Upload
mariamadalinacitea
View
111
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
curs explicativ
Citation preview
RECUPERAREA IN BOLILE RECUPERAREA IN BOLILE CARDIOVASCULARECARDIOVASCULARE
Conf. dr. Florin Mitu, M.D., F.E.S.C.Conf. dr. Florin Mitu, M.D., F.E.S.C.
I S T O R I CI S T O R I C
Tratamentul clasic al bolnavilor cardiaci era repausul Tratamentul clasic al bolnavilor cardiaci era repausul absolut la pat (teama de reinfarctizare, anevrism, aritmii, absolut la pat (teama de reinfarctizare, anevrism, aritmii, moarte subita).moarte subita).
1951 – Levine si Lown au indicat mobilizarea precoce 1951 – Levine si Lown au indicat mobilizarea precoce postinfarct (“terapia de fotoliu”).postinfarct (“terapia de fotoliu”).
Ulterior au fost demonstrate efectele negative ale Ulterior au fost demonstrate efectele negative ale repausului prelungit si ale deconditionarii prin lipsa repausului prelungit si ale deconditionarii prin lipsa miscarii.miscarii.
Anii ’70: se instituia mobilizarea postinfarct, denumita Anii ’70: se instituia mobilizarea postinfarct, denumita apoi ca faza I a recuperarii.apoi ca faza I a recuperarii.
Primele programe de recuperare erau axate aproape Primele programe de recuperare erau axate aproape exclusiv pe exercitiu fizic. Cu timpul s-au extins, exclusiv pe exercitiu fizic. Cu timpul s-au extins, cuprinzand o multitudine de aspecte care au drept scop cuprinzand o multitudine de aspecte care au drept scop reinsertia pacientului in societate si familie – RECUPERARE reinsertia pacientului in societate si familie – RECUPERARE COMPREHENSIVA.COMPREHENSIVA.
““RECUPERAREA CARDIACA = SUMA RECUPERAREA CARDIACA = SUMA ACTIVITATILOR SI INTERVENTIILOR NECESARE ACTIVITATILOR SI INTERVENTIILOR NECESARE PENTRU A ASIGURA CELE MAI BUNE CONDITII PENTRU A ASIGURA CELE MAI BUNE CONDITII
PSIHICE, MENTALE SI SOCIALE PENTRU CA PSIHICE, MENTALE SI SOCIALE PENTRU CA PACIENTII CU AFECTIUNI CARDIOVASCULARE PACIENTII CU AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
CRONICE SAU POSTACUTE SA ISI POATA PASTRA, CRONICE SAU POSTACUTE SA ISI POATA PASTRA, PRIN PROPRIILE LOR EFORTURI, LOCUL IN PRIN PROPRIILE LOR EFORTURI, LOCUL IN
SOCIETATE SI SA DUCA O VIATA ACTIVA.” (WHO SOCIETATE SI SA DUCA O VIATA ACTIVA.” (WHO 1993)1993)
D E F I N I T I ED E F I N I T I E
O B I E C T I V EO B I E C T I V E
Prevenirea disabilitatilor determinate de Prevenirea disabilitatilor determinate de boala cardiaca, mai ales la varstnici si la boala cardiaca, mai ales la varstnici si la persoane care efectueaza activitati fizice;persoane care efectueaza activitati fizice;
Prevenirea complicatiilor cardiovasculare Prevenirea complicatiilor cardiovasculare ulterioare, a spitalizarilor sau a deceselor ulterioare, a spitalizarilor sau a deceselor cardiace.cardiace.
Reinsertia sociala si familiala a pacientilor.Reinsertia sociala si familiala a pacientilor.
I N D I C A T I II N D I C A T I I
A.A. Pacienti cu cardiopatie ischemicaPacienti cu cardiopatie ischemica
Clasa IClasa I. Bolnavi postinfarct miocardic acut. Bolnavi postinfarct miocardic acut
Dupa chirurgia coronariana (by-pass, Dupa chirurgia coronariana (by-pass, PTCA)PTCA)
Angina pectorala de efortAngina pectorala de efort
Clasa IIClasa II. Ischemia silentioasa. Ischemia silentioasa
Angorul de efort stabil cu prag anginos Angorul de efort stabil cu prag anginos inaltinalt
Angorul vasospasticAngorul vasospastic
Pacient cu PTCA fara infarct miocardicPacient cu PTCA fara infarct miocardic
I N D I C A T I II N D I C A T I I
B. Cardiopatiile valvulareB. Cardiopatiile valvulare
Clasa IClasa I. Recuperare postinterventie chirurgicala. Recuperare postinterventie chirurgicala
Clasa IIClasa II. Valvular preoperator. Valvular preoperator
Valvulari ce nu pot efectua sau refuza Valvulari ce nu pot efectua sau refuza interventia chirurgicalainterventia chirurgicala
Valvulari fara indicatie chirurgicalaValvulari fara indicatie chirurgicala
C. Cardiopatiile congenitaleC. Cardiopatiile congenitale
Clasa IIClasa II. Cardiopatii congenitale simple. Cardiopatii congenitale simple
Bolnavi cu interventii paliativeBolnavi cu interventii paliative
I N D I C A T I II N D I C A T I I
D. Insuficienta cardiacaD. Insuficienta cardiaca
Clasa IClasa I. Bolnavi cu IC clasa II si III NYHA. Bolnavi cu IC clasa II si III NYHA
Clasa IIClasa II. Bolnavi cu IC clasa IV NYHA. Bolnavi cu IC clasa IV NYHA
Bolnavi cu indicatie de transplant cardiacBolnavi cu indicatie de transplant cardiac
E. Posttransplant cardiac – E. Posttransplant cardiac – Clasa IClasa I
F. Hipertensiunea arterialaF. Hipertensiunea arteriala – Clasa II – Clasa II
G. Arteriopatii ale membrelor inferioareG. Arteriopatii ale membrelor inferioare
Clasa I. Clasa I. Arteriopatii in stadiul II si IIIArteriopatii in stadiul II si III
Dupa chirurgia de revascularizareDupa chirurgia de revascularizare
Clasa II. Clasa II. Dupa angioplastie perifericaDupa angioplastie periferica
Insuficienţa cardiacă cu sindrom congestiv prezent
Angorul instabil
Aritmiile ventriculare severe
Hipertensiunea arterială pulmonară
Tromboza intracavitară voluminoasă sau pediculată
Revărsat pericardic moderat sau mare
Antecedente recente de embolie pulmonară sau tromboflebită
Cardiomiopatiile obstructive (obstrucţie moderată-severă)
Stenoza aortică severă sau simptomatică
Stenoza mitrală stransă
Afecţiunile inflamatorii sau infecţioase evolutive
Handicapuri motorii
C O N T R A I N D I C A T I IC O N T R A I N D I C A T I I
COMPONENTELE PROGRAMULUI DE COMPONENTELE PROGRAMULUI DE RECUPERARERECUPERARE
I. Evaluarea initiala a pacientilorI. Evaluarea initiala a pacientilor
II. Prescrierea activitatii fizice (antrenamentul II. Prescrierea activitatii fizice (antrenamentul fizic)fizic)
III. Tratamentul dislipidemieiIII. Tratamentul dislipidemiei
IV. Tratamentul hipertensiunii arterialeIV. Tratamentul hipertensiunii arteriale
V. Oprirea fumatuluiV. Oprirea fumatului
VI. Scaderea in greutateVI. Scaderea in greutate
VII. Tratamentul diabetului zaharatVII. Tratamentul diabetului zaharat
VIII.Terapie psihosocialaVIII.Terapie psihosociala
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Evaluarea clinica, biochimicaEvaluarea clinica, biochimica Evaluarea performantei cardiaceEvaluarea performantei cardiace Evaluarea capacitatii de efortEvaluarea capacitatii de efort Stratificarea risculuiStratificarea riscului
SIMPTOME CLINICE:
Absente
Durerea anginoasa
Dispneea – valoare prognostica in prezenta disfunctiei VS
Palpitatii, lipotimii, sincope, edem pulmonar acut
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
CONDITII CLINICE SUGESTIVE:CONDITII CLINICE SUGESTIVE:
Varsta (> 40 ani la B si > 50 ani la F)Varsta (> 40 ani la B si > 50 ani la F)
Sexul (masculin)Sexul (masculin)
FumatulFumatul
Hipertensiune arterialaHipertensiune arteriala
Diabet zaharatDiabet zaharat
Boala vasculara perifericaBoala vasculara periferica
Infarct miocardic in antecedenteInfarct miocardic in antecedente
Istoric familial de boala coronarianaIstoric familial de boala coronariana
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI:
• Frecvent normal (inafara decompensarii cardiace sau a angorului)
• Z3, Z4 sugereaza disfunctie VS
• Suflu sistolic apical – disfunctie de muschi papilari = element de prognostic sever
• FC: tahicardia in repaus este semn precoce de disfunctie VS si element de prognostic peiorativ
• TA > 140/90 mmHg si la cei cu DZ > 130/85 mmHg constituie factor de risc
• Tulburari de ritm
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
EVALUAREA BIOCHIMICA:EVALUAREA BIOCHIMICA:Metabolismul lipidic:Metabolismul lipidic:
Colesterolul seric: < 175 mg% (< 4,5 mmol/l) Colesterolul seric: < 175 mg% (< 4,5 mmol/l) LDL: < 100 mg% (< 2,59 mmol/l), (< 70 mg% la LDL: < 100 mg% (< 2,59 mmol/l), (< 70 mg% la
pacientii cu risc foarte inalt - pacientii cu risc foarte inalt - NCEP 2004NCEP 2004)) HDL: > 40 mg% la B (> 1mmol/l) si 46 mg% la F (> HDL: > 40 mg% la B (> 1mmol/l) si 46 mg% la F (>
2 mmol/l)2 mmol/l) TG: < 150 mg% (< 1,7 mmol/l)TG: < 150 mg% (< 1,7 mmol/l) Lp(a) < 30 mg%Lp(a) < 30 mg% ApoB < 150 mg%ApoB < 150 mg%
(ESC 2003)(ESC 2003)Metabolismul glucidic:Metabolismul glucidic:
Glicemia a jeun < 110 mg% (< 6 mmol/l)Glicemia a jeun < 110 mg% (< 6 mmol/l) Glicemia postprandiala < 135 mg% (< 7,5 mmol/l)Glicemia postprandiala < 135 mg% (< 7,5 mmol/l) HB A1c < 6,1%HB A1c < 6,1%
(ESC 2003)(ESC 2003)
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Evaluarea clinica, biochimica Evaluarea clinica, biochimica Evaluarea performantei cardiaceEvaluarea performantei cardiace Evaluarea capacitatii de efortEvaluarea capacitatii de efort Stratificarea risculuiStratificarea riscului
1.1. ElectrocardiografiaElectrocardiografia
2.2. EcocardiografiaEcocardiografia
3.3. RadiografiaRadiografia
4.4. Tehnici nucleareTehnici nucleare
5.5. Alte metode imagistice (MRI, CT, US carotidiana)Alte metode imagistice (MRI, CT, US carotidiana)
6.6. CoronarografiaCoronarografia
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
ELECTROCARDIOGRAFIAELECTROCARDIOGRAFIA
Sensibilitate mai redusa in diagnostic si evaluare (comparativ Sensibilitate mai redusa in diagnostic si evaluare (comparativ cu ecocardiografia si tehnicile nucleare)cu ecocardiografia si tehnicile nucleare)
• NormalaNormala la 50% din cazurile de CI la 50% din cazurile de CI• Modificari ST-TModificari ST-T: : se coreleaza cu severitatea boliise coreleaza cu severitatea bolii (numarul de (numarul de
vase implicate si prezenta disfunctiei VS) vase implicate si prezenta disfunctiei VS) • Sechele de infarctSechele de infarct • Blocuri de ramuraBlocuri de ramura (BRS, HBAS): la (BRS, HBAS): la pacienti cu AP reflecta pacienti cu AP reflecta
alterarea functiei VS alterarea functiei VS • Tulburari de ritmTulburari de ritm:: FiA, ESV, TV. FiA, ESV, TV. Prezenta disritmiilor Prezenta disritmiilor
ventriculare maligne in CI are semnificatie prognostica ventriculare maligne in CI are semnificatie prognostica negativanegativa
• HVSHVS: prezenta ei in AP sugereaza HTA, SAo sau CMHO si este : prezenta ei in AP sugereaza HTA, SAo sau CMHO si este factor prognostic nefavorabilfactor prognostic nefavorabil
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
ALTE TEHNICI ELECTROCARDIOGRAFICE:ALTE TEHNICI ELECTROCARDIOGRAFICE:
Monitorizarea ambulatorie ECG (Holter)Monitorizarea ambulatorie ECG (Holter)• La pacienti cu TE pozitiv la peste 5 MET (risc intermediar),
ischemia miocardică silenţioasă detectată la monitorizarea ambulatorie electrocardiografică poate fi considerată element de prognostic nefavorabil.
Variabilitatea frecventei cardiaceVariabilitatea frecventei cardiace
• Variabilitatea frecvenţei cardiace este predictor de mortalitate generală în egală măsură cu fracţia de ejecţie a ventriculului stâng la pacienţii după infarct miocardic.
Potentialele ventriculare tardivePotentialele ventriculare tardive
• PVT sunt un marker sensibil dar putin specific de risc aritmic. Absenta PVT face improbabila aparitia TV. Durata QRS > 114 ms
Durata portiunii terminale a QRS > 38 ms
Amplitudinea semnalului electric < 25 μV
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
FUNCŢIA SISTOLICĂ:– Tulburări regionale de contractilitate, îngroşarea
parietală– Indicatori globali ai funcţiei sistolice: FE, FS, viteza de
scurtare circumferenţială, VS, VD, VB, DC– HVS
FUNCŢIA DIASTOLICĂ INDEX DE PERFORMANŢĂ MIOCARDICĂ INSUFICIENŢA MITRALĂ
ECOCARDIOGRAFIAECOCARDIOGRAFIA
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Tulburări segmentare de contractilitate: Frecvente în infarct, dar şi în ischemie miocardică tranzitorie
(miocard siderat), în miocardul hibernant, cicatrici miocardice, miocardite
Se corelează cu artera coronară afectată Îngroşarea regională a peretelui miocardic – marker mai
bun ca motilitatea regională Fracţia de ejecţie a VS este cel mai puternic predictor al
mortalităţii precoce şi tardive postinfarct miocardic, în cardiopatia ischemică cronică şi în insuficienţa cardiacă; mortalitatea prezintă o creştere liniară evidentă de la o fracţie de ejecţie sub 45%.
HVS permite aprecierea masei VS, care reprezintă alt indicator independent de morbiditate şi mortalitate cardiovasculară.
FUNCŢIA SISTOLICĂ:
ECOCARDIOGRAFIAECOCARDIOGRAFIA
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Disfunctia diastolica este prezenta in toate formele de CI şi hipertensivăAlterarea proprietatilor elastice ale miocardului prin prezenta cicatricii postinfarct si remodelarea ventriculara determina relaxarea intarziata si/sau incompleta.Frecvent precede disfuncţia sistolicăAre semnificaţie prognostică, independent de disfuncţia sistolică, modelul restrictiv, urmat de scăderea raportului E/A
FUNCŢIA DIASTOLICĂ:
PARAMETRIVALORI
NORMALEDISFUNCTIE MODERATA
DISFUNCTIE SEVERA
Raportul E/A > 1 < 1 > 2
Timpul de relaxare izovolumetrica (TRIV)
70 – 100 ms > 120 ms < 70 ms
Timpul de decelerare a undeiE
160 – 240 ms > 240 ms < 120 ms
ECOCARDIOGRAFIAECOCARDIOGRAFIA
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
INSUFICIENŢA MITRALĂ:
Complicaţie frecventă a IMA Cauze: anomalii regionale de contracţie, disfuncţie
sistolică de VS, disfuncţie de muşchi papilari sau de cordaje tendinoase
Prezenţa insuficinţei mitrale creşte riscul de IC şi deces
Riscul de deces este direct proporţional cu gradul acesteia (volum regurgitant > 30 ml şi orificiu regurgitant > 20 mm)
ECOCARDIOGRAFIAECOCARDIOGRAFIA
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE DE STRESS:TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE DE STRESS:– Testul ecografie – dobutaminaTestul ecografie – dobutamina– Testarea de effort combinata cu ecografiaTestarea de effort combinata cu ecografia– Testul cu dipiridamolTestul cu dipiridamol– Testul cu adenozinaTestul cu adenozina– Testul cu enoximonaTestul cu enoximona
ALTE TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE:ALTE TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE:– Ecocardiografia de contrast Ecocardiografia de contrast – Ecografia intracoronarianaEcografia intracoronariana
Normală în absenţa IC Cardiomegalie: ICT > 0,55 Calcificări aortice şi coronariene detectate la
examenul fluoroscopic– Indică natura ats a bolii– Se corelează cu leziunile angiografice– Prezenţa lor creşte riscul de deces sau infarct
independent de leziunile angiografice
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
RADIOGRAFIA TORACICARADIOGRAFIA TORACICA
AVANTAJE: Neinvazive, inalt reproductibile, iradiere minima Acuratete deosebita in aprecierea functiei sistolice si
diastolice a VS si VD (egala cu a explorarilor invazive) In combinatie cu testele farmacologice de stress cresc
gradul de detectare a ischemiei, crescand acuratetea prognostica
DEZAVANTAJE:Cost ridicat, accesibilitate redusa• SPECT (Single-Photon Emission Computed Tomography
Imaging)• VENTRICULOGRAFIA RADIOIZOTOPICA• TOMOGRAFIA CU EMISIE DE POZITRONI
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
TEHNICI NUCLEARETEHNICI NUCLEARE
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
ALTE METODE ALTE METODE IMAGISTICE:IMAGISTICE:
• TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA• REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA• ULTRASONOGRAFIA CAROTIDIANA
Metoda de referinta in definirea anatomiei arterelor coronare. Impreuna cu ventriculografia este esentiala in decizia de revascularizare.
Ofera informatii cu caracter prognostic
Extinderea leziunilor coronariene reprezinta factor de prognostic independent, alaturi de functia ventriculara si toleranta la efort.
Severitatea stenozei coronariene nu are semnificatie prognostica.
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
CORONAROGRAFIACORONAROGRAFIA
Evaluarea clinica, biochimica Evaluarea clinica, biochimica Evaluarea performantei cardiaceEvaluarea performantei cardiace Evaluarea capacitatii de efortEvaluarea capacitatii de efort Stratificarea risculuiStratificarea riscului
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
- elaborarea recomandarilor de exercitii (intensitate, - elaborarea recomandarilor de exercitii (intensitate, siguranta)siguranta)
- stratificarea riscului si determinarea nivelului de - stratificarea riscului si determinarea nivelului de supravegheresupraveghere
- evaluarea eficientei programelor- evaluarea eficientei programelor
- la toti pacientii care intra in programe de recuperare- la toti pacientii care intra in programe de recuperare
TESTAREA DE EFORT – recomandari:TESTAREA DE EFORT – recomandari:
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Infarct miocardiac acut sub 2 zile
Angina instabila cu durere de repaus cu aparitie recenta
Aritmii cardiace amenintatoare netratate
Insuficienta cardiaca congestiva netratata
HTA necontrolata
Bloc AV de grad inalt
Miocardita si pericardita acuta
Stenoza aortica asimptomatica
Cardiomiopatie hipertrofica obstructiva severa
Embolism pulmonar/infarct pulmonar
Contraindicatiile testarii de effort:Contraindicatiile testarii de effort:
Cardiovascular Medicine 2006
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Indicatiile testarii de efort:Indicatiile testarii de efort:
Clasa I (indicatie certa):Clasa I (indicatie certa):Pacienti cu CAD suspectata sau doveditaPacienti cu CAD suspectata sau dovedita1.1. Pacienti cu palpitatii, sincopa sau ameteli Pacienti cu palpitatii, sincopa sau ameteli
legate de efortlegate de efort2.2. Barbati cu simptome atipiceBarbati cu simptome atipice3.3. Pacienti cu angina cronica stabila sau angina Pacienti cu angina cronica stabila sau angina
postinfarct postinfarct 4.4. Aritmii simptomatice induse de efortAritmii simptomatice induse de efort5.5. Evaluare dupa proceduri de revascularizareEvaluare dupa proceduri de revascularizare
Cardiovascular Medicine 2006
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Indicatiile testarii de efort:Indicatiile testarii de efort:
Clasa II (TE poate fi indicat):Clasa II (TE poate fi indicat):1.1. Femei cu angina pectorala tipica sau atipicaFemei cu angina pectorala tipica sau atipica2.2. Evaluarea capacitatii functionale pentru Evaluarea capacitatii functionale pentru
monitorizarea terapiei la pacienti cu CAD sau monitorizarea terapiei la pacienti cu CAD sau ICIC
3.3. Evaluarea pacientilor cu angina vasospasticaEvaluarea pacientilor cu angina vasospastica4.4. Urmarirea pacientilor cu CAD cunoscutaUrmarirea pacientilor cu CAD cunoscuta5.5. Urmarirea barbatilor asimptomatici peste 40 Urmarirea barbatilor asimptomatici peste 40
ani cu ocupatii speciale (piloti, pompieri, ani cu ocupatii speciale (piloti, pompieri, politisti, soferi de tir, mecanici de tren) care politisti, soferi de tir, mecanici de tren) care au doi sau mai multi factori de risc si au doi sau mai multi factori de risc si urmeaza sa treaca la un program de efort urmeaza sa treaca la un program de efort fizic sustinutfizic sustinut
Cardiovascular Medicine 2006
Cardiovascular Medicine 2006
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Indicatiile testarii de efort:Indicatiile testarii de efort:
Clasa III (TE mai degraba neindicat):Clasa III (TE mai degraba neindicat):1.1. Evaluarea pacientilor cu ESV izolate fara Evaluarea pacientilor cu ESV izolate fara
evidenta de CADevidenta de CAD2.2. Testari multiple in serie pe parcursul Testari multiple in serie pe parcursul
programului de recuperareprogramului de recuperare3.3. Diagnosticul CAD la pacienti cu sindrom de Diagnosticul CAD la pacienti cu sindrom de
preexcitatie, BRS complet sau sub digitalapreexcitatie, BRS complet sau sub digitala4.4. EvaluareEvaluare
Date obtinute la TEDate obtinute la TE Electrocardiografice - Subdenivelare ST maxima
- Supradenivelare ST maxima
- Panta subdenivelarii ST (descedenta, orizontala, ascendenta)
- Numarul de derivatii cu modificari ST
- Durata medie ST in faza de revenire
- ST/FC index
- Aritmii induse de efort
- Timpul de aparitie a modificarii ST
Hemodinamice - Frecventa cardiaca maxima - TA sistolica maxima - Dublu produs maxim (AV x TA) - Durata efortului - Hipotensiune de efort - Incompetenta cronotropa
Clinice- Angina indusa de efort
- Timpul aparitiei anginei - Simptome care limiteaza efortul
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Interpretarea raspunsului hemodinamic la TEInterpretarea raspunsului hemodinamic la TE
- Consumul maxim de oxigen (VO2 maxim)
- predictorul cel mai puternic al mortalitatii de orice cauza (Snader 97)
- 1 minut ↑ = ↓ 7,9% a riscului de mortalitate (Blair 1995)
- 1 MET↑ = ↑ 12% supravietuire (Myers 2002)
- VO2 adult normal sedentar 30 – 40 ml O2/Kg/min (=10 METS)
- Consumul de oxigen miocardic (MVO2)
-evaluat prin dublu produs (TAS x FC)
-angor neinvalidant 20 – 22 (x 1000)
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
- Incompetenta cronotropa (ICr)
- raspuns inadecvat al FC la efort < 80-85% din FC teoretica sau indice cronotropic scazut (FC ajustata la rezerva metabolica)
- predictor al mortalitatii cardiovasculare si al mortalitatii de orice cauza (Berman et all, 10.000 pacienti, iulie 2004)
- predictor al mortalitatii de orice cauza (Lauer 1999; x2, 7 ani, 15759 Framingham; supravietuire 60% 4 ani vs. 90% 1500 pacienti McNeer)
- cresterea riscului pentru boala coronariana (x4, 4 ani, 2700 p, Ellestad; x4, 5 ani, 2000 barbati sanatosi, Bruce)
- predictor pentru evenimente cardiace (deces, IM, AI, revasc., Lauer)
Interpretarea raspunsului hemodinamic la TEInterpretarea raspunsului hemodinamic la TE
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
- Hipotensiunea indusa de efort (2,7-9,3%)
- scaderea TAS sub valoarea de repaus sau scadere ≥20 mmHg
- prognostic prost sau risc inalt pentru boala coronariana (exceptie: IMA la
3 saptamini; fara IM anterior sau ischemie la efort)
- Raspuns exagerat al TAS
- risc de HTA, CI, mortalitate cardiovasculara si stroke
(TAS>19,7 mmHg/min = ↑ x 2,3 risc de stroke, 1026 b, Laukkanen 2001)
Interpretarea raspunsului hemodinamic la TEInterpretarea raspunsului hemodinamic la TE
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Interpretarea datelor electrocardiograficeInterpretarea datelor electrocardiograficeSupradenivelare de STSupradenivelare de ST
- prevalenta scazuta 3-5% (Sheffield)
- cauze: anevrism VS, variant angina, boala ischemica severa, dischinezia VS
- cu unda Q:- 30% din pacienti cu IM anterior si 15% din pacienti cu IM inferior
in primele 2 saptamani
- tulburari segmentare de contractilitate
- fara unda Q: - ischemie transmurala severa
- stenoza proximala severa sau boala tricoronariana(+/- aritmii)
- angor vasospastic (↑STla 10-20% dintre ei)
- localizare ECG: specifica pentru coronara implicata
Normalizarea segmentului STNormalizarea segmentului ST
- poate fi considerat ↑ ST
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Interpretarea datelor electrocardiograficeInterpretarea datelor electrocardiografice
Subdenivelare de segment STSubdenivelare de segment ST
- criteriu standard: ↑ST de tip orizontal sau descendent 0,1mV, 80 msecunde
- reprezinta ischemia subendocardica
- nu localizeaza aria ischemiei
- semnificatia prognostica ↓ST in revenire = ↓ST la efort
- tipuri:- descendent - mai sever decat cel orizontal, amandoua mai severe
decat tipul ascendent; poate poate persista 15-20’ de la terminarea efortului
- orizontal – dispare imediat dupa efort
- lent ascendent: min. 0,2 mV
0
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Criterii de terminare a TE:Criterii de terminare a TE:
Indicatii absolute:Indicatii absolute: Scaderea TAS cu > 10 mmHg fata de val de repaus, in Scaderea TAS cu > 10 mmHg fata de val de repaus, in
pofida cresterii sarcinii, insotita de alte semne de pofida cresterii sarcinii, insotita de alte semne de ischemieischemie
Angina moderata sau severaAngina moderata sau severa Simptome de tip nervos central (ataxie, ameteli, Simptome de tip nervos central (ataxie, ameteli,
lipotimie)lipotimie) Semne de hipoperfuzie (cianoza, paloare)Semne de hipoperfuzie (cianoza, paloare) Dificultati tehnice in monitorizarea ECG sau a TADificultati tehnice in monitorizarea ECG sau a TA Dorinta pacientului de a se opriDorinta pacientului de a se opri Tahicardie ventriculara sustinutaTahicardie ventriculara sustinuta Supradenivelare ST (Supradenivelare ST ( 1 mm) in absenta undei Q 1 mm) in absenta undei Q
(altele decat V1 sau aVR)(altele decat V1 sau aVR)
Cardiovascular Medicine 2006
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Criterii de terminare a TE:Criterii de terminare a TE:
Indicatii relative:Indicatii relative: Scaderea TAS cu Scaderea TAS cu 10 mmHg fata de repaus in pofida 10 mmHg fata de repaus in pofida
cresterii sarcinii, fara alte semne de ischemiecresterii sarcinii, fara alte semne de ischemie Modificari ST sau QRS ca subdenivelare ST > 2 mm sau Modificari ST sau QRS ca subdenivelare ST > 2 mm sau
deplasarea axeideplasarea axei Aritmii altele decat TV sustinuta, incluzand ESV Aritmii altele decat TV sustinuta, incluzand ESV
multifocale, triplete de ESV, tahicardie SV, bloc sau multifocale, triplete de ESV, tahicardie SV, bloc sau bradiaritmiibradiaritmii
Oboseala, dispnee, wheezing, crampe musculare sau Oboseala, dispnee, wheezing, crampe musculare sau claudicatieclaudicatie
Aparitia blocurilor de ramura sau a intarzierii conducerii Aparitia blocurilor de ramura sau a intarzierii conducerii intraventriculare ce nu poate fi distinsa de tahicardia intraventriculare ce nu poate fi distinsa de tahicardia ventricularaventriculara
Durere toracica progresivaDurere toracica progresiva Raspuns hipertensiv (TAS > 250 mmHg sau TAD > 115 Raspuns hipertensiv (TAS > 250 mmHg sau TAD > 115
mmHg)mmHg)
Cardiovascular Medicine 2006
Evaluarea clinica, biochimica Evaluarea clinica, biochimica Evaluarea performantei cardiaceEvaluarea performantei cardiace Evaluarea capacitatii de efortEvaluarea capacitatii de efort Stratificarea risculuiStratificarea riscului
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Stratificarea riscului se realizează pe baza rezultatelor Stratificarea riscului se realizează pe baza rezultatelor testelor neinvazive testelor neinvazive
Pacienţii se încadrează în una din cele trei clase de Pacienţii se încadrează în una din cele trei clase de risc:risc:
CrescutCrescut
IntermediarIntermediar
ScazutScazut
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Cardiovascular Medicine 2006
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORRisc crescut Disfuncţie VS de repaus severă (FE < 40%)
Supravietuitorii unui stop cardiac sau moarte subita
Aritmii ventriculare complexe in repaus sau la effort
Infarct miocardic sau chirurgie cardiaca complicate cu soc cardiogen, IC si/sau semne/simptome de ischemie post interventie
Hemodinamica anormala la efort (lipsa cresterii sau scaderea TA sau incompetenta cronotropa la cresterea sarcinii)
Semne/simptome de angina la nivele mici de efort (< 5 METs) sau in recuperare
Capacitate functionala < 5 METs
Depresie semnificativa
Includerea in aceasta clasa se face in prezenta oricaruia din factorii de risc enumerati
Risc moderat Disfuncţie VS moderată (FE 40 – 49%)
Semne/simptome de angina la nivele moderate de efort (5 – 6,9 METs) sau in revenire
Riscul moderat este atribuit la pacientii ce nu sunt inclusi in clasa de risc crescut sau scazut
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Cardiovascular Medicine 2006
Risc scăzut Absenta disfunctiei VS semnificative (FE > 50%)
Absenta disritmiilor complexe de repaus sau efort
Infarct miocardic necomplicat, CABG, angioplastie, aterectomie sau stent: absenta IC, absenta semnelor/simptomelor de ischemie posteveniment
Hemodinamica normala la efort sau in recuperare postefort
Absenta anginei la efort
Capacitate functionala > 7 METs
Absenta depresiei
Includerea in clasa de risc scazut se face cand fiecare din criteriile enumerate este prezent
I. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILORI. EVALUAREA INITIALA A PACIENTILOR
Cardiovascular Medicine 2006
COMPONENTELE PROGRAMULUI DE COMPONENTELE PROGRAMULUI DE RECUPERARERECUPERARE
I. Evaluarea initiala a pacientilorI. Evaluarea initiala a pacientilor
II. Prescrierea activitatii fizice (antrenamentul II. Prescrierea activitatii fizice (antrenamentul fizic)fizic)
III. Tratamentul dislipidemieiIII. Tratamentul dislipidemiei
IV. Tratamentul hipertensiunii arterialeIV. Tratamentul hipertensiunii arteriale
V. Oprirea fumatuluiV. Oprirea fumatului
VI. Scaderea in greutateVI. Scaderea in greutate
VII. Tratamentul diabetului zaharatVII. Tratamentul diabetului zaharat
VIII.Terapie psihosocialaVIII.Terapie psihosociala
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
DEFINITII:
ACTIVITATEA FIZICA ACTIVITATEA FIZICA
Orice miscare a corpului produsa prin contractia muschilor Orice miscare a corpului produsa prin contractia muschilor scheletici si care determina consum energetic peste nivelul scheletici si care determina consum energetic peste nivelul bazal.bazal.
Poate fi: recreationala / ocupationalaPoate fi: recreationala / ocupationala
aerobica / anaerobica aerobica / anaerobica
EXERCITIUL FIZIC (ANTRENAMENTUL FIZIC)EXERCITIUL FIZIC (ANTRENAMENTUL FIZIC)
Tipul de activitate fizica in care miscarile corpului sunt Tipul de activitate fizica in care miscarile corpului sunt planificate, structurate si repetitive cu scopul de a mentine sau planificate, structurate si repetitive cu scopul de a mentine sau ameliora conditia fizica. ameliora conditia fizica.
CONDITIA FIZICACONDITIA FIZICA
Capacitatea de a realiza activitati fizice cu vigoare, rapiditate Capacitatea de a realiza activitati fizice cu vigoare, rapiditate si fara oboseala.si fara oboseala.
Se disting: conditia fizica legata de performantaSe disting: conditia fizica legata de performanta
conditia fizica legata de sanatate conditia fizica legata de sanatate
REZISTENTA (ANDURANTA) CARDIORESPIRATORIEREZISTENTA (ANDURANTA) CARDIORESPIRATORIE
Capacitatea sistemelor cardiovascular si respirator de a Capacitatea sistemelor cardiovascular si respirator de a asigura necesarul de oxigen in musculatura in activitate asigura necesarul de oxigen in musculatura in activitate (VO(VO22max)max)
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
VOLUMUL ACTIVITATII FIZICEVOLUMUL ACTIVITATII FIZICE
Cheltuiala energetica totalaCheltuiala energetica totala
Intensitate (VOIntensitate (VO22 sau METs sau kcal) x Frecventa x Durata sau METs sau kcal) x Frecventa x Durata
Se exprima in Se exprima in
• valori absolute - METsvalori absolute - METs
• valori relative - % din capacitatea aerobica (% din valori relative - % din capacitatea aerobica (% din Fcmax sau VOFcmax sau VO22max)max)
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
EFECTELE EXERCITIULUI FIZIC
VariabilaEfortul
aerobic Efortul de rezistenţă
Densitatea minerală osoasă ↑↑ ↑↑
Compoziţia corpului
% grăsime ↓↓ ↓
Masa corporală slabă ↔ ↑↑
Forţa ↔ ↑↑↑
Metabolismul glucozei
Răspunsul insulinic la încărcare cu glucoză ↓↓ ↓↓
Insulinemia bazală ↓ ↓
Sensibilitatea la insulină ↑↑ ↑↑
Lipidele serice
HDL ↑ ↔ ↑ ↔
LDL ↑ ↔ ↑ ↔
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
EFECTELE EXERCITIULUI FIZIC
VariabilaEfortul
aerobic Efortul de rezistenţă
Frecvenţa cardiacă de repaus ↓↓ ↔
Volumul bătaie de repaus şi maximal ↑↑ ↔
Tensiunea arterială de repaus
Sistolică ↓ ↔ ↔
Diastolică ↓ ↔ ↓ ↔
VO2max ↑↑↑ ↓ ↔
Timpul de anduranţă maximal şi submaximal ↑↑↑ ↑↑
Metabolismul bazal ↑ ↑↑
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
0
1
2
3
4
5
1 2 3 4 5
Categorii de capacitate de efort
Ris
c re
lati
v d
e d
ece
s1: 1 - 6 METs2: 6 - 8 METs3: 8 - 10 METs4: 10 - 13 METs5: > 13 METs
VOLUMUL ACTIVITATII FIZICEVOLUMUL ACTIVITATII FIZICE
1000 kcal/saptamana realizeaza reducerea riscului de 1000 kcal/saptamana realizeaza reducerea riscului de mortalitate globala si cv cu 20 - 30%.mortalitate globala si cv cu 20 - 30%.
30 minute activitate zilnica moderata sau in majoritatea 30 minute activitate zilnica moderata sau in majoritatea zilelor saptamaniizilelor saptamanii
Activitati de tip sportiv sau recreationalActivitati de tip sportiv sau recreational
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
FAZELE RECUPERĂRII CARDIACE
FAZA I FAZA II FAZA III
DURATA Săptămâna 0 – 2Săptămâna 3 – 10
(12)După săptămâna12, timp nedefinit
LOCUL
Terapie intensivă: 3 –5 zile
Post-terapieintensivă: 7 – 10 zile
Centru de recuperare
Ambulatorneinstituţionalizat
Individual
În grup
OBIECTIVEPrevenirea efectelor
decondiţionării şirepausului
Recuperareacapacităţii anterioare
Realizarea şimenţinerea celui
mai bun nivelposibil, prevenţie
terţiară
MODALITATIKinetoterapie activă,
mers, gimnasticărespiratorie
Exerciţiu fizic, mers,înot etc
Sport de rezistenţăşi alte activităţi
sportive
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
FAZELE RECUPERĂRII CARDIACE
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
FAZA I A RECUPERĂRII
•Se adresează pacienţilor cu infarct miocardic acut, aflaţi în unitatea de terapie intensivă.
•Se începe îndată ce condiţia clinică a pacientului este stabilă, după evaluare clinică şi excluderea contraindicaţiilor de exerciţii fizice.
• Ameliorarea funcAmeliorarea funcţţiei cardiace iei cardiace şşi a capaciti a capacităţăţii de ii de efortefort
• Detectarea aritmiilor sau altor modificDetectarea aritmiilor sau altor modificăări ecg care ri ecg care contraindiccontraindicăă efortul fizic efortul fizic
• EducaEducaţţia pacienia pacienţţilor asupra tehnicilor de exerciilor asupra tehnicilor de exerciţţii ii fizicefizice
• Educarea pacientului Educarea pacientului şşi familiei privitoare la i familiei privitoare la modificarea stilului de viamodificarea stilului de viaţăţă
• PregPregăătirea fizictirea fizicăă şşi psihici psihicăă pentru reinser pentru reinserţţia ia profesionalprofesionalăă, social, socialăă, familial, familialăă..
OBIECTIVE:
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
FAZA I A RECUPERĂRII
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
INDICAŢII Toţi pacienţii cu infarct miocardic în absenţa contraindicaţiilor
LOCUL Serviciu specializat de recuperare cardiacă, dotat cu aparatură specifică de antrenament fizic, monitorizare ecg, echipament de resuscitare pentru situaţii de urgenţă; ulterior în ambulator.
DURATA Săptămâna 3 - 10 (12)
FAZA II SI III A RECUPERĂRII
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
TIPURI DE RECUPERARE
• Instituţionala:
– ambulatorie
– spital (cazuri speciale)
• La domiciliu
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
PERSONAL CALIFICAT
medic coordonator de program (cardiolog sau internist) cu cunoştinţe în recuperarea cardio-vasculară,
kinetoterapeut,
nutriţionist,
psiholog,
psihoterapeut.
FAZA III A RECUPERĂRII
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
1. Obiectivele antrenamentului fizic
2. Intensitatea efortului
3. Durata efortului
4. Frecvenţa antrenamentului
5. Tipul de antrenament
6. Individualizarea programului
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
1. Obiectivele antrenamentului fizic
• Creşterea capacităţii de efort (factor prognostic independent)
• Diminuarea riscului coronarian (prin efecte asupra celorlalţi factori de risc)
• Prevenirea decondiţionării fizice peste limitele determinate de boala cardiacă
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
2. Intensitatea antrenamentului fizic
• Este cel mai important factor în prescrierea exerciţiului
• Depinde de vârstă, sex, de nivelul testării de efort, de condiţia fizică anterioară
• Nivelul submaximal aerobic (60 - 80% din
VO2max la TE) are efectele cardiovasculare
dorite
2. Intensitatea antrenamentului fizic
• Un substituient fidel al VO2max este FC
• FC maximă de antrenament = 60 - 80% din FC max la testarea de efort
• FC antrenament = (FCmax - FCrepaus) x 0,6 (sau 0,8) + FCrepaus
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
2. Intensitatea antrenamentului fizic
• Altă măsură a intensităţii efortului este echivalentul metabolic (METs)
• 1 MET = consumul de O2 necesar în repaus
în poziţie şezandă = 3,5 mlO2/kg/min
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
Exemplu:
B, 55 ani, IM cronic
TE: apropiat maximal 160 b/min (96% din FC max teoretica), 150 W, 8 METs
FC antrenament = (FC max – FC rep) x 0,6 (0,8) + FC rep:
FC antren = (160 – 70) x 0,6 + 70 = 54 + 70 = 124/min
2. Intensitatea antrenamentului fizic
Tipul de exerciţiu METs Tipul de exerciţiu METs
Exerciţii la pat (mişcări ale braţelor) 1–2 Călărie 3-8
Ciclism 3–8 Vânat: vânat mic
vânat mare
3-7
3-14
Badminton 4–9 Alergare 7-15
Basket necompetitiv
competitiv
3–9
7-12
Urcat pe munte 5-10
Bowling 3-8 Patinaj (cu role, pe gheaţă) 5-8
Canotaj, vâslit 3-8 Schiat: coborâre
schi fond
5-8
6-12
Exerciţii de condiţionare (calistenică) 3-8 Mers cu sania 4-8
Dans 3-7 Urcat scări 4-8
Scrimă 6-10 Înot 4-8
Pescuit de pe loc
în curenţi de apă
2-4
5-6
Tenis de masă 3-5
Fotbal 6-10 Tenis de câmp 4-9
Golf cu mijloc de transport
cu mers pe jos
2-3
4-7
Volei 3-6
Mers prelungit pe jos 3-7 Handbal 8-12
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
2. Intensitatea antrenamentului fizic
Recomandarea exerciţiului în funcţie de capacitatea functională
Capacitatea funcţională(METs)
Nivelul de efort (%) pluscapacitatea funcţională (METs)
Intensitatea medie aefortului (METs)
3 60 + 3 = 63 1,9
5 60 + 5 = 65 3,25
10 60 + 10 = 70 7,00
15 60 + 15 = 75 11,25
20 60 + 20 = 80 16,00
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
Exemplu:
B, 55 ani, IM cronic
TE: apropiat maximal 160 b/min (96% din FC max teoretica), 150 W, 8 METs
FC antrenament = (FC max – FC rep) x 0,6 (0,8) + FC rep:
FC antren = (160 – 70) x 0,6 + 70 = 54 + 70 = 124/min
Nivelul de efort (%) = 8 + 60 = 68% din 8 METs = 5,44 METs
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
2. Intensitatea antrenamentului fizic
Scala de autopercepţie a efortului (scala Borg) - altă tehnică de apreciere a intensităţii efortului
Scala originală Aprecierea Scala nouă
7Nesemnificativ
Foarte, foarte uşor0 - 0,5
8 – 9 Foarte uşor 1
10 - 11 – 12 Uşor 2
13 Moderat 3
14 Oarecum greu 4
15 – 16 Greu 5 – 6
17 Foarte greu 7 - 8 – 9
18 –19 Foarte, foarte greu 10
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
3. Durata efortului fizic
• Durata unei şedinţe de antrenament: cel puţin 20 - 30 min pentru a fi eficientă; la neantrenaţi poate fi mai scurtă
• Minim 8 - 12 săptămâni pentru apariţia efectului de antrenament
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
4. Frecventa antrenamentului
Minim 3 - 5 şedinţe pe săptămâna în primele săptămâni, ulterior 2 - 3 zile pe săptămână
Intensitate Frecvenţă Durată
Persoane antrenate 85 – 90% din FCmax 5 – 7 zile 1 – 2 ore
Sedentari şi cardiaci 60 – 85% din FCmax 3 – 5 zile 15 – 45 min
Recomandări de exerciţiu la persoane antrenate şi sedentare
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
5. Tipul de antrenament
W
Timp
W
Timp
Antrenamentul continuu Antrenamentul pe intervale
Încălzire Antrenament Revenire
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
Structura şedintei de antrenament
I. Perioada de încalzire:
exerciţii respiratorii, mobilitate articulară
5 - 10 min
II. Antrenamentul de rezistenţă:
• scop: efort la nivel submaximal, 60 - 80% din FCmax de la testarea de efort, pentru realizarea efectului de antrenament
• alergare, ciclism, vaslit
• se preferă exerciţiile de tip izotonic, care folosesc grupe largi musculare; nu se recomandă eforturile de tip izometric sau cele de fortă (risc de aritmii sau variaţii ale TA)
III. Perioada de revenire:
exerciţii respiratorii, stretching
5 - 10 min
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
Urmărirea şedinţei de antrenament
• Măsurarea TA şi FC
• înainte de antrenament (repaus)
• în cursul antrenamentului de vârf (maxim)
• în perioada de revenire
• Creşterea treptată a intensităţii efortului de vârf odată cu adaptarea la efort, prin determinarea FCmax şi menţinerea ei la nivelul dorit
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
6. Individualizarea antrenamentului
• Factorii care influenţează antrenamentul: vârsta, sexul, severitatea afecţiunii cardiace, gradul de condiţionare fizică, preferinţele pacientului.
• Monitorizarea frecvenţei de antrenament se face de către kinetoterapeut sau pacientul este instruit să işi determine singur frecvenţa cardiacă.
• Scopul: creşterea capacităţii de efort, creşterea aderenţei pe termen lung la programul de antrenament fizic.
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEIN CARDIOPATIA ISCHEMICA
CRONICA
Obiectiv Diferenta medie 95% CISemnificatie
statistica
Exercitiu fizic
Mortalitate generala -27% de la -2% la -40% DaMortalitate cardiaca -31% de la -6% la -49% DaInfarct nonfatal -4% de la -31% la +35% Nu
Reabilitare comprehensiva
Mortalitate generala -13% de la -29% la +5% NuMortalitate cardiaca -26% de la -4% la -43% Da
Infarct nonfatal -12% de la -30% la +12% Nu
Efectele recuperarii cardiace prin exercitiu fizic asupra Efectele recuperarii cardiace prin exercitiu fizic asupra
evenimentelor cardiace (8440 pacienti, pana in 1999)evenimentelor cardiace (8440 pacienti, pana in 1999)
Metaanaliza lui Jollifee, 2001
(Gielen et al, (Gielen et al, 2001)2001)
Regresia stenozelor coronariene poate apare la o cheltuiala energetica de > Regresia stenozelor coronariene poate apare la o cheltuiala energetica de > 2200 kcal/sapt, echivalenta cu 5 - 6 ore de exercitiu fizic/sapt (Hambrecht, 2200 kcal/sapt, echivalenta cu 5 - 6 ore de exercitiu fizic/sapt (Hambrecht, 1993)1993)
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
AP STABILA
PTCA
(50)
ANTRENAMENT FIZIC
(49)
12 luni
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
IN INSUFICIENTA CARDIACA
• Traditional orice forma de efort fizic era contraindicata de teama deteriorarii suplimentare a functiei cardiace
• Ulterior s-a remarcat lipsa unei corelatii dintre functia VS si capacitatea de efort la cei cu IC
• Anii ’90: mecanismele periferice de adaptare la efort sunt cele care in mare masura contribuie la diminuarea capacitatii de efort (hipoperfuzia periferica prin alterarea vasodilatatiei dependente de endoteliu, reducerea fortei musculaturii respiratorii, alterari morfologice, metabolice si functionale ale musculaturii scheletice)
• Antrenamentul fizic influenteaza in principal aceste mecanisme periferice
Pina et al, 2003
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
Prescrierea Prescrierea exercitiului fizic se exercitiului fizic se face respectarea face respectarea indicatiilor, indicatiilor, contraindicatiilor, contraindicatiilor, dupa stratificarea dupa stratificarea riscului si in riscului si in primul rand primul rand dupa dupa remisiunea (prin remisiunea (prin medicatie) a medicatie) a sindromului sindromului congestiv!congestiv!
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
Hambrecht et al, 2000
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
Efecte asupra calitatii vietiiEfecte asupra calitatii vietii
Evolutia scorului Evolutia scorului
Minnesota Living Minnesota Living
with Heart Failure la with Heart Failure la
pacientii antrenati vs pacientii antrenati vs
neantrenatineantrenati
Belardinelli et al, 1999
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
Efecte asupra morbiditatiiEfecte asupra morbiditatii
Curba de Curba de
supravietuire fara supravietuire fara
reinternari la reinternari la
pacientii antrenati pacientii antrenati
vs neantrenativs neantrenati
Belardinelli et al, 1999
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
Efecte asupra morbiditatiiEfecte asupra morbiditatii
Curba de Curba de
supravietuire fara supravietuire fara
evenimente evenimente
cardiace la cardiace la
pacientii antrenati pacientii antrenati
vs neantrenativs neantrenati
Belardinelli et al, 1999
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
Efecte asupra mortalitatiiEfecte asupra mortalitatii
Curba dceselor de Curba dceselor de
cauza cardiaca la cauza cardiaca la
pacientii antrenati pacientii antrenati
vs neantrenativs neantrenati
Belardinelli et al, 1999
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
Piepoli et al. ExTraMATCH trial,
2004
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
DUPA CHIRURGIA CARDIACA
• Particularitati: capacitate ventilatorie scazuta postoperator, durere sternala, scadere ponderala, scaderea fortei musculare consecutiv imobilizarii.
• Obiectivele imediate ale recuperarii: revenirea la conditia fizica preoperatorie, prevenirea complicatiilor postoperatorii.
• Mobilizarea se face in UTI sub supraveghere, cu respectarea contraindicatiilor.
• Dupa cicatrizarea sternala se incepe programul de exercitii: mobilizare pasiva/activa, plimbare, apoi includere in programe de antrenament dupa evaluare functionala.
II. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICEII. PRESCRIEREA ACTIVITATII FIZICE
VARSTNICI CU CARDIOPATIE ISCHEMICAVARSTNICI CU CARDIOPATIE ISCHEMICA
Capacitatea de antrenament este comparabila cu a celor mai Capacitatea de antrenament este comparabila cu a celor mai tineritineri
Rezultatele programelor de recuperare sunt comparabileRezultatele programelor de recuperare sunt comparabile
Indicatie nejustificat de restransa de participare la Indicatie nejustificat de restransa de participare la programele de recuperareprogramele de recuperare
Thompson 2003Thompson 2003
COMPONENTELE PROGRAMULUI DE COMPONENTELE PROGRAMULUI DE RECUPERARERECUPERARE
II. Evaluarea initiala a pacientilor. Evaluarea initiala a pacientilor
II. Prescrierea activitatii fizice (antrenamentul II. Prescrierea activitatii fizice (antrenamentul fizic)fizic)
III. Tratamentul dislipidemieiIII. Tratamentul dislipidemiei
IV. Tratamentul hipertensiunii arterialeIV. Tratamentul hipertensiunii arteriale
V. Oprirea fumatuluiV. Oprirea fumatului
VI. Scaderea in greutateVI. Scaderea in greutate
VII. Tratamentul diabetului zaharatVII. Tratamentul diabetului zaharat
VIII.Terapie psihosocialaVIII.Terapie psihosociala