CVJ NR. 509, JOI 5 DECEMBRIE 2013

Funcþionarii nu primesc prime

de Crãciun anul acesta>>> PAGINA A 3-A

Scutece, varzã ºicauciucuri

în reþelele decanalizare>>> PAGINA A 5-A

Scandal întreºoferul unui maxi

taxi ZMK ºitaximetriºtii din

Vulcan>>> PAGINA A 7-A

Nu vor avealuminã de sãrbãtori

>>> PAGINA A 6-A

Minuni, de ziua”campionilor

vieþii”>>> PAGINILE 8-9

Prinºi sub tone depãmânt

>>> PAGINA A 13-A

Indicatoarerutiere pentru

turiºtii indolenþi>>> PAGINA A 12-A

Sãrbãtoare la BisericaSf. Varvara

Sute de oameni s-au închinat la

moaºtele SfinþilorConstantin

ºi Elena>>> PAGINA A 4-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 509

Joi, 5 Decembrie 2013

CER INJECÞIALETALÃ

M ai în glumã, mai în serios câþiva pacienþi din Petroºani cer sã li se administreze injecþia letalã. Mai multe controale ale Curþii de Conturi

au scos la ivealã anumite probleme ale sistemului medical. Din cauza nesincronizãrii bazelor de date, medicii de familie ºi implicit pacienþii sunt puºi în postura de a returna anumite sume de bani. În acest caz se aflã ºi afamilie din municipiul Petroºani. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 2013 Actualitate 3

M ai în glumã,mai în serios

câþiva pacienþi dinPetroºani cer sã li seadministrezeinjecþia letalã. Maimulte controale aleCurþii de Conturi auscos la ivealã anu-mite probleme alesistemului medical.Din cauza nesin-cronizãrii bazelor dedate, medicii defamilie ºi implicitpacienþii sunt puºiîn postura de areturna anumitesume de bani. Înacest caz se aflã ºi afamilie din municip-iul Petroºani.

”În 29 noiembrie2012 soþia mea a fostinternatã la Urgenþãdusã la Spital cuSalvarea. În urmainvestigaþiilor au inter-nat-o la secþiaRecuperare, ea areprobleme cu inima ºiam fost nevoit sã vin lamedicul de familie sãiau reþeta ºi sã o duc laspital pentru cã acolonu aveau medicamente.La un an de zile, în cursul lunii noiembrie

2013 ni s-a imputataceastã reþetã de acumun an. Nu ºtiu cu cemotiv. Medicamenteleare dreptul sã leridicãm de la mediculde familie, nu avem deunde sã plãtim, eventu-al sã ne trimitã minis-trul douã injecþii letalesã termine cu noi.Medicul ne familie asãltat din umeri ºi mi-azis sã fac reclamaþie,cui sã fac, voi face osesizare la ministrulsãnãtãþii, dar ãºtia mari

nu îi intereseazã de noiamãrâþii. Eu trebuie sãdespãgubesc mediculde familie cã a imputatsuma. Nu ºtiu ce sã fac,voi face ratã ca sã îidau banii în rate. Am608 lei pensie deboalã, nu ºtiu cum nevom descurca în cazulacesta. Voi mânca hâr-tie igienicã cu cartofi,sã se punã Nicolaescuîn locul meu”, a spusªerban Raicu soþulpacientei.

Medicul de familiespune cã acest caz nueste singular. În urmaverificãrilor efectuate deCurtea de Conturi cabi-netului i s-a imputatsuma de peste 1500 delei.

”Am avut un controlde la Casa de Asigurãride Sãnãtate trimis înurma unor sesizãrifãcute de Curtea deConturi prin care searatã cã anumiþipacienþi erau internaþi,dar au primit reþete dela noi fiind în perioadainternãrii. În mod normal, pe timpulinternãrii, pacientul trebuie sã fie consultatde medicii specialiºti

din spital ºi sã seacorde tratamentuladecvat, din pãcate nuse întâmplã aºa dincauza lipsei de fonduriºi atunci vin la noi ºifãrã sã ne spunã cãsunt internaþi vin pen-tru reþeta lunarã. Noiam eliberat acele reþete

ºi ne-am trezit cã înacea perioadã ei erauinternaþi, dar o mareproblemã existã în sis-temul informatic. AcestSIUI care ar fi trebui sãne sesizeze cã pacinetuleste internat ºi noiatunci ºtiam cã nu tre-buie sã eliberãm reþetã,acest SIUI doarme”, adeclarat ªtefanGheorghiu, medic defamilie.

Pacienþii sunt puºi însituaþia de a retunabanii aferenþi reþetelorpentru o lunã sau treiluni, asta deºi ei au fostinternaþi doar câtevazile.

”Este vorba de soþia,care a fost internatã laFizioterapie ºi estevorba de 116,05 lei,ceea ce este o proble-mã cã se imputã reþetape o lunã chiar dacãpacienta a stat inter-natã 7 zile. Pe lângãcontravaloarea reþeteipe o lunã se imputã ºiserviciul”, a mai spusmedicul de familie.

Medicul de familietrebuie sã restituieCasei de Asigurãri desãnãtate peste 1500 delei. Aceºti bani vor firecuperaþi de lapacienþii care au benefi-ciat de reþete în timp ceau fost spitalizaþi.

”Mai am câtevacazuri, am douã reþeteimputate pentru 3 luniºi pacienta a stat într-osecþie de Ortopediepatru zile. Pentru patruzile trebuie sã achitãmcontravaloarea medica-mentelor pentru treiluni, nu este normal,acea pacientã dacã nuîºi ia tratamentul poatesã decedeze”, a maiprecizat sursa citatã

În primã fazã, Casade Asigurãri deSãnãtate va reþine baniimedicilor de familie,care ulterior vor fi recu-peraþi de la pacienþi.pentru a-ºi recuperabanii, medicii de familievor accepta ºi plata înrate.

Monika BACIUMonika BACIU

Funcþionarii nuprimesc primede Crãciunanul acesta A nul acesta, angajaþii din

sectorul bugetar nu vorprimi prime ºi bonusuri deCrãciun, ci, în unele instituþiise vor da cel mult niºtetichete cadou.

La primãriile din Valea Jiului,primarii au anunþat deja cã nici nuse pune problema unor prime, cimai degrabã a unor plase cu dulciuri pentru copiii lor. LaUricani, primarul Dãnuþ Buhãescuspune cã nu poate ºi nici nu arevoie sã facã mai mult.

“ Nu le permite legea. Noi nuam dat aceste prime nici anul trecut, pentru cã ni s-a spus clar cã

nu avem voie. Vom da cadouripentru copiii salariaþilor, pentruacest lucru am ºi alocat dejabanii”, a declarat edilul de laUricani. Nici la Vulcan, primarulIle nu va da prime angajaþilor totdin acelaºi considerent, iar laAninoasa nici nu se pune proble-ma de aºa ceva. Doar pentru faptul cã reuºesc sã-ºi încasezesalariul curent, funcþionarii de aicise vãd norocoºi.

ªi Municipiul Lupeni stã rãu laacest capitol. “Eu aº da cu dragãinimã câte o primã de sfârºit de anfuncþionarilor pentru cã meritã,dar nu avem de unde. Am aprobatînsã fonduri pentru 2000 decadouri pentru copiii din munici-piu, cadouri de care vor beneficiaºi copiii funcþionarilor” ne-adeclarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Cer injecþia letalã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decmebrie 20134 Actualitate

S ute de oamenis-au închinat

la moaºteleSfinþilor ÎmpãraþiConstantin ºiElena, la BisericaSfânta Varvara dinPetroºani, de hra-mul acesteia. Iarpentru credincioºi,bãrbaþii parohieiau pregãtit bucatetradiþionale depost, fierte înceaune pe foc delemn, aºa cum seobiºnuieºte dinmoºi strãmoºi.

A fost sãrbãtoare laBiserica SfântaVarvara din cartierulAeroport al municipiu-lui Petroºani. Pe de oparte, a fost hramulbisericii, iar pe de altãparte, aici a avut locun moment de înaltãsimþire spiritualã: racla cu pãrticele dinmoaºtele Sfinþilor

Împãraþi Constantin ºi Elena a popositpentru prima datã la Petroºani, iar credincioºii au þinut sãia parte la acestimportant moment.

Delegaþia care aînsoþit racla cu SfinteleMoaºte este condusãde cãtre PreasfinþitulPãrinte VarsanufiePrahoveanul,Episcopul Vicar alArhiepiscopieiBucureºtilor, iar sfin-tele moaºte au ajuns laPetroºani marþi searala biserica ”SfântaMare Muceniþã

Varvara”. În dimineaþazilei de prãznuire aSfintei Mari MuceniþeVarvara, în data de 4decembrie, un soborde ierarhi, preoþi ºidiaconi a oficiatSfânta Liturghie la biserica ”Sfânta MareMuceniþã Varvara” dinPetroºani, la care auluat parte sute de

credincioºi. Oameniimãrturisesc cã nicifrigul ºi nici boala nu i-ar fi putut þinedeparte de bisericã înaceastã zi importantã.„Am venit cu gânduribune, ca de fiecaredatã. Pentru noi e oonoare ca Sfintelemoaºte sã fie aduse laPetroºani. Nu am avutniciodatã aºa ceva. Câtde bolnavã aº fi fost,

aºa ceva nu puteamrata. Pentru noi credcã o datã în viaþã seîntâmplã aºa ceva. E un moment unic”, aspus o credincioasã.„Am venit la slujbã, sãvedem sfintele moaºte,sã fim ºi noi în rând culumea, cum se spune.E foarte importantpentru noi cã sfintelemoaºte sunt aici”,spune o altã femeie pe care faptul cã aredeja 82 de ani nu aîmpiedicat-o sã vinã,ca de fiecare datã, labisericã. Alþii îºi spunesperanþa cã Dumnezeuîi va ajuta sã se facãbine, ei sau familiilelor.

La slujbã a participat ºi primarul

municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi,care a þinut sã fie înmijlocul credincioºilorîn aceastã zi importan-tã pentru comunitate.„Astãzi este o maresãrbãtoare religioasãîn special pentru ceidin Valea Jiului, pen-tru mineri. Este SfântaMuceniþã Varvara,este practic ZiuaMinerilor ºi de fiecare

datã eu particip laaceste slujbe reli-gioase, la aceste

evenimente cumare drag, cumare respectºi condescen-denþã faþã decei care aulucrat ºilucreazã însubteran”, a declaratTiberiu Iacob –Ridzi care estede pãrere cãprezenþa, înpremierã, a

Sfintelor moaºte laPetroºani este maimult decât binevenitãpentru comunitate.

M âncare depost fiartã

la foc de lemn

Iar pentru credin-cioºii care au asistat laslujbã ºi s-au închinatla moaºtele SfinþilorConstantin ºi Elena,

reprezentanþii BisericiiSfânta Varvara aupregãtit circa 400 deporþii de mâncare depost, fiartã la foc delemn, în ceaune, decãtre bãrbaþii comu-nitãþii, aºa cum ceretradiþia.

„Maestru bucãtar” –un momârlan deaproape 81 de ani,care spune cã de celpuþin 60 de anipregãteºte bucateletradiþionale. „Ampregãtit fasole, pãsatºi varzã acrã, curechicum spunem noi,toate de post.Mâncarea se face cuulei, cu margarinã,atât punem. Mâncareaneapãrat se face pegrãtar, pe foc delemne, iar pãsatul cumargarinã, ulei ºizahãr. Toatã mâncareao facem de post”,aexplicat Ioan Ciurea.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Sãrbãtoare la Biserica Sf. Varvara

Sute de oameni s-au închinat la moaºtele Sfinþilor Constantin ºi Elena


AGAva decide

pentruCostelAvram

A dunareaGeneralã a

Acþionarilor de lasocietatea care dis-trubuie apa în ValeaJiului se întruneºte,vineri, pentru a luacâteva decizii.

Una dintre ele estecea potrivit cãreiaCostel Avram a fostpropus pentru a face

parte din rândul celor5 membri AGA. Asta dupã ce a fostales director adjunctinterimar.

Potrivit preºedin-telui Consiliului deAdministraþie de laApa Serv Valea Jiului,Sorin Radu, decizia vafi luatã la sfârºitul sãp-tãmânii, în urma uneiºedinþe ce va avea loc

la sediul societãþii dinPetroºani. „Vineri esteziua în care modificãmstatutul de funcþionareal SC Apa Serv ValeaJiului. Este vorbadespre regulamentulde funcþionare, iar unadintre propunerivizeazã ca în rândulcelor 5 membri aiConsiliului deAdministraþie sã facã

parte ºi Costel Avram,care a fost numitdirector interimar îndata de 2 decembrie.Sigur, avem în vedereperformanþele man-ageriale ºi OG109/2011, iar AGAurmeazã sã ovalideze”, a precizatSorin Radu, preºedin-tele CA al SC ApaServ Valea Jiului.

Costel Avram a avutmandat de conducerepânã în data de 1decembrie, iar din datade 2 decembrie estedirector general interi-mar. Concursul pentruocuparea postului vaavea loc în a douajumãtate a luniidecembrie.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

C auciucuri ºiarcuri de

maºini. Nu este vorbade vreun service auto,ci de câteva dinobiectele pe caremuncitorii de laApaServ Valea Jiuluile-au gãsit în reþelelede canalizare.

De câte ori canalizarearefuleazã oamenii solicitãvidanja pentru a deblocaaceste cãi. Însã mare estesurpiza muncitorilor atunci când identificã înreþelele de canalizarediferite obiecte.

”Avem foarte multeexemple ºi am putea scrierânduri bune cu ce gãsimîn canalizare. începând dela cauciucuri de maºini,oamenii gãsesc de cuviinþã sã le bage înreþelele de canalizare. Mai pot aduga faptul cã s-au gãsit bolovani, pet-uri

ºi alte lucruri, arcuri demaºini. De curând suntprobleme în Vulcan undeoamenii considerã cãreþeaua de canalizare esteghena de gunoi ºi atuncio folosesc ca atare.Lucrurile acestea necreeazã grave problemede exploatare pentru cãreþelele de canalizaremenajere au fost proiec-tate pentru acest scop ºinu pentru gunoi menajer.Cred cã este rea-voinþã,

nu ºtiu ce altceva sãzicem”, a declarat FlorinDonisã, director tehnicSC ApaServ Valea Jiului.

Toate aceste lucruriaruncate în locurilenecorespunzãtoare necostã pe noi toþi.

”Ne costã pe noi casocietate, costã mediulpentru cã o astfel deproblemã cauzeazãînfundãri ºi deversãri ºi încele din urmã ne costã penoi toþi”, a mai spus sursacitatã.

Muncitorii de la ape aumai gãsit ºi altfel deobiecte în reþelele decanalizare. Fie cã e vorbade scutece pentru copii,mopuri sau varzã muratã,sunt cazuri în careoamenii aruncã acestelucruri la voia întâmplãrii.

Monika BACIU Monika BACIU

Conductelede apã trebuieprotejate petimp de ger

R esponsabilii SCApaServ Valea Jiului

atrag atenþia abonaþilorasupra faptului cã odatãcu scãderea temperaturilorfoarte mult existã riscul careþelele de alimentare cuapã potabilã sã îngheþe.Acest lucru poate duce laavarierea serioasã a reþeleiºi întreruperea cu ali-mentare cu apã.

”Ca în fiecare an laînceputul perioadei reci infor-

mãm abonaþii cã existã acestrisc de a îngheþa anumite componente a instalaþiilor cu apã, mã refer la reþeleleinterioare unde din cauzauºilor deschise sau a lipseiacestora cu desãvârºire poateafecta reþelele de alimentare cuapã. Informãm ºi atragematenþia cã reþelele interioare

sunt ale locatarilor ºi reco-mandãm izolarea instalaþiilorinterioare, închiderea uºilor,închiderea geamurilor la casascãrilor cã nu mai avemîncãlzire pe casa scãrii ºi acumsuntem vulnerabili sã pãþimaºa ceva dacã nu avem grijãde instalaþii”, a declarat FlorinDonisã, director tehnic SCApaServ Valea Jiului.

Costurile reparaþiilor se potridica la sumemari, însã celmai neplãcutaspect este cel alsistãrii furnizãriiapei potabile.

”Nu pot sãspun cât poatecosta, diferã dela o situaþie laalta, existã niºtecosturi, existãpericolul de a nuavea apã, ceea

ce este foarte grav, pânã cândreþelele se reparã sau sedezgheaþã”, a mai spus sursacitatã.

Locatarii sunt sfãtuiþi sã pro-tejeze conductele de apã cumateriale termoizolante pentruca acestea sã nu îngheþe.


Scutece, varzã ºi cauciucuri în reþelele de canalizare

L a Uricani

Asistaþii sociali ºiînsoþitorii persoanelorcu handicap de laUricani vor avea banide sãrbãtori, pentru cãprimãria va aloca pânãla finalul lunii banipentru salarii ºi indem-nizaþii din bugetullocal.

“ Nu avem altãsoluþie, vom face asta,nu-i putem lãsa pebieþii oameni fãrã baniîn prag de sãrbãtori,chiar dacã de laînceputul anului nu aufost alocaþi bani sufi-

cienþi”, a declaratDãnuþ Buhãescu, pri-marul OraºuluiUricani. Aici, în celmai vestic oraº al Vãiisunt câteva zeci depersoane care aºteap-tã sã îºi primeascã ind-emnizaþiile.

L a Lupeni

De departe, cea maimare problemã seînregistreazã laLupeni. Aici, zeci defamilii vor avea sãrbã-tori sumbre, pentru cãprimãria din localitatepur ºi simplu nu are

atâta putere financiarãîncât sã suporte dinbugetul local plata atâ-tor indemnizaþii ºisalarii. Totuºi, primarulCornel Resmeriþã aprecizat cã va face totposibilul ca mãcar înprag de Crãciun sãgãseascã o soluþie demoment sau parþialã,pentru ca acei oamenisã aibã ce pune pemasã.

L a Aninoasa

ªi la Aninoasa estedisperare. Aici, deºimai sunt câteva sãp-tãmâni pânã laCrãciun, nu se ºtie nicimãcar dacã ceiaproape 40 de însoþi-tori ai persoanelor cuhandicap vor vea banicât sã cumpere cevapentru masa de sãrbã-tori.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 20136 Actualitate

M ai bine detrei sferturi

din cartierulIscroni dinAninoasa nu maiare curent electricdin cauza datoriilorcãtre furnizorul deelectricitate.

Pentru cã de fiecare datã când eraudecuplaþi, oamenii serebranºau singuri lareþeaua de electricitate,furnizorul, pentru astopa furturile, a tãiat

toate branºamenteledirect de la stâlpi.Tragedia este cã print-re cei care nu mai auluminã se aflã ºi familiicare au în îngrijire

copii ºi ºi-au fãcutangajamente de platã,însã nu au plãtit lunãde lunã.

Acum ºi-ar face altecontracte, însã cos-turile sunt cu mult maimari. Au de achitat ogaranþie, branºamentuldar ºi drumurile pânãla Deva, pentru cã înValea Jiului nu maiexistã nici un centru alfurnizorului de electri-citate.

„Numai eu ºtiu cumne mai descurcãm ºice punem în gurã. Am

plãtit tot timpul dato-riile cãtre utilitãþi, sãnu am probleme.Acum suntem obligaþisã trãim pe întunericdin cauzã cã ne-autãiat curentul. Nu amnici o datorie la ei, darpentru cã vecinii nu ºi-au plãtit facturile ne-au tãiat pe toþi dela stâlp. Am fost la sãmã rebranºeze, dar mi-au spus cã trebuiesã merg la Deva. Eude unde sã scot atâþiabani cã de abia am cuce sã-mi hrãnesc

nepoþii. Suntemamãrâþi ºi nu ne bagãnimeni în seamã. Dacãalþii furã curent sau audatorii noi cu ce suntem vinovaþi”,spune GheorgheHãrãstãºan, unul dintrelocuitorii cartierului.

„A dunã” cãrbune

Pentru a face rostde un ban în plus pen-tru mâncare, bãtrânulîmpreunã cu soþia luimerg dupã cãrbuni pe

care mai apoi îi vândîn schimbul a 7-8 leisacul. Spune cã nufurã din vagoanelecare trec prin staþia delângã cartierul lor ciadunã ce cade din gar-nituri. „Adun ce nu iaucei care furã dinvagoane. Descarcã ºiapoi adunã o parte dincãrbuni, restul lasãprintre linii. Nu avemce sã facem. ªtiu cãnu avem voie, dar altfel murim de foame.Nu am nici mãcar uncolþ de pâine sã le daucopiilor sã mãnânce,iar de când ne-au tãiatcurentul este ºi mairãu. Am vrea sã avemmãcar de sãrbãtori, sãaibã ºi nepoþeii luminãîn casã. Stãm toatãziua la lumânare ca vaide noi”, mai spunebãrbatul.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Primãria Petroºani -Moº Crãciun

pentru copiii sãraciP etru mulþi copii din Petroºani,

cadourile de Moº Nicolae ºi MoºCrãciun sunt doar vise frumoase.Familiile lor sunt prea sãrace pentru ale aduce o razã de bucurie cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, aºa cã edilii se vortransforma din nou în Moº Crãciun pentru copiiinevoiaºi.

Mii de cutii de cio-colatã vor fi împãrþiteºi în acest an la toateºcolile din Petroºani,cu ocazia sãrbãtorilorde iarnã. PrimarulmunicipiuluiPetroºani, TiberiuIacob – Ridzi, spunecã de aceste cadouridulci vor beneficia peste 3000 de copii, iar pentru micuþii care provin din familii sãracecadourile vor fi mai consistente.

„Aºa cum am fãcut ºi în anii precedenþi, pentru copiii cu probleme speciale sau situaþiideosebite din punct de vedere economic,Primãria Municipiului Petroºani le oferã cadouri.Este vorba de dulciuri, suc, în general toatelucrurile care îi bucurã pe cei mici. Mulþi dintreei sunt în situaþia în care primesc doar de la noiastfel de cadouri ºi atunci bucuria lor este cufoarte mare ºi a noastrã în acelaºi timp”, adeclarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi.

CarCarmen men COSMAN COSMAN

Nu vor avea luminã de sãrbãtori

Norocul depinde ºi de oraºulîn care locuieºti

Monika BACIU

”Deocamdatã neîncadrãm, suntem cupeste 300 de mii detone în stoc, vomvedea ºi vom luadeciziile în momentulîn care va creºte con-sumul. Pânã acum din

programul nostru ammãrit producþia cu20% pe divizia noas-trã au reuºit ºi colegiide închideri sãmãreascã cu 10%,vom vedea în funcþiede cererea din iarnãdacã va fi nevoie demai mult cãrbune.

Intenþionãm sã achiz-iþionãm cãrbune doardin România ca sã nu

mai fie nevoie sãimportãm”, a declaratDaniel Andronache,directorul general alCEH. ComplexulEnergetic Hunedoaraare nevoie de peste600 de mii de tone dehuilã pentru a trecepeste perioada deiarnã. Reprezentanþiientitãþii spun cã acestecantitãþi vor fi asigu-rate exclusiv de laminele din ValeaJiului.

Pregãtiþi pentru creºterea producþiei de energie

M eteorologii anunþã cea mai grea iarnã din ultimiizeci de ani. În acest context, cererea de energie va

creºte în urmãtoarea perioadã date fiind ºi temperaturilecare s-au înregistrat în cursul nopþii de marþi spre mier-curi când mercurul în termomentre a scãzut în ValeaJiului sub -10 grade. În aceastã perspectivã responsabiliiComplexului Energetic Hunedoara spun cã sunt pregãtiþi.


LuizaANDRONACHE

De fiecare datãpentru aceste diver-genþe au fost reclamaþidoar taximetriºtii, darrealitatea poate aveaºi altã versiune uneori.La sfârºitul sãptãmâniitrecute, într-o searã,aproape de ora18:00, ºoferul unuimaxi taxi ZMK cunumãrul de inmatricu-lare HD 07 NGK,

care circa din direcþiaPetroºani-Uricani,pleacã din staþia PiaþaVictoriei - Petroºanispre Vestul Vãii Jiului.Pe drum, însã,aproape de staþiaParângu - Aeroport,observã un taximetristde Vulcan, ilegal saulegal, nu ºtim însã, cunumarul de inmatricu-lare HD 88 JON, carea oprit la semnul uneifemei. Atunci, ºoferulde maxi taxi a accele-

rat pânã într-acolo,apoi a oprit în dreptultaximetristului deVulcan, paralel cuaripa stângã a DacieiLogan, a coborât gea-mul din parteapasagerului ºi aînceput sã-l înjure vi-guros pe taximetrist,Fiindcã era parcat ladoar câþiva centimetride portiera taxiului,ºoferul de la ZMK,întãrâtat bine probabilde gândul cã nimeninu-i poate face nimic,a deschis portiera dindreapta, lovind înrepetate rânduriportiera din stângafaþã a Loganului, dis-trugând oglinda retro-vizoare a acestuia.“Ce dracu’ cauþi aici,zi, ce faci aici? ”,strigã ºoferul de maxitaxi în timp ce loveacu portiera propriecea a taxiului. Nu aprimit nicio replicã, ci

ºi-a vãzut de drum, iartaxiul la fel, la unmoment datdepãºindu-l. Însã, înstaþia de la Piaþã de laVulcan, numitã ºidrept cea de la fostacantinã, erau nu maipuþin de 6 taximetriºtivulcãneni care îl aºtep-tau. Aºa se face cãsub ochii cãlãtorilor aînceput scandalul, careputea degenera într-oadevãratã bãtaiesângeroasã.Taximetriºtii au cerutºoferului sã deschisãportiera, iar el a repli-

cat cã are geamuldeschis ºi poate auzi.Atunci a început untãvãlug de înjurãturi.“Bãh, de ce nu ai vor-bit frumos, ce dacãera în staþia voastrã,fãcea ºi el un ban?!Da’ aºa trebuie sã faci,sã distrugi tu maºina?Ai pus tu bani lamaºina aia, ºtii cât degreu s-a luat?”, au fostcuvintele cele maidecente adresate detaximetriºtii vulcãneniºoferului de pe maxitaxi.

La un moment dat,

cum nici tânãrul ºoferde la ZMK nu se lãsa,chiar dacã era încolþitºi depãºit numeric, areplicat ceva, dreptpentru care doi, treitaximetriºti au ocolitdubiþa ºi au deschisportiera din parteadreaptã. În momentulacesta, ºoferul demaxi taxi a încercat sãporneascã maºina,accelerând puþin, cugândul de a-i speria pecei 6, 7 inºi. În totacest timp, cãlãtoriidin dubiþã caremergeau în Vestul VãiiJiului, erau de-a drep-tul îngroziþi.

Dupã alte câtevaminute de înjurãturi ºiexplicaþii, taximetriºtiiau plecat de lângãdubiþã, iar ºoferul demaxi taxi ºi-a vãzut de drum.Aºa se face cã înprezent, cine spune cãpe drumurile ºi staþiiledin Valea Jiului nu semai duc lupte, înseam-nã cã nu circulã cumijlocul de transportîn comun.

LuizaANDRONACHE

“Avem în planacordarea unor tichetede masã pentru anga-jaþii noºtrii. Ne-am

gândit la 22 de bonuripentru fiecare salariat,în valoare totalã de2057 de lei pe per-soanã”, a declaratDacian Ciodaru, direc-tor general administra-

tiv laUniversitateaPetroºani Aºase face cã deacest Crãciun,cei carelucreazã laUniversitate sepot consideranorocoºi cãvor primi unastfel deadaos, fie ºisub forma unortichete, în condiþiile încare ceilalþi bugetari

nu vor beneficia decâtde câteva plase cu dul-ciuri pentru copii lor.

Scandal între ºoferul unui maxi taxi ZMK ºitaximetriºtii din VulcanC ine spune cã rãzboiul dintre

ºoferii de maxi-taxi ºitaximetriºti este încheiat, greºeºte.Dacã înainte se duceau lupteaproape de gherilã întretaximetriºti, în special cei de laPetrila, cu cei de la Petroºani, careîi aveau drept aliaþi pe cei de laZMK, iar asta ziua în amiaza mareºi în plinã stradã, acum confrun-tãrile au loc mai mult la ceas desearã ºi se pare cã s-au mutat sprevestul Vãii Jiului.

Tichete de masã pentru angajaþii Universitãþii Petroºani

C onducerea UniversitãþiiPetroºani, deºi a avut mai

puþine fonduri alocate de ministeranul acesta, iar veniturile propriiau fost ºi mai puþine, va face totuºi o bucurie angajaþilor în pragde sãrbãtoare.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

”Foaie verdebaraboi/

I.G.Duca e la voi/ ªi-o sã vã colindetare/ Sã nu vã maidoarã-n ºale!” - cântec joc ºi voiebunã, cadouri ºi pre-mieri, la Centrul deÎngrijire ºi AsistenþãSocialã de la Petrila-Lonea, casa celor 44 de persoane cuvârste cuprinse între23 ºi 93 de ani.Directorul DoruCodrea i-a numit pecei aflaþi în grija sa”adevãraþi campioniai vieþii”. Mascotamanifestãrii a fost ofetiþã de 2 ani, de laApartamente socialefamiliale.

O zi plinã de emoþie,de cântec, joc ºi voiebunã, dar ºi de colindece pãreau rugãciuni ºibalade, s-a consumat deZiua Internaþionalã a

Persoanelor cuDizabilitãþi, la Centrulde Îngrijire ºi AsistenþãSocialã Petrila-Lonea.Centrul de la Lonea,casa a 44 de persoanecu vârste cuprinse între

23 ºi 93 de ani, a fostgazda copiilor de laºcolile I.D. Sîrbu Petrila,ªcoala nr. 5 structurã aLiceului ConstantinBrâncuºi, de la SalvaþiCopii, ªcoala I.G.Duca

Petroºani ºi de laapartamentelesociale. Toþi aucolindat, au cân-tat despreRomânia ºiromâni, au jucatºi au oferitatenþii spectato-rilor - oamenilorîn vârstã, care aulãcrimat copleºiþide emoþii, celormai puþin împov-ãraþi de ani, careau aplaudat fre-netic dupã ce aucântat alãturi de

copii etc. – dulciuri,iconiþe, cãciuli, felicitãricu ciocolatã etc.

Senin ºi mereu zâm-bitor, omul ce pare aavea chemare pentru a

le sta alãturi ºi a le îns-enina viaþa ”adevãraþilorcampioni”, DoruCodrea, directorulCentrului de Îngrijire ºiAsistenþã SocialãPetrila-Lonea, a colin-dat, a cântat alãturi deelevi ºi tineri, a premiatºcolile prezente, adecernat titlul de celmai bun salariat al cen-trului – GeorgetaOniciu, infirmierã. Laacordarea diplomei, ceicare sunt îngrijiþi de

Georgeta Oniciu auaplaudat îndelung dândastfel greutate evi-denþierii ºi certitudineadirectorului cã nu s-aînºelat…

Tot cu aceastã ocazieau fost felicitaþi publicasistaþii nãscuþi în lunanoiembrie ºi început dedecembrie, lucru ce i-afãcut cu adevãrat fericiþi

pe cei ce au venit pelume prin anii 1924,1927, 1937… dar ºipe cei tineri.

Directorul DoruCodrea i-a numit pe ceiaflaþi în grija sa ”ade-vãraþi campioni aivieþii”, care meritãstima ºi respectul nos-tru, al tuturor. Codrea aprecizat cã fãrã colec-tivul cãminului de laLonea, aceºti oameninu ar fi avut parte de

zile senine, pentru cãnu oricine poate fisalariat într-o asemeneainstituþie.

De apreciattonul întregii man-ifestãri, care a fostunul optimist ºivesel de genul:”Foaie verdebaraboi/ I.G.Ducae la voi/ ªi-o sãvã colinde tare/Sã nu vã maidoarã-n ºale!”

”Mascota”manifestãrii a fosto fetiþã de 2 ani,Angelica, membrã

a unui apartamentsocial familial. Copila acerut sã fie luatã înbaraþe de oricine îiacorda atenþie. Un altbãiat, tot de la aparta-mentul social, a inter-pretat o cântare-baladãcu umor ºi extrem deexpresiv în transmitereamesajelor - fiind vorbade pãcatele Evei ºi alelui Avram - încât a fostaplaudat îndelung la”scenã deschisã”.

”Sunt adevãrate min-uni copiii ãºtia”- a afir-mat, din scaunul curotile, Toto, un bãrbatnins de ani, cu ochiiplini de lacrimi.

Cei care au sprijitmanifestarea de laPetrila, de ZiuaInternaþionalã aPersoanelor cuDizabilitãþi, au fostClubul Copiilor Petrila,Asociaþia RozaMultiflora, MeladidecorSRL.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

M uzeul Mineritului expuneultimele fotografii ale

jurnalistului Dan Codrea, trecutîn nefiinþã la începutul anuluitrecut. Este vorba despreansamblul de fotografii careînfãþiºeazã statuile minerilordin mai multe localitãþi ale VãiiJiului, iar expoziþia a fostvernisatã la aproape doi ani dela trecerea în nefiinþã a colegu-lui nostru jurnalist.

Aºa cum am constatat cu toþii, s-au scurs doi ani de la vernisajulexpoziþiei lui Dan Codrea, cel care îndecembrie 2011 a expus 13fotografii cu mineri. Organizatorii,responsabilii de la MuzeulMineritului, spun cã acestea suntpotrivite pentru a marca ziua deSfânta Varvara, ziua în care mineriisunt la loc de cinste, aºa cum i-a pusDan Codrea. „Ne-am gândit ca la

împlinirea a doi ani de la ultima luiexpoziþie 13 mineri, care a avut locîn 2 decembrie 2011 sã rememorãmºi cei doi ani scurºi de la trecerea luiDan Codrea în nefiinþã ºi Ziua de 4decembrie, Ziua Sfintei MuceniþeVarvara. Am considerat oportun ºinecesar sã ne nreamintim de un bunprieten al nostru, Dan Codrea”, adeclarat Anca Fotãu, responsabil alMuzeului Mineritului.

Fotografiile cu cele 13 ipostaze încare au fost surprinºi minerii au fostrealizate de Dan Codrea în ultima salunã de viaþã ºi, din pãcate, el nu amai apucat sã o vadã pe simeze. Maimult, cifra 13 nu i-a purtat noroc ºijurnalistul s-a stins în ianuarie 2012,la doar o lunã dupã ce pe simezeleMuzeului Mineritului au fost expusefotografiile sale.

Prietenii au venit în 4 decembrie2013 sã îºi aducã aminte de el, aºacum era în zilele în care scria la ziar.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

B azã sportivã laBãcia. Consiliul

Judeþean Hunedoaraare în vedererealizarea unei bazesportive pe razacomunei Bãcia.Autoritãþile au ºiidentificat amplasa-mentul unde arurma sã fie realizatãbaza sportivã.

”In condiþiile în care,în general, principaleleelemente de infrastruc-turã edilitarã sunt asigu-

rate la un standardmulþumitor (infrastructurãpublicã de drumuri, apã,canalizare, alimentare cugaze naturale, televiziuneprin cablu, etc), ConsiliulLocal al Comunei Bãciaa propus aprobarea unuiacord de colaborare cuConsiliul JudeþeanHunedoara în vederearealizãrii unei bazesportive de interesjudeþean la Bãcia, caresã deserveascã întreagazonã, sã conducã larevigorarea activitãþilor

sportive ºi sã constituieun pol de cooperareintercomunitarã alviitoarei conurbaþii”, searatã în documenteleCJH.

De precizat este faptulcã pe raza comuneiBãcia va fi realizat ºideponeul ecologic.

”Amplasamentulcomunei Bãcia în cadrulConurbaþiei Corvina,precum ºi proiectarea/execuþia unor elementeale viitorului sistemuluijudeþean de management

al deºeurilor pe amplasa-mente aflate razacomunei Bãcia, deter-minã o perspectvã dedezvoltare privilegiatã acomunei în cadrulconurbaþiei ºi judeþului, înideea modernizãrii spaþi-ului rural periurban ºieliminãrii diferenþelor deconfort faþã de mediulurban”, se mai aratã îndocumente.

Baza sportivã se vaîntinde pe o suprafaþã de6.500 de metri pãtraþi ºieste situat în intravilanulcomunei.


C etatea dacicãSarmizegetusa

Regia îºi închideporþile pânã laprimãvarã. În toatãaceastã perioadã,monumentulcuprins în patrimo-niul UNESCO va fisupus unor ampleoperaþiuni deîntreþinere de cãtreadministratorii sãi.

„CetateaSarmizegetusa Regia seva redeschide, pentrupublic, la 1 martie2014. În aceastãperioadã vom desfãºuramai multe activitãþi deîntreþinere, între care senumãrã ºi îndepãrtareamai multor copaci

bãtrâni, ce suntprãbuºiþi la pãmânt”, adeclarat administratorulparcului arheologicSarmizegetusa Regia,Vladimir Brilinsky. Înplus, nici porþiunea dedrum judeþean dintremicrohidrocentralaGodeanu ºi cetatea

Sarmizegetusa Regia nuva fi accesibilã, aceastafiind închisã, printr-ohotãrâre a ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Cetatea dacicã de laSamizegetusa Regiaeste administratã deConsiliul JudeþeanHunedoara din primã-vara acestui an, iar CJHuendoara a instituitun regulament de viz-itare al monumentului.În plsu, s-a introdus ºi otaxã, ceea ce a permiso monitorizare precisãa numãrului de turiºti.Într-o jumãtate de anSarmizegetusa Regia afost vizitatã de 27.600de oameni.


Dan Codrea rememoratla Muzeul Mineritului

Samizegetusa Regia închisã pentruturiºti pânã în primãvarã

Bazã sportivã pentru acceptarea deponeului

Minuni, de ziua ”campionilor vieþii”

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

”Foaie verdebaraboi/

I.G.Duca e la voi/ ªi-o sã vã colindetare/ Sã nu vã maidoarã-n ºale!” - cântec joc ºi voiebunã, cadouri ºi pre-mieri, la Centrul deÎngrijire ºi AsistenþãSocialã de la Petrila-Lonea, casa celor 44 de persoane cuvârste cuprinse între23 ºi 93 de ani.Directorul DoruCodrea i-a numit pecei aflaþi în grija sa”adevãraþi campioniai vieþii”. Mascotamanifestãrii a fost ofetiþã de 2 ani, de laApartamente socialefamiliale.

O zi plinã de emoþie,de cântec, joc ºi voiebunã, dar ºi de colindece pãreau rugãciuni ºibalade, s-a consumat deZiua Internaþionalã a

Persoanelor cuDizabilitãþi, la Centrulde Îngrijire ºi AsistenþãSocialã Petrila-Lonea.Centrul de la Lonea,casa a 44 de persoanecu vârste cuprinse între

23 ºi 93 de ani, a fostgazda copiilor de laºcolile I.D. Sîrbu Petrila,ªcoala nr. 5 structurã aLiceului ConstantinBrâncuºi, de la SalvaþiCopii, ªcoala I.G.Duca

Petroºani ºi de laapartamentelesociale. Toþi aucolindat, au cân-tat despreRomânia ºiromâni, au jucatºi au oferitatenþii spectato-rilor - oamenilorîn vârstã, care aulãcrimat copleºiþide emoþii, celormai puþin împov-ãraþi de ani, careau aplaudat fre-netic dupã ce aucântat alãturi de

copii etc. – dulciuri,iconiþe, cãciuli, felicitãricu ciocolatã etc.

Senin ºi mereu zâm-bitor, omul ce pare aavea chemare pentru a

le sta alãturi ºi a le îns-enina viaþa ”adevãraþilorcampioni”, DoruCodrea, directorulCentrului de Îngrijire ºiAsistenþã SocialãPetrila-Lonea, a colin-dat, a cântat alãturi deelevi ºi tineri, a premiatºcolile prezente, adecernat titlul de celmai bun salariat al cen-trului – GeorgetaOniciu, infirmierã. Laacordarea diplomei, ceicare sunt îngrijiþi de

Georgeta Oniciu auaplaudat îndelung dândastfel greutate evi-denþierii ºi certitudineadirectorului cã nu s-aînºelat…

Tot cu aceastã ocazieau fost felicitaþi publicasistaþii nãscuþi în lunanoiembrie ºi început dedecembrie, lucru ce i-afãcut cu adevãrat fericiþi

pe cei ce au venit pelume prin anii 1924,1927, 1937… dar ºipe cei tineri.

Directorul DoruCodrea i-a numit pe ceiaflaþi în grija sa ”ade-vãraþi campioni aivieþii”, care meritãstima ºi respectul nos-tru, al tuturor. Codrea aprecizat cã fãrã colec-tivul cãminului de laLonea, aceºti oameninu ar fi avut parte de

zile senine, pentru cãnu oricine poate fisalariat într-o asemeneainstituþie.

De apreciattonul întregii man-ifestãri, care a fostunul optimist ºivesel de genul:”Foaie verdebaraboi/ I.G.Ducae la voi/ ªi-o sãvã colinde tare/Sã nu vã maidoarã-n ºale!”

”Mascota”manifestãrii a fosto fetiþã de 2 ani,Angelica, membrã

a unui apartamentsocial familial. Copila acerut sã fie luatã înbaraþe de oricine îiacorda atenþie. Un altbãiat, tot de la aparta-mentul social, a inter-pretat o cântare-baladãcu umor ºi extrem deexpresiv în transmitereamesajelor - fiind vorbade pãcatele Evei ºi alelui Avram - încât a fostaplaudat îndelung la”scenã deschisã”.

”Sunt adevãrate min-uni copiii ãºtia”- a afir-mat, din scaunul curotile, Toto, un bãrbatnins de ani, cu ochiiplini de lacrimi.

Cei care au sprijitmanifestarea de laPetrila, de ZiuaInternaþionalã aPersoanelor cuDizabilitãþi, au fostClubul Copiilor Petrila,Asociaþia RozaMultiflora, MeladidecorSRL.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

M uzeul Mineritului expuneultimele fotografii ale

jurnalistului Dan Codrea, trecutîn nefiinþã la începutul anuluitrecut. Este vorba despreansamblul de fotografii careînfãþiºeazã statuile minerilordin mai multe localitãþi ale VãiiJiului, iar expoziþia a fostvernisatã la aproape doi ani dela trecerea în nefiinþã a colegu-lui nostru jurnalist.

Aºa cum am constatat cu toþii, s-au scurs doi ani de la vernisajulexpoziþiei lui Dan Codrea, cel care îndecembrie 2011 a expus 13fotografii cu mineri. Organizatorii,responsabilii de la MuzeulMineritului, spun cã acestea suntpotrivite pentru a marca ziua deSfânta Varvara, ziua în care mineriisunt la loc de cinste, aºa cum i-a pusDan Codrea. „Ne-am gândit ca la

împlinirea a doi ani de la ultima luiexpoziþie 13 mineri, care a avut locîn 2 decembrie 2011 sã rememorãmºi cei doi ani scurºi de la trecerea luiDan Codrea în nefiinþã ºi Ziua de 4decembrie, Ziua Sfintei MuceniþeVarvara. Am considerat oportun ºinecesar sã ne nreamintim de un bunprieten al nostru, Dan Codrea”, adeclarat Anca Fotãu, responsabil alMuzeului Mineritului.

Fotografiile cu cele 13 ipostaze încare au fost surprinºi minerii au fostrealizate de Dan Codrea în ultima salunã de viaþã ºi, din pãcate, el nu amai apucat sã o vadã pe simeze. Maimult, cifra 13 nu i-a purtat noroc ºijurnalistul s-a stins în ianuarie 2012,la doar o lunã dupã ce pe simezeleMuzeului Mineritului au fost expusefotografiile sale.

Prietenii au venit în 4 decembrie2013 sã îºi aducã aminte de el, aºacum era în zilele în care scria la ziar.


B azã sportivã laBãcia. Consiliul

Judeþean Hunedoaraare în vedererealizarea unei bazesportive pe razacomunei Bãcia.Autoritãþile au ºiidentificat amplasa-mentul unde arurma sã fie realizatãbaza sportivã.

”In condiþiile în care,în general, principaleleelemente de infrastruc-turã edilitarã sunt asigu-

rate la un standardmulþumitor (infrastructurãpublicã de drumuri, apã,canalizare, alimentare cugaze naturale, televiziuneprin cablu, etc), ConsiliulLocal al Comunei Bãciaa propus aprobarea unuiacord de colaborare cuConsiliul JudeþeanHunedoara în vederearealizãrii unei bazesportive de interesjudeþean la Bãcia, caresã deserveascã întreagazonã, sã conducã larevigorarea activitãþilor

sportive ºi sã constituieun pol de cooperareintercomunitarã alviitoarei conurbaþii”, searatã în documenteleCJH.

De precizat este faptulcã pe raza comuneiBãcia va fi realizat ºideponeul ecologic.

”Amplasamentulcomunei Bãcia în cadrulConurbaþiei Corvina,precum ºi proiectarea/execuþia unor elementeale viitorului sistemuluijudeþean de management

al deºeurilor pe amplasa-mente aflate razacomunei Bãcia, deter-minã o perspectvã dedezvoltare privilegiatã acomunei în cadrulconurbaþiei ºi judeþului, înideea modernizãrii spaþi-ului rural periurban ºieliminãrii diferenþelor deconfort faþã de mediulurban”, se mai aratã îndocumente.

Baza sportivã se vaîntinde pe o suprafaþã de6.500 de metri pãtraþi ºieste situat în intravilanulcomunei.


C etatea dacicãSarmizegetusa

Regia îºi închideporþile pânã laprimãvarã. În toatãaceastã perioadã,monumentulcuprins în patrimo-niul UNESCO va fisupus unor ampleoperaþiuni deîntreþinere de cãtreadministratorii sãi.

„CetateaSarmizegetusa Regia seva redeschide, pentrupublic, la 1 martie2014. În aceastãperioadã vom desfãºuramai multe activitãþi deîntreþinere, între care senumãrã ºi îndepãrtareamai multor copaci

bãtrâni, ce suntprãbuºiþi la pãmânt”, adeclarat administratorulparcului arheologicSarmizegetusa Regia,Vladimir Brilinsky. Înplus, nici porþiunea dedrum judeþean dintremicrohidrocentralaGodeanu ºi cetatea

Sarmizegetusa Regia nuva fi accesibilã, aceastafiind închisã, printr-ohotãrâre a ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Cetatea dacicã de laSamizegetusa Regiaeste administratã deConsiliul JudeþeanHunedoara din primã-vara acestui an, iar CJHuendoara a instituitun regulament de viz-itare al monumentului.În plsu, s-a introdus ºi otaxã, ceea ce a permiso monitorizare precisãa numãrului de turiºti.Într-o jumãtate de anSarmizegetusa Regia afost vizitatã de 27.600de oameni.


Dan Codrea rememoratla Muzeul Mineritului

Samizegetusa Regia închisã pentruturiºti pânã în primãvarã

Bazã sportivã pentru acceptarea deponeului

Minuni, de ziua ”campionilor vieþii”

Proiectul, propus deMinisterul Muncii,modificã Legea263/2010 privind sis-temul unitar de pensiipublice.

Atingerea acestorvârste de pensionarese va realiza princreºterea gradualã a

vârstelor standard, înraport cu data naºterii.

Astfel, în perioadaianuarie 2011 - ian-uarie 2015, vârsta depensionare a femeilorva creºte de la 59 deani la 60 de ani, iarcea a bãrbaþilor, de la64 la 65 de ani.

Dupã ianuarie 2015va continua creºtereagradualã a vârstei depensionare doar pen-tru femei, de la 60 la63 de ani pânã în anul2030, fiind reglemen-tatã ºi creºterea stagiu-lui minim de cotizarela 15 ani, atât pentrufemei, cât ºi pentrubãrbaþi.

Începând din ian-uarie 2035, femeile sevor pensiona, ca ºibãrbaþii, la 65 de ani,la un stagiu completde cotizare de 35 deani ºi un stagiu minimde cotizare de 15 ani.

Mãsura se va aplicafemeilor nãscute dupãdecembrie 1970.

În perioada ianuarie2011 - ianuarie 2015,stagiul minim de coti-zare va creºte de la 13la 15 ani, atât pentrufemei, cât ºi pentrubãrbaþi.

De asemenea, stag-iul complet de cotizareva ajunge la 35 de anipentru femei ºi bãr-baþi, urmând ca pânãîn ianuarie 2015 stag-iul complet de cotizarepentru femei sãcreascã de la 28 la 30de ani, iar pentru bãr-baþi de la 33 la 35 deani. Dupã aceastãperioadã va continuacreºterea gradualãnumai pentru femei,de la 30 la 35 de anipânã în 2030.

În nota de funda-mentare care însoþeºteproiectul de Lege pusîn dezbatere publicã searatã cã egalizareavârstelor de pension-are se circumscrieRecomandãrilor deþarã ale ComisieiEuropene transmiseRomâniei.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decmebrie 201310 Actualitate

Rugaþi sã îºiexprime acor-dul sau deza-cordul faþã deexplorarearesurselor natu-rale aleRomâniei,65,2% dintotalul celorinvestigaþi sepronunþã înfavoareaexplorãriiresurselor naturale, întimp ce 28,1% seopune acestei activ-itãþi, iar 6,7% nu ºtiusau nu rãspund laaceastã întrebare.

De asemenea,61,9% din populaþiaRomâniei se pronunþã

în favoarea exploatãriiresurselor naturale învederea valorificãrii, întimp ce 29,8% sedeclarã împotrivaactivitãþii deexploatare, iar 8,3%nu ºtiu sau nurãspund.

Conform sondaju-

lui, 45,9% dintrerespondenþi se declarãde acord cuexploatarea resurselornaturale dacã serespectã normeleeuropene de mediu, întimp ce 6,9% sunt deacord cu explorarea înorice condiþii.

"Majoritatearomânilor sunt deacord cu exploatarearesurselor naturale,cea mai mare partedintre aceºtia spri-jinind aceastã activi-tate dacã suntrespectare condiþiilede mediu. Acesta parea fi marele câºtig almanifestãrilor dinultimele luni —conºtientizarea popu-laþiei cu privire laimportanþa protejãriimediului înconjurãtor,relevatã ºi de faptul cãdoar 6,9% nu sunt

interesaþi de prob-lemele de mediu încazul unei exploatãri.Este o schimbare cali-tativã în bine a univer-sului valoric alromânilor. Altfel spus,românii înþeleg avan-tajele exploatãrii, suntde acord cuexploatarea, dardoresc condiþii demediu stricte, conformstandardeloreuropene. În plus, maivor implicarea com-paniilor româneºti,existând un orizont deaºteptare uriaº cu

privire la reducereapreþurilor la energiedacã exploatãmresursele naturale aleþãrii", susþine Remusªtefureac, directorINSCOP.

Pe de altã parte,politicienii au respinsla începutul acesteisãptãmâni modificareaLegii Minelor, care arfi putut duce la o seriede investiþii în activi-tatea de expoatare, cutoate cã membriiGuvernului au majoratcu 28 la sutã cuantu-mul taxelor anualepentru activitãþileminiere, respectivprospecþiune, explo-rare ºi exploatare.

DianaMITRACHE

„Pe timpuldesfãºurãrii unui con-trol comun în data de3 decembriea.c., jandarmiihunedoreni ºireprezentanþiiANPA audepistat pemalul râuluiMureº, treibãrbaþi careprinseserã maimulþi peºti cu dimen-siunile mai mici decâtcele prevãzute delegislaþia în vigoare.Cei trei pescari domi-ciliaþi în Deva,Hunedoara ºi Hãrãu,au fost sancþionaþi

contravenþional, val-oarea sancþiunilorfiind de 300 lei.Jandarmii ºireprezentanþiiAgenþiei Naþionale

pentru Pescuit ºiAcvaculturã reco-mandã sã se respectelegislaþia din acestdomeniu”, au pre-cizat într-un comuni-cat de presã jan-darmii hunedoreni.

SONDAJ: Douã treimi dintre români, de acord cu exploatarearesurselor naturale, dar cu respectarea condiþiilor de mediu

A proximativ douã treimi dintre români sunt deacord cu explorarea ºi exploatarea resurselor natu-

rale, dar numai cu respectarea condiþiilor de mediu,relevã un sondaj de opinie realizat de Inscop Research.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Nu face peºtele, cât amenda

T rei pescari s-au ales cu amen-zi, dupã ce au fost suprinºi în

flagrant de jandarmi. Oamenii eraupe Mureº ºi, culmea! Au prins niºtepeºtimici. Acesta a fost ºimotivulpentru care au fost sancþionaþi:dimensiunea „prãzii”.

Egalizare a vârstelor de pensionarepentru femei ºi bãrbaþi

P roiectul de lege care prevede cãfemeile nãscute dupã 1970 se

vor pensiona la 65 de ani începânddin 2035, când va fi egalizatã vârstade pensionare pentru femei ºi bãr-baþi, la un stagiu complet de cotizarede 35 de ani ºi minim de 15 ani, afost avizat, miercuri, de Guvern.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

DianaMITRACHE

Guvernul a stabilitcã zilele de 24 ºi 31decembrie vor filibere. PotrivitCodului muncii, înultima lunã a anului,erau libere doar zilelede 1 decembrie -Ziua Naþionalã aRomâniei, care cadeîntr-o zi de duminicã.precum ºi 25 ºi 26decembrie - prima ºia doua zi de Crãciun.Decizia este valabilãpentru salariaþii dinsectorul public, carear mai avea ºi douãzile de vineri libere,ele urmând sã fierecuperate în primalunã a anului viitor.„Dacã ceea ce se dis-

cutã acum la nivelguvernamental se vatranspune ºi într-oHotãrâre de Guvern,atunci ar urma cazilele de 27 decem-brie ºi 3 ianuarie2014 sã fiedeclarate zile libere,urmând sã fie recu-perate în cursul luniiianuarie.

Probabil cã înHotãrârea de Guvern

care urmeazã sãaparã se vor stabili ºidatele în careurmeazã sã fie recu-perate. Dacã sevalãsa la latitudineaconducãtorilor deinstituþii, atunci dom-nul primar va stabiliprin dispoziþie, zilelede sâmbãtã din ian-uarie în care urmeazãsã fie recuperate”, adeclarat Jr. AdrianNegoe, secretarPrimãria Petroºani.

În 2013, zilelenelucrãtoare stabilitede legislaþia munciiau fost: 1 ºi 2 ianuar-ie; prima ºi a doua zide Paºti, 1 mai;prima ºi a doua zi deRusalii; AdormireaMaicii Domnului – 15august. Mai rãmâne

doar ziua de SfântulAndrei – 30 noiem-brie; 1 decembrie –Ziua Naþionalã aRomâniei; prima ºi adoua zi de Crãciun,respectiv 25 ºi 26decembrie.

În plus, ar mai fizilele de vineri 27decembrie ºi vineri 3ianuarie, când arputea fi declarate totzile nelucrãtoare.

Mircea NISTOR

„În urma adreseiprimite de laComplexul EnergeticHunedoara, am reluatprimirea bonurilor decãrbune însã, într-ade-vãr, a apãrut o prob-lemã, pentru cãbonurile au valorimodificate. Noi prim-im doar bonuri în val-oare de 205,28 de lei/ raþia în timp ce,pânã acum, au fosteliberate bonuri cu altevalori – 321,3 sau305 lei /raþia. Acesteadin urmã, care le-au

fost predate beneficia-rilor de gratuitãþi dincadrul unitãþilorminiere componenteale ComplexuluiEnergeticHunedoara, vor tre-bui sã fie preluateînapoi ºi predate launitãþile miniere dela care au fost elib-erate. De acumînainte vom primidoar bonuri de cãr-bune în valoare de205,28 de lei /raþia”, a declaratOvidiu Muntean,director SC ter-moficare SA

Petroºani. Bonurile ce

urmeazã a fi returnateau valoarea totalã decirca 200.000 de lei.„Societatea localã determoficare are con-tracte ºi cu asociaþiilede proprietari. Acolounde administratoriiasociaþiilor au predatdeja bonurile de cãr-bune cu valori maimari de 205,28 de lei,trebuie sã vinã la noiºi sã le ridice, apoi sãle dea înapoi oame-nilor care le-au depus.Pot sã spun cã val-oarea totalã a

bonurilor pe care tre-buie sã le returnãm, laacest moment, este deaproape 200.000 delei”, a mai spus OvidiuMuntean.

În ceea ce-i priveºtepe pensionarii minierisituaþia lor, în privinþa„nebuniei” bonurilorde cãrbune, este cevamai simplã. Aceºtia numai primesc bonuri cibani dar numai dupãce-ºi duc chitanþele (lamina neviabilã la caresunt arondaþi) din caresã rezulte cã au achitatcontravaloarea facturiila termoficare.

LuizaANDRONACHE

Incepand de sapta-mana viitoaredemareaza negocieriledintre sindicate si con-ducerile ComplexuluiEnergetic Hunedoarasi Societatea Nationalade Inchideri MineValea Jiului, privindprimele salariatilor dindomeniul minier si alenergiei. “ Am stabilitpentru data de 16

decembrie o întâlnireadministraþie – sindi-cat, unde vom negociaatât adaosul salarialoferit cu ocazia sãrbã-

torilor deiarnã pentrumineri ºienergeti-cieni, dar ºivaloareacadourilorpentrucopii”, adeclaratPetre Nica,

presedinte SindicatulMuntele.

Liderii minerilorspun ca primele pen-tru mineri si energeti-

cieni nu vor fi diferen-tiate anul acesta. “ Înacest an, adaosurile caºi valoare netã, vor fila fel. Asta pentru cãtoþi suntem angajaþiiaceleiaºi unitãþi, chiardacã lucrãm pe con-tracte colective demuncã diferite.Crãciunul este la felpentru fiecare copil ºipentru fiecare salariatdin cadrulComplexului EnergeticHunedoara”, a maiadougat Nica.

Este cunoscut faptulcã în anii trecuþi, celpuþin, existau difer-enþe foarte mari întreprimele energeticie-nilor ºi ale minerilor,asta înainte ca aceºtiasã fie uniþi în cadrulunei singure instituþii.

Vor recupera zilele libere

V or lucra mai puþin cu câtevazile, dar vor recupera în anul

viitor. Asta e valabil pentru bugetari care ar putea fi liberi înzilele de 27 decembrie ºi 3 ianuarie,pentru cã vor fi zile de vineri.

Uite bonul, nu e bonul

B onurile de cãrbune cu valori maimari de 205,28 de lei trebuie sã

fie returnate unitãþilor miniere de lacare au fost primite. Aici, este vorbadespre cele de 321,3 lei, ºi 305 lei /raþia. Mai exact, cei care au primitrespectivele bonuri trebuie sã meargãla societatea de termoficare, sã leridice ºi sã facã un alt drum la minade la care le-au primit.

Minerii ºi energeticienii, aceleaºiprime de Crãciun

M inerii si energeticienii vor beneficia si anul acesta de prime de Craciun, dar si de pachete cu

dulciuri pentru copiii lor. Peste cateva zile incepnegocierile in acest sens.


Monika BACIU

”Bariera nu esteceva nou în Straja, euam pus-o pentru cãm-am gândit demult,de trei ani. Problemaeste aceea cã oameniinu înþeleg cã înperioada aglomeratãnu poþi parca oriunde,trebuie sã respecþiniºte reguli pentru cãtrebuie sã-þi petreciniºte zile frumoasefãrã nervi ºi atunci amgândit cã de laintrarea în staþiuneeste o barierã care seva închide în perioadaaglomeratã. Anul

acesta ne-am gânditnici sã nu o închidemdoar atât sã existe bunsimþ, laºi omul sãurce, îºi lasa bagajul ºivine înapoi ºi o lãsã în

parcare pentru cã înparcare este loc, par-cãrile erau goale jos ºioamenii lasa maºinilesus. Cu 50 de maºinise blocheazã toatã

Straja. Sper cã ºi con-siliul local sã dea niºteatribuþii jandarmerieiºi poliþie locale în caresã fie amendaþi ceicare parcheazã înacea zonã”, a declaratEmil Pãrãu, investitor.

Investitorii ºi caban-ierii spun cã anul aces-

ta în Straja vorfi montate maimulte indica-toare rutiere.

”Se vor punesemne în cadrulstaþiunii, de laest ºi pânã latunel, semne deinterzis pentruparcare, atâtatot drumul sãrãmânã liber.Sunt ºi cabaniericare au pe site-urile lor prezen-

tate parcãri ºi care înrealitate nu au niciunfel de parcare. Nu poþi

nici sã îi opreti la bari-erã pentru cã nu amfãcut-o nici pânãacum pentru cã omulvine cu un copil mic,cu bagaje, dacã arexista un mijloc detransport în comun arfi altceva dar se parecã în Lupeni oameniinu au nevoie de banipentru cã nu se gân-desc la aºa ceva. Dinpunctul meu de vederepe viitor acestea arputea fi solutile, untransport local sau sã-ilaºi sã urce cu maºinadar sã aibe bunul simþsã o aducã înapoi înparcare. Excepie suntcei care au cabanesus, mai sus decabana veche, care ºiaceia trebuie sã bene-ficieze pentru cã dis-tanþa este de aproapeun kilometru, ºi aceiaplãtesc impozite ºi aunevoie de turiºti. Josîn parcãri sunt undeva

la 200 de locuri caresunt fãcute de doi anide zilesa sperãm cã ºifie în fiecare zi aglom-erat de maºini înStrajã dar noi facematât caz pentru patru,cinci zile pe an, douã,trei weekend-uri înperioada sãrbãtorilorºi mai sunt vacanþelecopiilor”, mai spunesursa citatã.

Reprezentanþii CJHunedoara spun cãdacã o structurã decazare are douã lucuride parcare, atunci înmunte vor urca, lastructura respectivã,doar douã maºini. Laintrarea pe drumuljudeþean ce duce spreStraja se va pune obarierã, iar cei care audreptul de a urca înmunte cu maºina ovor face pe baza unortichete agreate deadministratorul drumu-lui judeþean.

Cursul euro a urcatde la 4,4684 lei la4,4715 lei, aproapecu 1% mai sus decâtcursul de la începutulsãptãmânii.

Dacã marþidimineaþã cotaþiileeuro au urcat aproapede 4,48 lei, pentru cape finalul zilei sãcoboare spre 4,46 lei.

Piaþa valutarã s-adeschis ieri în jurulvalorii de 4,46 lei,urmatã de o creºterela un maxim de4,4740 - 4,4760 lei,pentru ca la ora14:00 cotaþiile sã fiede 4,4670 – 4,47 lei.Volumele de tranza-cþionare au fost maimari decât cele cu seobiºnuise piaþa înultimele trei luni.

Deprecierea leuluiar trebui sã fie limi-tatã, având în vederecã actualul acord cuFMI este unul de tippreventiv. Însã ea s-arputea menþine în cazulîn care datele eco-nomice care vor fipublicate în SUA, lafinalul sãptãmânii, arindica posibilitatea caRezerva Federalã sãreducã programul sãude relaxare cantitativã.

În piaþa la termende la Sibiu, preþulfutures al euro pentruscadenþa lunarã aurcat la 4,4650 lei,dupã ce în urmã cucâteva zile coborâse la4,44 lei.

Cursul dolaruluiamerican a coborât la3,29 faþã de 3,2936

lei în ºedinþa prece-dentã. În schimb,francul elveþian a cres-cut de la 3,6352 la3,64 lei, medie carereprezintã cel mai ridi-cat nivel de dupã 30septembrie.

Perecheaeuro/dolar era stabilã,cotaþiile plasându-se înapropierea pragului de1,36 dolari, pentru cadupã ora 14:00cotaþiile sã scadã spre1,3550 dolari.Investitorii erau pru-denþi, înainte deºedinþa de politicãmonetarã a BCE, carese va desfãºura astãziºi de publicarea mâinea datelor privind piaþamuncii din SUA.

La Sibiu, euro setranzacþiona pentruscadenþa de mâine la1,3578 – 1,3599 iarpentru martie la1,355 dolari. Preþulfutures al unciei deaur cu scadenþa lunarãcobora la 1.214 –1.225 dolari.

Sunt folosite date ºiinformaþii disponibilepânã la ora 15:00

Monika BACIU

”Eu ºtiu cã în datade 21 decembrie înPeºtera Bolii va avealoc concertul deCrãciun. Am înþeles

cã va participaEpiscopul Devei ºiHunedoarei PS Gurieºi Episcopul de laMehedinþi”, a declaratImre Szuhanek,preºedintele Asociaþiei

Petro Aqua. ªi feþele bisericeºti

ale judeþuluiHunedoara au anunþatla Biserica SfântaVarvara din Petroºanicu ocazia Hramului cãvor încerca sã par-ticipe la acest eveni-ment devenit dejatradiþie. An de an înPeºtera Bolii se orga-nizeazã concertulînaintea sãrbãtorilorde Crãciun. Demersulartistic al MondoTveste susþinut deComexim R Lupeni,Petro Aqua ºiSalvamont Lupeni.

Euro a sãrit la 4,47 lei

N oul conflict dintre PalatulCotroceni ºi Palatul Victoria,

datorat deciziei preºedinteluiBãsesc de a nu aproba memorandulcu FMI, a continuat sã afecteze ºiieri evoluþia monedei naþionale.

Lumina Crãciunului

L umina Crãciunului se vaaprinde din nou în Peºtera

Bolii. În perioada sãrbãtorilor deiarnã, înaintea Crãciunului, înPeºtera Bolii va avea un loc nouconcert. Potrivit responsabililorPeºterii evenimentul va avea loc îndata de 21 decembrie.

Indicatoare rutiere pentru turiºtii indolenþi

H aosul din perioada din staþiunea montanã Strajase datoreazã oamenilor. Aceasta este pãrerea

investitorilor care spun cã oamenii sunt cei care duc laproducerea haosului. În timp ce Consiliul JudeþeanHunedoara vrea sã implementeze împreunã cu caba-nierii din Straja un sistem de parcãri, sunt ºi cabaniericare încearcã tot posibilul sã îºi atragã turiºtii, prinorice metode fãrã a þine cont e nimic.

G uvernul aamânat dis-

cutarea normelormetodologice lalegea privind ges-tionarea câinilorfãrã stãpân.Decizia de amânarea fost luatã pentruca reprezentanþiiANSVSA ºi cei aiautoritãþilor localesã se punã îndeplin acord cuprivire la uneleaspecte privindnormele de aplicareale legii, au pre-cizat sursele citate.

PreºedinteleAutoritãþii NaþionaleSanitare Veterinare ºipentru SiguranþaAlimentelor (ANSVSA),Vladimir Mãnãstireanu,a declarat pe 16noiembrie pentruAGERPRES cã potrivitproiectului privindnormele metodologicede aplicare a OUG

155/2001 privind ges-tionarea câinilor fãrãstãpân, modificatã prinLegea 258/2013, toþicâinii cu stãpân dinRomânia vor trebuiidentificaþi ºi înregistraþiîn decurs de ºase lunide la intrarea în vigoarea normelor metodolog-ice.

Acesta a mai pre-cizat cã normelemetodologice de apli-care a OUG 155privind gestionareacâinilor fãrã stãpâninclud ºi normele desterilizare ºi identificarea câinilor dingospodãriile populaþiei,iar acestea prevãddecontarea cheltuielilordoar pentru proprietariicare nu au posibilitãþifinanciare pentrurealizarea sterilizãrii ºiidentificãrii animalelor.

Potrivit sursei citate,normele privind ges-tionarea câinilor fãrãstãpân încurajeazã

foarte mult adopþia pro-priu-zisã ºi adopþia ladistanþã, precum ºi pro-cedura de recuperare acâinilor pierduþi destãpânii lor. ANSVSA aintrat ºi într-un partene-riat cu MinisterulAfacerilor Externe princare ambasadele.

De asemenea, înnormele metodologicese prevãd clar ºiatribuþiile ONG-urilor deprofil care pot sã con-cesioneze activitatea ºipot veni în sprijinul

autoritãþilor locale prinprograme de gestionarea câinilor fãrã stãpân.Nu în ultimul rând,fiecare administraþiepublicã localã va trebuica în termen de 30 dezile sã îºi întocmeascãobligatoriu un plan deacþiune referitor lasuprafaþa teritoriuluiadministrativ, numãrulestimativ de câini, nece-sarul de personal, infra-structura necesarã, iaraceste planuri vor ficontrolate periodic de

cãtre inspectorii sanitarveterinari.

Tot administraþiilepublice locale sunt obli-gate sã încheie în ter-men de 60 de zile con-tracte cu medicii veteri-nari, organizaþi în

condiþiile legii, "pentrucã ei sunt singurii carepot asigura trata-mentele, vaccinãrile,microcipãrile în adãpos-turi ºi în cadrul servici-ilor specializate"

AGERPRES

CEH nu mai vreacãrbuni de import

N u vom mai importa cãrbuni ºi,dacã e necesar, mai mãrim pro-

ducþia. Declaraþiile îi aparþin directoru-lui general al Complexului EnergeticHunedoara, care a afirmat cã a reuºitla ambele divizii miniere sã creascãacum producþia.

„Vom lua decizii concret, atunci când ne vacreºte consumul. Pânã acum, din programulnostru, ammãrit producþia cu 20% pe divizianoastrã. Au reuºit ºi colegii de la închideri sãmãreascã cu 10%. Vom vedea, în funcþie decererea din iarnã, dacã va fi nevoie de maimult cãrbune, dar intenþionãm sã achiziþionãmcãrbune doar din România,sã nu mai fimnevoiþi sã importãm”, a declarat DanielAndronache, directorul general al ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Minerii dau cãrbuni, dar ca sã se încãlzeascãcu aceºti cãrbuni este o problemã. Paradoxul afost creat de inadvertenþele legate de preþ ºi deprevederile Constractului Colectiv de Muncã.„Cu bonurile de cãrbune este o problemã. Afost în Contractul Colectiv de Muncã al SNH oneclaritate în formulare, iar pânã vom reuºisãfacem noul contract, le-am dat la nivelul depânã acum, adicã la 69 de lei”, a mai spusDaniel Andronache, care a menþionat cã deanul viitor va fi un singur contract pe ramurã,atât pentru energeticieni, cât ºi pentru mineri.



Maidanezii, tot pe strãzi

D oi bãrbaþicare lucrau

la introducereacanalizãrii pe strada 1 Decembriedin Petroºani, înzona UMIROM, aufost prinºi sub unmal de pãmânt.

Pompierii dinPetroºani s-au deplasatimediat la faþa loculuipentru a ajuta vic-timele. Unul dintremuncitori a fost elibe-rat repede de submalul de pãmânt decãtre colegii lui, întimp ce pentru a douapersoanã operaþiunea

a fost mult mai dificilã.Muncitorul este captivsub tone de pãmânt,de la brâu în jos, iarpompierii au fostnevoiþi sã stabilizezemai întâi malul de

pãmânt pentru a nu sesurpa în continuarepeste victimã. Cei doibãrbaþi au ajuns la spi-tal pentru îngrijiri med-icale de specialitate, iaraccidentul ar putea fi

cercetat ºi de ITM, înfuncþie de gravitatearãnilor suferite de ceidoi muncitori.

Inspectorii ITM spuncã vor verifica acciden-tul, doar dacã se vadovedi cã este unulgrav.„În momentul încare am aflat de eveni-ment, ne-am deplasatla faþa locului. Este unaccident destul de gravºi am putea sã îlcercetãm. Dacã nu vorfi probleme, atuncicercetarea se va facede cãtre angajator. Noi sperãm sã nu fienimic grav”, a declarat,imediat dupã produ-cerea accidentului,Ileana Bodea, ºefaServiciului deSecuritate în Muncãdin ITM Petroºani.

Este cel de-al treileaaccident de acest genprodus în ultimele luniîn Valea Jiului. Anulacesta, trei muncitoricare lucrau tot la intro-ducerea canalizãrii, darîn Vulcan, au murit înurma a douã accidentesimilare.


Prinºi sub tone de pãmânt

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Schimbãrile de care aveþi partepe plan sentimental suntbenefice. În societate, aveþi overvã deosebitã ºi puteþi lega cuuºurinþã prietenii noi. Nu esteexclus sã stabiliþi o relaþie care vaevolua rapid cãtre cãsãtorie. Nuneglijaþi problemele de serviciu.

Dimineaþa vã reîntâlniþi cu o per-soanã cu care nu v-aþi vãzut demult timp. Relaþiile cu prietenii ºicu rudele sunt foarte bune.Rezolvaþi problemele de familiepe care le-aþi tot amânat. Puteþisã þineþi cont de intuiþie, dar nuneglijaþi sfaturile unei femei.

Dacã aveþi ocazia sã plecaþi într-ocãlãtorie cu persoana iubitã, ar fibine sã nu staþi pe gânduri, pen-tru cã o micã escapadã poateaduce un suflu nou relaþiei. Nuvã implicaþi în afaceri. Astãziexistã riscul sã nu aveþi noroc departeneri prea corecþi.

Este o zi favorabilã deciziilorimportante. Puteþi sã vã faceþiplanuri serioase în ceea cepriveºte relaþiile sentimentale.Nu vã ocupaþi de afaceri, pentrucã flerul nu vã ajutã prea mult.Este posibil sã reîntâlniþi un pri-eten vechi.

Dimineaþa s-ar putea sã faceþicunoºtinþã cu o persoanãdeosebitã, care vã farmecã. Fiþiprudent ºi modest. În privinþaafacerilor, ar fi bine sã nu riscaþinimic. Puteþi sã vã bazaþi pe intu-iþie.

Sunteþi inventiv, bine dispus ºigata sã întindeþi o mânã de aju-tor oricui are nevoie. Reuºiþi sãvã afirmaþi la locul de muncã.Relaþiile cu prietenii ºi familiasunt foarte bune. Spre searã,sunteþi romantic ºi nu este exclussã faceþi un cadou.

Aveþi ºanse sã cumpãraþi unobiect de valoare, dorit de multãvreme de întreaga familie. Dupã-amiazã este posibil sã vã schim-baþi programul din cauza unorprobleme de serviciu.

Cei din jur vã apreciazã pentruatitudinea deschisã pe care oaveþi. Relaþiile parteneriale au oevoluþie foarte bunã. Sunteþi dis-pus sã vã ajutaþi colegii ºi sã leoferiþi sfaturi utile.

Se anunþã o zi deosebitã, celpuþin pe plan sentimental. La opetrecere, faceþi cunoºtinþã cu opersoanã deosebitã. S-ar puteaca atracþia sã fie reciprocã ºi sãajungeþi la o prietenie durabilã.

Sunt ºanse sã faceþi un pasfoarte important în viaþã.Pãstraþi-vã calmul ºi mergeþiînainte, dacã sunteþi hotãrât. Arfi bine sã nu neglijaþi problemeleprofesionale.

Dimineaþa sunteþi dezamãgit dincauza unui eºec financiar ºideveniþi indiferent la tot ce seîntâmplã în jur. Fiþi mai optimistºi mai activ. Dupã-amiazã, s-arputea ca o rudã sã vã facã o sur-prizã plãcutã.

Eºecul într-o afacere vãambiþioneazã ºi sunteþi tentat sãvã asumaþi mai multe riscuri. Nueste cazul sã vã lãsaþi descurajat.Pur ºi simplu, nu este o zi bunãpentru afaceri. Acordaþi maimultã atenþie relaþiilor.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Dosar România 11:30 Dispãruþi fãrã urmã (r)12:00 Europa mea (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r)18:15 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Cãutãtorii de mistere12:00 Cãutãtorii de mistere13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Arest la domiciliu17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Fotbal Cupa României:Steaua - Oþelul22:30 ªtirile Pro TV23:00 Dexter

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Fete de mãritat13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Bãiat de treabã22:15 Trãsniþii

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Profetul13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 2012: Supernova

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului (r)22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:55 Business B1 la zi 10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România

10:30 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Viaþã de împrumut20:30 Îngeripierduþi21:30 Furtunadin adâncuri22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digi Sport Special16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Diana MITRACHE

Poliþiºtii din toatã ValeaJiului au aflat de la profe-sorul universitar TiberiuMedeanu despre modi-ficãrile apãrute în CodulPenal ce va intra în vigia-re anul viitor. Întâlnirea aavut loc la sala de mar-murã a Primãriei dinPetroºani ºi acolooamenii legii au aflatnoutãþile. „Am prezentato trecere în revistã a prin-cipalelor prevederi dinnoua legislaþie penalã, înspecial noul Cod Penal.Sunt câteva sute de modi-ficãri ale unor articole ºisunt câteva zeci de arti-

cole nou introduse, caredesigur, vor suscita interesºi dezbateri sub aspectulteoriei sau al practicii judi-ciare”, a declarat TiberiuMedeanu, profesor uni-

versitar.Poliþiºtii care au partici-

pat au vrut sã afle amã-nunte ºi sã se docu-menteze. Asta spune fos-tul procuror Medeanu,acum profesor universitar,care a mai adãugat cãnoile prevederi intrã învigoare anul care vine ºideci timpul pentru a sepune la punct este scurt.Astfel, la Petroºani aufost discutate mai multe

aspecte. „Am discutatprobleme de aplicareîncepând de la sesizare,continuând cu conþinutulunor infracþiuni ºi pânã lafinalizarea actelor de cerc-etare. Intrarea în vigoarea noilor prevederi esteprevãzutã pentru data de1 febriarie. Au existatpânã în prezent maimulte amânãri succesive,iar România ar reprezen-ta un pionerat în cazul încare ar fi o nouã amânarea intrãrii în vigoare aacestei legislaþii”, a maiadãugat profesorulTiberiu Medeanu.

Dupã intrarea învigoare a noului CodPenal vor fi aplicate oserie de modificãri îndomeniul judiciar, iar oparte dintre cele care arprevede pedepse mai micipentru anumite infracþiuniau stârnit vii controverse.Acesta a fost ºimotivulpentru care intrarea sa învigoare a fost amânatã decâteva ori.

Maximilian GÂNJU

Poliþiºtii hunedoreni împreunãcu cei din Cluj ºi Timiº au fãcutieri mai multe percheziþii domicil-iare la suspecþii care locuiau înTimiºoara. „La data de 4 decem-brie a.c., poliþiºtii Serviciului deInvestigaþii Criminale din cadrulI.P.J. Cluj, împreunã cu cei de laI.P.J. Timiº ºi I.P.J. Hunedoara,sub coordonarea Direcþiei deInvestigaþii Criminale - I.G.P.R., au

efectuat percheziþii la locuinþele acinci persoane, cu vârste între 23ºi 44 de ani, toate dinmunicipiul Timiºoara, suspec-tate de furt calificat ºi dis-trugere.

În fapt, cei cinci sunt sus-pectaþi cã, în luna iunie a.c.,folosind un card aparþinândunei unitãþi bancare, ar fiefectuat mai multe retragerifrauduloase de sume cuprinseîntre 20 lei ºi 1.800 de lei,din ATM - uri situate în Sibiu,

Mediaº, Turda, Cluj-Napoca,Oradea, Deva, Alba Iulia, Orãºtie,Dobra ºi Simeria”, se aratã într-uncomunicat al IGPR. Valoareatotalã a prejudiciului cauzat seridicã, pânã în prezent, la aproxi-mativ 40.000 de lei.

În urma efectuãrii percheziþiilor,au fost ridicate mai multe mijloacede probã, iar suspecþii depistaþi aufost conduºi la sediul I.P.J. Cluj,pentru audieri, mai spun anchetatorii.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

AZI SE IA APA!S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.

Petroºani anunþã restricþii înfurnizarea apei potabile, pentru joi 5decembrie 2013, în oraºele: -Vulcan între orele 12,00 - 15,00.Zona afectatã: Str. Traian, VasileAlecsandri. Motivul restricþiei: reme-diere pierdere str. Traian zona bl.A6 -Lupeni între orele 8,00 - 16,00Zona afectatã: Str. Eroilor, Revoluþiei,Avram Iancu, Dealu Roºu, PârâulRoºia. Motivul restricþiei - Montare vanã regulatoare presiune,str. Eroilor.

Poliþiºtii informaþi despre noul Cod Penal

Z eci de poliþilºti din toatã ValeaJiului au venit la Petroºani pentru

o adunare informalã. Este vorba despreprelucrarea noilor preevederi ale CoduluiPenal, care va intra în vigoare cel maidevreme în prima zi a lunii februarie.

Percheziþii la suspecþi de furturi din bancomate

C inci persoane din Timiº sunt cercetate penal pentru cã ar fi furat bani din bancomatele unor

bãnci din mai multe localitãþi hunedorene, dar ºi altezone din þarã.

MaximilianGÂNJU

În acest fel munici-palitatea Hunedoara ºiconducerea casteluluimuzeu, vor sã serevanºeze faþã de ceicare nu pot vizitacastelul în care sespune cã a stat ovreme chiar mareleVlad Þepeº.Evenimentul esteorganizat pe data de15 decembrie dePrimãria MunicipiuluiHunedoara, iar con-certul „Fata din vis”susþinut de Felicia Filipva avea loc în SalaDietei din interiorulcastelului. Concertulnu este însã unul gra-tuit, iar cei caredoresc sã ia parte laun eveniment care seanunþã excepþionalvor trebui sã achite unbilet al cãrui preþ estede 80 de lei. CastelulCorvinilor dinHunedoara a înregis-

trat, în acest an, unnumãr foarte mare deturiºti ºi este consider-at unul dintre sim-bolurile municipiuluiHunedoara. Unic înRomânia ca arhitec-turã, monumentul estevizitat de mai alesturiºtii strãini dornicisã afle poveºtile de

groazã þesute întrezidurile monumentului.Prima poziþie a unuiclasament întocmit deo prestigioasã firmãde turism este ocupatde Wat Rong Khun,din Thailanda, în priv-inþa clãdirilorînfricoºãtoare, iar

monumentul hune-dorean este pe loculdoi. Castelul este maiînfricoºãtor chiar ºidecât Cernobîlul, înviziunea strãinilor, ºidevine o atracþie maiales dupã ce s-a aflatºi cã Vlad Þepeº a fostîntemniþat în el.Istoricii au demonstrat

deja legãtura dintreÞepeº ºi CastelulCorvinilor de laHunedoara.

P lin de legende

Legendele legate deacest castel sunt multe

ºi gustate de publiculcare a venit în numãrmare ºi în acest an sãviziteze monumentul,mai ales cã s-a doveditcã mitul lui Dracula eîncã de maxim interes.Monumentul Este oconstrucþie impunã-toare, cu acoperiºuriînalte ºi divers col-orate, cu turnuri ºi tur-nuleþe, ferestre ºi bal-coane împodobite cudantelara pietrei cio-plite.

Fiind una dintrecele mai mari ºi vestiteproprietãþi ale luiIancu deHunedoara,castelulcunoaºte întimpul acestuia

însemnatetransfor-mãri. Eldevine ast-fel o somp-tuoasãlocuinþã, nunumai unpunctstrategicîntãrit. Cutrecereaanilor,diverºiistãpâni aicastelului i-au modifi-

cat înfãþiºarea,îmbogãþindu-l cu tur-nuri, sãli ºi camere deonoare. Galeria ºidonjonul - ultimul turnde apãrare (turnul "Neboisa" = Nu te teme),rãmase neschimbatede pe timpul lui Iancude Hunedoara, pre-cum ºi TurnulCapistrano (dupãnumele lui Ioan deCapistrano, un vestitcãlugãr de la curteacastelului) reprezintãcâteva dintre cele maisemnificative pãrþi aleconstrucþiei. În aripa

castelului numitãMatia se maidesluºeºte destul devag, o picturã referi-toare la legenda cucorbul de la care sezice cã îºi trag numeleurmaºii lui Iancu deHunedoara (Corvini).În curtea castelului,alãturi de capela ziditãtot în timpul lui Iancude Hunedoara, se aflão fântânã adâncã de30 de metri. Conformlegendelor, aceastãfântânã ar fi fostsãpatã de trei pri-zonieri turci, cãrora lis-a promis libertateadacã vor ajunge lastratul de apã. Dardupã 15 ani de trudã,când au terminat fân-tâna, stãpânii nu s-auþinut de cuvânt. Sespunea cã inscripþiade pe zidul fântâniiînseamnã „Apã ai,inima n-ai”.

În realitate, conþinu-tul descifrat de spe-cialiºti este Cel care ascris aceastã inscripþieeste Hasan, caretrãieºte ca rob la ghi-auri, în cetatea delângã bisericã.


Monika BACIU

”Nu merge nimic deo-camdatã. Preþurile sînt între2 ºi 3 lei, negociabile. Nicinu mai ºtiu ce voroamenii, cã nucumpãrã. Sper sãvînd zilele astea.Încet-încet sepierde tradiþia”,spune una dinvînzãtoare.

Comercianþii aunuieluºe cu diferiteornamente pentrua satisface gusturiletuturor. Chiar ºi aºa

vînzãtorii cred cã vorrãmîne cu marfã pe tarabedupã seara de Moº Nicolae.

”Au venit puþini oameni.Avem cu 5, cu 3 lei

nuieluºe, mai lãsam la preþ.Bastonaºele se cautã.Avem cu sîrmuliþe, cu ini-moare, mai multe modele”,spune o altã vînzãtoare.

Preþurile diferã în funcþiede complexitatea cu careau fost lucrate. Cele maiscumpe nuieluºe sunt celecare au agãþat un MoºCrãciun în vîrf. Cu toate cãcei mici au fost cuminþipãrinþii spun cã o nuieluºeeste binevenitã în casã, maiales cã vine din partea luiMoº Nicolae. Legenda

nuieluºei demãr apare ºi întextul colindelorromaneºti.Probabil vãamintiþi cunos-cutul refren"Florile dalbe,flori de mãr".Moº Nicolae leaduce copiilordulciuri ºi altedaruri.

Nuieluºe de Moº Nicolae

T radiþia nuieluºelor de pierde. În PiaþaCentralã din Petroºani au sosit deja

comercianþii care oferã tradiþionalelenuieluºe de Moº Nicolae. Deºi preþurile sîntmici, vînzãtorii spun cã jordiþele nu se maivînd ca în alþi ani.

Soprana Felicia Filip/concert la Castelul Corvinilor

C astelul Corvinilor din Hunedoara se aflã încurãþenie generalã încã de la finele lunii noiem-

brie pânã în 13 decembrie, însã fortãreaþa dinTransilvania îºi va redeschide porþile cu un concertextraordinar susþinut celebra sopranã Felicia Filip.

Documents

CVJ NR. 509, JOI 5 DECEMBRIE 2013