CVJ Nr 499, joi 21 noiembrie

Apelul declarat deApaServ la ordo-nanþa de stopare a lucrãrilor, pe

rolul TribunaluluiHunedoara>>> PAGINA A 3-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 499

Joi, 21 Noiembrie 2013

Monument ridicatîn memoria minerilor - batjocorit

ºi vandalizat>>> PAGINA A 5-A

Degerã din indolenþã

>>> PAGINA A 6-A

Producþie recordde energie>>> PAGINA A 7-A

Între CEH ºi SNÎMVJ

Facturi nedecontate,

plãþi eºalonate >>> PAGINA A 10-A

Coconea a alergat peste 400 de

kilometri la maratonul de la

Monaco>>> PAGINA A 12-A

Pregãtiþi pentrudeszãpezire

>>> PAGINA A 4-A

Salvatorii seîntrec la Petroºani

>>> PAGINA A 11-A

Spectacol folcloric la Petroºani>>> PAGINA A 16-A

Asociaþie, cu trei oameni de afaceri, pentru

preluarea Clubului Jiul

O ameni care þin la ceea ce a fost cândva CS Jiul Petroºani cautã soluþii pentrurepunerea acestuia pe traiectoria sportivã. Dupã ce omului de afaceri Emil Bercea

i s-a refuzat sistematic preluarea Clubului, s-a nãscut ideea unei asociaþii, idee care avenit de la un fost fotbalist al Gloriei Bistriþa, profesor ºi antrenor de juniori, la Petroºani. Cei trei oameni de afaceri, vehiculaþi pentru asociere, sunt Siminel Iordache,Doru Tamaº ºi Alin Simota prin reprezentant. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 8-98-9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

CarmenCOSMAN

Dupã ce a analizatraportul InspecþieiJudiciare, plenul CSMa decis sã îi apere re-putaþia ºefului DIICOTAlba, procurorul IoanMureºan. Chiar acestaeste cel care a cerutapãrarea reputaþiei,dat fiind faptul cã,legal, nu se poaterãspunde acuzeloraduse de fostul ºef alBrigãzii de Combaterea CriminalitãþiiOrganizate (BCCO)Alba Iulia, TraianBerbeceanu, care asusþinut cã a "fabricat"dosarul în care acestadin urmã este acuzatcã sprijinea o grupare

infracþionalã care seocupa cu vânzare pro-duselor petroliere.Într-o scrisoare adresatãcolegilor sãi, fãcutãpublicã dupã reþinerealui, Traian Berbeceanususþinea cã "acþiuneamârºavã" împotriva saa fost "coordonatã" deprocurori DIICOT ºiofiþeri ai serviciilor de

informaþii care ar avealegãturi cu diverºiinfractori.

Reamintim cãTraian Berbeceanueste acuzat cã ar fisprijinit o grupare sus-pectatã de evaziunefiscalã cu produsepetroliere, cu un preju-diciu de peste 3,5 mi-lioane de lei. În acelaºi

dosar sunt cercetaþisoþii Titus Biriescu ºiRamona Biriescu, con-sideraþi liderii grupãriiinfracþionale specia-lizate în comerþ ilegalcu petrol. Potrivitprocurorilor, soþii TitusGabriel ºi AniºoaraRamona Biriescu ausponsorizat BCCOAlba-Iulia, prin inter-mediul comisaruluiTraian Berbeceanu.Din documenteleanchetatorilor reiesecã cei doi soþi ausponsorizat indirect,prin comisarul TraianBerbeceanu, cu calcu-latoare ºi alte bunurisau servicii, BCCOAlba-Iulia ºiInspectoratul ªcolarHunedoara, undelucreazã soþia comi-sarului. De asemenea,anchetatorii susþin cãfostul ºef al BCCOAlba Iulia i-ar fi ajutatpe membrii grupãrii,dându-le informaþiidespre investigaþiile

DIICOT sau desprestadiul unor dosarecare aveau ca obiectcomiterea unorinfracþiuni economicede cãtre membrii aces-tei grupãri, i-ar fianunþat ºi desprepercheziþii ºi audieri de

martori ºi le-ar fi spuscum pot evita pro-barea activitãþilorinfracþionale,atenþionându-i cuprivire la evitarea uti-lizãrii comunicãrilorprin telefon.

Atât cei doi soþi, câtºi Berbeceanu au fostarestaþi preventiv îndata de 24 octombrie.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013 Actualitate 3

Carmen COSMAN

Cererea de stopare alucrãrilor de extindere ºireabilitare a sistemului dealimentare cu apã ºicanalizare pe stradaMãrãºeºti din Petroºani aajuns pe rolul TribunaluluiHunedoara. Apelul declaratde Apa Serv valea JiuluiSA, în calitate de beneficiar,ºi Zona D SRL în calitate deexecutant, a fost înregistratîn urmã cu câteva zile perolul Tribunalului, dar deo-camdatã instanþa nu a sta-bilit ºi un termen de jude-catã. ªi cum la JudecãtoriaPetroºani firma fostului pre-

fect de Hunedoara AurelianSerafincenu, respectivGerom Real Estate, a avutcâºtig de cauzã, lucrãrile nupot fi reluate. În lunaoctombire, Gerom a intro-dus la instanþa din Petroºanio ordonanþã preºedinþialãprin care cerea sistarea deîndatã a lucrãrilor de pestrada Mãrãºeºti. În data de17 octombrie, JudecãtoriaPetroºani a admis cerereaformulatã de Gerom în con-tradictoriu cu S.C. ZONA DS.R.L. ºi S.C. ApaServValea Jiului SA ºi a dispus„sistarea lucrãrilor de imple-mentare a reþelei decanalizare, pe str. Mãrãºeºti

din municipiul Petroºani,executate de S.C. ZONA DS.R.L. în beneficiul S.C.APA SERV VALEA JIULUIS.A., în temeiul contractuluiVJ-CL04- Extinderea ºireabilitarea sistemului de ali-mentare cu apã ºi canalizareîn aglomerarea Petroºani”.Hotãrârea instanþei este„executorie de drept ºi fãrãsomaþie sau trecerea unuitermen” Atât executantul,cât ºi beneficiarul lucrãrii auformulat apel la aceastãsentinþã, care se va judecala Tribunalul Hunedoara,însã deocamdatã nu se ºtiecând îi va veni rândul. Iarpânã atunci, strada în cauzãrãmâne un morman depãmânt ºi noroi.

S trada rãmâne unteren mlãºtinos

Conductele au fost intro-duse, pânã la judecareacauzei, dar, cum ordonanþaeste executorie, muncitoriiau fost nevoiþi sã-ºi strângã

uneltele ºi utilajele ºi sãplece pânã la rezolvareachestiunii în instanþã. Aºacã, ºanþurile au fostacoperite, dar nimeni numai are dreptul sã intre sãniveleze terenul, care adevenit mlãºtinos.

Scandalul de pe stradaMãrãºeºti a început dupã cesocietatea care a câºtigat li-citaþia pentru reabilitareareþelelor de apã ºi canal înPetroºani a ajuns culucrarea în zona respectivã.Dupã deschiderea ºantieru-lui muncitorii au dat pestemai multe conducte meta-lice care odinioarã alimen-tau cu apã fostul UMIROM,

actualul Gerom. Reþelele,spun cei de al ApaServ,erau dezafectate de ani dezile, mai ales cã hoþii audemolat aproape înîntregime bazinele de apãcare le alimentau. În con-secinþã, muncitorii au scosconductele din pãmânt ºi le-a depozitat la sediul soci-etãþii, cu posibilitatea caproprietarii lor sã ºi le poatãrecupera.

Totuºi, cei de la Geromau reclamat faptul cã le-aufost afectate interesele ºichiar alimentarea cu apã,solicitând reintroducereaconductelor în pãmânt, aºacum au fost gãsite.

Apelul declarat de ApaServ la ordonanþa de stopare a lucrãrilor,pe rolul Tribunalului Hunedoara

L ocuitorii de pe strada Mãrãºeºti maiau de aºteptat pânã când situaþia va

intra în normal, iar strada lor va putea fidin nou circulabilã. ªi totul din cauza unuiproces, ajuns acum pe rolul TribunaluluiHunedoara, prin care firma fostului prefectde Hunedoara stopeazã în instanþã lucrãrilederulate de ApaServ valea Jiului SA.

În urma acuzelor aduse de Traian Berbeceanu

CSM a decis sã îi apere reputaþia procurorului Ioan Mureºan

C onsiliul Superior al magistraturii sare în apãrareaprocurorului Ioan Mureºan, ºeful Direcþiei de

Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatãºi Terorism (DIICOT) Alba Iulia. Mureºan a fost acuzatde fostul ºef al BCCO, Traian Berbeceanu cã a fabricatdosarul în care este cercetat ºi arestat preventiv.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 20134 Actualitate

Acest proiect amplua fost iniþiat laînceputul lunii deAsociaþia pentru Înfru-museþarea OraºuluiSibiu (AIOS) ºi constãîn identificarea,fotografierea ºi cer-cetarea tuturor monu-mentelor istorice dinTransilvania incluse înLista MonumentelorIstorice a MinisteruluiCulturii ºiPatrimoniului Naþional,în total, 8.134 monu-mente. Proiectul sederuleazã pe operioadã de trei ani,timp în care vor fiacoperite toate monu-mentele dinTransilvania, iar pentruimplementarea luiAsociaþia beneficiazã ºide sprijinulAdministraþiei FonduluiCultural Naþional, carea finanþat o bunã partedin cheltuieli. În plus,toate informaþiile aufost supervizate de unConsiliu ºtiinþific for-mat din experþi, istori-ci, cercetãtori ºiarhitecþi dinTransilvania. "Proiectulîºi propune realizareaunui plan de pro-movare a Transilvanieiîn special în mediulonline prin prismamonumentelor sale.Este probabil cel maicomplex proiect deacest gen ºi care a

reuºit identificareanevoilor patrimoniuluicultural transilvan învederea conservãriimonumentelor istorice.Conþinutul site-ului epe înþelesul tuturor, nue unul academic.Consiliul ºtiinþific aselectat cele maiimportante monu-mente din toateperioadele, din toateculturile. Noi amfotografiat aceste mo-numente, unele au ºicâte zece fotografii, înfuncþie de cât de uºorne-a fost sã avemacces la ele - deoareceunele sunt proprietateprivatã - dar ºi deimportanþã. O bisericãfortificatã a fostfotografiatã din maimulte unghiuri, iar launele am avut ºifilmãri aeriene", amenþionat preºedinteleAIOS, Tudor PopaPractic, dupã cum auprecizat cei care imple-menteazã proiectul cul-tural, Our Heritageeste un fel deWikipedia a monu-mentelor istorice dinTransilvania.

Carmen CosmanLa rândul lui,

Rãzvan Pop, membrual Consiliului ºtiinþific,a declarat cã site-ulprezintã monumentedin toate perioadeleistorice ºi toate tipurile

arhitecturale ºi dintoate zonele transilvãnene.

"Sunt patru motoaremari de cãutare alemonumentelor dinTransilvania: judeþul,categoria, arhitecturã,patrimoniu. De exem-plu, dacã un turist

ajunge în Bistriþa-Nãsãud ºi vrea sã vadãtoate monumentele,selecteazã judeþul ºivede tot ce existã aici.Dacã selecteazã untraseu de o sutã dekilometri ºi vrea sãvadã doar biserici, fieele ortodoxe, catolice,reformate, poate creaun traseu.

Dacã vrea sã înþe-leagã care e hartaarhitecturalã de secolXIV, o poate vedea.Site-ul are un spiritludic în sensul cã teprovoacã, dar reþii maiuºor informaþia ºi aici

cred cã este cheia ºiinovaþia acestui site", aspus el.

"Our Heritage" esteun proiect culturalfinanþat deAdministraþia FonduluiCultural Naþional ºiimplementat de AIOS.Site-ul va fi promovatîn toate judeþeleTransilvaniei, iar infor-maþiile despre monu-mente vor fi încãrcatetreptat.

Fondatã înoctombrie 2009,Asociaþia pentru Înfru-museþarea OraºuluiSibiu are ca scop pro-

movarea culturii, isto-riei, stilului de viaþã ºimoºtenirii sibiene peplan local, naþional ºiinternaþional, con-tribuind, astfel, la abor-darea durabilã a dez-voltãrii oraºului Sibiuºi, prin aceasta, laasigurarea unui nivelcât mai ridicat al calitãþii vieþii in Sibiu.

De asemenea, AIOSsprijinã ºi se implicãactiv în proiectele cul-turale regionale, careau ca obiectiv pro-movarea valoriloresenþiale aleTransilvaniei.

MaximilianGÂNJU

Primãria Petroºania încheiat contractulpentru deszãpezire cuo societate din Haþegcare a mai fãcut aces-te lucrãri ºi în ierniletrecute, a achiziþionatmaterial antiderapant,respectiv sare ºi nisip,iar odatã cu venireazãpezii n-ar

trebui sã existeprobleme în localitate.Potrivit primaruluiTiberiu Iacob –Ridzicare a fãcut, ieri, overificare la baza undefuncþioneazã coman-damentul de iarnã,municipiul a fostîmpãrþit în douã zoneprioritare. Astfel, dru-

marii vor trebui sãintervinã prima datãla

deszãpezireainstituþiilor pu-blice importantecum ar fi Spitalulde UrgenþãPetroºani,Poliþia, Pompieriiori ºcolile ºi grã-diniþele, dar ºi

principalul bulevarddin localitate. Apoi

vor urma

drumurile în pantã,podurile ºi strãzileinterioare dincartierele Petroºaniu-lui. Totodatã, edilulºef al localitãþii maispune cã s-a adus ºiun utilaj special caresã intervinã ladeszãpezirea trotu-arelor din centrulcivic. SPADPP dincadrul PrimãrieiPetroºani a achiziþio-nat deja câteva sutede tone de sare ºinisip, iar dacã va fi oiarnã cu ninsori abun-dente ca în 2011,cantitatea va fi supli-mentatã.

Monumentele istorice din Hunedoara incluse într-un ghid cultural online

M onumentele istorice importante din judeþulHunedoara vor fi incluse pe un portal special ce

poate fi folosit de turiºti ca ghid online. Proiectul „OurHeritage” este implementat de o asociaþie din Sibiu ºiva cuprinde, deocamdatã, informaþii despre 2.300 demonumente istorice din Transilvania, din cele peste8.100 existente.

Pregãtiþi pentru deszãpezire

C omandamentul de iarnã din cadrul municipa-litãþii Petroºani a devenit operativ, iar edilii

anunþã cã în „capitala” Vãii Jiului nu vor fi problemedin cauza ninsorilor. Deszãpezirea în aceastã iarnã vacosta pânã în 300 de mii de lei bugetul local.

MaximilianGÂNJU

Monumentul ridicatîn memoria minerilorcare au pierit înexploziile de metan dela fosta Minã Dâlja, afost distrus ºi furat,bucatã cu bucatã.

Fiind placatã cumarmurã, construcþiaa atras, imediat dupãînchiderea exploatãriiminiere, atenþiahoþilor. Astfel, de pemonumentul închinatunor oameni care ºi-aupierdut viaþa în minã,

au fost furate toateplãcile de marmurã.De ceva vremeîncoace, monumentuleste refugiul ideal pen-tru beþivi ºi loc debatjocurã. Crucea dinmarmurã a fost flan-catã cu sticlele de bãu-turã, iar uneori estefolositã þintã de ceicare ºi-au fãcut un obi-cei de a petrece lamonumentul închinatminerilor. Localniciispun cã ori de câte oriau vrut sã intervinãpentru a-i alunga pecei care s-au pus pe

distrus monumentul auavut de suferit.

A meninþaþi

„Dacã lespui ceva vinseara ºi-þiaruncã cubolovani îngeamurile lacasã. Ampãþit-o! Suntmai mulþi indi-vizi, de aicidin Colonie,

vin aproape searãde searã la bãut. Seurcã pe cruce,urineazã pe ea, oiau la þintã cu sti-clele de bãuturã.

Nimeni nu poate facenimic ºi este marepãcat cã monumentuleste distrus”, a spus unlocalnic. Omul maispune cã nici nu-ºi maiaminteºte când a vãzutultima datã o patrulãde poliþie, iar acestlucru îi încurajeazã pecei care vandalizeazãmonumentul. „Dacãau fost în stare sã furepânã ºi luminile (n.r.lumânãrile) aprinse decineva de ZiuaMorþilor, de ce ar avea

ei vreo ruºine sã steacãþãraþi pe cruce, sãurle ºi sã bea ca lacrâºmã”, se întreabãomul. Monumentul afost ridicat dupã ce înanul 1997, ºaptemineri de la fosta EMDâlja aveau sã moarãîntr-o explozie demetan. Era închinat

tuturor ortacilor careºi-au pierdut viaþa însubteranul minei.Timp de câþiva ani,pânã la închidereaexploatãrii, respectivulmonument a servit, înfiecare an, drept locde întâlnire a rudelor ºiurmaºilor celor 7ortaci.


Diana MITRACHEFoto: Adela

DEMIAN

În fapt, dintr-uncanal a þâºnit apã,fãrã ca nimeni sãobserve, deºi loculinundat reprezintã unsimbol pentrumunicipiul Lupeni.Este vorba despre par-cul strãjuit de mineriide piatrã, la doi paºide Primãrie ºi în faþaSpitalului din Lupeni.Apa a curs zile la rândºi s-a prelins îmbibândaleea din jurul statuii ºiacum totul este scu-

fundat sub o pânzã deapã. Trecãtorii nici nuobservã ºi probabil cãpânã de ZiuaMinerului, când lamonument vor fidepuse coroane de

flori, nici nuobservau.

Nimeni, înafarã de câþivaoameni veniþiîn vizitã lapãrinþii lor din

Lupeni, nu a vãzutapa ºi localnicii proba-bil cã s-au obiºnuit sãnu sesizeze neregulile.„Am venit în vizitã lamama mea ºi amobservat cã parcul eplin de

apã. Mama mi-azis cã apa curgeacolo de douãluni. Nimeni nu avãzut ºi îmi parerãu cã oameniisunt atât denepãsãtori. Nuînþeleg cine e

vinovat, dar laLupeni e cala Veneþia”,spune otânãrã.

Din canalulcu pricina apa e

aruncatã spre parccu putere ºi, mai apoi,locul bãlteºte ca pelac, de parcã statuiaminerilor ar fi unnufãr... ªi asta de atâtde mult timp, încâteste inexplicabil cum afost posibil, în timp ceedilii nici cã au vãzutce se petrece în oraººi nici nu au prins de

veste. „Nu am ºtiut cãexistã o astfel dedefecþiune. Imediat cem-aþi sesizat, am sunatla Apa Serv ºi amchemat o echipã.Canalul e al lor ºi ni s-a promis cã defecþi-unea va fi remediatã,dar recunosc cã nuºtiam cã parcul e inun-dat ºi nimeni nu ne-asesizat”, a declaratGabriel Lungu, city-manager la Lupeni.

Responsabilii de laApa Serv au declaratcã vor remediadefecþiunea.

Veneþia cu artezianã la Lupeni

Î n centrul municipiului Lupeni, la doi paºi deprimãria din localitate, e ca la Veneþia ºi nimeni,

pânã ce presa nu s-a sesizat, nici cã a observat.Oamenii locului par acomodaþi cu peisajul lacustru, iaredilii recunosc cã nu au vãzut nimic. Situaþia, însã,spun oamenii, treneazã de vreo 7 sãptãmâni.

Monument ridicat în memoria minerilor - batjocorit ºi vandalizat

C rucea din marmurã ºi placa pe care sunt gravatenumele ortacilor care au decendat în explozia de la

fosta minã Dâlja din Petroºani, au ajuns loc de refugiupentru beþivi. Ce nu s-a furat din monumentul comemora-tiv este vandalizat ºi nimeni nu pare interesat sã-l refacã.


18 din 160. Este

scorul celor cares-au gândit cã lee frig, faþã de cei care, dinindolenþã, nu s-autrezit la timp sã-ºi facã dosarepentru a benefi-cia de subvenþiila termoficare,iar la Petroºani,miercuri a fostultima zi.

S-au obiºnuit sãprimeascã gratis sau sãfure, iar acum în pragde iarnã nu s-au trezitla timp pentru a be-neficia de subvenþii laplata energiei termice.Vorbim despre locatariiblocului social dinColonia Petroºani,care, deºi au dreptul sãprimeascã ajutoare deîncãlzire, nu se

deplaseazã sã-ºi facãdosare. Este indolenþãcrasã ºi lipsã de edu-caþie, iar cei de laServiciul de AsistenþãSocialã nu ºtiu cum sã-i convingã de faptulcã vor degera în case,fãrã agent termic.

„Îi aºteptãm pe ceidin blocul de locuinþesociale depe stradaTudor Vladimirescu,

chiar acum am vorbitºi cu domnul director,dar din pãcate numai18 oameni ºi-au depusdosarul de încãlzire peenergie termicã. Sunt156 ºi nu înþelegemde ce nu vin sã îºidepunã dosarele, atâtatimp cât ei vin ºi spuncã nu au cu ce sã seîncãîlzeascã ºi cã leeste frig”, a declarat

Cristina Mraz, ºefaServiciului Public deAsistenþã Socialã.

Angajaþii primãrieile-au transmis pe toatecãile, inclusiv prinangajata de la cantinasocialã, unde, cu siguranþã, merg sã-ºiridice proþia de mâncare zilnicã, darpânã în ultima zi nu au reuºit sã vinã.

Numãrul dosarelorîntocmite este oricummai mic în acest an ºiasta recunosc ºi anga-jaþii primãriei, care auconstatat cã, deºi

condiþiile de viaþã nu s-au îmbunãtãþit, nu toþiau venit sã-ºi depunãactele. „Miercuri a fostultima zi, tragem linie ºipot spune cã avemaproximativ 915 cereripentru subvenþia laîncãlzirea cu gaz, 125petru lemne, pentrutermoficare 96 ºi pen-tru energie electricã 91de dosare”, a mai

adãugat Cristina Mraz.De ajutorul pentru

încãlzirea locuinþei vorbeneficia familiile oripersoanele singure cuvenituri reduse.

Având în vedere cã,în momentul de faþã,valoarea indicatoruluisocial de referinþã estede 500 lei, venitul nettrebuie sã fie demaxim 786 lei în cazulfamiliilor ºi de maxim1.082 lei în cazul persoanei singure. Încazul în care consuma-torii utilizeazã pentruîncãlzirea locuinþei

gaze naturale, atuncivenitul lor trebuie sãfie cuprins între 0 ºi615 lei. Aceeaºicondiþie se aplicã ºiconsumatorilor carefolosesc energie elec-tricã, dar nu vor bene-ficia de ajutoare ceicare beneficiazã dejade tarif social.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

”Chiriaºii bloculuiANL nu au datorii, dincele 16 locuinþe carese aflã în blocul ANLtoþi îºi achitã la zichiria, în jur de 80 delei pe lunã”, a declaratDorina NIþã, vicepri-marul municipiuluiPetroºani.

În schimb, situaþia

este puþin mai diferitãîn ceea ce priveºteplata utilitãþilor. Înacest caz, chiriaºii seîmpart în trei cate-gorii. Cei care plãtesc,cei care plãtesc doarsomaþi ºi cei care îºiachitã facturile doar înmomentul în care suntîn pragul debranºãrii.

”Locatarii deblocurile ANL, oparte din ei audatorii la soci-etatea de apã,dar aceste datoriiacumulate întimp au foseºalonate sauplãtite integraldeoarece acoloputem acþionafoarte rapid. Sunt

unii care plãtesc cândîi somãm cã îidebranºãm, urmã-toarea categorie ecând mergem sã îidebranºãm. BlocurileANL au branºamenteindividuale, aceastãoperaþiune defurnizare a apei seface direct la cel rãu-platnic, motiv pentrucare e o alergãturãcontinuã pentru plataserviciilor noastre.Sunt trei categorii, ceicare plãtesc, cei careplãtesc doar somaþi ºicei care plãtesc cândvãd intalatorul cã taieapa. Majoritatea seîncadreazã în perioada

de 45 de zile, chiardacã nu sunt la platafacturii curente, înmomentul în care suntsomaþi ei vin ºi achitãca sã nu ajungã însituaþia de a fidebranºaþi”, a declaratCristian Ionicã, ºefDepartamentProducþie din cadrulSC ApaServ ValeaJiului.

La polul opus înceea ce îi priveºte perãu-platnici suntlocatarii din blocul delocuinþe sociale. ªi acest imobil este în proprietatea municipalitãþii.

Monika BACIUMonika BACIU

Degerã din indolenþã

Chiriaºii împãrþiþi în douã categoriiL ocatarii din blocurile administiaþiei

locale se împart în douã categorii.Este vorba de cei care îºi achitã facturilela zi ºi de cei care nu ºi-au plãtit dãrilede ani de zile. În primul caz, în munici-piul Petroºani este un singur bloc destinat tinerilor. Blocul ANL dinPetroºani are 16 unitãþi locative, iar niciunul dintre locatari nu are datorii laplata chiriei.

ComplexulEnergetic Hunedoaraa mãrit producþia decãrbune

”Am pornitunabataj, complexulmecanizat la Lupeni ºiavem o creºtere deproducþie, datoritãpornirii acestui complex mecanizat.Sper sã încheiem lunanoiembrie cu o producþie între 115-120 de mii detone. Vorbim despremina Lupeni pentru cãacest complex a fost

oprit în ultimele treiluni datoritã mutãrii luidintr-o zonã a minei înalta”, a declaratNicoale Drãgoi, directorul generaladjunct al CEH.

Potrivit conduceriiCEH stocul de cãrbune în momentulde faþã este de 350 de mii de tone.Responsabilii entitãþiienergetice dau asigu-rãri cã în aceastã iarnãnu va fi nevoie de unimport.

”Stocul de cãrbune

este în grafic. PeComplex suntemundeva la 350 de miide tone, producemdestul de mult laaceastã orã, acumsuntem la 500 de MWºi am mãrit producþiainternã cu aproximativ20%, am discutat ºi cuconducerea SNIM, vormãri ºi ei producþia ºinu va fi nevoie de niciun import. Dorimsã avem doar cãrbune

din producþia noastrã.Lucrãm ºi zile suplimentare, ºi prinmãsuri tehnice ºi organizatorice ºi aceste lucruri se vãd îndepozitele noastre”, a declarat directorulgeneral al CEH,Daniel Andronache.

Producþia deenergie a României aatins marþi recordulanului - 8700 MWh,din care 1000 sunt

exportaþi, a spus ministrul pentruenergie, ConstatinNiþã. Potrivit lui, producþia de energieeolianã este de numai200 MWh. Ministrul aprecizat cã producã-torii de energie con-venþionalã sunt nevoiþisã investeascã sumesemnificative în tehno-logizare pentru a fi cuadevãrat competitivi.Cele mai elocvente

exemple indicate deministru au fost cele dela complexul energeticOltenia ºi complexulenergetic Hunedoara,unde e nevoie deinvestiþii atât în minelede huilã cât ºi laMintia.

"Probabil, în doi ani ºi complexulHunedoara va ajungepe profit", a spus ministrul, prezent la aV-a ediþie a EnergyBusiness Summit,organizat de MediaConsulting.

Conform datelorSistemului EnergeticNaþional (SEN), marþila ora 11:45, producþia era denumai 8335 MWh,cea mai mare parte,peste o treime, fiindasiguratã de centralelepe cãrbune.

Monika BACIU Monika BACIU


Aici, primãria nuare bani pentrul aachita salariile, ind-emnizaþiile sau aju-toarele sociale pen-tru ultimele douãluni, drept pentrucare edilii au cerutbani la rectificareabugetarã fãcutã decurând de GuvernulPonta. Bineînþeles,au rãmas cu mânaîntinsã ºi cu aceleaºinevoi. “Aici este oproblemã. Nici noi la

Uricani nu am primitaceºti bani ºi cred cãnu s-a procedatcorect în cazul aces-tei probleme.Suntem în situaþia încare sã nu putemplãti indemnizaþiile ºisalariile persoanelorcu handicap ºi aînsoþitorilor acestora”, a declaratCorneliu Braia,viceprimarul OraºuluiUricani. Cum altãrectificare nu se mai

face, iar fondurilepentru indemnizaþii ºisalarii au fost insufi-ciente încã de laînceputul anului,primãria din cel maivestic oraº al Vãii nuare încotro ºi trebuiesã bage mâna adâncîn visterie ºi sã scoto-ceascã dupã bani.De unde sunt, deunde nu-s, adminis-traþia de aici va tre-bui sã plãteascãcumva aceste oblig-aþii financiare.

“Va trebui sãgãsim o soluþie ºi sãplãtim aceste indem-nizaþii din bugetullocal, asta pânã lafinalul anului. Nu amavut restanþe în aniiprecedenþi ºi sperãmsã nu avem nici anulacesta ”, a mai afir-mat viceprimarul dela Uricani.

L a Lupeni,situaþie

disperatãDe departe, însã,

cele mai mari prob-leme financiare suntla Lupeni, aici undeînsoþitorii per-

soanelor cu handicapnu ºi-au luat salariilede circa patru luni.Aici, edilul ºefCornel Resmeriþã afãcut o altã solicitarede acordare a fon-durilor, pentru cã larectificare a primit osumã de-a dreptulinfimã faþã denevoile acute alelocalitãþii.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Cheltuim cât nu câºtigãmD eºi nu ne putem lãuda cu

venituri foarte mari, iarrata ºomajului era în judeþulnostru la sfîrºitul lunii octombriede 6,88%, Hunedoara se situeazãîn fruntea clasamentelor în ceeace priveºte cele mai ridicate preturi la cîteva dintre alimentele de bazã. Printre aces-tea sunt ceapa, ouãle, brînze-turile sau carnea.

Dacã o ceapã sau un ou sînt nece-sare în prepararea mâncãruilor, iarbanii plãtiþi pe aceste produse nu sesimt foarte mult ºi în buget, în ceea cepriveºte carnea, mulþi hunedoreni auînceput sã renunþe la ea din cauzapreþului ridicat, sau aleg alternative maiieftine. “Cred cã nu am mai cumpãrat

carne de vitã de cîteva luni. Pur ºi sim-plu nu-mi permit”, a declarat o femeieîn Piaþa Agroalimentarã din Petroºani.“Preþurile sunt foarte mari pentru cîtavem noi pensie. Mai luãm care de pui,cã altceva nu ne prea permitem”, aspus ºi un pensionar.

ªi dacã judeþul nostru se afla în frun-tea clasamentelor în ceea ce priveºtecele mai mari preturi la aceste produse,nu acelaºi lucru îl putem spune ºidespre veniturile salariiale. Potrivitdatelor furnizate de direcþia judeþeanã destatisticã, cu un venit mediu net de1350 de lei pe luna, judeþul Hunedoarase claseazã pe locul 15 la nivel naþional.În acelaºi timp, rata ºomajului la sfîrºitullunii trecute era de 6,88 la sutã, peste13 mii de ºomeri aflîndu-se în evidenþeleagenþiei judeþene pentru ocuparea forþeide munca hunedoara. Datele privindpreþul produselor ºi clasamentul pejudeþe au fost publicate de ministerulagriculturii ºi dezvoltãrii rurale.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

C omplexul Energetic Hunedoara amãrit producþia de cãrbune.

Cu 20 de procente s-a mãrit producþiade cãrbune din cadru ComplexuluiEnergetic Hunedoara. Totul se datoreazã punerii în funcþiune a unuicomplex mecanizat de la Mina Lupenicare timp de trei luni a fost oprit.

ªi primãria de la Uricani estenemulþumitã de rectificarea lui Ponta

D eºi pânã nu prea au fãcut marecaz de faptul cã fondurile solici-

tate nu le-au fost atribuite nici pejumãtate de Guvern sau ConsiliuJudeþean, acum ºi administraþialocalã de la Uricani îºi aratãnemulþumirea.

PPPPrrrroooodddduuuuccccþþþþ iiiieeee rrrreeeeccccoooorrrrdddd ddddeeee eeeennnneeeerrrrgggg iiii eeee

Departe de ValeaJiului, prin capitalajudeþului, am aflatîntâmplãtor cã oameniataºaþi sufleteºte deClubul Sportiv JiulPetroºani încearcã vari-ante de soluþii pentru areactiva baza sportivã,care a fost cândva mân-

dria Vãii Jiului, echipaalb-negrilor obþinând în1974 Cupa României,la fotbal, altleþii de aiciau devenit campioniinternaþionali, iarpepiniera Clubului eracotatã ca fiind cea maivaloroasã din þarã.

I deea unui fost fotbalist

la Gloria Bistriþa,profesor laPetroºani

Se vorbeºte intensde înfiinþarea uneiasociaþii, respectiv

asocierea unor oamenide afaceri cu puterefinanciarã care sãrepunã Clubul SportivJiul Petroºani pe traiec-torie. Am obþinut infor-maþii puþine avându-seîn vedere cã ideea seaflã doar la nivel de dis-cuþii privind punerea ei

în practicã. Cel care a avansat-o

este Nicolae Tanca,profesor de educaºiefizicã, fost jucãtor laGloria Bistriþa, apoi afost timp de 15 aniantrenor ºi jucãtor laMinerul Borºa, aniîn care a trecut ºipe la Baia Mare,unde era Halagianantrenor. Ulterior aajuns laPetroºani ºi alucrat la centrulde copii ºijunioride la

Clubul Jiul. În ultimii 13 ani a fost profesor la I.G.Duca Petroºani.

Nicolae Tanca areexperienþa în fondareade unitãþi sportive pentru cã, în anul 2011,

a înfiinþat un club peValea Bârgãului,Academic FotbalClub Bârgãu,ce îi are printre

fondatoripe pri-

marii ºi viceprimarii apatru localitãþi. În acelaºian a ºi organizat uncampionat în salã, laTureac, scrie presabistriþeanã.

P osibili asociaþi:

Siminel Iordache,Doru Tamaº, Alin Simota prinreprezentant

Cei trei oameni deafaceri care este posibilsã se asocieze pentru a prelua Clubul Jiul,conform mai multorsurse, sunt SiminelIordache, Doru Tamaººi Alin Simota prinreprezentant. Ultimul afost confirmat doar dedouã surse din afaracercului implicaþilor.

Iniþial am aflat doardespre primii doi afaceriºti, pentru cã toþicei contactaþi nu-ºiaminteau ºi pace cineeste al treilea posibilasociat, drept pentrucare am bãnuit cã esteEmil Bercea având învedere demersurile saleanterioare pentru preluarea Jiului. Acestahabar nu avea despre

intenþia înfiinþãrii uneiasociaþii cu asemeneascop.

”Nu ºtiu nimic despreaºa ceva, acum aflu...Nu m-a sunat nimeni

pentru aºa ceva. Nici numai sunt interesat ºi nicivreo asociere nu vreau.Vreau sã iau un club

mai mare pentru caresunt în discuþii, deaceea nici nu sunt în

localitate... Nu, nu potsã vã spun încã desprece club este vorba pen-tru cã sunt în faza dediscuþii. Da, sã preiaJiul. Le doresc succes,

sã facã treabã indiferentcine o fi, dar nu preacred, nu-i vãd în stare.Jiul este o mare respon-

sabilitate” – a declarattelefonic omul de afaceri Emil Bercea.

P etreDrãgoescu,

”implicat” în asocierea pentru salvareaClubului Jiul

Profesorul NicolaeTanca nu a vrut sã deaamãnunte motivând cãtrebuie discutatîndelung, cu grijã pentrua nu tulbura ape ºiorgolii, spre bineletuturor. ”Trebuie sã discutãm în detaliu ºi cugrijã despre aceastãidee pentru cã nu vreausã pun paie pe foc” – aspus fostul antrenor ºijucãtor.

În documentareanoastrã am aflat întâm-plãtor cã este ”implicat”

ºi Petre Drãgoescu, fost preºedinte alClubului,fostul atlet alC.S. Jiul Petroºani,care, în 1983, a devenitCampion Internaþionalal României la proba de800 m, iar în 2007 i s-a conferit titlul deCetãþean de Onoare almunicipiului Petroºanipentru rezultatele deexcepþie din activitateasportivã. Acestuia i s-acerut sprijinul în contu-rarea acestui proiect.

”M-a contactat dom-nul profesor Tanca pen-tru sprijin. Dumnealui acochetat multã vremecu Clubul Jiul, la juniori.Eu sunt deschis soluþiilor

constructive ºi viabile”-a declarat ”gheata deaur”a României, ing.Petre Drãgoescu, care aconfirmat doi oamenide afaceri din cei treivehiculaþi. De al treileanu-ºi amintea. Dacã arfi fost vorba de Simota,sigur ºi-ar fi amintit...

Gurile rele au ºi speculat aceastã intenþiede înfiinþare a unei aso-ciaþii în vederea preluãriiClubului, spunând cãeste o formã, a adminis-traþiei locale, de a stingedorinþa lui Emil Berceade a deveni patronulJiului Petroºani. Doarcã, dupã spusele omuluide afaceri, aceastã dorinþã i s-a stins pentrucã aºa a vrut el, dreptpentru care s-a îndreptatspre alte zãri, acolounde este agreat.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

ASOCIAÞIE, CU TREI OAMENI DE AFACERI, PENTRU PRELUAREA CLUBULUI JIUL

O ameni care þin la ceea ce a fost cândva CS Jiul Petroºani cautã

soluþii pentru repunerea acestuia pe traiectoria sportivã. Dupã ce omului deafaceri Emil Bercea i s-a refuzat sistematicpreluarea Clubului, s-a nãscut ideea uneiasociaþii, idee care a venit de la un fost fotbalist al Gloriei Bistriþa, profesor ºiantrenor de juniori, la Petroºani. Cei treioameni de afaceri, vehiculaþi pentruasociere, sunt Siminel Iordache, DoruTamaº ºi Alin Simota prin reprezentant. Înacest timp, Emil Bercea este în discuþiipentru preluarea unui club ”mai mare”,conform spuselor sale.

Departe de ValeaJiului, prin capitalajudeþului, am aflatîntâmplãtor cã oameniataºaþi sufleteºte deClubul Sportiv JiulPetroºani încearcã vari-ante de soluþii pentru areactiva baza sportivã,care a fost cândva mân-

dria Vãii Jiului, echipaalb-negrilor obþinând în1974 Cupa României,la fotbal, altleþii de aiciau devenit campioniinternaþionali, iarpepiniera Clubului eracotatã ca fiind cea maivaloroasã din þarã.

I deea unui fost fotbalist

la Gloria Bistriþa,profesor laPetroºani

Se vorbeºte intensde înfiinþarea uneiasociaþii, respectiv

asocierea unor oamenide afaceri cu puterefinanciarã care sãrepunã Clubul SportivJiul Petroºani pe traiec-torie. Am obþinut infor-maþii puþine avându-seîn vedere cã ideea seaflã doar la nivel de dis-cuþii privind punerea ei

în practicã. Cel care a avansat-o

este Nicolae Tanca,profesor de educaºiefizicã, fost jucãtor laGloria Bistriþa, apoi afost timp de 15 aniantrenor ºi jucãtor laMinerul Borºa, aniîn care a trecut ºipe la Baia Mare,unde era Halagianantrenor. Ulterior aajuns laPetroºani ºi alucrat la centrulde copii ºijunioride la

Clubul Jiul. În ultimii 13 ani a fost profesor la I.G.Duca Petroºani.

Nicolae Tanca areexperienþa în fondareade unitãþi sportive pentru cã, în anul 2011,

a înfiinþat un club peValea Bârgãului,Academic FotbalClub Bârgãu,ce îi are printre

fondatoripe pri-

marii ºi viceprimarii apatru localitãþi. În acelaºian a ºi organizat uncampionat în salã, laTureac, scrie presabistriþeanã.

P osibili asociaþi:

Siminel Iordache,Doru Tamaº, Alin Simota prinreprezentant

Cei trei oameni deafaceri care este posibilsã se asocieze pentru a prelua Clubul Jiul,conform mai multorsurse, sunt SiminelIordache, Doru Tamaººi Alin Simota prinreprezentant. Ultimul afost confirmat doar dedouã surse din afaracercului implicaþilor.

Iniþial am aflat doardespre primii doi afaceriºti, pentru cã toþicei contactaþi nu-ºiaminteau ºi pace cineeste al treilea posibilasociat, drept pentrucare am bãnuit cã esteEmil Bercea având învedere demersurile saleanterioare pentru preluarea Jiului. Acestahabar nu avea despre

intenþia înfiinþãrii uneiasociaþii cu asemeneascop.

”Nu ºtiu nimic despreaºa ceva, acum aflu...Nu m-a sunat nimeni

pentru aºa ceva. Nici numai sunt interesat ºi nicivreo asociere nu vreau.Vreau sã iau un club

mai mare pentru caresunt în discuþii, deaceea nici nu sunt în

localitate... Nu, nu potsã vã spun încã desprece club este vorba pen-tru cã sunt în faza dediscuþii. Da, sã preiaJiul. Le doresc succes,

sã facã treabã indiferentcine o fi, dar nu preacred, nu-i vãd în stare.Jiul este o mare respon-

sabilitate” – a declarattelefonic omul de afaceri Emil Bercea.

P etreDrãgoescu,

”implicat” în asocierea pentru salvareaClubului Jiul

Profesorul NicolaeTanca nu a vrut sã deaamãnunte motivând cãtrebuie discutatîndelung, cu grijã pentrua nu tulbura ape ºiorgolii, spre bineletuturor. ”Trebuie sã discutãm în detaliu ºi cugrijã despre aceastãidee pentru cã nu vreausã pun paie pe foc” – aspus fostul antrenor ºijucãtor.

În documentareanoastrã am aflat întâm-plãtor cã este ”implicat”

ºi Petre Drãgoescu, fost preºedinte alClubului,fostul atlet alC.S. Jiul Petroºani,care, în 1983, a devenitCampion Internaþionalal României la proba de800 m, iar în 2007 i s-a conferit titlul deCetãþean de Onoare almunicipiului Petroºanipentru rezultatele deexcepþie din activitateasportivã. Acestuia i s-acerut sprijinul în contu-rarea acestui proiect.

”M-a contactat dom-nul profesor Tanca pen-tru sprijin. Dumnealui acochetat multã vremecu Clubul Jiul, la juniori.Eu sunt deschis soluþiilor

constructive ºi viabile”-a declarat ”gheata deaur”a României, ing.Petre Drãgoescu, care aconfirmat doi oamenide afaceri din cei treivehiculaþi. De al treileanu-ºi amintea. Dacã arfi fost vorba de Simota,sigur ºi-ar fi amintit...

Gurile rele au ºi speculat aceastã intenþiede înfiinþare a unei aso-ciaþii în vederea preluãriiClubului, spunând cãeste o formã, a adminis-traþiei locale, de a stingedorinþa lui Emil Berceade a deveni patronulJiului Petroºani. Doarcã, dupã spusele omuluide afaceri, aceastã dorinþã i s-a stins pentrucã aºa a vrut el, dreptpentru care s-a îndreptatspre alte zãri, acolounde este agreat.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

ASOCIAÞIE, CU TREI OAMENI DE AFACERI, PENTRU PRELUAREA CLUBULUI JIUL

O ameni care þin la ceea ce a fost cândva CS Jiul Petroºani cautã

soluþii pentru repunerea acestuia pe traiectoria sportivã. Dupã ce omului deafaceri Emil Bercea i s-a refuzat sistematicpreluarea Clubului, s-a nãscut ideea uneiasociaþii, idee care a venit de la un fost fotbalist al Gloriei Bistriþa, profesor ºiantrenor de juniori, la Petroºani. Cei treioameni de afaceri, vehiculaþi pentruasociere, sunt Siminel Iordache, DoruTamaº ºi Alin Simota prin reprezentant. Înacest timp, Emil Bercea este în discuþiipentru preluarea unui club ”mai mare”,conform spuselor sale.


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Monika BACIU

”Dialogul la nivelînalt se desfãºoarã încadrul Summit-uriloranuale UE-China. Celmai recent SummitUE-China, desfãºuratla Bruxelles, la 20septembrie 2012, afost caracterizat de

ambele pãrþi ca unsucces. Au fost sem-nate patru înþelegeri îndomeniile inovaþiei,concurenþei, spaþiuluiextra-atmosferic ºirespectiv reduceriiemisiilor de carbon.UE ºi China se bucurãde una dintre cele maiimportante relaþii

comerciale din lume,comerþul UE-China cuproduse înregistrândîn 2012 o valoare de434 miliarde euro, iarcel de servicii 43 mil-iarde euro.

UE reprezintã celmai mare partenercomercial al Chinei, întimp ce China este al

doilea cel mai marepartener comercial alUE, dupã StateleUnite. Schimburi com-erciale ºi de investiþiiUE-China constituie osursã importantã debunãstare, locuri demuncã, dezvoltare ºiinovare. Atât UE câtºi China se concen-treazã pe promovareaunei creºteri puter-nice, durabile ºi echili-brate, interesul comunfiind acela de a contin-ua sã asigure prosperi-tate pentru toþi. în mai2012 a fost aprobatãiniþierea negocierilorprivind încheierea unuiacord UE-Chinaprivind invetsiþiile,acord ce va unificacadrul legal existent (înprezent sunt învigoare 25 de acorduriinternaþionale în acestdomeniu încheiateîntre partea chinezã ºi26 SM UE)”, spuneministrul afacerilor

externe. Schimbãrile climat-

ice, reducerea emisi-ilor de dioxid de car-bon ºi energia suntprincipalele puncte decolaborare dintre celedouã state.

”Schimbãrile climat-ice, ca procupareglobalã, au determinatUE ºi China sã abor-deze o cooperare înacest domeniu. Înscopul identificãrii desoluþii, în 2005 a fostlansat parteneriatulUE-China privindschimbãrile climatice,cu obiectivul reduceriiemisiilor de gaze cuefect de serã din sec-torul energetic.Energia reprezintã înprezent unul dintreprincipalele aspecteale relaþiei UE-China,atingând acest nivel înurma Reuniunii lanivel înal în materie deenergie dintre UE ºiChina care a avut loc

în mai 2012.Securitatea energeticãreprezintã un noudomeniu pentru cooperare caredeschide posibilitateaunor discuþii strate-gice cu scopul de aasigura pieþe aleenergiei mondiale sig-ure, stabile ºi dura-bile. Cooperarea cuChina în domeniulenergetic este susþin-utã prin dialogul lanivel înalt dintre UE ºiChina în domeniulcooporãrii pentru ino-vare”, mai spuneministrul.

De altfel, chinezii s-au arãtat interesaþi sãinvesteascã la termo-centrala Mintia dincadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoaraunde vor retehnolo-giza grupurile 3 ºi 4 ºiinstalaþia de desulfu-rare. Contractul estede peste 200 de mil-ioane de euro.

Monika BACIU

ComplexulEnergetic Hunedoaraachiziþioneazã echipa-ment de protecþie ºisecuritate pentruangajaþi. este vorbade echipament pentruangajaþii de la DiviziaMinerã, adicã de launitãþile miniere com-ponente ale CEH.Pentru aceste echipa-mente societatea vaplãti între 278,180si 437,965 de lei.În cadrul contractuluivor fi achiziþionatesalopete tip minerpentru subteran (între2170-3820 debucãþi), salopete tipminer pentru suprafa-

ta (540-895 debucãþi), veste vatu-ite(620-1080 debucãþi), cojoceleîmblanite (500-690de bucãþi)ºi cureleport lampa vor fiachiziþionate 1200 debucãþi. Divizia minierãnumãrã undeva la

5000 de salariaþi.Echipamentul individ-ual de protectie uti-lizat în mediu minierpentru activitatea des-fasurata atât în subter-an cât si la suprafata,trebuie sa faca fataunor conditii extremde dificile(umiditatamare, praf de car-bune, praf silicogen,solicitari mecanicepronuntate), motivpentru care este nece-sar ca acest tip deechipament sa prez-inte o serie de carac-teristici specificescopului pentru careurmeaza a fi utilizat.

Monika BACIU

”Ultima estimarefãcutã era în jur de 16milioane, dar dinrelaþia care o am cuComplexul EnergeticHunedoara chiar lachenzina a doua aacestei luni am primitpatru milioane deci unparcurs normal alcreanþelor întreComplexulEnergeticHunedoara ºiSocietatea Naþionalãde Închideri MineValea Jiului”, adeclarat directorulgeneral al SNÎMVJ,Aurel Anghel.

Conducerea CEHprecizeazã cã nu

existã neînþelegeriîntre cele douã pãrþi.

”Nu sunt datoriifoarte mari, suntdatoriile curente caresunt între cele douãsocietãþi, facem per-manent plãþi, parteade energie se com-pleteazã, nu existãniciun fel de litigiu,

niciun fel de animozi-tate între CEH ºiSMIMVJ”, a declaratDaniel Andronache,directorul general alCEH.

La un moment datse vehicula faptul cãexistã riscul ca mineriisã nu îºi primeascãsalariile în lunadecembrie. Directorulsocietãþii de închiderineagaã cu vehemenþãacest lucru.

”Nu existã acestrisc”, a mai precizatAnghel. Facturileemise de SNÎMVJcãtre CEH sunt achi-tate eºalonat de enti-tatea energeticã.

Între CEH ºi SNÎMVJ

Facturi nedecontate, plãþi eºalonate

P lãþi eºalonate. ComplexulEnergetic Hunedoara are de

achitat mai multe facturi cãtreSocietatea Naþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului. Valoarea totalã afacturilor neplãtite este estimatã lapeste 16 milioane de lei, însã o partedintre acestea au fost achitate.

Îmbrãcãminte pentru mineri

E chipamente de protecþie ºisecuritate pentru minerii de

la CEH. Minerii din cadrulComplexului Energetic Hunedoaralucreazã cu aceleaºi echipamentevechi. Acum, dupã fuziunea SNHcu CEH, angajaþii Diviziei Minierevor beneficia de echipamente noi.

Chinezii ne feresc de poluare

R elaþiile România-China, desfãºurate la nivel înalt.Acum ceva timp deputatul hunedorean Carmen

Eleonora Hãrãu dorea sã afle de la ministrul relaþiilorexterne Titus Corlãþean în ce stadiu se aflã relaþiile din-tre România ºi Republica Popularã Chinezã. Rsãpunsula sosit, iar reducerea poluãrii este unul dintre cele maiimportante parteneriate dintre România ºi China.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

DianaMITRACHE

Mircea NISTOR

ªi în acest an, laîntrecerile organizatede cãtre INSEMEXPetroºani ºi CEHunedoara, se voralinia salvatori de sub-teran sau de suprafaþã,din întreaga þarã. Lastartul întrecerii vor fiprezenþi salvatoriiminieri de subteran dinValea Jiului precum ºicei de suprafaþã dinOltenia sau Bucureºti.

Cei care salveazãvieþi, primii ºi singuriicare intervin în cazulunor tragedii vin sã seîntreacã la Petroºani.Concursul este struc-turat în douã etape, iartimp de douã zile,vineri ºi sâmbãtã, sedesfãºoarã pe celedouã secþiuni. Primiicare intrã în concurssunt salvatorii de laminele din Valea Jiului,iar cei mai buni se vorîntrece sâmbãtã cu ceidin restul þãrii. „Douãsocietãþi participã laacest concurs: Diviziaminierã din cadrulCEH ºi de la ÎnchideriMine. Trei echipe de laei ºi 4 de la noi.Concursul începe laora 10,00. ªapteechipe se vor confrun-ta, vor ieºi 2 câºtigã-tori, care vor merge laetapa finalã pe þarã”,spune ing. GabrielPetrescu, organizator,care aprecizat cã înacest an salvatoriiminieri se întrec pe

douã secþiuni, dupã ceCompania Huilei s-aîmpãrþit în cele douãstructuri ale CEH.

La INSEMEX, înatelierul-ºcoalã undesunt pregãtiþi practicsalvatorii din întreagaþarã, are loc concursulnaþional. „Sunt 8echipe din afarã, de laMetrorex, de laCraiova, de la Iºalniþa,

de la mina Crucea deUraniu. MUSCÃFinalitatea e sã vedemcare e cel mai bun,care echipã e cea maibunã în Valea Jiului ºidin þarã”, a mai adãu-gat Petrescu.

“Sper ca ºi aceastãediþie sã aducã rezul-tate bune, cu atât maimult cu cât, de-a lun-gul celor 6 ediþii tre-

cute, echipele de salva-tori au devenit tot maiperformante. Asta,þinând cont ºi deînvãþãturile trase înurma greºelilor fãcutela ediþiile precedente.Cei mai buni competi-tori vor alcãtui echipanaþionalã a Românieicare, anul viitor, vaparticipa la un concurseuropean de salvareminierã programat ase derula în Polonia”,a precizat ArturGãman, preºedinteAsociaþia SalvatorilorMinieri ºi de Suprafaþãdin România.

Concursul începe în22 noiembrie la ora10,00 ºi timp de maimulte ore, contra-cronometru, salvatorii

vor fi supuºi unorprobe, similare cu situ-aþiile pe care le întâl-nesc în subteran. Vorfi punctaþi pentruoperativitate, pentrutimpul scurs ºi vor fidepunctaþi pentrugreºelile pe care le facde o echipã de inginerispecialiºti. La com-petiþie s-au înscris mai

multe echipaje de sal-vatori de la unitãþileminiere componenteale ComplexuluiEnergetic Hunedoara,Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine ValeaJiului, ComplexuluiEnergetic Oltenia sauMetrorex Bucureºti.Printre acestea, lasecþiunea “subteran”se aflã cele carereprezintã CEH,SNÎMVJ, CNU –Sucursala Crucea ºiCEO - Minele Motru ºiTehomir. La secþiunea“suprafaþã” s-au înscrisCEO (Sucursalele dinCraiova ºi Iºalniþa),Fireproof ProtectionPloieºti, FalckPetrobrazi ºi MetrorexBucureºti.

Monika BACIU

”Programul de lucru l-amstabilit de comun acord cusindicatele, vor fi 20 de zilelucrãtoare, 11 zile nelucrã-toare, am stabilit un pro-gram ca datele de 24, 25,26 ºi 31 sã fie zile libere, curecuperare în zilele de 21,22, 28 ºi 29, urmând ca înluna ianuarie data de 3 sã fierecuperatã în data de 11.

Minerii vor avea patru zilede Crãciun, ºase zile de rev-elion libere cu încadrareaposturilor planificate chiaravând rezerva de posturisuplimentare pentru data de7 ºi 14”, a declarat AurelAnghel, directorul general alSNÎMVJ.

În luna decembrie, mineriiar trebui sã beneficieze ºi deprime cu ocazia sãrbãtorii deSfânta Varavara ºi cu ocaziasãrbãtorilor de iarnã.Cuantumul adaosurilor salar-iale încã nu a fost stabilitpentru angajaþii SNÎMVJ.

”Suntem în discuþiiavansate legate de cuantu-mul primei de SfântaVarvara, încã nu am decisvaloarea ei, dar cu siguranþãse vor acorda aceste prime.Vor avea acelaºi cuantum lacele douã societãþi”, a maiprecizat sursa citatã.

Sindicatele împreunã cuadministraþiile CEH ºiSNÎMVJ încearcã sã ajungãla un acord în ceea cepriveºte cuantumul primelorpentru ca toþi angajaþii dinminerit sã beneficieze deaceeaºi sumã.

Salvatorii se întrec la Petroºani

S alvatorii din þarã ºi cei din Valea Jiului se întrec încompetiþia dedicatã lor ºi care a ajuns la ediþia cu

numãrul 7. La sfârºitul acestei sãptãmâni, sunt aºteptaþila Petroºani salvatori de suprafaþã de la mai multe firmedin þarã, iar cei mai buni vor fi premiaþi. Tradiþionalacompetiþie destinatã salvatorilor minieri va debuta vineri,22 noiembrie ºi se va încheia sâmbãtã, 23 noiembrie.

Zile libere ºi pentru angajaþii de la SNÎMVJ

P rogram de sãrbãtori ºi pentru angajaþiiSocietãþii Naþionale de Închideri Mine

Valea Jiului. Angajaþii SNÎMVJ vor beneficia,la fel ca ºi colegii lor de la minele viabile, de unprogram special în luna decembrie. Programuleste identic ca la Divizia Minierã, ºi anume 20de zile se vor lucra, iar 11 vor fi libere.

LuizaANDRONACHE

Alexandra Marcupoate fi considera unmodel. Deºi are doar16 ani, este deja unadintre cele mai tinereºi mai cunoscutealpinsite, pânã laaceastã vârstã reuºindsã ajungã pe patrudintre cei mai înalþivulcani din lumerespectiv Kilimanjarodin Africa, Elbrus din

Europa, Pico deOrizaba din Americade Nord ºi Demavanddin Asia. Tanara,insoþitã de tatãl eicare este alãturi de eaºi în dificilele expediþii,s-a întalnit cu cadrelemilitare în rezervã ºiîn retragere pentru ale împãrtãºi din expe-rienþele trãite de ea. „Am hotãrât sãaducem în mijloculnostru aceastã familiepentru a ne împãrtãºi

din activitatea lor, maiales cã este vorba detatã ºi fiicã ”, adeclarat colonelul înretragere Aurel Badin,preºedintele AsociaþieiCadrelor Militare înRezervã ºi Retragere“Sargeþia” Deva.

Deºi au vazut multela viaþa lor, fostelecarde militare aurãmas impresionatede curajul ºi deter-minarea tinerei de aescalada cele mai

înalte piscuri din lume.ªi, cu aceastã ocazie,Alexandra si-aprezentat ºi carteascrisã chiar de ea, inti-tulatã “Alexandra ºicei ºapte vulcani”.Banii obþinuþi din vân-

zarea cãrþiio ajutã petânãraalpinsitã înurmãtoareaei expe-diþie. Ea vapleca sãp-

tãmâna viitoare înPapua Noua Guineeunde va încerca sãescaladeze cel maiînalt vulcan dinAustralia ºi Oceania,cu o altitudine de4.367 de metri.


P arapantistul hunedoreanse clasa ieri, la orele

prânzului, pe locul opt cupeste 400 de kilometri par-curºi în întrecerea umanitarãderulatã în Monaco.

Toma Coconea este determinatsã-ºi atingã obiectivul stabilit pentru maratonul „No finish line”derulat în Monaco. Parapantistuldin Petroºani vrea sã doboarerecordul de peste 1000 de kilometri stabilit în aceastã competiþie umanitarã, iar pânãieri la prânz a parcurs aproape400 de kilometri. Coconea sesitua pe locul opt la distanþã denumai nouã kilometri de concurentul situat pe prima poziþie. Vedeta de televiziuneMihaela Rãdulescu, cea carel-a înscris pe Toma la aceastãîntrecere umanitarã, îl ajutã pesportivul hunedorean sã-ºiatingã obiectivul.

„Toma a început sã alerge la6.30 dimineaþa ºi nu s-a opritdeloc pânã la 12.30 noaptea,când a dormit exact o orã.Calculaþi voi de câte oremãrºãluieºte ºi veþi putea ºti ºimai bine cine e acest incredibilsportiv român. Eu am plecat lasomn exact când el ieºea dinnou pe traseu, am apucat sã-i

mai dau un ceai cald ºi un ou fiertºi l-am obligat pe Daniel Pisica sãdoarmã ºi el câteva ore”, povesteavedeta pe pagina ei de Facebook.Cursa de la Monaco a debutat pe16 noiembrie ºi se va încheiaduminicã 24 noiembrie. Fiecarekilometru alergat de participanþi lacursa umanitarã înseamnã un eurodonat pentru copiii din þãri foartesãrace. La ediþia din 2012 s-austrâns peste 275 mii de euro.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

LuizaANDRONACHE

La cea de-a 30 aediþie a tîrgului de tur-ism de la Bucureºti auparticipat 13 opera-tori de turism dinjudeþul Hunedoara.Dintre aceºtia, cei maimulþi au fost din ValeaJiului. „ O norocoasãcifra de 13 la tîrgul deturism. Doi operatoriau fost din zonaOraºtiei, unul dinHaþeg, doi din zona

Devei ºi 8 din ValeaJiului, din Straja ºiParing. Ei au fostdirect interesaþi de a-ºipromova oferta deiarnã”, a declaratCosmin Joiþoiu, direc-tor Agenþia deDezvoltare Economico– Socialã a judeþuluiHunedoara. Mai multdecît atît, dintre toþiparticipanþi la tîrg,Consiliul JudeþeanHunedoara a fost sin-gurul care a avut alã-turi operatori de tur-ism privaþi. “ Poate

nu am avut cel maifrumos sau impunãtorstînd pentru cã au fostºi standuri fãcute pefonduri europene, darcu siguranþã, ºi vãspun cu mîna peinimã, am fost singuraautoritate publicã,respectiv ConisliuJudeþean, care a avutalãturi operatori pri-vaþi ”, a mai spusJoiþoiu. Urmãtorul tîrgde turism de laBucureºti va avea locîn lunã martie a anuluiviitor.

Coconea a alergat peste 400 de kilometri lamaratonul de la Monaco

Cea mai tânãrã alpinistã din România, în faþa militarilor

L a varsta de 16 ani, este cea mai tanara alpinistadin Romania care a ajuns pe patru dintre cei mai

inalti vulcani din lume si care si-a lansat deja o cartedespre cele mai importante expeditii. Insotita de tatal ei,Alexandra Marcu din Deva s-a prezentat in fata cadrelormilitare in rezerva si in retrage pentru a le impartasiacestora cateva dintre experientele ei pe munte.

Tîrgul de turism de la Bucureºþi a fost unsucces pentru Consiliul Judeþean Hunedoara

J udeþul Hunedoara s-a prezentat exemplar laTîrgul de Turism de la Bucureºti ce s-a desfãºurat

sãptãmîna trecutã. Dintre toþi participanþii la eveni-ment, Consiliul Judeþean Hunedoara a fost singurulcare a avut alãturi operatori de turism privaþi.


CarmenCOSMAN

Deputatul hune-dorean Carmen Hãrãus-a adresat deja min-istrului Muncii,Mariana Câmpeanupentru recunoaºtereaocupaþiilor de terapeutholistic, bioenergoter-apeut ºi terapeut spiri-tual. Meserii practi-cate, dar mult maipuþin cunoscute, celpuþin în România.Practic, cele trei ocu-paþii sunt în strânsãinterdependenþã.

În terapia holisticãomul este vãzut ca unîntreg, iar boala ca odisfuncþie a întregului.Aceasta terapie esteconsideratã o terapiepreventivã ºi comple-mentarã terapiiloralopate. Omul în vi-ziunea holisticã esteconºtientizat caMicrocosmos, fãcândparte dinMacrocosmos ºi avândo menire personalã,socialã ºi universalã.De asemenea, bioen-ergoterapia este ometodã de tratamentcomplementarã carese bazeazã pe forþacâmpului energeticindus de bioterapeut.Cei care o practicãspun cã este demon-strat ºtiinþific faptul cãsãnãtatea se bazeazãpe echilibrul energieisubtile a organismului,iar orice dereglare aacesteia duce laapariþia bolilor.Bioenergoterapia con-siderã cã vindecareaoricãrei afecþiuni tre-buie fãcutã în modholistic, tratamentulfiind îndreptat în modegal asupra trupului,sufletului ºi spiritului.

Trupul este consideratdoar o carcasã, oparte insignifiantã afiinþei umane, iarafecþiunile ar apãreaîn urma unui stresprelungit, a unui necazcãruia nu-i putem facefaþã, a unei stãrisufleteºti negative sauca urmare a poveriiunui pãcat pe care-lmoºtenim de la pãrinþisau de la generaþiiledinaintea lor. Iar dinacest motiv se consi-derã cã, alãturi detrup, trebuie sãimplicãm în vindecaresufletul, spiritul,simþurile ºi senti-mentele noastre.

C ere sprijin-ul min-

istrului Muncii

Deputatul CarmenHãrãu a decis sã seimplice în aceastãproblemã ca urmare aunui memoriu primitdin partea unei soci-etãþi care are ca prin-cipal obiect de activi-

tate organizarea decursuri, seminarii ºiconferinþe prin care se

promoveazãConceptul Holistic ºimetafizic despre om,lume ºi viaþã. „Deºiimportante, acesteprofesii nu suntincluse în ClasificareaOcupaþiilor dinRomânia, deºi Legea118/ 2007 privindorganizarea ºifuncþionarea acti-vitãþilor ºi practicilorde medicinã comple-mentarã/ alternativãpermite recunoaºterealor”, precizeazã alesulhunedorean. CarmenHãrãu maiaratã cã firmarespectivã ainiþiat demer-suri cãtre insti-tuþiile abilitatepentru includ-erea acestormeserii înCOR, grupamajorã 3, darnu a primitnici unrãspuns favor-abil. În con-secinþã, parla-

mentarul a solicitatministrului Muncii sãanalizeze aceastãproblemã, în com-paraþie ºi cu regle-mentãrile europene, ºisã precizeze ce demer-suri legislative trebuieiniþiate pentru a creabaza legalã derecunoaºtere a celortrei profesii.

S alvatoriiminieri s-au

luptat ani în ºirsã fie recunoscuþi

Cu o problemãsimilarã s-au confrun-tat salvatorii minieri.Existau, îºi desfãºurauactivitatea în cele maicrunte condiþii, dar nu

erau recunoscuþi deCOR. Abia în anul2006, dupã mai mulþiani de demersurisusþinute, aceastã pro-fesie a fost înscrisã înCOR. Rolul celor carepracticã aceastã profe-sie este foarte binedeterminat, fiind prim-ii care intervin în cazulunei explozii sau avariiîn subteran, atât pen-tru salvarea victimelor,cât ºi la refacereagaleriilor distruse. Lafiecare unitate minierãdin Valea Jiului existãcâte o Staþie deSalvare Miniera, iarîn Petroºanifuncþioneazã ºi ostructurã centralã,respectiv SALVAMIN.

Regizorul despre Borgia.Lucrezia Borgia.

„Lucrezia Borgia, ducesacrudã ºi frumoasã a Renaºterii.

Sã aduci la rampã astãzi, însecolul XXI, poveºtile roman-tice dar terifiante ale duceseide Ferrara, transformatã de literaturã în simbolul feminin alrãului absolut este un gestextrem de curajos ºi plin deriscuri. Asta presupune o poziþie contrarã teatrului zilelornoastre, invadat de stand-up,de lipsa unui subiect coerent ºichiar de o avalanºã de vulgaritãþi. Cum sã convingi unpublic bombardat zilnic (maiales la televizor) cu emisiuni deun prost gust absolut, un pu-blic manelizat sau care gãseºtecã singura ocupaþie serioasã

este sã butoneze ore în ºir telefonul mobil, cum sã îlfascinezi pentru a urmãri douãore de teatru romantic?

Alegerea noastrã a fostpovestea celebrã a VãduveiNegre a Renaºterii, cea care

ºi-a þesut plasa otrãvitã împre-unã cu diabolica sa familie, afiicei de papã care a marcatistoria printr-o viaþã de coºmar- trei cãsnicii tumultuoase, unsoþ asasinat, puzderie deamanþi, ºase fii dintre careunul nelegitim, incesturi ºicrime monstruoase - toatepânã la 39 de ani, vârstamorþii sale.”, Cristian Ioan.

Oana Tuþu,secretar literar la

Teatrul Dramatic „Ion D.Sîrbu” Petroºani

Cu sprijin parlamentarTerapeutul spiritual ºi holistic ar puteadeveni profesii recunoscute de COR

U n deputat hunedorean a demarat demersurile pentru recunoaºterea, ca meserii înscrise în

Clasificarea Ocupaþiilor din România, a meseriilor deterapeut spiritual, bioenergoterapeut ºi terapeut holistic.Meserii care se practicã ºi pentru care se organizeazãchiar ºi cursuri, dar care nu sunt recunoscute de COR.

Borgia de noiembrie„Lucrezia Borgia”, spectacolul care a deschis

stagiunea 2013-2014, se joacã din nou,sâmbãtã, 23 noiembrie, ora 18:00, la TeatrulDramatic „Ion D. Sîrbu”.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

În prima parte a zilei vã ocupaþide o problemã financiarã de carenu aþi avut timp pânã acum.Dupã-amiazã, o rudã vã propunesã vã asociaþi într-o afacere pros-pera. Acceptaþi propunerea, pen-tru cã puteþi obþine beneficiiimportante din aceastã afacere.

Vã adaptaþi cu uºurinþã la situaþiinoi ºi reuºiþi sã rezolvaþi uneleprobleme ale casei. Inspiraþia ºiclaritatea în gândire vã ajutã sãle daþi sugestii excelente celorcare vã solicitã sfaturi. Estefavorizatã comunicarea cu pri-etenii ºi cu membrii familiei.

Un moment favorabil din toatepunctele de vedere. Aveþi ocaziasã obþineþi câºtiguri financiarenesperate ºi sã vã afirmaþi însocietate. Relaþiile cu partenerulsunt excelente, ceea ce vãîntãreºte moralul. Puteþi sã vãbazaþi pe intuiþie.

Astãzi puteþi avea realizãrideosebite pe plan profesional ºisocial. În partea a doua a zilei,plecaþi într-o cãlãtorie neplanifi-catã. Pare sã fie o deplasare îninteres personal, care vareprezenta începutul unei ascen-siuni în activitatea profesionalã.

Demaraþi o afacere care vã vaaduce în scurt timp avantajemateriale consistente. Dupã-ami-azã, o cunoºtinþã vã propune ocolaborare pe termen lung. Deºipare tentantã, analizaþi cu mareatenþie propunerea ºi nu vãgrãbiþi sã daþi un rãspuns.

În prima parte a zilei aveþi ocaziasã vã afirmaþi pe plan social, înurma unei activitãþi caritabile pecare o promovaþi cu succes.Este bunã pentru a începestudiu, pentru comunicare cupersoanele mai tinere ºi pentrucãlãtorii în interesul familiei.

Activitatea intelectualã vã esteperturbatã de mici probleme înrelaþiile parteneriale. Dacã reuºiþisã vã concentraþi suficient ºi sãnu riscaþi exagerat, puteþi obþinecâºtiguri financiare. Þineþi contde sfaturile celor apropiaþi!

Capacitatea de comunicare vãajutã sã stabiliþi noi relaþii departeneriat. Încep sã aparãrezultatele financiare ale munciidepuse în ultima vreme. Pentrudeciziile importante, þineþi seamaºi de pãrerile partenerului.

Aveþi idei originale, pe care unprieten apropiat le susþine. Astãziaveþi un randament foarte bun ºiputeþi sã rezolvaþi tot ce v-aþipropus. S-ar putea sã întâmp-inaþi dificultãþi pe plan financiar.

Reuºitele în afaceri din ultimaperioadã vã determinã sã vãgândiþi la o investiþie pe termenlung. Partenerul de viaþã ºi unbãrbat mai în vârstã din familievã susþin. Evitaþi speculaþiile.

Sunteþi într-o formã intelectualaexcelentã ºi reuºiþi sã le oferiþisfaturi utile prietenilor. Aveþigrijã sã nu faceþi promisiuni pecare nu sunteþi sigur cã le veþiputea respecta! Petreceþi searaîn vizitã la rude.

Intuiþia vã ajutã sã rezolvaþi prob-leme foarte dificile. Ar fi bine sãvã ocupaþi mai mult de prob-lemele casei, pe care le-aþi camneglijat. Vã implicaþi într-oafacere care presupune riscuri.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Dosar România (r)11:30 Dispãruþi fãrã urmã (r)12:00 Europa mea (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r)18:10 Din Þara de Foc laTijuana 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Ora de business 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Vremea dreptãþii (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Rãpitã în plinã zi17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi21:30 Las fierbinþi22:30 ªtirile Pro TV23:05 Homeland: Reþeauaterorii

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Poliþia în direct

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Profetul13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche 21:15 Conspiraþia iataganelor

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului (r)22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Viaþã de împrumut20:30 Îngeri pierduþi21:30 Furtunadin adâncuri22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30Friendzone

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport0:00 Rezumat Franþa

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Ca urmare a comentariilorapãrute în presã dupã publi-carea raportului celor trei spe-cialiºti britanici care au petre-cut la Roºia Montanã o vizitãde trei zile, în 2010, RoºiaMontanã Gold Corporation(RMGC) a solicitat o analizãdetaliatã a afirmaþiilor ºi argu-mentelor incluse în acestraport. Arheologul britanicDavid Jennings, actualmenteDirector al York ArchaeologicalTrust ºi fost Director al OxfordArchaeology, instituþie impli-catã în programul de cercetarea patrimoniului de la RoºiaMontanã încã din 2008, aanalizat în detaliu ºi contrazicepunct cu punct raportulîntocmit de Andrew Wilson,David Mattingly ºi MikeDawson (denumit în continuareraportul WMD), prezentatrecent opiniei publice.

David Jennings aratã cã„numeroase proiecte majore dedezvoltare din Europa au un nivelde impact asupra patrimoniuluicomparabil cu cel de la RoºiaMontanã, unde se întreprind mãsuricomplexe de gestionare a patrimo-niului, conform propunerii RMGC,utilizând diverse strategii, cum ar ficonservarea selectivã in situ alãturide conservarea prininventariere/înregistrare.”

În opinia lui Jennings, care astudiat în detaliu starea patrimoniu-lui de la Roºia Montanã ºi impactulpe care proiectul minier îl va aveaasupra acestuia, raportul WMDprezintã deficienþe semnificative.

„Din punctul de vedere al uneievaluãri profesioniste, raportulWMD este compromis de erori sub-stanþiale demonstrabile, precum ºide erori de argumentaþie”, aratãDavid Jennings. Principalele defi-cienþe ale raportului WMD sunt:

Puþinele informaþii deþinutedespre exploatãrile din perioada

romanã ºi recunoscute despecialiºtii importanþi în domeniularheologiei miniere nu permit for-mularea unor declaraþii competentecu privire la unicitatea sau calitãþiledeosebite ale minelor din RoºiaMontanã;

Se cunosc o serie de alte exem-ple de galerii, cu atribute desprecare se afirmã cã sunt unice înMasivul Cârnic;

Evaluarea caracterului intact ºicomplet al arheologiei epociiromane este deficitarã ºi inexactã;

Dimensiunea programului decercetare a patrimoniului, desfãºuratîn contextul proiectului minier pro-pus de RMGC, nu a fost înþeleasãsau este slab reprezentatã, ceea ceconduce la o interpretare profunderonatã a amplorii activitãþilor între-prinse în ultimii 13 ani. De exem-plu, se afirmã greºit faptul cãperioadele pre- ºi post-romane nuau fost cercetate, iar dimensiuneaanalizei arhitecturale nu este apreci-atã. Dovezile fizice pentruexploatãrile medievale sunt semni-ficativ exagerate. Existã o analizãcomparativã inadecvatã aexploatãrii din perioada austro-ungarã, ceea ce conduce la oexagerare a importanþei acesteia.”

Potrivit acestei analize, în rapor-tul WMD nu s-a luat în calcul evalu-area integritãþii ºi autenticitãþii ºinici o analizã comparativã a RoºieiMontane: „Afirmaþiile cu privire lao echivalenþã de importanþã core-spunzãtoare cu statutul de Sit dePatrimoniu Mondial nu suntsusþinute din cauza unei evaluãri deimportanþã deficitare ºi, mai mult,sunt compromise deoarece nu seiau deloc în considerare celelaltecomponente esenþiale necesarepentru a demonstra ValoareaUniversalã Excepþionalã, conformConvenþiei privind PatrimoniulMondial: ºi anume o evaluare aintegritãþii ºi autenticitãþii ºi o ana-lizã comparativã a Roºiei Montane– într-adevãr, Raportul WMD nu

menþioneazã amplasamentul minieraustro-ungar din Banská Štiavnicaînscris deja pe Lista PatrimoniuluiMondial.”

Analiza mai aratã cã recoman-darea fãcutã în raportul WMD caîntregul sit sã se conserve in situeste inadecvatã, fiind construitã petrei elemente greºite:

„O exagerare a importanþei sitului;

Lipsa de apreciere a stãrii pre-care de conservare ºi integritãþiiprecare a multor obiective de patri-moniu din cauza exploatãrii intense,în special în ultimii 250 de ani, carea avut un impact imens asuprafazelor anterioare ale patrimoniuluiºi a lãsat un mediu în mare mãsurãnereabilitat ºi masiv poluat; ºi

Lipsa unei aprecieri profesionistecu privire la dimensiunea costurilorpe care le presupune un programde conservare totalã (estimate laaproximativ 200-300 de milioanede dolari).”

Documentul amintit aratã cãproiectul RMGC a cãutat caleacorectã pentru a reduce impactulproiectului minier asupra patrimoni-ului ºi a propus mãsuri adecvate.„Compania a demarat o amplãcampanie de cercetare, fãrã egal înistoria arheologiei româneºti, întimp ce în domeniul arheologieiminiere subterane a apelat la sfa-turile ºi implicarea unuia dintre ceimai mari specialiºti în arheologieminierã din lume, Dr. BeatriceCauuet de la Universitatea dinToulouse”, se aratã în analizã.

La final, Dr. David Jenningsregretã lipsa dialogului între autoriiRaportului WMD ºi arheologiiimplicaþi de peste 10 ani înanalizarea patrimoniului de la RoºiaMontanã în contextul viitoruluiproiect minier, deoarece prin dialogs-ar fi putut elimina multe din eror-ile din raport care îi influenþeazãconcluziile.


NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

ÎNCHIRIERIOfer spre închiriere

apartament cu douã camere mobilatcomplet, modern, izolat termic, cuîncãlzire centralã, aragaz, frigider,situat în Petroºani la 100 metri depiaþã. Chiria la faþa locului.

Telefon: 0722.156.113

CUMPÃRÃRIColecþionar serios, cumpãr:

fotografii vechi ºi cãrþi poºtale cusubiect CFR: locomotive, trenuri,gãri etc. Ofertã serioasã.

Relaþii la telefon:0725627320

York Archaeological Trust:

“Cercetarea de 10 ani a patrimoniului de la Roºia Montanãnu poate fi contrazisã printr-o vizitã de trei zile”


A u aflat cum apamenajerã devine

curatã. Mai mulþicopii de la ªcoalaSfânta Varvara din Aninoasa au participat la o lecþiedemonstrativã lastaþia de tratare aapei Dãnuþoni.

Cei mici au avutocazia de a parcurgefiecare etapã de epurarea apei menajere.Profesor le-a fost ºefulDepartamentului deProducþie din cadrul SCApaServ Valea Jiului,Cristian Ionicã.

”Suntem în 20noiembrie, ZiuaDrepturilor Copiilor, noiam considerat cã ceimici au dreptul la o apãcuratã, în al doilea rândam punctat cã au drep-tul la multe cunoºtinþe ºiprin aceastã vizitã la

staþia de epurare de laDãnuþoni am atins douãobiective. Au înþeles ceînseamnã apa menajerã,ce înseamnã apa care odãm în emisar, acel felde abracadabra ce îlfacem în staþiile de epu-rare”, a declarat CristianIonicã, ºef DepartamentProducþie SC ApaServValea Jiului.

Cei mici au acumulatcunoºtinþe numeroasedupã vizita din teren.

„Am învãþat despredecantare, cum se

decanteazã apa, cum seseparã apa de nisip ºi setransformã în nãmol”,spune o elevã a ªcoliiGenerale Sfânta Varvaradin Aninoasa.

”Am învãþat felul cumla staþia de epurareDãnuþoni a trecut primadatã apa la grãtare, cares-au despãrþit de rezidu-uri, prin decantare s-adespãrþit de nãmol ºicum ajunge curatã ºieste deversatã în Jiu ºipoate fi folositã chiarapã potabilã de cei de la

Târgu Jiu sau cei de peJiu. Este foarte impor-tant sã avem apã curatãpentru cã apa este oresursã necesarã pentrua putea trãi sau pentruorice, dacã avem apãcuratã avem ºi sursã dehranã pentru cã peºteletrãieºte în apã”, spuneun elev.

Acþiunea este unabeneficã pentru elevi,aceasta având rolul de ale îmbogãþi bagajul decunoºtinþe.

”Faptul cã am avutprivilegiul sã participãmla acest proiect, laaceastã activitate estepentru noi un câºtig, cusiguranþã copiii chiardacã au întâpinatgreutãþi în a se exprimapentru cã sunt termenitehnici, cu siguranþãmesajul a fost înþeles”,spune Dorina Martin,director adjunct laªcoala Sfânta VarvaraAninoasa.

Acþiunea s-a derulatcu ocazia Zilei Mondialea Drepturilor Copilului.

Monika BACIUMonika BACIU

Spectacolfolcloric

la PetroºaniM uzicã, jocuri popu-

lare ºi voie bunã.Asta promit organizatoriispectacolului intitulat„Aºa-i la români”, care areloc la sfârºitul acestei sãptãmâni la Casa deCulturã a Sindicatelor IonDulãmiþã din Petroºani.

Duminicã, 24 noiembrie,de la ora 16:00, iubitoriimuzicii populare sunt aºteptaþi în sala de spectacol,iar intrarea este gratuitã.Spectacolul este organizat de„Junii petrileni” ºi Ansamblul „Fãgeþeana” din Timiºoara,iar întregspectacolul va fi întregistratºi difuzat de Ziua Românieipe posturile de televiziuneNaþional TV, Inedit TV ºiVictoria Timiºoara.

În spectacol vor evoluainvitaþii: Maria Coman, Otilia Radu, IleanaLãnceanu, Ionela Moruþan,Livia Solea, Floare PordaTomoioaga, MirceaSchrþiºoreanu ºi Ica Pop.

Petroºani: Revelionde la Primãrie

V om avea petrecere în stradã cufocuri de artificii. Asta promite

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul dinPetroºani, care nu i-a uitat în acest annici pe pensionari. Toþi vor petrece lafinalul anului.

Noaptea dintre ani va fi una animatã încentrul municipiului Petroºani. Tiberiu IacobRidzi spune cã locuitorii din Capitala VãiiJiului vor fi aºteptaþi în stradã, acolo unde va fi un spectacol în aer liber ºi, la cumpãnadintre ani, vor asista la focuri de artificii.

„Ca ºi în fiecare an, vom organiza ºi acumRevelionul în stradã, în faþa primãriei. Vomavea un spectacol de muzicã uºoarã, urmatde un foc de artificii la trecerea dintre ani”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Nici vârstnicii nu sunt uitaþi ºi, nu maipuþin de 1.500 de pensionari vor petrecemai repede Revelionul, la petrecerile organizate de administraþia localã.

„În ceea ce priveºte RevelionulPensionarilor, vom organiza ºi în acest an.Spre deosebire de alþi ani, în acest an, contribuþia fiecãrui participant va fi de 15 lei,restul fiind suportat dela bugetul ConsiliuluiLocal”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi.

Pensionarii vor petrece la câteva localuridin oraº, dar cu câteva zile înainte deRevelion, pe timpul zilei, iar administraþia lepromite un meniu atractiv ºi distracþie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Copiii în vizitã la staþia de epurare de la Dãnuþoni

Documents

CVJ Nr 499, joi 21 noiembrie