Upload
gilea-stefan
View
618
Download
36
Embed Size (px)
Citation preview
DrumuriCurs 9
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Elementele curbelor de racordare
Lungimea curbei de racordare verticala nu se
calculeaza – se considera egala cu lungimea traseului
stabilita in plan orizontal sau in profil in lung intre
punctele Ti si Te
Stabilirea razelor de racordare – conditii de confort,
vizibilitate
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe
Impunerea unei anumite distante de vizibilitate de
la care conducatorul autovehicolului sa poata vedea
un obstacol sau vehicul intamplator circuland in sens
opus pe acceasi banda de circulatie.
Campul de vizibilitate – determinat de razele
vizuale, tangente la suprafata drumului.
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe
Vehicolul si obstacolul pe curba de racordare:
K – inaltimea ochiului conducatorului autoturismului
h – inaltimea obstacolului;
AB – raza vizuala = D; (in realitate D = A’B’)
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe
Adoptand valori de 1,35m pt K si 0,10 pt h:
Daca obstacolul este la suprafata drumului h=0:
Respectiv, K=1,35m:
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile concave
v
vD cos
vD sin
h
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile concave
Determinarea razei minime de racordare –
asigurarea vizibilitatii pe timpul noptii, conditia de
confort si de forma (frântură).
Distanta de iluminare a farurilor > distanta necesara
de vizibilitate:
- unghiul de divergenta verticala,
Racordarea declivitatilor
Raze minime pentru racordari verticale
Tipul racordarii Viteza de proiectare
120 100 80 60 50 40 30 25
Racordari convexe la
drumuri cu 2 sau mai
multe benzi de
circulatie alaturate
- 10000 4500 1600 1300 1000 800 500
Racordari convexe la
drumuri cu benzi
separate
12000 6000 3000 1500 1000 800 500 300
Racordari concave 5000 3000 2200 1500 1000 1000 500 300
DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL
Profilul transversal
- reprezinta intersectia corpului drumului si a
suprafetei terenului natural cu un plan vertical,
perpendicular pe axa drumului.
-cuprinde atat linia terenului natural cat si linia
proiectului
Tipuri de profile transversale:
- de rambleu
- de debleu
- mixt
DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL
Profilul transversal in rambleu
- linia proiectului se afla deasupra liniei terenului
natural si drumul se executa in umplutura
- inaltime minima 0,5m, pentru ramblee foarte
inalte, pe baza unui calcul tehnico-economic,
rambleele se pot inlocui cu viaducte
Cota teren
Cota proiect
DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL
Profilul transversal in debleu
- linia proiectului se afla sub liniei terenului
natural si drumul se executa in sapatura
- existenta obligatorie a santurilor care colecteaza
apele
-in deblee adanci pe baza unui calcul tehnico-
economic, pot fi inlocuite cu tunele
Cota teren
Cota proiect
DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL
Profilul transversal mixt
- cand platforma drumului se gaseste partial in
umplutura si partial in sapatura
- caracteristice drumurilor de coasta
Cota teren
Cota proiect
DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL
Profilulele transversale
- cuprind elementele necesare executiei
infrastructurii si suprastrcturii drumului
- servesc la calculul volumelor de terasamente, a
suprafetelor de taluzat
- se intocmesc in toate punctele traseului unde
linia terenului isi modifica panta
- distanta maxima intre profile – 50 m
- se executa la scara 1:100
- profil tranversal tip (1:50)
- detalii de executie (1:20, 1:10)
DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL
Elementele profilui transversal
Creasta
taluz
Picior
taluz
Debleu
Rambleu
Zona drumului
Zona
laterala
Bancheta2:3
1:1
Sant
2....2.5% Tal
uz
Taluz
Cota teren
Cota proiect
Ampriza drumului
Structura
rutiera
Parte carosabilaAc
Platforma drum
Ac
Axa drumului
DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL
Elementele profilui transversal
1.Partea carosabila
-calea propriu-zisa – repezinta elementul
principal dintr-un profil transversal.
- este destinata circulatiei autovehiculelor
- protejata de borduri sau benzi de incadrare
- prevazuta cu panta pentru scurgerea apelor
cuprinsa intre 1.5....3.0% in functie de tipul de
imbracaminte
DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL
Elementele profilui transversal
2.Acostamentele
-fasii laterale care incadreaza si protejeaza partea
carosabila, impiedicand deplasarea laterala a
materialelor din corpul drumului
-acostamentele impreuna cu calea alcatuiesc
platforma drumului
-asigura scurgerea apelor de pe calea–panta de 4%
- permit circulatia pietonilor in lipsa trotuarelor
- includ banda de incadrare – banda cu rol de a
feri de degradari marginile caii si de a mari latimea
utila
DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL
Elementele profilui transversal
3. Taluzurile
- sunt suprafete inclinate ale terasamentelor
- marginea inferioara= piciorul taluzului
- marginea superioara= creasta (capul) taluzului- se caracterizeaza prin inclinarea lor – tg a
-
1:m
DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL
Elementele profilui transversal
3. Taluzurile
- inclinarea taluzurilor depinde de inaltimea lor, de
caracteristicele terenului, de regimul hidrologic
- pentru inaltimi mai mare de 2m, este necesar sa
se introduca niste banchete numite berme
- taluzurile de rambleu se executa in general cu
inclinarea de 1:1,5 iar cele de debleu cu 1:1
- in cazul rambleelor inalte, inclinarea taluzurilor
se determina pe baza unui calcul de stabilitate
Elementele profilui transversal
4. Dispozitive se scurgere a apelor
- apele superficiale trebuiesc indepartate de pe
suprafata platformei si descarcate lateral
- santurile se pot executa cu sectiune trapezoidala
sau triunghiulara
- au adancime variabila in functie de apa ce
trebuie evacuata
1:12:3
1:1
1:11:31:1
Elementele profilui transversal
4. Dispozitive se scurgere a apelor
- pentrru apararea taluzurilor la drumurile de
coasta impotriva apelor ce se scurg de pe versant se
amenajeaza santuri de garda in lungul drumului
- descarcarea santurilor se face la podete sau direct
in vai
- podetele se amplaseza de regula la distante de
3-400m
Elementele profilui transversal
5. Banchetele laterale
- sunt fasii de pamant care se prevad intre muchia
santului si piciorul taluzului, pentru a opri pamantul
care cade de pe taluz
- au latimea intre 0.2 si 0.50 m
- au inclinare de 1...2% catre sant
- in zonele de munte nu se prevad banchete
Elementele profilui transversal
6. Ampriza si zona drumului
- fasia de teren ocupata de un rambleu sau de un
debleu
- este delimitata de picioarele taluzelor la ramblee
si de crestele taluzelor la deblee
- de o parte si de alta a amprizei se afla zonele
laterale, cu latimi cuprinse intre 0.75 si 1.00m
- ampriza impreuna cu zonele laterale formeaza
zona propriu-zisa a drumului
LATIMEA DRUMULUI IN ALINIAMENT
- latimea platformei drumului rezulta din
insumarea latimilor partii carosabile si a
acostamentelor
Fasia din partea carosabila, destinata unui singur
rand de vehicule care se deplaseaza in acelasi sens se
numeste banda de circulatie.
Latimea acestei benzi este cuprinsa intre 2.75 si 4
m si se stabileste in functie de latimea vehiculelor si
de spatiile de siguranta.
LATIMEA DRUMULUI IN ALINIAMENT
- In Romania latimea drumurilor este reglementata
prin lege, in functie de clasa tehnica si de categoria
drumului.
- pe zonele cu declivitati prelungite, in functie de
trafic si de rampa, se prevad pentru sensul de urcare
benzi de circulatie suplimentare, destinate
vehiculelor grele
LATIMEA DRUMURILOR IN ROMANIA
LATIMEA DRUMURILOR IN ROMANIA
LATIMEA DRUMURILOR IN ROMANIA
- din cauza spatiului
necesar inscrierii caroseriei
vehiculelor in curba trebuie
executat un spor de latime
numit supralargire.
- ea se calculeaza pentru
fiecare banda de circulatie
SUPRALARGIREA CAII IN CURBA
l1
R Re i
- in normele ramanesti se prevede introducerea
supralargirii in curbe numai pentru raze sub 225m.
- supralargirea totala a partii carosabile este egala
cu suma supralargirii fiecarei benzi de circulatie.
- amenajarea curbelor se face in mod obisnuit
catre interiorul curbei. In anumite cazuri
exceptionale se admite ca ea sa se faca si la
exteriorul curbei.
SUPRALARGIREA CAII IN CURBA
BOMBAMENTUL CĂII
= forma căii in profil transversal;
Se alege in funcţie de felul imbrăcăminţii rutiere;
Clasificare:
- bombament curb;
- bombament sub forma de acoperis cu versante
plane;
- bombament sub forma de acoperis cu racordare
in zona de mijloc;
- bombament sub forma de streasina cu un singur
versant plan;
BOMBAMENTUL CĂII
BOMBAMENTUL CĂII
Bombamentul curb
Se foloseste la impietruiri si pavaje. Curbura
poate fi arc de cerc sau de parabola;
BOMBAMENTUL CĂII
Bombamentul curb
Curbura este arc de cerc:
, echivalentul unei pante intre (1 … 5)%
BOMBAMENTUL CĂII
Bombamentul in forma de acoperis cu doua versante
plane
Se foloseste la imbracaminti moderne executate
mecanizat.
Panta transversala se alege in functie de felul
imbracamintii, respectiv conditiile specifice pentru
scurgerea apelor:
- imbracaminti netede – panta mica;
- imbracaminti cu asperitati – panta mai mare.
BOMBAMENTUL CĂII
Bombamentul bombament sub forma de acoperis cu
racordare in zona de mijloc
Se aplica tuturor imbracamintilor rutiere, mai
putin celor din beton de ciment.
BOMBAMENTUL CĂII
BOMBAMENTUL CĂII
Bombament sub forma de streasina cu un singur
versant plan
Se foloseste la viraje prevazute cu convertire sau
suprainaltare; panta se determina prin calcul.
AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE
CURBE IZOLATE
Trecerea de la forma de acoperis a profilului
transversal la cel in forma de streasina - amenajarea
in spatiu a profililui transversal;
Sectorul de drum – rampa de racordare;
Amenajarea in spatiu a profilului in curba ale
traseului se face in functie de marimea razelor de
racordare:
AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE
CURBE IZOLATE
a) Panta transversala a profilului in curba este mai
mare decat cea a semiprofilelor din aliniament –
profil suprainaltat;
b) Panta transversala a profilului in curba este
egala cu acea a semiprofilelor din aliniament – profil
convertit;
AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE
CURBE IZOLATE
Suprainaltarea profilului se poate realiza in 3 feluri:
- rotirea profilului in jurul axei drumului, care se
mentine nemodificata;
- mentinerea marginii interioare a partii carosabile si
rotirea profilului convertit in jurul acesteia;
- mentinerea marginii exterioare a partii carosabile
(daca cota acesteia este obligata), pana cand profilul in
forma de acoperis se transforma in profil orizontal,
coborandu-se marginea interioara pana cand panta
transversala ajunge la valoarea “i” din viraj;
AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE
CURBE IZOLATE
Rotirea profilului in jurul axei drumului:
AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE
CURBE IZOLATE
Rotirea profilului in jurul muchiei interioare a
partii carosabile:
AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE
CURBE IZOLATE
Rotirea profilului in jurul muchiei exterioare a
partii carosabile:
AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE
CURBE APROPIATE DE ACELASI SENS
- se recomanda evitarea lor, marind aliniamentul
dintre ele la lungimea de 1,4V sau realizarea unei
singure curbe.
AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE
CURBE APROPIATE DE ACELASI SENS
Daca nici una din variantele de evitare nu se pot
adopta, distingem cazurile:
- Ambele curbe sunt convertite;
- cura 1 este convertita iar curba 2 suprainaltata;
- ambele curbe sunt suprainaltate – 2 cazuri:
a) lungimea aliniamentului dintre curbe ≥ 0.5V;
b) lungimea aliniamentului dintre curbe < 0.5V;
AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE
CURBE APROPIATE DE SENS CONTRAR