Fundamentele Eticii Financiare

8/18/2019 Fundamentele Eticii Financiare

1/12

Fundamentele eticii financiare *

1. Necesitatea eticii financiare

Frecven a i propor iile scandalurilor financiare din ultimele două decenii auț ș țcreat o imagine publică extrem de negativă asupra lumii finan elor, dominată dețlăcomie i imoralitate. Este o imagine bazată pe mediatizarea pregnantă a cazurilorșextrem de negative, care ignoră normalitatea activită ilor curente, la baza cărora stățun set de principii i reguli morale foarte solide; dacă acestea ar fi nesocotite pe scarășlargă, activită ile financiare ar deveni imposibile i sfera de activitate s-ar dezintegra.ț ș

Rămâne faptul că domeniul financiar oferă multe tenta ii i metode de fraudă,ț ș întrucât operează cu banii altora.ontrar pre!udecă ilor populare privind imoralitatea scandaloasă a indivizilor iț ș

institu iilor implicate în opera iuni financiare, finan ele ar fi imposibile în absen aț ț ț țeticii. "ctul de a- i încredin a resursele altor persoane implică o imensă încredere.ț ț#n stoc$bro$er sau un agent de asigurări ce nu prezintă încredere ar avea pu inițclien i, la fel ca i un medic sau un avocat fără credibilitate.ț ș

%n activită ile financiare apar însă unele dificultă i de configurare a unui set clarț țde principii i norme etice. &pre deosebire de contabilitate, medicină, drept,șinginerie, activită i relativ uniforme, opera iunile financiare sunt foarte diverse iț ț șfiecare formă de activitate se confruntă cu alte probleme i dileme etice. 'e de altășparte, opera iile financiare nu implică numai indivizi, ci se confruntă i cu reguli aleț ș

unor pie e i organiza ii, atât private cât i guvernamentale sau nonprofit.ț ș ț șFinan ele au de-a face cu generarea, alocarea i managementul resurselorț șmonetare. (nclud finan ele personaleț , prin care indivizii economisesc, investesc iș împrumută bani în vederea câ tigului personal;ș finan ele corporatisteț , prin careorganiza iile de business strâng capital, mai ales prin emiterea de ac iuni iț ț șobliga iuni )crean e* i administrează resursele lor pentru a se anga!a în activită iț ț ș țeconomice profitabile; finan e publiceț , prin care guvernele colectează venituri prinimpozitare i împrumuturi, c+eltuind resursele în serviciul cetă enilor. "ctivită ileș ț țfinanciare sunt facilitate de pie ele financiareț , în care se tranzac ionează bani iț șinstrumente financiare, i de anumiș ți intermediari financiari , precum bănci i al iș țfurnizori de servicii financiare, care facilitează tranzac iile financiare.ț

omportamentul etic al indivizilor i organiza iilor care efectuează opera iiș ț ț

financiare este extrem de important, date fiind, pe de o parte, importan a activită ilorț țfinanciare pentru indivizi, organiza ii i societate i, pe de altă parte, oportunită ileț ș ș țnumeroase de câ tiguri necuvenite, care tentează un comportament incorect. ulteșnorme i reguli din sectorul financiar sunt legiferate sau impuse prin deciziiș !udecătore ti. Etica !oacă un rol vital, în primul rând, în formularea acestorșreglementări !uridice i, în al doilea rând, în orientarea acelor zone încășnereglementate !uridic. %n general, normele morale din domeniul financiar decurgdin principiile morale fundamentale.

%n pofida diversită ii opera iilor financiare, în elegerea nevoii de etică în finan eț ț ț țse poate dezvolta în legătură cu patru teme largi.

"cest capitol cuprinde traducerea sau prelucrarea unor largi fragmente extrase din

lucrarea lui o+n R. /oatrig+t, Ethics in Finance, edi ia a doua, /lac$0ell, alden,ț", 1223.


2/12

1

4. Etica este necesară pe pie ele financiareț . &unt presupuse câteva reguli esen iale5țpro+ibi ia fraudei i a manipulării, legate de expecta ia mai generală de cinste iț ș ț șimpar ialitate )ț fairness*, exprimată prin termeni egali de competi ie )ț level playing field *. "ce ti termeni pot fi altera i )ș ț tilted * de mai mul i factori5țasimetrie informa ională, for ă inegală de negociere i resurse inegale. 'e lângăț ț ștranzac iile unice, participan ii de pe pia ă intră i în rela ii contractuale peț ț ț ș țtermen lung, care implică datorii fiduciare sau obliga ii asumate de agen i, iarț țpie ele financiare oferă numeroase oportunită i de comportament oportunist dinț țpartea curatorilor i a agen ilor. %n sfâr it, tranzac iile de pe pia ă între douăș ț ș ț țpăr i au adeseori efecte asupra unei ter e păr i 6 valabil mai ales pentru deciziileț ț ținvesti ionale ale corpora iilor i institu iilor financiare. Ec+itatea pie elorț ț ș ț ținclude, a adar, i considerarea impactului social al opera iilor financiare iș ș ț șpresupune ca deciziile financiare să men ină un ec+ilibru între intereselețconcurente ale diferitelor grupuri de sta$e+olders.

1. Etica este necesară în industria serviciilor financiare. (ndustria serviciilorfinanciare este cea mai vizibilă i afectează cetă enii obi nui i în modul cel maiș ț ș țdirect. a industrie, are obliga ia să creeze produse care satisfac nevoilețoamenilor i să le comercializeze de o manieră responsabilă, evitând te+nicileș în elătoare sau coercitive de vânzare. 7rganiza iile care prestează serviciiș țfinanciare au de-a face cu indivizi în calitate de clien i. /una reputa ie este oț țcondi ie pentru atragerea unui mare număr de clien i. %n afară de asta, o firmăț țare obliga ii fa ă de clien i, întrucât membrii lor sunt mai mult decât ni teț ț ț șexecutan i de comenzi sau colportori de oferte. Ei ac ionează în calitate deț țcuratori sau de agen i, obliga i să utilizeze toate cuno tin ele i abilită ile lorț ț ș ț ș țspre a servi cât mai bine interesele clien ilor, având o serie de datorii profesionalețsimilare celor specifice medicilor sau avoca ilor5 să presteze servicii cuțcompeten ă i gri!a cuvenită )ț ș due care*, să evite conflictele de interese, săpăstreze confiden ialitatea i să se ridice la înăl imea idealurilor profesiunii lor.ț ș ț

8. Etica este necesară în managementul financiar. anagerii financiari sunt la

rândul lor curatori i agen i ai corpora iilor, ale căror active trebuie administrateș ț țcu pruden ă în beneficiul firmei i al ac ionarilor, nu în interes personal. "ceastaț ș țpresupune evitarea tranzac iilor în nume propriu cu resursele financiare alețfirmei reprezentate i a conflictelor de interese, precum i evitarea fraudei i aș ș șmanipulării în raportarea tranzac iilor financiare ale firmei. 7 problemățcontroversată este datoria managerilor financiari de a ac iona exclusiv sprețmaximizarea profiturilor ac ionarilor, nesocotind interesele altor grupuri dețsta$e+olders 6 sau, dimpotrivă, păstrarea unui ec+ilibru între diferitele grupuride interese.

9. Etica este necesară pentru indivizii care fac parte din organiza ii ț . "ici apardileme etice personale, cum ar fi cazul unui manager financiar al unei corpora iițcăruia i se cere să supraevalueze profiturile unui proiect de investi ii ca să ob inăț ț

aprobarea lui sau cazul unui analist dintr-o firmă de bro$era! asupra căruia se facpresiuni să retragă o recomandare de :vânzare pentru un stoc de ac iuni ale uneițcompanii care este, de asemenea, un client al firmei. %n unele situa ii, când unuițindivid dintr-o organiza ie financiară i se cere să comită o faptă ilegală i imoralăț șori să fie complice la o astfel de faptă, individul se poate confrunta cu dificilaproblemă de a deveni un whistle blower, având de ales între fidelitatea fa ă dețfirmă i obedien a fa ă de superiori, pe de o parte, i convingerile i deprinderileș ț ț ș șsale morale, pe de altă parte. 'robleme i alegeri dificile apar i pentru că peș șpie ele financiare globale există diferen e de practici i standarde în diferite ări.ț ț ș ț

ul i exper i în domeniul activită ilor financiare sus in că teoria finan elorț ț ț ț țrezolvă probleme te+nice i se referă la mi!loacele de ac iune, pe când etica are de-aș ț

face cu scopurile vrednice de urmat. "ce ti exper i de orientare pozitivistă sus in căș ț țteoria finan elor este o tiin ă obiectivă, pozitivă, verificabilă empiric, fără conota iiț ș ț ț


3/12

8

axiologice. 'rin urmare, standardele etice sunt exterioare i irelevante pentru parteaște+nică din teoria i practica financiară.


4/12

9

contractele de muncă. Rămâne de discutat dacă suma acordată celor concedia i cațsalarii compensatorii este ec+itabilă. =a fel stau lucrurile i atunci când survine, totșdin ini iativa managementului, o modificare a standardelor de performan ă, înț țabsen a unor prevederi explicite în ceea ce prive te modificarea corespunzătoare aț șnivelului de salarizare.

"bordarea pur te+nicistă, exclusiv în interesul ac ionarilor, poate să ignorețconsecin ele nefavorabile ale deciziilor financiare asupra unor largi categorii dețoameni. ontractele financiare nu acoperă, de cele mai multe ori, problemaexternalită ilorț i nu au în vedere evaluarea riscurilor i costurilor pe care le suportă,ș șfără a fi consultate, diferite componente ale societă ii.ț

3. Echitate i eficien ăș ț

'ie ele financiare presupun anumite reguli, care sunt impuse de cadrul legal.ț&copul principal al reglementărilor este să asigura eficien aț , dar aceasta presupune larândul său, ca pe o condi ie necesară,ț echitatea 6 fără de care pie ele stagnează ori seț

contractă.


5/12

?

"simetria informa ională este condamnabilă numai atunci când informa ia a fostț țdobândită ilegal sau când utilizarea ei violează anumite obliga ii fa ă de ceilal i. %nț ț țaceastă situa ie se găse teț ș insider trading5 ob inerea frauduloasă a informa iei sauț ț încălcarea obliga iei asumate de-a o nu divulga sau utiliza în interes propriu.ț

ea de-a doua situa ie are i ea aspecte neclare. "ccesul egal la informa ie este oț ș țno iune relativă.


6/12

B

• "oerci iaț . #n contract înc+eiat în condi ii coercitive este moralmente iț ș !uridic nul. &emnătura smulsă pe o tranzac ie cu pistolul la tâmplă sau subțpresiunea unui anta! de orice natură este nulă de drept. "stfel de situa iiș țclare de coerci ie sunt însă extrem de rare i cu totul atipice pe pie eleț ș ț

financiare. Este greu de spus în tranzac iile financiare când se înc+eie astfelțde contracte, atâta timp cât cel care prime te o ofertă neconvenabilă este liberșsă o refuze.

• $ulnerabilită i ț . 7amenii ac ionează frecvent impulsiv i iau decizii ira ionale.ț ș ț "cest gen de vulnerabilită i de natură mai curând psi+ologică sunt greu dețcombătut. 'rintre măsurile impuse de-a lungul timpului se numără5acordarea unei perioade de reflec ie până la înc+eierea tranzac iei, în careț țcumpărătorul se poate răzgândi, după o reflec ie mai lucidă; cerin a lecturiiț țatente a termenilor contractuali; condi ii marginale i alte măsuri menite săț șdescura!eze investi iile speculative i pripite, care volatilizează pia a;ț ș țconsultan ii i bro$erii sunt obliga i să recomande numai investi iiț ș ț țconvenabile i să avertizeze onest asupra riscurilor.ș

Stabilirea eficientă a pre urilorț

&tabilirea i men inerea unor pre uri corecte ale produselor financiare este oș ț țcondi ie esen ială pentru a se asigura stabilitatea i eficien a pie elor de capital. 7ț ț ș ț țpia ă nervoasă i extrem de volatilă aduce mari pre!udicii investitorilor, reduceț ș încrederea i volumul tranzac iilor, duce la scăderea ne!ustificată a pre urilor subș ț ț valoarea reală a titlurilor de valoare, alungă investitorii i întregul sistem esteșamenin at să se prăbu ească. 'ia a are, ce-i drept, capacitatea de a se autocorecta iț ș ț șautoredresa, însă numai în timp i cu mari oscila ii, cu pre ul unor pierderi mari iș ț ț șne!ustificate ale unui număr imens de investitori i clien i ai serviciilor financiare.ș ț

4. Fiduciari, agen i i eper i acredita iț ș ț ț

Rela iile contractuale implică obliga ii din partea celor care î i asumă diferiteț ț șroluri în raporturile lor pe termen mai lung cu clien ii lor.ț

Fiduciarii

>umim fiduciar )curator, custode, împuternicit* o persoană sau institu ie căreia ițse încredin ează să aibă gri!ă de proprietatea sau bunurile altcuiva i care areț șresponsabilitatea să î i exercite capacitatea cu discernământ exclusiv în interesulșcelui pe care îl reprezintă. anagerii sunt fiduciarii ac ionarilor. Fiduciarii presteazăț

un serviciu în favoarea unor persoane care, dintr-un motiv sau altul, nu- i potșadministra singuri resursele.


7/12

C

'rincipiile de bază ale obliga iei fiduciare sunt următoarele5ț• %inceritate )candor*. %n tranzac iile de pe pia ă, există interdic ia de a min i,ț ț ț ț

dar nu i obliga ia de a dezvălui celuilalt toate datele i informa iile relevante.ș ț ș țFiduciarul are datoria de a dezvălui beneficiarului absolut toate informa iilețpe care acesta le consideră relevante.

•

&ri'ă )care*. "dministrarea resurselor încredin ate trebuie să se facă cu gri!ațcuvenită )due care*5 aten ia i discernământul care se a teaptă din parteaț ș șunei persoane ra ionale i prudente. Fiduciarul nu trebuie să ac ionezeț ș țnegli!ent.

• (oialitate# =oialitatea implică două aspecte5 4* fiduciarul trebuie să ac ionezeț în interesul beneficiarului; 1* trebuie să evite a ob ine orice avanta! personal.țai exact, trebuie să ac ioneze la fel cum ar face-o beneficiarul dacă ar aveațposibilitatea să ia decizii. 7 loialitate împăr ită între beneficiar i propriaț șpersoană este un conflict de interese. Evitarea oricărui conflict de intereseeste imposibilă i, uneori, dăunătoare. &ă ne gândim, de exemplu, la directoriișunor companii care fac parte din consiliile de administra ie ale altorțcompanii. Eliminarea lor pe motivul unor conflicte de interese ar priva firmele

de competen a i rela iile unor exper i care i-au probat valoarea. &olu iileț ș ț ț ș țadoptate cu cel mai mare succes în astfel de situa ii sunt5 ac iunea impar ialăț ț ța membrilor externi ai consiliilor de administra ie, dezvăluirea de cătrețace tia a tuturor conflictelor de interese i ab inerea lor de la adoptarea unorș ș țdecizii, atunci când ar putea fi suspecta i de părtinire.ț

!gen iiț

#n agent este o persoană sau organiza ie anga!ată să ac ioneze în numeleț țaltcuiva, numit principal )patron*. Exemple de agen i sunt un agent imobiliar sau oțagen ie de publicitate. "cest tip de rela ii agenturale se bazează pe nevoiaț ț

anga!atorului de a dispune de serviciile competente ale unor speciali ti.ș%n unele situa ii, agentul execută numai dispozi iile patronului )salaria ii suntț ț țagen ii anga!atorului* cu competen ă i gri!a cuvenită.


8/12

3

8* *evotament i anga'are fa ă de serviciul publicș ț . uno tin eleș țprofesioni tilor satisfac o nevoie socială importantă i ei le utilizează înș ș beneficiul tuturor.

@ocmai datorită faptului că exper ii posedă cuno tin e de înaltă specializare, deț ș țcare nu dispun publicul larg sau politicienii, se stabile te un compromis întreșprofesiile liberale i societate5 în sc+imbul marilor puteri acordate pentrușautoreglementare, societatea solicită anga!amentul exper ilor că vor folosi acestețputeri i cuno tin ele lor exclusive în beneficiul tuturor.ș ș ț

&tandardele unei profesii sunt te+nice i etice. Existen a unui cod etic este oș țcondi ie necesară i, de regulă, primul pas în constituirea unui corp de profesioni ti.ț ș ș

&unt finan i tiiț ș professionalsA onsultan ii financiari i asiguratorii se apropieț șde acest statut în multe privin e, prin cuno tin e experte, satisfacerea unor nevoiț ș țsociale stringente, cod etic. >u însă i celelalte categorii diverse de finan i ti 6ș ț șstoc$bro$eri, dealeri, traderi etc.

%eoria rela iei agenturale #ț Agency theory$

7 rela ie agenturală presupune ca, prin contract, o persoană 6ț agentul 6 să

reprezinte interesele altei persoane 6 patron sau principal . edicii, avoca ii,țcontabilii sunt agen i.ț

Problema rela iei agenturaleț

'roblema se ive te atunci când patronul nu poate să monitorizeze activitateașagentului. umpărătorul unei perec+i de pantofi îi probează, îi verifică i decide dacășsă cumpere produsul sau nu.


9/12


10/12

42

&. 'onflictul de interese

onflictele de interese sunt inevitabile în finan e, pentru că acela i agent sauț șfiduciar trebuie să servească interesele unor clien i afla i în competi ie; în plus, ei auț ț țpropriile lor interese. 'roblema nu este, a adar, prevenirea conflictelor de interese înșserviciile financiare, ci managementul lor într-un sistem financiar func ional.ț

(efini ia conflictului de intereseț

#n conflict de interese survine atunci când un interes personal sau institu ionalținterferează cu capacitatea unui individ sau institu ii de a ac iona în interesul uneiț țalte păr i, în condi iile în care individul sau institu ia au o obliga ie etică să ac ionezeț ț ț ț ț în interesul altei păr i. onflictele de interese sunt inerente în serviciile financiare datțfiind rolul omniprezent al agen ilor i fiduciarilor, având obliga ii să serveascăț ș ținteresele altora.

Există mai multe tipuri de conflicte de interese."onflicte actuale i poten ialeș ț . #n conflict de interese este actual atunci când un

individ sau o institu ie ac ionează împotriva intereselor unei păr i, pe care individulț ț ț

sau institu ia s-au anga!at să le servească. #n conflict de intereseț poten ial ț este ositua ie în care este probabil să se manifeste un conflict de interese actual. onflictelețde interese actuale generează comportamente condamnabile; de i cel mai bine esteșsă se evite conflictele de interese poten iale, în anumite condi ii acestea pot fi tolerateț țca aspecte inevitabile în anumite situa ii.ț

"onflicte personale i impersonaleș . #n conflict de interese este personal atuncicând interesul care perturbă )actual sau poten ial* îndeplinirea unei obliga ii de aț țservi interesele altcuiva este câ tigul unui individ sau al unei organiza ii.


11/12

44

păr i. %n mod inevitabil, un bro$er serve te interesele unor zeci sau sute de conturi,ț șiar un administrator de fonduri mutuale î i oferă serviciile mai multor fonduri.ș

"onflicte individuale i organiza ionaleș ț . 7rganiza iile î i asumă, la fel ca iț ș șindivizii, obliga ii de fiduciari isau agen i, putând să nu- i îndeplinească acesteț ș ț șobliga ii fa ă de clien ii lor, c+iar dacă niciun individ nu este de vină.


12/12

41

*ezvăluirea. onflictele de interese trebuie să fie făcute publice. =a fel i toateșdatele relevante privind performan a institu iilor financiare, dar i politicile firmei deț ț șmanagement al conflictelor de interese.

!eguli i politici ș . "cestea pot avea diferite surse, federale, locale, dar cele maieficiente sunt regulile de uz intern, cel mai bine adaptate la specificul fiecăreiinstitu ii financiare.ț

%chimbări structurale# &epararea diferitelor tipuri de institu ii financiare estețcalea cea mai sigură, de i tendin ele sunt mai degrabă de integrare. %n acest caz, seș țadoptă :zidurile c+ineze ti între diferitele departamente i unită i func ionale,ș ș ț țcărora li se acordă o mai mare autonomie. 7 altă solu ie este includerea în board ațunor exper i din afară, independen i.ț ț

'onclu)ii

Documents

Fundamentele Eticii Financiare