cu o totala discretie lucrurilor private care-mi vor fi incredintate si toate

secretele de familie, pe care practica serviciului meu mi le va face cunoscute Foi ajuta

din toate puterile mele si in mod cinstit medicul in munca sa si ma voi dedica

bunastarii celor care sunt lasati in grija mea$

Deci astfel a debutat procesul de formare profesionala a asistentelor

medicale, dar cu o raspundere limitata Progresele medicinii au dus insa si la

modificarea continutului profesiei, medicii delegand o parte din sarcinii surorilor

medicale( activitatea nu se mai centreaza pe pacient, ci pe sarcinile care trebuiau

indeplinite, 'lterior dezvoltarea rapida a stiintelor medicale, a te"nicii a generat

deplasarea activitatii catre partea te"nica, cu devalizarea ingrijirilor si trecerea lor

in sarcina ajutoarelor necalificate

Dezvoltarea unitatilor spitalicesti, ca unitati de ingrijire a bolilor grave,

accesibile tuturor categoriilor sociale a condus a aparitia Nursingului Clinic, careeste practicat si in ziua de azi Practica nursingului include si alte domenii, cu

orientare particulara spre anumite categorii de afectiuni sau anumite comunitati

cu nevoi specifice de ingrijire, ca de e&emplu7

• ngrijirea la domiciliu a pacientilor pe termen scurt

• 2ursingul industrial

• 2ursingul militar

• ngrijirea gravidelor si le"uzelor

•

ngrijirea nou-nascutilor • ngrijirea varstnicilor

• ngrijirea pacientilor cu boli incurabile, in stadii terminale, tip "ospice

• ngrijirea pacientilor cu dizabilitati fizice sau psi"ice

Domeniile de interes si perspectivele in dezvoltarea nursingului includ7

• ngrijirile acordate in H si-n situatii de urgenta

• 2ursingul geriatric, datorita cresterii sperantei de viata a populatiei

• ngrijirile de tip "ospice datorita cresterii numarului de persoane

suferinde de afectiuni incurabile

0


9/19


Definitia 2ursingului !omunitar, )2) 42ort" )merican )ssociation5• )re scopul de a mentine si stimula sanatatea populatiei fiind o sinteza

a practicii de nursing

• ngrijirile au caracter continuu

• ngrijirile sunt orientate aspra individului, familiei, grupului si

contribuie la sanatatea populatiei prin interventiile nursei asupra

mediului fizic, social si afectiv al acestora

Putem spune ca nursingul este vec"i de cand familia dar adevarata sa

prezenta la nivel international apare catre sfarsitul sec %%, cand femei vizionare

din dorinta de a obtine un statut social au reusit sa uneasca si sa constitie prima

organizatie internationala pentru femei, in 01+ la !ongresul Mondial al

Reprezentantelor =emeilor, de la !"icago 'nirea nurselor a avut loc putin mai

tarziu si anume in 011 la


10/19


functiile fizice, mentale si sociale afectate semnificativ prin sc"imbari ale starii

de sJnJtate$ )sistenta medicala utilizeaza in practica profesionala cunostintemedicale, de economie, informatica, psi"ologie, pedagogie, cu centrarea

activitatii nu pe sarcini, ci pe persoana ingrijita

I p&eet /%!tii$e asistetei medi!a$e %&sei s%t de tip"• idepedet• depedet• ite&depedet

%!tii$e de at%&a idepedeta 4asista pacientul din proprie initiativa,temporar sau definitiv5 sunt de tip7

• ingrijiri de confort, atunci cand pacientul nu-si poate indeplini

independent anumite functii

• stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii

acesteia

• asculta pacientul, il sustine, ii transmite informatii si invataminte, lui

si apartinatorilor

• este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor

conditii mai bune de viata si sJnJtate

• observa la pacient modificarile produse de boala sau tratament si le

transmite medicului

%!tii$e de at%&a depedeta 7 la indicatiile medicului aplica metodede observatie, de tratament sau de readaptare

%!tii$e de at%&a ite&depedeta 7 colaboreaza cu alti profesionisti dindomeniul sanitar, social, educativ, administrativ, etc si participa la activitatiinterdisciplinare Deci, sarcinile nursei sunt profesionala, educative, economice si

de cercetare in domeniul medical

SISTEE DE INGRI4IRI DE S5N5TATE 'SIS)

?


11/19


n Raportul asupra sanatatii in lume -*???$ 3MS defineste sistemul de

sanatate - totalitatea organizatiilor, institutiilor si resurselor consacrate ameliorariisanataii

=inantarea unui sistem de sJnJtate se refera la modul cum sunt colectate

fondurile necesare desfasurarii activitatii in sectorul sanitar, precum si modaliatea

de alocare si uitlizare

Din punct de vedere al adminstrarii fondurilor e&ista doua mari tipuri de

asigurari sociale de sanatate si anume7

• asigurari sociale de sanatate adminsistrate de guvern, prin agentii

guvernamentale

• asigurari sociale de sJnJtate administrate de casele de asigurari, publice sau private

E&ista cinci modalitati principale de finantare a sistemelor de ingrijiri de

sanatate, cu avantaje si dezavantaje, si anume 7

finantarea de la bugetul de stat

* finantarea prin asigurari sociale de sJnJtate

+ finantarea prin asigurari private de sJnJtate

8 finantarea prin plati directe

9 finantarea comunitara1 . Finantarea de la bugetul de stat 6 fondurile sunt alocate de la bugetul de

stat sectorului sanitar )coperirea populatiei este generala, persoanele contribuie

in functie de venit si nu in functie de riscul individual E&ista mai multe surse de

provenienta a fondurilor si anume7 impozite generale, ta&e cu destinatie speciala

pentru sJnJtate si alte venituri bugetare Donatiile si imprumuturile e&terne pot

proveni de la organizatii internationale cum sunt 3MS, '2!E=, 6)2!)

M32D)


12/19


privata, care fac obiectul unui contract cu valoare juridica semnat de comun

acord intre ambele parti Asigurarile de sănătate administrate prin intermediul caselor de asigurari

de sănătate publice sau private, modelul Bismark

Sistemul de asigurari sociale de sJnJtate tip 6ismar intodus in Bermania la

sfarsitul sec %% este bazat pe prima de asigurare obligatorie ce depinde de

venitul realizat si nu de starea de sanate a persoanei asigurate

)sigurarile de sJnJtate sunt administrate prin intermediul !aselor de )sigurari de

Sanatate publice sau private, rolul guvernului fiind acela de a declara asigurare

obligatorie pentru toate persoanele eligibile, iar cetatenii au libertatea de a alege

intre mai multe fonduri de asigurari, publice sau private )vantajul acestui tip desistem, comparatv cu cel al asigurarilor sociale de sanate adminstrat de guvern

este dat de7 neamestecul politicului, reducerea birocratiei si o competitie intre

fondurile de asigurari ducand la cresterea actului medical )cest tip de SS este

intalnit in Bermania, =ranta, Gaponia, )ustria si de curand si-n Romania

3. Asigurarea de sanate privata, voluntara)cest tip de asigurare este oferit de companii de asigurare non-profit sau cu

profit, pe baze individuale sau degrup )sigurarea privata individuala este

actuariala, calculata in functie de riscul propriu de boala mplementarea

asigurarilor private necesita reglementari precise, precum si probleme de ec"itate,supraveg"ere atenta si constanta, cerinte pe care multe state nu le pot respecta

Singurul stat la ora actuala care are un sistem de sJnJtate bazat majoritar pe

asigurari private este S')( guvernul asigura asistenta medicala grupurilor

defavorizate prin * programe, unul destinat celor foarte saraci, iar celalalt

varstnicilor si persoanelor cu dizabilitati( 9K din americani nu au nici o forma

de asigurare medicala

4. Finantarea prin plati directe• plata in totalitate a serviciilor

•

co-plata 4o suma fi&a pentru fiecare vizita medicala5• co-asigurarea 4un anumit procent din costul vizitei5

5. Finatarea comunitara)cest tip de finatare se poate aplica in general comunitatilor rurale

si presupune ca membrii unei comunitati sa plateasca in avans o contributie cu

scopul de a obtine un pac"et de servicii medicale cand acestea vor fi necesare

!ontributia acopera de regula o parte a costurilor, restul fiind subventionat de

guvern Ea are ca scop acoperira ingrijirilor primare de sJnJtate, costurile

medicamentelotr precum si o parte din c"eltuielile de spitalizare

C#m#ete$e %%i SIS suportul finaciar

*


13/19


* organizarea de programe

+ managementul 4planificare, reglementare, administrare, evaluare58 producerea si dezvoltarea de resurse 4umane, facilitati sanitare, bunuri

sanitare5

9 furnizrii de servicii de sJnJtate7 preventive, curative, de ingrijire si

recuperare

'n SS bine organizat are urmatoarele caracteristici 7

acoperire generala

* accesibilitatea poulatiei la ingrijiri de sJnJtate sub aspect economic,

geografic si temporal+ performanta medicala 4calitatea actului medical5, satisfactia

utilizatorilor si a furnizorilor

8 continuitatea ingrijirilor de sJnJtate pertinenta fata de nevoi 4servicii

concordante cu morbiditatea si mortalitatea regionala5

9 acces egal al tuturor indivizilor la ingrijiri

: posibilitatea pacientului de a alege furnizorul de ingrijiri de sJnJtate

acceptabilitate sociala larga a ingrijirilor furnizate

; rentabilitatea sistemului

0 responsbilitatea statului fata de sanatatea publica

DEINITIA SANATATII 2u e&ista o definitie unica, ci o pluralitate de definitii, pluralitate care tine de

cunostintele acumulate, de dinamica si specificul valorilor culturale si pentru ca

sanatatea are un caracter procesual, evolutiv n lista larga a definitiilor se

folosesc mai multe criterii, cel mai frecvent utilizate fiind7

• bunastarea functionala

• capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate de viata si

munca• conditia umana care il face pe individ creativ

De/iitia saatatii idi,id%a$e e$a#&ata de OS" $stare de bine completadin punct de vedere fizic, mental si social si nu numai absenta bolii sau

infirmitatii$ iar Sanatatea grupurilor umane poate fi definita ca o sinteza a

sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune sintetica, globala 4ecosistemica5

a!t#&ii !a&e i/$%eteaa sta&ea de saatae a p#p%$atiei sunt 7 =actorii biologici 4ereditate, caracteristici demografice ale populatiei5

* =actorii ambientali 4factorii mediului fizic si social, factori fizici,c"imici-socio-culturali, educationali5

+


14/19


+ =actorii comportamentali, atitudinile, obiceiurile

8 Serviciile de sJnJtate 4 preventive, curative, recuperatorii5

B#a$a7 ruperea ec"ilibrului, armoniei intre acesti factori, e&primata prinsuferinta fizica, psi"ica, cu imposibilitatea adaptarii la o situatie noua, provizorie

sau definitiva( un eveniment care poate merge pana la respingerea sociala a

omului

)sistenta medicala / nursa al rol in prevenirea imbolnavirilor, mentinerea

starii de sJnJtate E&ista patru niveluri de prevenire, fiecare corepunde unei faze

din evolutia bolii si anume 7

1. +&e,etia p&im#&dia$a* +&e,tia p&ima&a+ +&e,etia se!%da&a8 +&e,etia te&tia&a

+&e,etia p&im#&dia$a"scopul acesteia este de a impiedica aparitia si stabilirea unor modele sociale,

economice si culturale de viata care ar contribui la cresterea riscului de boala

)cest tip de preventie s-a dezvoltat ca rezultat al acumularii cunostintelor despre

epidemiologia bolilor cardio-vasculare 4prezenta factorilor de risc7 alimentatie

bogata in grasimi animale, fumatul, etc5 Preventia primordiala este de asemeneanecesara in legatura cu efectele globale ale poluarii atmosferice 4efectul de sera,

stratul de ozon, ploile acide5 si cu efectele pe care le are smog-ul urban asupra

sanatatii 4boli pulmonare si cardiace5 mportanta prevenirii primordiale a fost

inteleasa prea tarziu si de aceea necesita reglementari urgente si stricte din partea

guvernului, cu politici nationale si programede sJnJtate

+&e,etia p&ima&a" are drept scop limitarea incidentei bolilor prin controlul cauzelor si factorilor de

risc nterventiile asistentei / nursei constau in educatie pentru sănătate 4regim de

viata, regim alimentar, metode contraceptive, etc5, preventie specifica

( imunizari) prin vaccinari prevenirea sau c"iar eradicarea unor boli 4e&

Fariola5, elaborarea de programe educative, , protejarea grupurilor poulationale

cu risc, protejarea mediului ambiant.

+&e,etia se!%da&a" are ca scop vindecarea pacientilor si reducerea consecintelor grave ale unor boli

prin diagnostic si tratament precoce Preventia secundara include masuri

disponibile pentru individ si pentru populatie, care permit o interventie prompta

si eficienta )ceasta prevenire este aplicata intre perioada dintre instalarea bolii si

momentul normal al diagnosticului si are drept tinta reducerea prevalentei bolii

8


15/19


4prevalenta7 numar de persoane bolnave la momentul H/ populatia totala

considerata5 Preventia secundara se poate aplica doar cazurilor de boala a caror istoric include o perioada de latenta care este usor de identificat si tratat, astfel

incat evolutia spre un stadiu grav al bolii sa poata fi oprita E&7 fenilcetonuria la

nou-nascuti, daca este identificata la nastere si administrarea unei diete

alimentare speciale permite dezvoltarea normala a copilului

)sistenta medicala/ nursa este implicata in descoperirea semnelor de boala la

timp, prin vizite la domiciliu, efectueaza anc"eta epidemiologica a evenimentului

produs, completeaza si raporteaza aparitia bolii in registre de evidenta( asigura

interventii de nursing in tratamentul bolii, adminsitreza tratamentul prescris,

supraveg"eaza regimul igieno-dietetic necesar si urmareste evolutia bolii sisemnaleaza medicului efectele tratamentului

+&e,etia te&tia&a" are ca scop reducerea evolutiei si complicatiilor unei boli declarate, fiind un

capitol important al medicinii terapeutice si de reabilitare Preventia tertiara

consta in aplicarea de masuri care au ca scop reducerea secc"elelor, reducerea

suferintei si promovarea adaptarii pacientilor la conditiile unei boli incurabile

4ingrijiri de tip "ospice, de ultim nivel5( ingrijirile de tip "ospice constau in

servicii paliative la nivel institutional si / sau la domiciliu si sunt serviciispecializate acordate de furnizori de servicii de sJnJtate supraspecializati, cu

competenta sau atestat in vederea alinarii suferintei fizice, acordarea suportului

social, emotional sau spiritual


16/19


; reducerea bolilor transmisibile

0 reducerea bolilor netransmisibile1 reducerea injuriilor datorate violentei si accidentelor

? un mediu sigur si sanatos

un trai mai bun

* reducerea pericolelor datorita alcoolului, drogurilor si tutunului

+ facilitati pentru sJnJtate

8 responsabilitate multisectoriala pentru sJnJtate

9 ingrijirile primare – sector de sJnJtate integrat

• ingrijiri primare orientate spre familie 4nursa sa cunosca mediul in

care traieste bolnavul acasa, la locul de munca, mediul social• autoingrijirea

• ingrijirile la domiciliu

• scoala si mediul de munca

• circuitul pacientului in sistem

: rezultate de calitate in sistem 4politici nationale si profesionale, ingrijiri

bazate pe dovezi, sistem informational, satisfactia pacientilor

; finantarea serviciilor de sJnJtate si alocarea resurselor

0 dezvoltarea resurselor umane pentru sJnJtate

1 cercetare si cunoastere in domeniul sanatatii*? parteneriate pentru sanate

* politici si strategii privind sanatatea pentru toti, pana in anul *??

!onform


17/19


!onf )rt*, asistentul medical este asistent medical generalist sau asistent medical de

specialitate intr-un anumit domeniu de activitate, cu titlul oficial de calificare certificat prin diplome

Hitlurile profesionale de asistent medical 7

• )sistent medical generalist

• )sistent medical de ingrijiri generale de sanatate

• )sistent medical de obstetrica-ginecologie

• )sistent medical de pediatrie

• )sistent medical de balneofizioterapie

•

)sistent medical de igiena• )sistent medical de igiena si sanatate publica

• )sistent medical laborator clinic

• )istnt medical radiologie si imagistica

• )sistent medical farmacie

• )sistent medico - social

• )sistent medical de nutritie si dietetica

• )sistent medical de ocrotire

• )sistent de balneofizioinetoterapie si recuperare

• )sistent medical de urgente medico-c"irurgicale

• )sistent de profila&ie stomatologica

• )sistent igenist pentru cabinet stomatologic

• )sistent pentru stomatologie /asistenta dentara

Persoanele care au dreptul de a profesa ca si asistent medical /moasa in

Romania 4 art5 trebuie sa detina titlul oficial de calificare 4art1, litera a5, sa fie apte

din punct de vedere medical 4certificat de sanatate fizica si psi"ica5 4 litera b5, sa fie

autorizate de Ministerul Sanatatii Publice 4 litera c5 si care nu au fost condamnate

definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni contra umanitatii sau vietii4 cazier judiciar5 4 litera d5

)sistentul medical/moasa e&ercita profesia pe baza )utorizatiei de


18/19


in sistemul ingrijirilor de sanatate 4 art5 )sistentul medical / moasa nu sunt

functionari publici 4 art *5 ntreruperea activitatii profesionale pe o perioada maimare de 9 ani impune reatestarea competentei profesionale prin 3)MMR 4 art85

Pregatirea asistentilor medicali generalisti, a moaselor si a asistentilor medicali din

alte specialitati se realizeaza prin urmatoarele forme de invatatamant7 4art15 7

• nvatamant superior medical de scurta si lunga duata

• nvatamant sanitar postliceal, cu durata de + ani

)bsolventul scolii sanitare postliceale este asistent medical cu studii postliceale sau

asistent medical generalist si detine certificat de absolvire )bsolventul colegiului

medical este asistent medical cu studii superioare de scurta durata sau asistent medicalgeneralist cu studii superioare de scurta durata si detine diploma de absolvire,

eliberata de Ministerul Educatiei 2ationale, Ministerul Educatiei si !ercetarii

/Miniserul Educatiei, !ercetarii si Hineretului, pe cand absolventul de invatamant

superior medical de lunga durata este asistent medical generalist cu studii superioare

de lunga durata, respectiv moasa si se certifica cu diploma de licenta eliberata de

Ministerul Educatiei si !ercetarii /Ministerul Educatiei, !ercetarii si Hineretului si

poate urma studii postuniversitare

!ertificatul de asistent medical, diploma de asitent medical, respectiv diploma de

licenta mentioneaza competenta profesionala dobandita 4 art1,aliniatul +5 =ormareacontinuua a asistentilor medicali / moaselor 4art*95 se face in institutii abilitate de

Ministerul Sanatatii Publice

3)MMR 4art8?5 se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala a

asistentilor medicali si moaselor, neguvernamentala, de interes public, apolitica,

nonprofit avand ca obiect de activitate controlul si supraveg"erea e&ercitarii profesiei

de asistent medical / moasa cu drept de libera practica

3)MMR colaboreaza cu MSP 4art 8*5 la elaborarea normelor specifice si a

reglementarilor privind profesiile de asistent medical/ moasa si asigura aplicarea lor

4punctul , litera a5, etc7N%&si(%$ este # a&t8. Ne!esit8 de,#tamet* p&e(8ti&e

temeii!8* ta$et9

0


19/19


Florence #ig'tingale ( )*+

1

Documents

Curs Introductiv b n