CVJ NR. 704, JOI 25 SEPTEMBRIE 2014

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 704

Joi, 25 Septembrie 2014

Consiliul JudeþeanHunedoara

cere socotealã laCNADR>>> PAGINAA3-A

Licitaþie amânatã

Nu sunt doritoripentru serviciul de

termoficare dinValea Jiului>>> PAGINAA13-A

Robert Humel:

„Nu încurajezmeditaþiile, ºcoala

este gratuitã”>>> PAGINAA11-A

Dascãlii din Valenu mai sunt datori

>>> PAGINAA12-A

Pensionarii minerise pregãtesc de

proteste>>> PAGINAA6-A

Scandalul furtuluide apã dintre

Vochiþoiu ºi Avramse mutã în instanþã

>>> PAGINILE 8-9

Prea mulþinevoiaºi, prea

puþine ajutoare>>> PAGINAA4-A

Arta abandonatãîn parcul central

din Petroºani>>> PAGINAA4-A

Schimb de experienþã întreþãrile europene

>>> PAGINAA5-A

A gitaþie ºi nu prea privind negocierea postului de viceprimar al Petroºaniului.Unii aºteaptã, alþii nu doresc, iar alþii ar vrea sã fie de folos, dar subiectul

pare tabu în tabãra lor politicã, de parcã ar fi vorba de activitãþi sub ”sigla” felinarului roºu... Iar PSD-iºtii au convingerea cã Ioan Rus este cel care nu vreasã-ºi promoveze oamenii nici mãcar de formã. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Viitorul viceprimar alPetroºaniului, subiect tabuprecum activitatea de la

”Felinarul roºu”

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria DJ 687Cristur –Hunedoara DJ

687 Hunedoara –Hãºdat DN 66Cãlan – Bãcia

DN7 Mintia – VeþelDN7 Veþel –

Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand;Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos –Bejan Uricani peDN 66A, str.Muncii

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

A u izolat termicblocul, dar nu

ºi parterul. Estevorba despre firmacare a anvelopat unbloc în centrulmunicipiuluiPetroºani, dar carenu ºi-a recuperattoþi banii ºi nici nua terminat toatefaþadele. Ediliilocali, însã, dauvina pe proprietari.

Unul dintre blocurilece a fost izolat termicîn Petroºani stã ºiacum, la doi ani de laînceperea lucrãrilor,neterminat. Asta dupã ce s-a finalizat

anveloparea pentrutoate etajele, sauacoperiº ºi singurelespaþii care au fostlãsate deoparte sunt laparter. Acolo existãfirme privatizate ºi cei care au dat baniispun cã aceste pãrþi au rãmas nefinisatepentru cã nu erau înproiect. În schimb,constructorii au lãsattotul ºi au plecat, considerând cãlucrarea e gata, iar din primãrie le sugereazã sã se înþeleagã cu privatizaþii.„Blocul 92 de pe

Strada 1 Decembrie1918, pot sã vã spuncã este fãcut în pro-porþie de 100% decãtre constructor, iarspaþiile comerciale dela parter, aparþin unorfirme ºi, pe programulde anvelopare, per-soanele juridice nu seîncadreazã. În schimb,contra-cost pot fi reamenajate ºi izolatetoate spaþiile, pe cheltuiala persoanelorjuridice, la înþelegerecu constructorul”, adeclarat Daniel Viºan,ºeful Serviciului Publicde Administrare aDomeniului Public ºiPrivat din Petroºani.

Proiectele de izolaretermicã au fost fãcuteprin intermediul asociaþiilor de proprie-tari, cu cofinanþare de la primãrie, iar persoanele juridice ceîºi au domiciliul înaceste blocuri nu s-auîncadrat în lege. Aºa arãmas blocul netermi-nat ºi constructorulîncã mai are de recu-perat bani. „O partedin suma cuvenitã,

care trebuia achitatãde proprietari s-a plãtitºi noi am achitatpartea noastrã cãtreconstructor. Într-adevãrmai sunt diferenþe,persoane care încã nuºi-au achitat ºi, peaceastã cale, le rog sãplãteascã, aºa încâtnoi sã putem virasuma în contul con-structorului”. A maispus Daniel Viºan.

Datornicii trebuie sãachite sumele cãtreasociaþia de proprietaride care aparþin, iarconstructorul încãaºteaptã banii. Maigrav este, însã, cã

blocul aflat în centrulmunicipiului Petroºanipare neterminat ºi afost lãsat nefinisat pentru cã proprietarii

magazinelor nu auconsiderat oportunãschimbarea imaginii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Lucrãrile din DefileulJiului sunt întârizate ºi, pentru cã întreg judeþulHunedoara, dar mai alesValea Jiului a avut de suferitenorm, consilierii judeþenicer socotealã constructoru-lui. Firma spaniolã a lucratîn ritm propriu, fãrã sã þinãcont de problemele ce le-agenerat ºi acum, li se vacere un raport.

„A venit momentul ca,cei de la CNADR, dupã cele7 luni de restricþii, absolutnesancþionate de autoritateacontractantã, sã ne dea ºinouã o dare de seamã. Sãne spunã cât la sutã dinproiect trebuia sã se exe-

cute în acest an, cât s-aexecutat, ce lucrãri au fostplãtite ºi, bineînþeles, amvrea sã ºtim ºi care suntrestricþiile care ne aºteaptãanul viitor. Pentru cã ceicare au fost pe defileu celpuþion o datã, au vãzut cãnici pe departe lucrãrile nusunt finalizate aºa cum ar fitrebuit sã fie conform con-tractului”, a spus Adrian

David, consilier judeþean dinValea Jiului.

Adresa va fi depusã încadrul primei sedinþe laDeva, când se vor întâlniconsilierii judeþeni ºi AdrianDavid face un apel cãtre toþioamenii care au avut desuferit din cauza restricþiilorde circulaþie din DefileulJiului.

„În ºedinþa de consiliu de

vineri, 26 septembrie, vomînainta o adresã cãtreCJH, dar am apela din noula cetãþenii care suntnemulþumiþi de felul cum selucreazã în Defileul Jiului ºide restricþiile, sã ne fie alãturi, pentru cã o simplãadresã din partea CJH nuse va lãsa cu urmãrile pecare le aºteptãm ºi doardacã ne solidarizãm, aºacum am fãcut-o ºi înprimãvarã, când 1.000 deoameni au semnat petiþiapentru deschiderea Vãii Jiului”, mai spune consilierul ajuns în foruljudeþean prin votul celor din Valea Jiului.

Responsabilii CNADR audeclarat recent cã pânã în15 octombrie trebuie sã fieturnat primul strat de asfaltºi cã, la rândul lor, vor monitoriza atent stadiullucrãrilor în fiecare zi.Rãmâne de vãzut unde auajuns spaniolii de la Copisacu lucrãrile ce trebuiaufinalizate în aceastã varã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014 Actualitate 3

Consiliul Judeþean Hunedoara cere socotealã la CNADR

C onsiliul Judeþean Hunedoara va cere publicsã afle câþi bani s-au cheltuit pe lucrãrile din

Defileul Jiului, cât mai este de lucru, care estegradul de finalizare al lucrãrilor ºi mai ales câttimp vom mai fi izolaþi. Iniþiatorul acestui proiecteste consilierul din Valea Jiului Adrian David,care le cere oamenilor de afaceri din Hunedoarasã se solidarizeze acestui demers public.

Bloc izolat ºi abandonat

CarmenCOSMAN - PREDA

Sculpturile realizateîn lemn de o parte aartiºtilor care au partic-

ipat la cea de a douaediþie a taberei de artãzac ºi acum în mijloculParcului Central„Carol Scheretr”, adã-postite totuºi de intem-

perii în pavilionul cen-tral. Oamenii trec pelângã ele ºi cei maimulþi nu înþeleg cereprezintã aceleobiecte sculptate înlemn ºi nici de ce au

fost abandonate înparc. Vernisajul a avutloc în urmã cuaproape douã sãp-tãmâni, însã pânãacum nu s-a gãsit unloc pentru lucrãrile

realizate, în vãzul pub-licului de artiºti dinþarã ºi de peste hotare.Iar problema încã seanalizeazã la nivelulPimãriei Petroºani, încondiþiile în carecreaþiile artistice aufost donate municipal-itãþii de participanþii latabãra de creaþie.„Încã se analizeazãaceastã problemã. Se

cautã soluþii, dar sigurnu va rãmâne aºa situ-aþia”,a declaratNicolae Taºcã, purtã-tor de cuvânt alPrimãriei MunicipiuluiPetroºani. De pãre-cizat cã lucrãrile real-izate anul trecut aufost montate pe socluride piatrã în zona cen-tralã din Petroºani.

Arta abandonatã în parcul central din Petroºani

E dilii din Petroºani nu s-au hotãrât încã ce vor face cu operele create întabãra de artã organizatã de „Fundaþia Ianza Art Inter-Cultural”.

Monika BACIU

“S-a înfiinþat înurmã cu aproximativ4 luni ºi scopul nostrueste acela de a ajutafamilii cu problemesociale, copii cu prob-leme sociale, dar ºimedicale. Aceastã ideea pornit dintr-un lucrufoarte simplu. Suntfoarte mulþi oameni înzona noastrã care auprobleme gravesociale, foarte multefamilii care o ducdestul de rãu ºi tot dinpãcate o spun cã suntfoarte puþini care seimplicã pentru a faceceva pentru dum-nealor”, a declaratMihai Kecsedi,vicepreºedintele

AsociaþieiHope for Life.

Deºi laPetroºanifuncþioneazãmai multeasociaþii careau ca scopajutorareapersoaneloraflate în difi-cultate, mem-brii celei mainoi asociaþiine spun cãtotul va fidiferit. Aceºtiavor ca pe viitor sã înfi-inþeze un centru med-ical pentru copiii caresuferã de tetraplegiespasticã.

“Funcþioneazã alteONG-uri, unele suntactive, unele sunt mai

puþin active. Noidorim sã fim apartefaþã de restul lumii ºisã avem o activitatecât mai bogatã ºi câtmai transparentã. Noivrem sã fim activi întot felul de acþiuni ºi

sperãm sã ajutãmcât mai multepersoane, cât maimulte familii.Vom desfãºuraunele acþiuni ºisperãm sãaducem un mini-mum de ajutorpersoanelor careau nevoie atâtprin consilierephilogicã ºi

juridicã gratuitãdeoarece ºi asteacostã. Noi vom încer-ca sã le punem la dis-poziþia cetãþenilor cuprobleme din ValeaJiului fãrã niciun ban,dar ºi alte acþiuni debinefacere, de strân-gere de fonduri pentrutot felul de situaþii,vom încerca sã ajutãmºi printr-o acþiune ce oavem acum îndesfãºurare ori unelecazuri sociale ori uneleunitãþi ºcolare.

Vom încerca sã fimcât mai activi posibilºi în timp avem caplan de desfãºurare ºi

douã proiecte caresunt de o facturã ridi-catã ºi cu siguranþãvor avea un impactdeosebit asupra VãiiJiului. Sperãm sãreuºim mãcar unuldin cele douã sã leatinmgem ºi pe viitorvom încerca sã atragefonduri pentru aatinge cât mai multepuncte pe care ValeaJiului duce lipsã înunele domenii. VremsÃ facem un centrumedical pentru copiicu dizabilitãþi, proiec-tul e destul de mareºi se va axa strict peprobleme ale copi-ilor”, ne-a mai spussursa citatã.

Membrii acesteiasociaþii au în vedereaccesarea unor fon-duri pentru a-i puteapune în practicãideile. Mai mult decâtatât aceºtia sperã sãobþinã ºi ajutoare dindiferite þãri europene.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 20144 Actualitate

Prea mulþi nevoiaºi, prea puþine ajutoare

H ope for life Valea Jiului. Acesta este numele unei asociaþii dinPetroºani a cãrei bazã a fost pusã de trei membrii fondatori.

Reprezentanþii asociaþiei vor sã schimbe destinele unor persoane din ValeaJiului. Despre ce este vorba ne spune chiar vicepreºedintele asociaþiei.

E levii ColegiuluiNaþional de

Informaticã CarmenSylva i-au întâmpinatpe oaspeþii turci ºipolonezi cu pâine ºisare. Unitatea deînvãþãmânt dinPetroºani este partenerîntr-un proiectComenius, proiect încare sunt implicaþi ºiparteneri din Polonia ºiTurcia. Toþi cei treiparteneri ai acestuiproiect s-au aflat laPetroºani, unde au con-tinuat aceste activitãþi.

“Acum un an de zile o echipã completã ºi complexã de la noi, de laColegiul Naþional deInformaticã Carmen Sylva areuºit sã câºtige un proiectComenius din care faceparte România, alãturi deTurcia ºi Polonia. La acestproiect existã 9 mobilitãþi,

acum ne aflãm la cea de-atreia mobilitate care are locla noi în România, la noi laColegiul Naþional deInformaticã Carmen Sylvaºi deosebirea faþã de întâlnirea anterioarã caream avut-o este cã, acum, pe lângã profesorii care auvenit din cele douã þãri,avem plãcerea de avea alãturi de noi ºi 12 copii din Polonia ºi doi copii dinTurcia. Practic, copiiirespectivi vor fi cazaþi aici,vor fi ajutaþi sã înþeleagã câtmai bine tradiþiile noastreale românilor, de a înþelegecât mai bine modul nostrude predare, modul nostrude învãþãmânt din România,sã socializeze cât mai bineîntre ei. Aceºti copii care auvenit din aceste þãri sunt

cazaþi la familii de la noi dinRomânia, sunt cazaþi laelevi de la noi de la ºcoalã,atât de la liceu, cât ºi de laºcoala gimnazialã numãrul6. Am încercat sã echili-brãm acest lucru ºi copiiicare au fost plecaþi înPolonia ºi în Turcia acum îicazeazã pe acei copii lacare ei au fost. Vorbim deun schimb de experienþã,tema proiectului nostru sereferã la antreprenoriat. Noi

încãde la începutul ºcoliiîncercãm sã îi angrenãmpe copii în aceste situaþiiale antreprenoriatului,ne dorim sã devinãoameni de afaceri”, adeclarat Lucian Resmeriþã,directorul Colegiului

Naþional de InformaticãCarmen Sylva dinPetroºani.

Elevii vor învãþa cum sãîºi administreze banii ºipoate pe viitor afacerea.Aceasta este cea de-a douavizitã pe care parteneriiexterni o realizeazã laPetroºani.

“Este a doua vizitã înRomânia, la Petroºani.Prima vizitã a fost grovazã,dar asta este ºi mai grozavã.Ne place sã lucrãm cu coordonatorii din aceastãºcoalã. Elevilor mei le placePetroºaniul ºi ºcoala ºi totulde aici, locurile în care amfost. Nu sunt mari diferenþeîntre sistemul de învãþãmântdin România ºi din Turcia.Lucrurile sunt cam la fel,vârstele sunt cam la fel, lafel ºi lecþiile, diferã doarfaptul cã elevii mei poartãuniforme, iar cei de aici

nu”, a

declarat Nylay Ates, coordonator din Turcia.

“Suntem din Polonia ºiam venit cu 10 elevi.Scopul principal este antre-prenoriatul care este grijanoastrã principalã, iar astfelînvãþãm sã realizãm planuride afaceri ºi cum sã lucrãmîn grup, sã gestionãm timpul ºi banii ºi încercãmsã le transmitem eleviloraceste lucruri”, ne spuneKasia Milewska – coordona-tor din Polonia.

Elevii sunt cei mai încântaþi de aceste proiecte.Eu au posibilitatea de avizita þãrile partenere dincadrul proiectului.

“Putem sã spunem câteva cuvinte în limbavoastrã. Pot sã spun bunãdimineaþa, noapte bunã,sau sã numãr în limba

românã. Oamenii suntfoarte frumoºi ºi prietenoºi,iar munþii de aici suntfrumoºi. Este uimitor”, nespune Emilia Klopocka,elevã din Polonia.

„Eu am fost plecatã înTurcia ºi am învãþat sã mãdescurc mai bine cu limbaenglezã. Mi-am îmbunãtãþitlimba englezã ºi mi-amfãcut noi cunoºtinþe ºi noiprieteni. Diferã sistemul lor.Depinde de orele de curs.Ei au mai multe ore deenglezã ºi mai multe ore pezi decât noi”, ne spuneCristiana Smaranda Ivan,elevã a Colegiului Naþionalde Informaticã CarmenSylva din Petroºani.

Proiectul îºi propune dez-voltarea antreprenoriatuluiîn rândul elevilor. La acestparteneriat sunt implicateºcoli din România, Turcia ºiPolonia.

Monika BACIUMonika BACIU


Schimb de experienþã între þãrile europene


Foºtii ortaci atragatenþia parlamentarilorjudeþului asupraproblemelor cu care seconfruntã. Dacã sãp-tãmâna trecutã aceºtiadeclarau cã ministrulMuncii, Familiei ºiProtecþiei Sociale,Rovana Plumb, va veniîn Valea Jiului, lamomentul actual totuleste incert.

“Oamenii nu mai autimp, sunt necãjiþi ºimã forþeazã sã ieºim în

stradã, deºi nu este osoluþie ºi nu putemrezolva cu pumnul înmasã, dar mãcaroameniisã

ºtie cã existãm ºiputem sã facem ºiastfel de mani-festãri democrati-ce, legale ºi con-stituþionale. Îi rog

pe senatorii ºideputaþii din Valea

Jiului sã o avem pe

doamna RovanaPlumb în Valea Jiuluisã discutãm punctualce avem de revendi-cat”, a declarat IoanHortopan, preºedinteleSindicatuluiPensionarilor Minieridin Valea Jiului.

Liderii foºtilormineri spun cã nu maiau timp sã aºtepte.Aceºtia ne dau ºiexemple. Doar în rândul pensionarilorminieri au decedat înultimul an peste 800de persoane.

“ªtim cã este nevoiemare ºi în alte domeniide activitate, dar tre-buie sã se gândeascãcã pensionarii noºtrinu mai au timp sã

aºtepte pentru cã dinpãcate foarte mulþiîntre 1451 ºi 1500 depensionari au decedatdintre care 812-820de oameni numai dindomeniul minier, deaceea îi rog sã pleceurechile ºi cãtre pro-blemele pensionarilor.Sã þinã cont cã ValeaJiului a trãit ºi trãieºtedin minerit ºi sã aibãgrijã ca mineritul sãexiste ºi acum ºi încontinuare”, a maispus sursa citatã.

Ministrul MinistrulMuncii, Familiei,Protecþiei Sociale ºiPersoanelor Vârstnice,Rovana Plumb, esteaºteptat în Valea Jiului.Pensionarii minieri din Valea Jiului au oîntâlnire cu ministrulMuncii în data de 27septembrie. Aceºtiaau câteva probleme sãîi prezinte demnitaruluicare nu face altcevadecât sã îi amãgeascã.

Monika BACIUMonika BACIU

I nspectorii sani-tar – veterinari

au plecat în controlpentru a verificacondiþiile de depozitare ºi distribuþie alaptelui ºi cornuluidistribuit elevilordin Petroºani. ªi cantinele grãdiniþelor au fostluate la puricat.

Controalele asudemarat odatã cuînceperea noului anºcolar, în 15 septem-brie, ºi tocmai s-aufinalizat. Iar rezultatelesunt bune. Inspectoriisanitar – veterinari nuau gpsit deficienþe ºispun cã siwstemul este

unul viabil. Evaluareaa vizat unitãþile carederuleazã programulCornul ºi laptele”.

„Din primele evaluãri rezultã cã unitãþile ºcolarecorespund acestui program, deruleazãbine primirea, transportul ºi repartizarea cornului ºilaptelui pentru elevi.Am verificat ºi cantinele grãdiniþelorcare desfãºoarãaceastã activitate.Deocamdatã progra-mul se deruleazã bine.Felicitãm ConsiliulJudeeþan cã a reuºit sãpunã la punct un sis-tem viabil pentru copiiºi, totodatã, vrem caprin acest mesaj sã

liniºtim pãrinþii, sã lespunem cã cei micibeneficiazã de acestprogram în condiþiioptime”,a declarat dr.Octavian Popescu,ºeful CircumscripþieiSanitar – Veterinare ºipentru SiguranþaAlimentelor Petroºani

În judeþulHuendoara, 42.000de copii beneficiazã deaceste produse ali-mentare. În total, pen-tru acest program suntalocate 5,99 milioanelei, cei mai mulþi baniurmând sã fie repartizaþi pentrulaptele ce va fi distribuit în unitãþile deînvãþãmânt. Valoareacontractelor pentruasigurarea cornurilor

sau a biscuiþilor seridicã la 517.171 lei,douã firme din Cãlanºi Râmnicu Vâlceafiind declarate câºtigã-toare ale licitaþiilor.Laptele pentru copiiva fi asigurat de treifirme din Fãget (Arad),Riºculiþa (Hunedoara)ºi Turda (Cluj), licitaþi-ile pentru acest produsfiind adjudecate pentruo sumã totalã de 5,48milioane lei. Pentru cadistribuþia cornurilor ºia laptelui sã se facãeficient pentru copii,judeþul Hunedoara afost împãrþit în ºaptezone, stabilite pe criterii geografice.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Pensionarii mineri se pregãtesc de protesteP ensionarii minieri din Valea Jiului

sunt pe punctul de a rãbufni. Sãtui depromisiuni deºarte ºi de vechile problemecare aºteaptã rezolvare de ani de zileaceºtia sunt pregãtiþi sã iasã în stradãpentru a-ºi striga public nemulþumirile.

Programul „laptele ºi cornul”, la control


Monika BACIU

“Ziua de 1octombrie o sãrbã-torim ºi noi dupã posi-bilitãþi. Am fost laPredeal, am primit

niºte bani de laGuvern ºi le dãm 50-60 de lei la cei care aupensii pânã la 700 delei. Mulþi nu o sã fiemulþumiþi, dar sã aibãîn vedere cã primesc

aceºti bani ºi nu îi dauºi este o mânã sau omicã atenþie pentru ceicare nu au posibilitãþi”,a declarat IoanHortopan, preºedinteleSindicatului

Pensionarilor MinieriValea Jiului.

Pensionarii pot ficinstiþi ºi de casele depensii. La nivel naþion-al aceste instituþii orga-nizeazã anumite acþiu-

ni pentru persoanelevârstnice.

“În toate judeþele seorganizeazã prinCasele de Pensii niºtemese rotunde ºi sãvedem ºi noi de 1octombrie dacã vomputea strânge sã facemceva pentru pension-

arii noºtri”, a maispus sursa citatã.

An de an, SindicatulPensionarilor Minieridin Valea Jiului oferãdiferite sume de banisemenilor lor care aupensii de pânã la 700de lei.

Monika BACIU

Fiecare accesare deserviciu de sãnãtate seva face în baza acestuicard, care va avea uncod PIN, la fel ca uncard bancar.

Dacã acest cod nuva fi introdus ºi cardulnu va fi accesat, servi-ciul respectiv nu vaputea fi raportat ºiplãtit. ªi vom constatacã multe servicii se vorreduce.

Pentru cã toate sãdevinã realitate esteesenþial cã medicii defamilie, în primul rînd,sã aibã cititoare decard. Unii însã nu vorsã îl cumpere. Noulcontract cadru vaprevedea explicitaceastã obligaþie.

Pînã atunci, cardulnu va fi obligatoriu.

Cardul va deveni oblig-atoriu pentru asiguratcînd va fi obligatoriu ºipentru medic. Vor maifi probabil cîteva lunide armonizare.

Pentru judeþulHunedoara au fosttipãrite nu numãr de322.392 de carduri ºise vor distribui în cincietape pe parcursullunilor septembrie ºioctombrie.

Cardurile se dau latoþi cetãþenii cu vîrstade peste 18 ani,indiferent dacã sînt sau

nu asiguraþi ºi va fi val-abil doar dacã auplãtitã la zi asigurareamedicalã.

Ca ºi celelalte per-soane care vor benefi-cia de acest card desãnãtate, locuitoriijudeþului Hunedoara îlvor primi la domiciliusingurul lucru necesarfiind actul de identitateiar dupã primirea ºiverificarea acestuiabeneficiaraul va trebui doar sã semnezecã a intrat în posesiacardului.

Cititoare pentru cardurile desãnãtate obligatorii

A tenþie la noile carduri de sãnãtate. Dupã o lungãperioadã de aºteptare, posesorii cardurilor noi de

sãnãtate nu ar trebuie sã-l þinã doar în portmoneu. Astfeldupã ce-l primesc, fiecare asigurat trebuie sã se ducã cuel la medicul de familie pentru a-l activa.

Monika BACIU

Iniþiativa legislativãpotrivit cãreia 24 ian-uarie ar putea devenizi nelucrãtoare estepropusã spreadoptare, raportul finalfiind întocmit deComisia pentrumunca, care a avizatfavorabil regle-mentarea.

Totodatã, prop-unerea prevede oblig-aþia autoritãþiloradministraþiei publicecentrale ºi locale de aorganiza manifestãricultural-artistice dedi-cate acestei zile.

În prezent, CodulMuncii prevede 12 zilelibere pentru salariaþi,respectiv 1 ºi 2 ian-uarie, prima ºi a douazi de Paºti, ZiuaMuncii (1 mai), primaºi a doua zi de Rusalii,Adormirea Maicii

Domnului (15 august),Sfîntul Andrei (30noiembrie), ZiuaNaþionalã a României(1 decembrie), prima ºia doua zi de Crãciun (25 ºi 26 decembrie).

Mai mult decît atîttoþi cei care aparþinunor culte legale alteledecît cele creºtine audreptul, conformCodului Muncii, la 2zile libere pentrufiecare dintre celelaltesãrbãtori religioaseanuale. Dacã nu acor-da zilele libere legate,angajatorii risca amen-zi cuprinse între 5000ºi 10000 de RON.

Sãrbãtorile legalesînt zilele declarateprin lege ca fiind nelu-crãtoare, altele decîtzilele de sîmbãtã ºiduminica.

În aceste zile nu selucreazã, excepþiefãcînd unitãþile sanitareºi cele de alimentaþiepublicã, dar ºi unitãþilea cãror activitate nupoate fi întreruptã.Salariaþii care nu bene-ficiazã de liber în zilelede sãrbãtoare legalã au dreptul la compensare cu timpliber, acordat în urmã-toarele 30 de zile.

Tot mai multe zile libere

Î ncã o zi liberã de la stat. Acest lucru se doreºte decãtre aleºii þãrii. Data de 24 ianuarie, Ziua Unirii

Principatelor Române, ar putea deveni sãrbãtoarelegalã, adãugindu-se celor 12 zile declarate libere prinCodul Muncii, pentru salariaþii români. Propunerealegislativã a primit deja mai multe avize favorabile dela comisiile parlamentare, adoptarea ei depinzînd devotul Camerei Deputaþilor.

Ajutor financiar de ziua persoanelor vârstnice

P ensionarii primesc 50 de lei. Membrii SindicatuluiPensionarilor Minieri din Valea Jiului vor beneficia

cu ocazia zilei internaþionale a persoanelor vârstnice deun ajutor financiar. Câteva sute de persoane seîncadreazã la aceste ajutoare financiare.

A cuzat de CostelAvram, direc-

torul SC ApaServValea Jiului SA, cãa furat apã, la unadintre firmele pecare ar controla-o,senatorul de ValeaJiului HaralambieVochiþoiu este decissã îºi apere onoareaîn instanþã.

Vrea sã scape deapelativul de „hoþ”, iarpentru asta ia caleajudecãtoriei. SenatorulUNPR de Valea Jiului,Haralambie Vochiþoiu,apeleazã la instanþã însacndalul care îl vizeazãprivind furtul de apã de

care este acuzat decãtre conducerea SCApaServ Valea Jiului.

Scandalul a debutatîn urmã cu fix doi ani,în urma unuii control

fãcut de reprezentanþiiApaServ la SC ArtForest Company SRL,firmã controlatã de senatorul HaralambieVochitoiu. Echipele decontrol au stabilit cãsocietatea a fostbranºatã ilegal lareteaua de apã potabilã,aspect consemnat în procesul verbal deconstatare nr. 129/24.09.2012 si Nota deconstatare din 24.09.2012, încheiate înurma controlului efectuat de reprezen-tanþii furnizorului deapã la punctul de lucrula firmei, din Livezeni.Cu ocazia respectiveiverificãri s-a constatatexistenþa unui by – passilegal executat pereþeaua publicã de apã.Când echipa de controla ajuns la poarta firmei,angajaþii l-au sunat imediat pe HaralambieVochiþoiu – care era

consilier judeþean la vremea respectivã – ºi,potrivit actelor oficialeale ApaServ, „acesta s-a prezentat imediat lafaþa locului ºi nu a permis efectuarea controlului, motivat defaptul cã reprezentanþiisocietãþii noastre nu auprezentat delegaþii, deºiaceºtia se legitimaserãcu legitimaþiile de servi-ciu”. Ulterior, dupã cereprezentanþii ApaServau venit cu delegaþiile,acestora li s-a permis sãefectueze controlul, iarprejudiciul calculat pen-tru racordul ilegal a fostde aproape 13.000 delei. Aºa a debutat scan-dalul, care nici acum nus-a stins ºi care esteamintit periodic. Ultimadatã dupã polemicileiscate în jurul motivaþi-ilor care ar sta la bazamajorãrii preþului apei ºia serviciilor decanalizare din Valea

Jiului, intenþie taxatãdur de senator. ªi, pentru cã spune cã s-asãturat sã tot fie fãcuthoþ, HaralambieVochiþoiu vrea sã-ºi„repereze onoarea” îninstanþã, drept pentrucare îl cheamã la barãpe directorul furnizoru-lui de apã, CostelAvram.

D aune convertiteîn fluturaºi

„Nici eu ºi niciunadintre firmele mele nu afurat niciodatã, niciapã, nici altceva. Înplus, la acea orã nueram administrator sauacþionar al firmeirespective”, spune senatorul de ValeaJiului, care admite cãpe sub clãdirea undefuncþioneazã firmaexista o conductãnecontorizatã, darspune cã este veche,dinainte ca firma sã îºistabileascã aici punctulde lucru, ºi nu ºtia deextistenþa ei. A calculat

ºi cât i-ar restabilionoarea: fix 120.000de lei, sumã pe care ocere drept daune de laCostel Avram. Baniivrea sã-i foloseascãpentru tipãrirea de fluturaºi pe care sã-i distribuie în Valea Jiuluipentru a se disculpa înfaþa cetãþenilor. Iar în apãrarea sa aduceºi rezoluþia datã depoliþie la finalizareacercetãrilor, care nu l-agãsit vinovat de furtulapei.

Avram nu se lasã niciel ºi susþine cãVochiþoiu a încercat sãdea la pace cu el, atâtdirect, cât ºi prin inter-puºi. „Nu eu l-am fãcuthoþ, el s-a fãcut, pentrucã l-am prins furândapã. Dacã nu aveanimic de ascuns trebuiasã lase oamenii sãacþioneze legal, aºa cumse întâmplã în altecazuri. ªi, în al doilearând, de ce a venit lamine ºi ce discuþii aavut cu mine laApaServ? Nu desprefurt? A sunat pe cinevaca sã renunþ? Dacã nurecunoaºte, sã meargãla bisericã cu minesã spunã cã nu eadevãrat”, susþine directorul SC ApaServValea Jiului SA, CostelAvram.

Scandalul estedeparte de a se fiîncheiat ºi fiecare parteîºi susþine pãrerea cuvehemenþã. Aºa cã procesul se anunþã a fiextrem de interesant!


Cu o zi înainteaºedinþei ordinarede ieri a consiliuluilocal Petroºani, se discuta posibili-tatea includeriiunui punct de peordinea de zi, adeschiderii mãcara subiectuluiviitorului vicepri-mar sau posibiletatonãri pentru avedea cine arputea aduce ser-vicii comunitãþii,ajutând efectiv lagospodãrireamunicipiului, fãrã a avea altegânduri decâtunele constructive.

Primarulmunicipiului,Tiberiu IacobRidzi, a declaratcã un asemeneapunct nu puteaface parte de peordinea de zi pentru cã DorinaNiþã este încãviceprimar,demisia sa intrândefectiv ”în valabili-tate” din data de 1octombrie 2014.

Cum vicepri-mar poate fi oriceconsilier din PDL,PNL sau PSD, arfi necesarã o atitudine a aleºilorlocali care ºtiu cevor, responsabili.Doar cã lucrurilepar a nu sta chiaraºa.

Dintr-o discuþieamplã, cu ºidespre social-democraþi, cu sim-patizanþi ºi chiarcu opozanþi, darcu argumente pemasã, a reieºit cãPSD Petroºani areoameni activi, cusimþ al rãspunderiiºi pot fi de ajutorcomunitãþii, doar

cã acelaºi PSDnu-i lasã sã scoatãcapul pentru a nuevidenþia, fãrã sãvrea, micimeacelor care se credmari.

”Concluzia generalã este cãacest PSD de laPetroºani nu vreasã facã nimic, nicimãcar sã mairepare, atât cât sepoate, în timpulscurt rãmas dinacest mandat ºi sãatenueze dinruºinea de a nuface nimic. PSDeste la putere, da?De ce nu vrea întimpul rãmas sãdemonstreze cã ebun de ceva, cãpoate ajuta oraºul

aºa cum susþine,cã poate faceechipã chiar ºi cuRidzi, care sincerisã fim, a camrãmas singur ºimunicipiul emare, cu proble-me pe mãsurã.

În fond toþisunt aleºi depetroºãneni ºi caatare scopul ecomun, sã facãtreaba pentru ei.

Rus zice cã n-auconsilieri care sãle susþinã omul.Eu ºtiu doi con-silieri care ar votapentru unul caPostolache sauªipeþan pentru cããstora dacã le daide rezolvat o treabã, apoi ºtii cã aia e rezolvatã.Dar nu-i propunenimeni” – adeclarat MartonAlbyca, 52 de ani,Petroºani.

”Nu doamnã,nu vrea preºedin-tele organizaþieiPSD de laPetroºani sã pro-punã un ommãcar. Am vãzut latelevizor cã spuneacã sã treacãalegerile, cã e tim-pul scurt, cã nu arecine sã-i susþinã înconsiliu. Prostii. Iarpe ãia de la judeþnici nu-i intere-

seazã cei de laPetroºani. Cine seuitã la preºedinteleãsta. Pãcat. Acolosunt niºte oameniadevãraþi dar suntþinuþi la distanþã!”-Octavian AurelLav, fost membruPSD.

Pe de altãparte, preºedintelePSD Petroºani,Ioan Rus, areconvingerea cã ceiºase consilieri pecare îi are PSD nupote da vicepri-marul. Aºa o fi,dacã pânã acumnu s-a auzit pestrada maredespre negocieri.Oricum, membriiPSD au convin-gerea cã Ioan Ruseste cel care nuvrea sã-ºi pro-moveze oamenii,mãcar de formã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 20148 Actualitate Actualitate 9

Scandalul furtului de apã dintreVochiþoiu ºi Avram se mutã în instanþã

Viitorul viceprimar al Petroºaniului, subiecttabu precum activitatea de la ”Felinarul roºu”

A gitaþie ºi nu prea privind negocierea postului de viceprimar al Petroºaniului.Unii aºteaptã, alþii nu doresc, iar alþii ar vrea sã fie de folos, dar subiectul pare

tabu în tabãra lor politicã, de parcã ar fi vorba de activitãþi sub ”sigla” felinaruluiroºu... Iar PSD-iºtii au convingerea cã Ioan Rus este cel care nu vrea sã-ºi promovezeoamenii nici mãcar de formã.

A cuzat de CostelAvram, direc-

torul SC ApaServValea Jiului SA, cãa furat apã, la unadintre firmele pecare ar controla-o,senatorul de ValeaJiului HaralambieVochiþoiu este decissã îºi apere onoareaîn instanþã.

Vrea sã scape deapelativul de „hoþ”, iarpentru asta ia caleajudecãtoriei. SenatorulUNPR de Valea Jiului,Haralambie Vochiþoiu,apeleazã la instanþã însacndalul care îl vizeazãprivind furtul de apã de

care este acuzat decãtre conducerea SCApaServ Valea Jiului.

Scandalul a debutatîn urmã cu fix doi ani,în urma unuii control

fãcut de reprezentanþiiApaServ la SC ArtForest Company SRL,firmã controlatã de senatorul HaralambieVochitoiu. Echipele decontrol au stabilit cãsocietatea a fostbranºatã ilegal lareteaua de apã potabilã,aspect consemnat în procesul verbal deconstatare nr. 129/24.09.2012 si Nota deconstatare din 24.09.2012, încheiate înurma controlului efectuat de reprezen-tanþii furnizorului deapã la punctul de lucrula firmei, din Livezeni.Cu ocazia respectiveiverificãri s-a constatatexistenþa unui by – passilegal executat pereþeaua publicã de apã.Când echipa de controla ajuns la poarta firmei,angajaþii l-au sunat imediat pe HaralambieVochiþoiu – care era

consilier judeþean la vremea respectivã – ºi,potrivit actelor oficialeale ApaServ, „acesta s-a prezentat imediat lafaþa locului ºi nu a permis efectuarea controlului, motivat defaptul cã reprezentanþiisocietãþii noastre nu auprezentat delegaþii, deºiaceºtia se legitimaserãcu legitimaþiile de servi-ciu”. Ulterior, dupã cereprezentanþii ApaServau venit cu delegaþiile,acestora li s-a permis sãefectueze controlul, iarprejudiciul calculat pen-tru racordul ilegal a fostde aproape 13.000 delei. Aºa a debutat scan-dalul, care nici acum nus-a stins ºi care esteamintit periodic. Ultimadatã dupã polemicileiscate în jurul motivaþi-ilor care ar sta la bazamajorãrii preþului apei ºia serviciilor decanalizare din Valea

Jiului, intenþie taxatãdur de senator. ªi, pentru cã spune cã s-asãturat sã tot fie fãcuthoþ, HaralambieVochiþoiu vrea sã-ºi„repereze onoarea” îninstanþã, drept pentrucare îl cheamã la barãpe directorul furnizoru-lui de apã, CostelAvram.

D aune convertiteîn fluturaºi

„Nici eu ºi niciunadintre firmele mele nu afurat niciodatã, niciapã, nici altceva. Înplus, la acea orã nueram administrator sauacþionar al firmeirespective”, spune senatorul de ValeaJiului, care admite cãpe sub clãdirea undefuncþioneazã firmaexista o conductãnecontorizatã, darspune cã este veche,dinainte ca firma sã îºistabileascã aici punctulde lucru, ºi nu ºtia deextistenþa ei. A calculat

ºi cât i-ar restabilionoarea: fix 120.000de lei, sumã pe care ocere drept daune de laCostel Avram. Baniivrea sã-i foloseascãpentru tipãrirea de fluturaºi pe care sã-i distribuie în Valea Jiuluipentru a se disculpa înfaþa cetãþenilor. Iar în apãrarea sa aduceºi rezoluþia datã depoliþie la finalizareacercetãrilor, care nu l-agãsit vinovat de furtulapei.

Avram nu se lasã niciel ºi susþine cãVochiþoiu a încercat sãdea la pace cu el, atâtdirect, cât ºi prin inter-puºi. „Nu eu l-am fãcuthoþ, el s-a fãcut, pentrucã l-am prins furândapã. Dacã nu aveanimic de ascuns trebuiasã lase oamenii sãacþioneze legal, aºa cumse întâmplã în altecazuri. ªi, în al doilearând, de ce a venit lamine ºi ce discuþii aavut cu mine laApaServ? Nu desprefurt? A sunat pe cinevaca sã renunþ? Dacã nurecunoaºte, sã meargãla bisericã cu minesã spunã cã nu eadevãrat”, susþine directorul SC ApaServValea Jiului SA, CostelAvram.

Scandalul estedeparte de a se fiîncheiat ºi fiecare parteîºi susþine pãrerea cuvehemenþã. Aºa cã procesul se anunþã a fiextrem de interesant!


Cu o zi înainteaºedinþei ordinarede ieri a consiliuluilocal Petroºani, se discuta posibili-tatea includeriiunui punct de peordinea de zi, adeschiderii mãcara subiectuluiviitorului vicepri-mar sau posibiletatonãri pentru avedea cine arputea aduce ser-vicii comunitãþii,ajutând efectiv lagospodãrireamunicipiului, fãrã a avea altegânduri decâtunele constructive.

Primarulmunicipiului,Tiberiu IacobRidzi, a declaratcã un asemeneapunct nu puteaface parte de peordinea de zi pentru cã DorinaNiþã este încãviceprimar,demisia sa intrândefectiv ”în valabili-tate” din data de 1octombrie 2014.

Cum vicepri-mar poate fi oriceconsilier din PDL,PNL sau PSD, arfi necesarã o atitudine a aleºilorlocali care ºtiu cevor, responsabili.Doar cã lucrurilepar a nu sta chiaraºa.

Dintr-o discuþieamplã, cu ºidespre social-democraþi, cu sim-patizanþi ºi chiarcu opozanþi, darcu argumente pemasã, a reieºit cãPSD Petroºani areoameni activi, cusimþ al rãspunderiiºi pot fi de ajutorcomunitãþii, doar

cã acelaºi PSDnu-i lasã sã scoatãcapul pentru a nuevidenþia, fãrã sãvrea, micimeacelor care se credmari.

”Concluzia generalã este cãacest PSD de laPetroºani nu vreasã facã nimic, nicimãcar sã mairepare, atât cât sepoate, în timpulscurt rãmas dinacest mandat ºi sãatenueze dinruºinea de a nuface nimic. PSDeste la putere, da?De ce nu vrea întimpul rãmas sãdemonstreze cã ebun de ceva, cãpoate ajuta oraºul

aºa cum susþine,cã poate faceechipã chiar ºi cuRidzi, care sincerisã fim, a camrãmas singur ºimunicipiul emare, cu proble-me pe mãsurã.

În fond toþisunt aleºi depetroºãneni ºi caatare scopul ecomun, sã facãtreaba pentru ei.

Rus zice cã n-auconsilieri care sãle susþinã omul.Eu ºtiu doi con-silieri care ar votapentru unul caPostolache sauªipeþan pentru cããstora dacã le daide rezolvat o treabã, apoi ºtii cã aia e rezolvatã.Dar nu-i propunenimeni” – adeclarat MartonAlbyca, 52 de ani,Petroºani.

”Nu doamnã,nu vrea preºedin-tele organizaþieiPSD de laPetroºani sã pro-punã un ommãcar. Am vãzut latelevizor cã spuneacã sã treacãalegerile, cã e tim-pul scurt, cã nu arecine sã-i susþinã înconsiliu. Prostii. Iarpe ãia de la judeþnici nu-i intere-

seazã cei de laPetroºani. Cine seuitã la preºedinteleãsta. Pãcat. Acolosunt niºte oameniadevãraþi dar suntþinuþi la distanþã!”-Octavian AurelLav, fost membruPSD.

Pe de altãparte, preºedintelePSD Petroºani,Ioan Rus, areconvingerea cã ceiºase consilieri pecare îi are PSD nupote da vicepri-marul. Aºa o fi,dacã pânã acumnu s-a auzit pestrada maredespre negocieri.Oricum, membriiPSD au convin-gerea cã Ioan Ruseste cel care nuvrea sã-ºi pro-moveze oamenii,mãcar de formã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 20148 Actualitate Actualitate 9

Scandalul furtului de apã dintreVochiþoiu ºi Avram se mutã în instanþã

Viitorul viceprimar al Petroºaniului, subiecttabu precum activitatea de la ”Felinarul roºu”

A gitaþie ºi nu prea privind negocierea postului de viceprimar al Petroºaniului.Unii aºteaptã, alþii nu doresc, iar alþii ar vrea sã fie de folos, dar subiectul pare

tabu în tabãra lor politicã, de parcã ar fi vorba de activitãþi sub ”sigla” felinaruluiroºu... Iar PSD-iºtii au convingerea cã Ioan Rus este cel care nu vrea sã-ºi promovezeoamenii nici mãcar de formã.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

În acelaºi timp, doc-umentul stabileºte cã,din 28 septembrie,ºoferii vor fi penalizaþiîn trafic dacã nuîndeplinesc anumitereguli.

Codul rutier nu estefoarte clar în ceea cepriveºte folosirea cen-turii de siguranþã decãtre pasageri ºi, înspecial, de cãtrepasagerii minori.

“Conducãtorii deautovehicule ºi per-soanele care ocupalocuri prevãzute princonstrucþie cu centurisau dispozitive de sigu-ranþã omologate tre-buie sã le poarte întimpul circulaþiei pe

drumurile publice”, semenþioneazã în regle-mentãrile în vigoare înprezent.

Din 28 septembrie,însã, regulile se vorschimba, cãci OG nr.21/2014, publicatã înMonitorul Oficial încãdin luna august, institu-ie noi obligaþii pentruºoferi. Mai precis,aceºtia vor trebui, în

primul rînd, sã-ºiinformeze pasagerii cuprivire la obligaþialegalã de a purta cen-tura de siguranþã întimpul circulaþiei pedrumurile publice.

Totodatã, ºoferii voravea obligaþia sã seasigure cã, pe timpulconducerii vehiculului,minorii poarta cen-turile de siguranþã sau

sînt transportaþi numaiîn dispozitive de fixareîn scaune pentru copiiomologate.

Este vorba desprescaune speciale pre-vãzute cu sisteme defixare ºi asigurare gîn-dite pentru confortul ºisiguranþã celui mic.

Scãunelele se fixeazãde bancheta din spate,cu ajutorul unor cen-turi speciale sau a celeide siguranþã a maºinii.Scaunele destinate

copiilor sunt de maimulte tipuri, fiindadaptate în funcþia devîrstã ºi greutatea celormici.

Mai mult decît atîtdin 28 septembrie vafi interzis transportulcopiilor în vîrstã depînã la 3 ani în

autovehicule care nusunt echipate cu sis-teme de siguranþã.Excepþie de la aceastãregulã vor face autove-hiculele destinate

transportului public depersoane, precum ºitaxiurile, dacã în aces-tea din urmã copilulocupa orice alt locdecît cel de pe scaunuldin faþã.

Toate aceste noireguli sînt bune darnimeni nu a luat în cal-cul faptul cã lamomenmtul actualexistã un numãr marede autovehicule în þaranoastrã care sunt vechiºi care poate nu au dinfabrica aceste dotãricare fac subiectul aces-tei noi legi. Mai multdecît atît dacã propri-etarii acestor autove-hicule au ºi copii cuvîrste de pînã la treiani, ce vor face cu eicînd vor fi nevoiþi sã sedeplaseze undeva cumaºina iar aceasta nucorespunde noi legi?

În urma cercetãrilorefectuate, poliþiºtii aureuºit identificarea atrei suspecþi, cu vârstecuprinse între 23 ºi 41de ani, toþi din comu-na Turdaº, cu privire lacare se vor efectuacercetãri cu privire lacomiterea infracþiuniide furt calificat.Prejudiciul a fost recu-perat în totalitate.

La faþa locului s-adeplasat o echipãoperativã care a con-statat faptul cã, în timpce proprietarul era laserviciu, i-au fost sus-trase, prin ruperealacãtului de la magaziade scule, douãmotoferãstraiemecanice, iar dinlocuinþã, prin forþareaferestrei de la baie,suma de 260 de lei, 4telefoane mobile ºi altebunuri.

În urma investigaþi-ilor efectuate, poliþiºtii

Postului de PoliþieVãliºoara au reuºitidentificarea prezum-tivului autor al furtuluiºi recuperarea prejudi-ciul în proporþie de70%.

Poliþiºtii au stabilit

cã suspect decomiterea faptei esteun minor în vârstã de16 ani, din municipiulHunedoara, careurmeazã a fi cercetatîn stare de libertate.

Hoþ la 16 ani

Legi noi, maºini vechi

Î ncã o nouã schimbare în codul rutier de care arputea fi afectaþi mulþi ºoferi care au autovehicule cu

data de fabricaþie mai veche. Codul rutier a fost modifi-cat printr-o ordonanþã a Guvernului la începutul acesteiluni, fiind transpuse în legislaþia autohtonã mai multereglementãri europene în materie.

U n minor în vârstã de 16 ani este cercetat depoliþiºtii din Brad, dupã ce a spart o magazie cu

scule ºi a furat mai multe bunuri. Incidentul a fost sem-nalat telefonic de un bãrbat în vârstã de 46 de ani, dincomuna Vãliºoara, care a reclamat faptul cã i-au fost sus-trase dintr-o magazie douã motoferãstraie mecanice.

I-au furat recolta de pe câmp

U n bãrbat în vârstã de 44 de ani, din Orãºtie, i-asesizat poliþiºtii Postului de Poliþie Turdaº despre

faptul cã, în noaptea de 20/21.09.2014, mai multe per-soane neidentificate i-au sustras, cu ajutorul unor atela-je trase de cai, produse agricole (dovleci ºi floarea soare-lui) de pe un teren situat în extravilanul satului Turdaº.


Directorul adjunct alColegiului NaþionalMihai Eminescu dinPetroºani, RobertHumel, considerã cãºcoala este în aºa felconstruitã ca elevul sãasimileze cunoºtinþelenecesare pe parcursulorelor de clasã fãrã a finevoiþi sã meargã lameditaþii. „Trebuie sãfim conºtienþi cã medi-

taþii s-au fãcut ºi se vorface, însã, aspectullegal este de discutat.Pânã la urmã oricineare dreptul sã facãmeditaþii dacã este ºisolicitat. Nu ºtiu dacãla noi sunt profesoricare fac meditaþii maimult decât în altepãrþi. Nici nu areimportanþã acest lucru,eu cred cã ºcoala este

în aºa fel gânditã încâtcunoºtinþele sã fiedobândite la clasã.Niciodatã nu am fostîmpotriva meditaþiilordar nici nu le-am încurajat. Atâta timpcât ele sunt fãcute încadrul legal eu cred cãprofesorul poate ieºicu fruntea sus pestradã”, a declaratdirectorul adjunct al

Colegiului NaþionalMihai Eminescu dinPetroºani, profesorulRobert Humel. Situaþiase schimbã radical însãîn momentul în careun dascãlcondiþioneazã un elevsã facã meditaþii, doar

pentru a-ºi rotunji veniturile.

„A diferenþia copiiiîn funcþie de cei care-ºivin la meditaþii ºi de a-icondiþiona mai ales,aici este extrem degrav. Eu cred cã unprofesor care are un

minim de moralã nuface aºa ceva. Totuºiîmi ajung la ureche cãs-ar putea întâmpla ºiastfel de lucruri maiaproape decât ar credeunii. Sunt permanentatent la astfel delucruri ca în instituþiape care o conduc sãnu se întâmple aºaceva. ªansele copiilortrebuie sã fie egale ºi nu condiþionatematerial, pentru cãînvãþãmântul este gratuit”, mai spuneprofesorul Humel.Colegiul Naþional„Mihai Eminescu” din Petroºani a avutpromovabilitate labacalaureat de sutã lasutã chiar dupã primasesiune din acest an.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Dascãlii dinVale nu maisunt datoriP rofesorii, funcþionarii

publici dar ºi alte categorii sociale care au avutvenituri considerate „acordateilegal” de cãtre Curtea deConturi au scãpat de returna-rea banilor dupã ce legea deamnistiere fiscalã a bugetari-lor, pensionarilor ºi mamelora fost promulgatã.

Proiectul de lege a pornit, iniþial,de la demersul deputatului hune-dorean Natalia Intotero care a cerutscutirea profesorilor din localitãþileLupeni, Petroºani ºi Vulcan, care arfi trebuit sã restituie anumite sumeca urmare a deciziilor de impunereemise de angajatori drept con-secinþã a constatãrii de cãtreCurtea de Conturi sau alte orga-nisme de control a unor prejudicii.

Deputatul hunedorean al PSD aarãtat cã este injust ca dascãlii sãfie obligaþi sã returneze baniiîncasaþi în condiþiile în care veniturile lor sunt ºi aºa mici. În plus, vina nu le aparþine pentrucã anumite prevederi legale se contrazic ºi profesorii au încasatsporurile pe merit.

Proiectul deputatului NataliaIntotero a fost susþinut ºi de treiparlamentari din Valea Jiului, însãlegea în aceastã formã a fostîntoarsã de preºedinte. Modificareaei a fost acceptatã fapt care a dusla promulgarea ei, iar acum suntcuprinse ºi alte categorii de buge-

tari în amnistia fiscalã. Ca exem-plu, de aceastã lege beneficiazã ºicirca 300 de angajaþi ai PrimãrieiPetroºani care au încasat un sporde dispozitiv în cuantum de 25 lasutã din salariu, spor considerat deCurtea de Conturi ilegal.

„Aº vrea sã fiu corect ºi sã spuncã deputatul hunedorean PSD,Natalia Intotero ºi CristianResmeriþã (deputat PSD din ValeaJiului), profesori fiind, au iniþiataceastã lege ºi noi am susþinut-o.Aºa stau lucrurile ºi este importantcã ea îºi face efectul de azi (n.r.ieri)”, a declarat deputatul UNPRdin Valea Jiului, HaralambieVochiþoiu. Legea mai prevede scutirea de la platã a unor debiteprovenite din pensii, privind con-cediul ºi indemnizaþia lunarã pentrucreºterea copiilor, precum ºi pentrustabilirea unor mãsuri în vederearecuperãrii debitelor înregistrate cutitlu de indemnizaþie pentrucreºterea copilului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Sancþionaþi pentru pãtrundere ilegalãîn ºcoli

Patru bãrbaþi cu vârste cuprinseîntre 21 ºi 59 ani au fost sancþion-aþi de jandarmi pentru patrun-derea, cu încãlcarea normelor legalede acces, în sediile a 4 instituþii deînvãþãmânt din municipiileHunedoara ºi Lupeni, respectiv dinoraºul Geoagiu, valoarea totalã asancþiunilor contravenþionale fiindde 500 lei.

Totodatã alte douã persoane, cuvârste de 33 ºi 46 de ani, au fostsurprinse de jandarmi în timp ceconsumau bãuturi alcoolice, în spaþi-ul public, în apropierea sediului uneiinstituþii de învãþãmânt din municipi-

ul Lupeni. Persoanele în cauzã aufost sancþionate contravenþional cuavertisment scris. De la începutulanului ºcolar jandarmii hunedoreniparticipã la menþinerea climatului deordine ºi siguranþã publicã în zona a31 de instituþii de învãþãmânt pre-universitar situate în opt localitãþiurbane (Deva, Hunedoara,Petroºani, Orãºtie, Lupeni, Haþeg,Geoagiu, Brad).

Robert Humel: „Nu încurajez meditaþiile, ºcoala este gratuitã”M editaþiile oferite de profesori nu trebuie sã afecteze

orele de clasã, iar elevul, dacã este interesat, poatepleca de la ºcoalã cu toate cunoºtinþele necesare pentru aabsolvi cu notã mare la examenul de bacalaureat. Cel caresusþine aceastã teorie este unul dintre directorii unui colegiudin Valea Jiului care a avut promovabilitate la bacalaureat de sutã la sutã.


Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Petroºani19 octombrie 2014 Ora 19.00

Monika BACIU

Aºa se face cã unii îºidescoperã adevãrate tal-ente. Tablouri din pietre sauaþã, ori picturi sunt realizatede tinerii liceeni. Aceºtia nespun cum au învãþat sã facãtoate aceste lucruri.

“Sunt realizate de noitoate aceste lucruri,tablourile sunt realizate dinaþã, iar picturile sunt dinculori în ulei ºi spatulã fãrãpensulã. Mai avem tablourirealizate din pietre. Dureazãore sã le facem. Poate înviitor le vom valorifica. Ne-

am uitat pe internet ºi aºaam învãþat”, ne spuneEma Berinde. Quilling-uleste o arta exceptionala derularea hartiei. Este folositaca si hobby de oameni dinintreaga lume si este ometoda exceptionala derelaxare si elibere a stresu-lui. Aºa tinerii dezvoltã noipasiuni, iar lucrãrile realizate sunt moderne ºiatractive.

Pentru ediþia desâmbãtã l-am rugatpe unul dintre colab-oratorii ºi prieteniipremiantului sã nefacã o prezentare alui. Iatã cum îl vedeAndrei Rosetti peGrigore Roibu: estefotograf ºi profesorde arte vizuale încadrul liceului despecialitate dinDeva. S-a format caceramist înAcademia de ArteVizuale IoanAndreescu din Cluj-Napoca (astãzi UADCluj-Napoca).Imediat dupãfinalizarea studiilor alucrat în televiziune,a fost redactor cul-tural în presa clu-jeanã ºi apoi în ceadin judeþulHunedoara. Este unbun cunoscãtor alartelor focului ºi alculturii vizuale uni-versale, membru alUniunii ArtiºtilorPlastici - filialaInterjudeþeanã Cluj-Bistriþa.

În ultimii ani aales sã se exprimeartistic prin inter-mediul fotografiei,realizând mai multeexpoziþii personaleîn care ceramica saupictura s-au retras depe simeze înfavoarea artei

fotografice. Decurând a fost primitîn rândurileAsociaþiei ArtiºtilorFotografi dinRomânia. Lucrãrilesale au fost premiateîn cadrul mai multorconcursuri defotografie relevantedin ultimii doi ani.Presa a consemnatcâteva din rezultatelesale notabile - nomi-nalizarea lista scurtãla Sony WorldPhotography Awards(lucrare selectatã din140 000 de imaginiînscrise în acel con-curs), mai multe pre-mii ºi menþiuniîntre care notãm orecent obþinutãmedalie la SalonulInternational de ArtaFotografica dinSibiu, medalie acor-datã de PSA -PhotographicSociety of America.

Sâmbãtã, 27 sep-tembrie 2014, ora11.00, profesorulGrigore Roibu vinesã-l cunoaºtem ºi sã-ispunem ce pãrereavem despre ceea ceface. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-ispuneþi o vorbãcaldã ºi sã fiþi partedintre cei care îi vormulþumi oficialprintr-o diplomã ºiun buchet de flori

venind în faþa statuiilui Decebal din cen-trul Devei.

Premianþii fãrãpremii a devenit unadin rarele instanþe încare cetãþenii Deveirecunosc cu bucurie,naturaleþe ºi decenþãvaloarea. Rezumatulbiografic amintitschiþeazã un profilpreþios pentru comu-nitatea noastrã. Cutoate acestea ar fipãcat sã îlcunoaºtem peGrigore Roibu doarprin filtrul con-venþional al infor-maþiilor enumerate.Premianþii sunt însãºi altceva. Un prilejde a restitui comu-nitãþii cetãþenilorDevei firescul de-a fiîmpreunã. Venim cutoþii aici sã susþinempe cel ridicat dintrenoi. Perspectiva lui"a fi împreunã"deschide ºi o altãcheie de eveluare apremianþilor noºtri.

Grigore Roibu aremeritul de a firedescoperit, de unulsingur sau alãturi dealþi colegi foftografi,drumul spre izvoare.Mãrturia sa este unaconsistentã. Au fostperioade în care înaproape zilnic coleg-ul nostru a scor-

monit cu obiectivulaparatului sãu satelepãdureneºti,Apusenii, ValeaJiului. De fiecaredatã când a adunatîn tolba sa destuleportrete, peisaje, le-aîmpãrtãºit publiculuichemând alãturi deel voci recunoscuteale studiului etno-grafic. Bunã ocaziepentru bilanþuldepopulãrii satelornoastre sau al dis-pariþiei de sub ochiinoºtri a unor tradiþiiunice.

Grigore Roibumai are meritul de afi intuit faptul cãobiectivele noastrefoto se aseamãnãuneori ochelarilor decal. Sunt multe situ-aþii în care fotografiiau tentaþia însin-gurãrii. Pentru arãspunde acetui risc,Grig Roibu a iniþiat,cu concursulColegiului NaþionalDecebal ºi al unorcolegi, Atelierul deFotografie ºi poatecea mai mare expoz-iþie de fotografie dinregiunea noastrãaflatã acum la adoua ediþie. Acestedouã proiecte facposibile multe alteproiecte comune,împãrtãºiri de expe-rienþe ºi un bun con-tact cu publiculhunedorean. Îirecunoaºtem aºadaracum concitadinuluinostru nu doarerudiþia ºi expri-marea artisticã.Avem în vedere ºicetãþeanul activ, dor-nic sã împãrtãºeascãculturã ºi experienþãde viaþã cuaproapele sãu.

Andrei Rosetti

Premianþii fãrã premii - ediþia a 43-aProfesorul Grigore Roibu vine,

sâmbãtã, sã-l cunoaºtem

Artã modernãI nternetul este o modalitate de accesare a

informaþiilor. Tinerii învaþã sã-ºi real-izeze diferite obiecte de artã fãcând uz deacest mijloc de obþinere a informaþiilor.

MaximilianGÂNJU

Bibliotecarul de 38de ani din Petroºani,este cazat la un hotelsituat la zeceminute de marefaþã de aproapeo orã cât fãceaîn august, de lalocul unde eracazat la primatentativã de tra-versare aCanaluluiMânecii. Pentrucã banii eraupuþini a trebuitsã meargã pe jos oorã ºi jumãtate înfiecare zi pentruantrenamente. ªi-acumpãrat mâncarea înfiecare zi de la super-market ºi dupã antre-namentele în canal se

întorcea la gazdãunde-ºi prepara masa.„Dacã tot stauaproape de plajã, amrealizat ce am visat,adicã douã antrena-

mente pe zi, unuldimineaþa ºi unulseara. Nu-i uºor sã tesupui de douã ori lafrigul toamnei deaici”, spune AvramIancu. Bibliotecaruldin Petroºani a avut o

tentativã de a traversacanalul, în luna augusta acestui an ºi a fostaproape de malulfrancez. Marea agitatãºi curenþii foarte put-

ernici l-au fãcut sãse opreascã dupãce organizatoriiau considerat cãpericolul pentrusportiv este preamare ºi au între-rupt cursa. Iancua înotat timp de12 ore în aparece ºi a parcurscirca 40 de kilo-metri, iar la încer-

carea din 3 octombrieeste convins cã vareuºi sã-ºi ducã misi-unea la bun sfârºit.Respectiv aceea de adeveni primul româncare traverseazã înotCanalul Mânecii.


CarmenCOSMAN - PREDA

Valea Jiului ar trebuisã se uneascã sub unsingur serviciu de ter-moficare, drept pentrucare s-a constituit oAsociaþie deDezvoltareIntercomunitarã, lacare au aderatreprezentanþii adminis-traþiilor publice locale.Iar serviciul urma sã fieconcesionat cãtre osocietate care sã seocupe de distribuþiaenergiei termice.Practic, dupã cumspuneau edilii, scopul

era ca populaþia sãbeneficieze de cãldurãºi apã caldã în sistemcentralizat, dar cu cos-turi mai reduse decâtcele de pânã acum.Pânã acum, în fiecarelocalitate exista câte osocietate de sine stãtã-toare, dar, din cauzadatoriilor, au intrat perând în insolvenþã sauîn faliment. Cei maimulþi abonaþi sunt laPetroºani, dar ºi aiciSC Termoficare SAare mari problemefinanciare ºi este, deasemenea, în insol-venþã. De vinã pentruaceastã situaþie sunt

datoriile acumulate lafurnizorul de agent ter-mic de cãtre consuma-tori. Nicu Taºcã, purtã-torul de cuvânt alPrimãriei MunicipiuluiPetroºani spune cãsunt 2.800 de familiicu datorii cãtre SCTermoficare SA, val-oarea totalã a cre-anþelor de recuperatfiind de 6,6 milioanede lei. Pentru 3,7 mil-ioasne de lei sunt dejaîntocmite doare derecuperare, care seaflã la executoriijudecãtoreºti. Deasemenea, agenþiieconomici datoreazã

1,2 milioane de lei, iarpentru 10 dintre dator-nici sunt deschise acþi-uni în instanþã.

Serviciul de termofi-care ar trebui conce-sionat, aºa încât popu-laþia sã nu sufere defrig la iarnã, iar joi arfi trebuit sã aibã loc lic-itaþia în acest sens.Numai cã nu existãdoritori. „Licitaþia afost amânatã pentru odatã ulterioarã, dincauzã cã nu s-au gãsitdoritori pentru prelu-area acestui serviciu”,a precizat Nicu Taºcã.

Avram Iancu se antreneazã de zor în Anglia

V remea îi este potrivnicã bibliotecarului dinPetroºani, iar încercarea sa de a deveni primul

român care trece înot Canalul Mânecii, va fi un ade-vãrat test al voinþei. Avram Iancu vrea de aceastã datãsã învingã natura ºi ºi-a intensificat antrenamentele înapa rece a Mãrii Nordului.

Licitaþie amânatã

Nu sunt doritori pentru serviciul de termoficare din Valea Jiului

L icitaþia care trebuia sã se desfãºoare joi la Petroºani, pentru serviciulde termoficare, a fost amânatã pentru o datã ulterioarã. De vinã este

lipsa interesului pentru presatrea acestei activitãþi.

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC,

ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de puiCiorbã de burtãCiorbã de periºoareCiorbã de vãcuþãCiorbã de fasole cu afumãturãFelul doi, la alegere, din

felurile de mai jos + salatã& desert:

LUNI:- Ciocãnele cu sos de smântânã ºimãmãliguþã- Iahnie de fasole cu costiþã- Cotlet de porc cu sos de usturoiºi piure de cartofi- Ceafã la grãtar cu cartofi aurii

MARÞI:- Gulaº unguresc cu gãluºte- Spaghetti cu mazãre ºi bacon- Ruladã de porc cu spanac ºibrînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi

MIERCURI:- Tochiturã ardeleneascã cu piurede cartofi- Friptura þigãneasca ºi orez culegume- Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai- ªniþel pui pane cu cartofiþãrãneºti

JOI:- Ostropel de pui cu mãmãliguþa- Chifteluþe marinate cu piure decartofi- Varza a la Cluj cu cîrnaþi- Piept de pui dulce-acriºor cu orez

VINERI:- Ciulama de pui cu smîntîna ºimãmãliguþa- Paprikas unguresc cu pipote depui ºi cartofi în chimen- Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai- Paste cu pui aromat

LUNA SEPTEMBRIE

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Sunteþi plin de energie ºi aveþiidei originale. Puteþi avea succesîn afaceri ºi cãlãtorii, însusþinerea examenelor sau culti-varea relaþiilor sociale. Evitaþihotãrârile pripite, care ar puteasã tulbure armonia din casã!

Dacã sunteþi în cãutarea unuinou loc de muncã, aveþi toate ºansele sã îl gãsiþi astãzi.Farmecul personal vã ajutã sãrezolvaþi o situaþie tensionatã pecale diplomaticã.

Puteþi obþine avantaje materialeimportante, cu condiþia sã vãtemperaþi spiritul critic. Ar fibine sã daþi dovadã de mult auto-control în discuþiile cu prietenii ºicu partenerul de viaþã, pentru aevita conflictele.

Dificultãþile financiare cu care vãconfruntaþi nu reuºesc sã vãafecteze buna dispoziþie ºi nicivoinþa de a munci. Pe plan pro-fesional aveþi parte de succese,urmate de satisfacþii materiale.

Sunt favorizate cãlãtoriile îninteres de afaceri. Dupã-amiazãaveþi ocazia sã rezolvaþi o prob-lemã sentimentalã care vãfrãmântã de ceva timp. Pe planfinanciar, se pare cã parcurgeþi operioadã mai dificilã. Nu vãpierdeþi optimismul!

În prima parte a zilei aveþi succesîntr-o activitate extraprofesionalã,datoritã colaborãrii bune cu unpartener de afaceri. S-ar puteasã vi se ofere ºansa unei investiþiiavantajoase. Nu renunþaþi lacãlãtoria planificatã! S-ar puteasã cunoaºteþi un viitor partener.

Este momentul sã vã puneþi înaplicare planurile în legãturã cuafirmarea profesionalã. Aveþimari ºanse de reuºitã pe plansocial ºi financiar. Relaþiile cucolaboratorii sunt foarte bune.

Vã puteþi ocupa de problemedelicate din domeniul afacerilor.Reuºiþi sã terminaþi o lucrareînceputã cu mai mult timp înurmã. Astãzi rezolvaþi mai uºorprobleme de naturã financiarã.

Aveþi ocazia sã vã afirmaþi însocietate ºi sã obþineþi câºtigurifinanciare. La locul de muncãaveþi parte de laude din parteaºefilor ºi a colegilor, pentru inge-niozitate ºi ambiþie.

În cursul dimineþii aflaþi cã veþipleca într-o deplasare în interesde serviciu. Chiar dacã aceastãveste vã dã planurile peste cap,nu este cazul sã vã indispuneþi.

Puteþi obþine venituri suplimenta-re dintr-o colaborare. Aveþi posi-bilitatea sã finalizaþi o lucrare difi-cilã, cu un efort minim. Evitaþispeculaþiile de orice fel. În cazcontrar, riscaþi sã pierdeþi mult.

Dacã vi se propune un nou locde muncã, nu vã grãbiþi sã refuza-þi! ªansa este de partea dumneav-oastrã. Analizând atent avanta-jele ºi dezavantajele, veþidescoperi perspective cel puþininteresante. Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:30 Sãlbãticia Carpaþilor12:20 România în 5 minute 12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30Akzente 16:50 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 18:10 Lozul cel mare 18:40 România în 5 minute 18:50 Clubul celor caremuncesc în România 19:00 Meteo

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 La Mãruþã 11:30 Trandafirul negru 12:30 Dãdaca 13:00 ªtirile Pro TV13:45Trandafirul negru 15:00 Vieþi furate 17:00 ªtirile Pro TV17:30 LaMãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Fotbal Cupa României

10:45 Teleshopping 11:15 Haos12:30 Teleshopping 13:00 Râzi ºi câºtigi 13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14:30 9021015:30 Trãsniþii16:00 Cusurgiii16:30 Focus 17:00 Hawaii 5.0 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Undercover22:30 Cusurgiii

10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Vouã 12:15 Baronii12:45 Vouã 13:00 ªtiri 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30Teleshopping 14:45 Vouã15:00 Legenda cãutãtorului 16:00Baronii16:30 Dragoste dulce-amarã17:30Legenda cãutãtorului 18:30ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 Butonul de panicã 20:00 Bunã seara, România(emis. info.) (live)21:30 Actualitatearomâneascã 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Culorile iubirii14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Tânãr ºi neliniºtit 17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Culorile iubirii22:00 Legãturi riscante

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15Fotbal: Caen - PSG13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Caen - PSG14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat UEFAChampions League15:00 Campionii Digi Sport 16:00 Fotbal: FC BihorOradea - U Cluj 16:45 ªtirile Digi Sport 17:00 Fotbal: FC BihorOradea - U Cluj 17:45 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 21:45 Fotbal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 Hercule11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:30 Un show pãcãtos

ªi-au depus candidaturaVictor Ponta, din partea

Alianþei PSD-PC-UNPR,Klaus Iohannis (AlianþaCreºtin-Liberalã), CãlinPopescu-Tãriceanu(Partidul LiberalReformator), Elena Udrea(Partidul MiºcareaPopularã), Kelemen Hunor(Uniunea DemocratãMaghiarã din România),Dan Diaconescu (PartidulPoporului — DanDiaconescu), ConstantinRotaru (Partidul AlianþaSocialistã), Corneliu Vadim

Tudor (Partidul RomâniaMare), William Brânzã

(Partidul Ecologist Român),Mirel Mircea Amariþei(Prodemo) ºi Szilagyi Zsolt,din partea PartiduluiPopular Maghiar dinTransilvania.

În cursa prezidenþialã s-au înscris ºi trei indepen-denþi — TeodorMeleºcanu, MonicaMacovei ºi GheorgheFunar.

Pânã pe 25 septembrie,la BEC are loc înregis-trarea sau respingerea can-

didaturilor sau a semnelorelectorale, dupã caz. Pânã

pe 26 septembrie se potformula contestaþii în scrisla Curtea Constituþionalãprivind înregistrarea saurespingerea candidaturilorsau a semnelor electorale.Contestaþiile se fac decãtre candidaþi, partidepolitice, organizaþii alecetãþenilor aparþinândminoritãþilor naþionale,alianþe politice, alianþeelectorale ºi alegãtori.

Curtea Constituþionalãare termen pânã pe 27

septembrie sã soluþionezecontestaþiile prin hotãrâridefinitive.

Candidaþii au timp pânãpe 27 septembrie sã sedecidã dacã renunþã lacandidaturã. Cei carerenunþã o pot face printr-odeclaraþie pe propriarãspundere care se depunela BEC. Candidaturilerãmân definitive la 28 sep-tembrie.

AGERPRES


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.

S.C. Apa ServValea Jiului

S.A. Petroºani

anunþã restricþii înfurnizarea apei potabilepentru:

Joi 25.09.2014 înoraºul:

Aninoasa - între orele08.00 - 13.00. Zonaafectatã: Zona Iscroni.Motivul restricþiei:Refacere branºamente, str. Centru II.

COMUNICATÎn perioada 25 - 26 septembrie 2014 Laboratorul de metrologie al

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petrosani isi intrerupe activitatea de verificare metrologica a contoarelor de apa rece in vederea autorizarii.

Multumim tuturor beneficiarilor serviciilor noastre pentru intelegere.

CONDUCEREA S.C. APA SERV VALEA JIULUI SA PETROSANI

Acþiunile desfãºurate seconcentreazã asuprametodelor contraceptive,care pot fi utilizate înplanificarea familialã.

Scopul campaniei estede a atrage atenþiaasupra importanþeisãnãtãþii reproducerii ºi aplanificãrii familiale, ºide informare ºi decreºtere a interesuluipopulaþiei generale, maiales a tinerilor si adoles-centilor, cu privire laimportanþa utilizãriimetodelor contraceptive,cunoaºterea tuturor opþiu-nilor, pentru prevenireasarcinilor nedorite, pentruo sãnãtate sexualã opti-mã.

Obiectivele campaniei

sunt creºterea numãruluide femei, în specialtinere, informate corectasupra metodelor contra-ceptive; creºterea intere-sului femeilor faþã decontracepþie; creºtereanumãrului de femei infor-mate asupra serviciilor desãnãtate corespunzãtoare;scãderea numãrului desarcini nedorite; reduc-erea numãrului de avor-turi la tinere, în special sireducerea abandonuluiscolar.

Campania stimuleazãpopulaþia sã-ºi însuºeascãinformaþii corecte privindmetodele contraceptive ºisãnãtatea reproducerii. Înperioada 22 – 25 mai2013 a avut loc prima

Conferinþã globalã asupracontracepþiei, sãnãtãþiireproductive ºi sexuale, laCopenhaga, la care auparticipat 92 de þãri.

CompartimentulEvaluarea, PromovareaSãnãtãþii ºi Educaþie pen-tru Sãnãtate organizeazãCampania „ZiuaMondialã aContracepþiei” în data de26 septembrie 2014 ora11 marcatã prin dis-tribuire de materiale IECdin cortul amplasat laDirecþia de SãnãtatePublicã Deva (zona piet-onalã).

Director executiv, Ec. Mariana Pâncotan

26 septembrie 2014

Ziua Mondialã a Contracepþiei

C onform Calendarului Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii înperioada 26 septembrie – 15 octombrie 2014 se desfãºoarã

Campania „Ziua Mondialã a Contracepþiei”, ºi are ca slogan “ESTEVIAÞA TA; ESTE VIITORUL TÃU; CUNOAªTE-ÞI OPÞIUNILE!"

Restricþii apãRestricþii apã

Paisprezece candidaþi înscriºi în cursa pentru Cotroceni

P aisprezece candidaþi s-au înscris la Biroul Electoral Central(BEC) pentru a intra în alegerile prezidenþiale.

16 Life&Style Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Septembrie 2014

U n loc demuncã

poate aducenenumãrate beneficii, însãexistã ºi joburicare pot provocaefecte negativeasupra sãnãtãþiifizice, dar ºi psihice.

În urma cercetãrilorrealizate de Biroul deStatisticã al Muncii(BLS) din MareaBritanie ºi CareerCast,Huffington Post prezintã cele maidãunãtoare locuri demuncã, ce pot afectabunãstarea fizicã ºiemoþionalã a angajaþilor.

C onstrucþiile

În domeniul construcþiilor au locadesea accidente demuncã. Chiar ºi ceimai pricepuþi lucrãtoriar putea fi rãniþi sau s-ar putea electrocuta.De asemenea, ei seexpun la produsechimice, fum ºi parti-cule, iar echipamentul

de protecþie nu poatepreveni în totalitateriscul de apariþie aunei boli.

Muncitorii dindomeniul construcþiilorpot inhala praf,existînd astfel ºansemari de producere aunor boli precum can-cer pulmonar, mezote-liom sau azbestoza.

Potrivit rapoartelorBLS, acest domeniu seaflã în top 10 cu celemai multe accidentemortale la locul demuncã.

S erviciile

În cazul poliþiºtilorsau al pompierilorexista nenumãrateaccidente mortale

petrecute la locul demuncã. În plus, înaceste domenii, stareaemoþionalã poate fi deasemenea afectatã,þinînd cont cã scopuleste acela al protejãriivieþii celorlalþi. Deaceea, CareerCast

poziþioneazã acestejoburi în top 10 alcelor mai stresantelocuri de muncã.

Mai mult decît atît,sãnãtatea pompierilorrisca sã fie afectatã deposibilele expuneri lasubstanþe toxice.

Pentru cei care seocupa cu colectareadeºeurilor, exista risculde a se rãni în timpulprogramului, aceºtiaacuzînd adesea întinderi musculare, în

urma ridicãriigreutãþilor.

ªi cei ce lucreazã ca instalatori sau electricieni se claseazãîn top 10 al celor maimulte accidente mor-tale la locul de muncã,deoarece aceºtia arputea cãdea sau s-arputea electrocuta.

A griculturã.Pescuitul.

SilviculturaJoburile din aceste

domenii sînt idealepentru cei care iubescsã stea în aer liber ºinu sunt deranjaþi defaptul cã se pot mur-dãri sau zgîria. Însã ºicei mai experimentaþi

dintre lucrãtorise pot rãni.

A rmata

Oricefuncþie ocupatã încadrul armateipresupuneperioade maride timp petre-cute departe

de casã, ture obosi-toare ºi asumarea

responsabilitatatiiasupra vieþilor altora,mai presus fiind siguranþa celor pe caremilitarii îi servesc.

T ransportul

Conducerea uneimaºini este evidentpericuloasã, de aceeaun astfel de job poateafecta fizicul, dar ºipsihicul unui angajat.

În primul rînd, unrisc îl reprezintãexpunerea la fum ºisubstanþe chimice.

De exemplu, ºoferiide camion, prindescãrcarea mãrfurilor,risca sã contractezediverse bolipulmonare.

Piloþilor le poate fiafectat auzul din cauzaexpunerii prelungite lazgomotul provocat de

motorul de avion.În plus, este vorba ºi

despre stresul cauzatde responsabilitatea pecare o presupunetransportarea în sigu-ranþã a pasagerilor.Astfel, piloþii, alãturide ºoferii de taxi, aparpe lista CareerCast caavînd unele dintre celemai stresante locuri demuncã.

M unca debirou

Deºi în acest caz nupoate fi vorba de acci-dente mortale petre-cute la locul de muncã,munca de birou poatefi periculoasã, afectîndîn timp sãnãtatea.

Numeroase studiiarata ca statul la biroupoate scurta din duratavieþii ºi poate creºteºansele de producere a cancerului, diabetului sau a bolilorcardiovasculare.

De asemenea,munca la birou are ºiun impact puternicasupra psihicului.Potrivit CareerCast cei mai stresaþi sîntorganizatorii de eveni-mente, oamenii derelaþii publice, ziariºtii,dar ºi cei care aufuncþii executive încadrul corporaþiilor.

Cele mai dãunãtoare locuri de muncã

Documents

CVJ NR. 704, JOI 25 SEPTEMBRIE 2014