HEPATITE CRONICE

CUPRINSDefinitieClasificare etiologicaNoua nomenclaturaScorurile histologiceManifestari clinice comuneInvestigatii paracliniceHepatita cronica virala tip B ………….pg. 5Hepatita cronica virala tip C ………….pg. 11Hepatite autoimune……………………..pg. 13Hepatite criptogenetice………………...pg. 17Hepatite medicamentoase……………..pg. 17Hepatopatii genetice……………………pg. 19Hepatopatia alcoolica…………………..pg.20CBP………………………………………...pg.21CSP………………………………………...pg.22

DEFINITIE= sindrom clinico-paologic avand multiple etiologii, caracterizat prin inflamatia cronica a parenchimului hepatic, necroza hepato-celulara si adesea fibroza hepatica care persista fara ameliorare cel putin 6 luni.

CLASIFICARE ETIOLOGICA1. HC virale tip B / B+D / C2. Hepatita autoimuna (HAI)3. Hepatita medicamentoasa4. Hepatite asociate cu deficite metabolice

Boala Wilson Deficitul de alfa 1-AT

5. Hepatita criptogenetica (idiopatica)

In definirea hepatitei cronice nu intra:

• ciroza biliara primitiva (PBC)

• colangita sclerozanta (PSC)

• colangita autoimuna

– pot prezenta aspecte clinice si histologice de hepatita cronica

Printre cauzele de hepatita cronica este inclus in mod impropriu alcoolul, care provoaca o hepatita progresiva cu particularitati histologice diferite de hepatitele cronice.

NOUA TERMINOLOGIE Se recomanda precizarea obligatorie a etiologiei care sa permita aplicarea tratamentului

SPECIFIC.

1

Biopsia hepatica este in continuare utilizata pentru determinarea gradului de activitate si a stadiului in care se afla hepatita.

Astfel incat diagnosticul final va include: ETIOLOGIA GRADUL STADIUL

bolii.

Gradul - apreciaza activitatea necroinflamatorie- defineste severitatea bolii

Stadiul - reflecta extinderea fibrozei- indica progresivitatea bolii.

Pe mai multe biopsii seriate de la acelasi pacient, gradul HC poate creste sau scade, in timp ce stadiul HC este de obicei, dar nu invariabil, progresiv.

Este necesar un sistem de scor semicantitativ ca argument ajutator in noua clasificare, de evaluare numerica a modificarilor histologice.

SISTEME DE SCOR SEMICANTITATIV PENTRU HEPATITELE CRONICEo Knodell et al. 1981o Scheuer 1991o Ludwig 1993o Bianchi si Godat 1994o Ishak et al. 1995

Knodell et al. 1981* Inflamatie periportala cu sau fara bridging necrosis 0 - 10* Degenerare intralobulara si necroza focala 0 - 4* Inflamatie portala 0 - 4* Fibroza 0 - 4* TOTAL 0-22

Ishak et al. 1995* Hepatita de interfata periportala sau periseptala 0 - 4* Necroza confluenta 0 - 6 * Necroza focala, apoptoza si inflamatie focala 0 - 4 * Inflamatie portala 0 - 4* Fibroza/ciroza 0 - 6* PUNCTAJ MAXIM POSIBIL 24

2

Grupul francez METAVIR1. Necroza parcelara periportala sau periseptala ( PMN) 0-32. Necroza lobulara focala 0-23. Inflamatia portala sau septala 0-34. Fibroza in spatiile porte 0-45. Steatoza 0-3

GRADUL – se masoara prin Indexul de Activitate Histologica (HAI) ce insumeaza scorurile leziunilor necro-inflamatorii, dupa cum urmeaza:

HAI Grad1-3 HC minima4-8 HC usoara9-12 HC moderata13-18 HC sevara

STADIUL – este dat de scorul fibrozei:

Scor Stadiu0 Absenta fibrozei1 Fibroza usoara2 Fibroza moderata3 Fibroza severa4 Ciroza

MANIFESTARI CLINICE COMUNEHepatitele cronice realizeaza un tablou clinic comun, cu anumite particularitati in functie de etiologie.

Boala poate fi asimptomatica mult timp.

Subiectiv:- sd. asteno-adinamic- sd. dispeptic de tip dispepsie gazoasa sau de staza, inapetenta, intolerante alimentare- hepatalgii postprandiale sau de efort

Obiectiv:- hepatomegalie cu consistenta de organ sau usor crescuta, cu suprafata neteda, sensibila- frecvent splenomegalie- posibil: icter, sd. endocrin (stelute vasculare), manifestari hemoragipare (purpura, echimoze)

INVESTIGATII PARACLINICE

1. Sd.de citoliza:Transaminaze (TGO, TGP, LDH, Sideremie)

2. Sd. de colestaza

3

Bilirubina T, D, IF. Alc.GGTLAP5NT

3. Sd. hepatoprivAlbumina, TQ, Colinesteraza

4. Sd. inflamator-imunologicGamaglobuline, ImunogramaAuto Ac.

5. Sd. mezenchimalTymol

6. Analize pt. depistarea etiologieiMarkerii viraliSideremieCupremie, Cuprurie, CeruloplasminaAlfa 1 - AT

7. Teste imagistice8. Punctie biopsie hepatica

HEPATITA CRONICA VIRALA TIP B

Virusul hepatitei B:- hepadnavirus ce contine ADN (atat dublu, cat si monocatenar)

Structura- anvelopa externa unde este expus AgHBs (mic, mijlociu, mare)- nucleocapsida interna ce contine AgHBc, AgHBe (rezultat prin clivajul AgHBc), ADN viral, ADN

polimeraza- AgHBx - implicat in sinteza de AND si in aparitia cc. hepatocelular

Figura: virusul B ……….

4

Genomul VHB:- gene ale proteinelor structurale- gene pentru AND polimeraza- gena pentru AgHBx

Regiunea pre-S din genom proteinele pre-S apartinand AgHBs, cu rol in atasarea virusului de hepatocit.

Regiunea pre-c din genom AgHBc

Semnificatia clinica a markerilor VHB

AgHBs- prezent in infectia acuta sau cronica- persistenta > 6 luni indica cronicizarea- exista atat in ser cat si in hepatocit

Ac. Anti-HBs- indica imunitatea

AgHBc- nu exista in forma circulanta- poate fi detectat prin PBH

IgM anti-HBc- crescut in infectia acuta / acutizari ale infectiei cronice

Markeri ai replicarii virale si ai infectivitatii:- AgHBe, AND viral, AND-polimeraza

Virusuri mutante:

5

1. Mutatii in regiunea pre-c inhiba expresia AgHBe pacienti infectati sunt AgHBe (-), desi pot fi infectanti

Tabel 1:TEST REZULTAT INTERPRETAREAg. HBsAc. HBc

--

Susceptibil la infectie / Neinfectat

Ag. HBsAc. HBc

++ sau -

Infectie acuta sau cronica

Ag. HBsAc. HBcAc. HBsAg. HBe

++-+

Infectie cronica (daca AgHBs=+ de peste 6 luni), foarte infectios

Ag. HBsAc. HBcAc. HBsAg. HBe

++--

Infectie cronica (daca AgHBs=+ de peste 6 luni), mai putin infectios sau infectat cu virus mutant

PatogenieVHB nu este direct citopatic. Afectarea hepatica este cauzata de raspunsul imun celular distructia hepatocitelor infectate care exprima antigene ale VHB la suprafata lor.

EPIDEMIOLOGIEPrevalenta infectiei cronice cu VHB: < 2%: America de Nord, Europa de Vest, Australia, Noua Zeelanda, Partea de sud a Americii de

Sud 2-7%: Europa de Est, Fosta Uniune Sovietica, Asia Centrala, Japonia, Israel, Partea de nord a

Americii de Sud 8-15%: Asia de sud-est, China, Orientul mijlociu, Africa 6,5%: Constanta (donatori sgv.)

Mod de transmitere:- sange sau produse sangvine- contact sexual- droguri i.v.- mama-fat

Riscul de a face Hepatita acuta B dupa un contact infectant depinde de:- marimea inoculului- starea de infectivitate a inoculului (prezenta sau nu a markerilor de replicare virala si de

infectivitate)

La adult, infectia cu VHB determina o hepatita acuta care nu are o expresie clinica in 60-70% dintre subiectii infectati. Restul pacientilor fac forme simptomatice care sunt de obicei autolimitate si rareori pun probleme deosebite.

Probabilitatea cronicizarii dupa HA tip B: 90% la nastere 5-10% la adulti

6

la adulti, c.m.m. cazuri apar la pacienti fara HA clinic recunoscuta in antecedente

Infectia cronica cu VHB poate imbraca formele:1. Hepatita cronica B (de diferite grade histologice)2. Purtatori cronici asimptomatici de AgHBs

- aproximativ 10-30% din HC tip B progresează catre ciroza, desi acest fapt este de obicei insidios si poate dura 5-20 ani. Ceilalti realizeaza seroconversia partiala si raman purtatori de AgHBs.Pe fondul cirozei sau la purtatori se dezvolta intr-o proportie nedeterminata carcinom hepatocelular.

Poza cu evolutia markerilor virali dupa infectia acuta:………………………………………

HEPATITA CRONICA B

DEFINITIE:inflamatia cronica a parenchimului hepatic, necroza hepato-celulara si adesea fibroza hepatica care persista fara ameliorare cel putin 6 luni,cu potential evolutiv/asociere cu ciroza hepatica determinata de infectia cu VHB.

Gradul afectarii hepatice = variabil absent - purtatori asimptomatici usor – (HC persistenta) sever – (HC activa)

7

Manifestari clinice- spectru clinic variabil: infectie asimptomatica ==> afectare severa- debut insidios

- oboseala- stare de rau, inapetenta

- icter intermitent / persistent- complicatii:

- CH (ascita, edeme, HDS prin efractie de varice, E-p hep, hipersplenism), Cc. Hep.- depunere de CIC extrahepatic (artralgii, artrite, purpura, GN, vasculita generalizata - PAN)

Manifestari paraclinice Sd. de citoliza: TGP, TGO Sd. de colestaza: Bilirubina, FA Sd. hepatopriv: hipoalbuminemie, prelungirea TQ Sd. imunologic: H.gamaglobulinemie, AutoAc. (dar nu asa frecventi ca in HAI) Markeri virali

PARTICULARITATI: anamneza (expunere virala) manifestari clinice variabile hepato +/- splenomegalie aminotransferaze crescute AP: “ground glass hepatocytes” (hepatocite “in sticla mata”)

CRITERIU DE DIAGNOSTIC:

SEROLOGIE VHB POZITIVA

(AgHBs, Ag HBe, AND-VHB) Tratament

1. Interferon alfa, 5 M.U. pe zi sau 10 M.U. x 3 / sapt. (4 luni)

Rezultat: seroconversia in 40% cazuri; concomitent: ameliorare histologica.

Recaderile sunt rare (1-2%).

Complicatii ale terapiei cu interferon: sd. pseudogripal, supresie medulara (L-p, Tb-p), labilitate emotionala (iritabilitate, depresie), reactii autoimune (tiroidita autoimuna), diaree, alopecie etc.

2. Corticosteroizii - contraindicati

3. Transplant hepatic - la pacientii in stadiu terminal

8

HC TIP B+D

HDV = virus defectiv care necesita prezenta HBV pentru replicare (foloseste proteinele de suprafata ale HBV pentru invelisul virionului delta)

DEFINITIE - HEPATITA CRONICA B+D:

inflamatia cronica a parenchimului hepatic, necroza hepato-celulara si adesea fibroza hepatica care persista fara ameliorare cel putin 6 luni,cu potential evolutiv/asociere cu ciroza hepatica determinata de infectia cu VHB si D Dg. infectiei - detectarea HDV-RNA sau AgHD in ser sau in tesutul hepatic; screening: Anti-HDV seric.

Gravitatea infectiei cu HDV depinde de momentul infectiei:- coinfectia cu HBV / HDV ==> infectia acuta are curs variabil; cronicizare in 2% cazuri- suprainfectia HDV la un pacient deja infectat cu HBV ==> infectie ac. severa cu HDV; cronicizare

= 70-80% pacienti

Manifestari clinice + paraclinice = similare cu HC tip B

De regula este o HC activa + / - cirozaEvolutia HC tip D poate fi foarte rapida PARTICULARITATI anamneza (expunere virala) manifestari clinice variabile hepato +/- splenomegalie aminotransferaze crescute elemente de insuficienta hepatica

CRITERIU DE DIAGNOSTIC:

SEROLOGIE VHD+VHB POZITIVA

Tratament: imprecis definit- Interferon alfa in doze mari (9 M.U. x 3 / sapt., 12 luni)Rezultat: pana la 50% cazuri raspuns sustinut- CS: contraindicati- Transplant hepatic: in stadiul terminal

HEPATITA CRONICA VIRALA TIP C

Virusul hepatic C

- identificat in 1989- este raspunzator de 90% din hepatitele posttransfuzionale NANB

9

Structura:- virus ARN monocatenar din fam. Flaviviridae- anvelopa lipidica- mai multe tipuri cu raspandire diferita, raspuns terapeutic diferit

Depistarea (diagnosticul) infectiei:- Ac. AntiVHC (ELISA generatia a II-a, III-a, RIBA generatia a II-a, III-a)- ARN viral (PCR)

Cai de transmitere si grupe de risc:- parenteral- sexual (rar)- perinatal (rar)- intrafamilial (?)

Prevalenta infectiei:- Europa de Nord, SUA: 0-1,6%- Europa de Sud, Asia: 0-1,9%- Africa: 1,7-5,2%

Hepatita acuta C:- in general asimptomatica- risc de cronicizare > 60% din care 40-60% vor dezvolta CH in 7-20 ani din care 20% vor face

Cc. Hepatic.

DEFINITIE:Inflamatie cronica determinata de infectia cu VHC, cu potential evolutiv/asociere cu ciroza hepatica

Cronicizare dupa hepatita acuta C > 60% cazuri.

Multe cazuri identificate la pacienti asimptomatici, fara istoric de HA.

Dintre pacientii asimptomatici cu Ac. anti-HCV +, chiar cand transaminazele sunt normale, 30-50% au aspect de HC pe PBH.

HC tip C tinde sa aibe o evolutie foarte lenta si insidioasa.

MANIFESTARI CLINICE- similare cu cele descrise la HC tip B- oboseala = c.m. frecvent simptom- icterul = rar- complicatiile extrahepatice = mai rare, cu exceptia crioglobulinemiei mixte “esentiale“

MANIFESTARI PARACLINCE- similare cu cele descrise la HC tip B- transaminazele au o evolutie mai fluctuanta (caracteristica) si au valori mai mici- Auto Ac. (anti-LKM)

PATICULARITATI:

10

anamneza (expunere virala) manifestari clinice variabile, indolente hepato +/- splenomegalie aminotransferaze +/- crescute AP: modificari inflamatorii blande, steatoza, colangita non-supurativa, agregate limfoide

CRITERIU DIAGNOSTIC:

SEROLOGIE VHC POZITIVA:Ac anti-VHC, ARN-VHC (RT-PCR)Overlap HAIImunodeprimatianti-VHC negativi+anamneza evocatoareTRATAMENT- Interferon alfa, 3 M.U. x 3 / sapt, 12-18 luniRaspuns: 50% cazuri ==> recaderi = 50% ==>Raspuns sustinut = 25% cazuri

- CS = contraindicati

- Transplant hepatic: stadiile terminale

HEPATITA CRONICA CU ETIOLOGIE VIRALA MIXTA

DEFINITIEInflamatie cronica determinata de infectia cu VHC, cu potential evolutiv/asociere cu ciroza hepatica

PARTICULARITATIVariate caracteristici, posibil mixte, determinate de asocierea virala manifestari clinice variabile, aminotransferaze crescute, his: infiltrat inflamator modularea cursului evolutiv datorita asocierii virale

CRITERIU DIAGNOSTIC:

SEROLOGIE POZITIVA PENTRU ASOCIEREA VIRALA (VHB+VHC+VHD; VHB+VHC)

HEPATITA AUTOIMUNA

DEFINITIEInflamatie idiopatica predominant periportala determinata de pierderea tolerantei imune pentru antigene tisulare hepatice autologe, asociata, de regula, cu hiper-gamaglobulinemie si prezenta autoanticorpilor, cu raspuns favorabil la tratamentul imunosupresor.

11

DEFINITIEAfectiune cronica, caracterizata prin inflamatie si necroza hepatocelulara, de obicei si fibroza, ce tinde sa progreseze catre CH si I. Hep.; alte caracteristici sunt:- H.gamaglobulinemie si Auto Ac. Specifici- predomina la femei- raspunde la tratament imunosupresor- teren genetic (HLA B8, DR 3 sau DR4)- absenta infectiei virale

PARTICULARITATI: sex feminin conditii extrahepatice autoimune asociate absenta Ag HBs anamneza negativa pentru etanol, droguri hepatotoxice, afectiuni metabolice genetic-determinate icter, febra, hepatosplenomegalie gamaglobuline crescute aminotransferaze crescute AP: infiltrat plasmocitar, “rozete”

CRITERIU DE DIAGNOSTIC:

PREZENTA AUTOANTICORPILOR

TIP 1 (“lupoida”): ANA, SMATIP 2 - 2a: anti-LKM I - 2b: anti-LKM1+anti-HCV (5%)

OVERLAP HCV

TIP 3: anti-SLATIP 4: anti-LKM III+anti-HDV

OVERLAP HDV CLASIFICAREA HAI - in functie de tipul de Auto Ac.

HAI tip I: HAI clasica (femei tinere, H.gama-globulinemie marcata) Ac. Anti Nucleari (AAN) Ac. Anti fibra musculara neteda Se poate asocia si cu alte boli autoimune Raspund bine la tratamentul imunosupresor (Prednison Imuran)

HAI tip II:IIa.

Ac. Anti LKM 1 Ac. Anti “liver cytosol” 1 (10-20%) Raspund bine la tratamentul cu steroizi

12

IIb. Titru mic de autoAc.(LKM ?) Ac. Anti “liver cytosol” 1 absenti Ac. Anti GOR prezenti Se asociaza cu infectie cu virus C Nu raspund la tratamentul cu steroizi Raspund la tratamentul cu interferon

HAI tip III: Ac. Anticytosol prezenti (=SLA) Raspunde la tratamentul cu corticoizi Are multe caracteristici comune cu HAI tip I

HAI tip IV: Ac LKM3 + antiHDV (suprapunere Hepatita D)

Cauza bolii: necunoscuta.Mecanismul patogenic: autoimunitatea.

IMUNOPATOGENEZA- mec. imun celular (procesele intrahepatice)- mec. imun umoral (procesele extrahepatice: artralgii, artrite, vasculite cutanate, GN)

SIMPTOMATOLOGIE- in general similara cu cea din HC virale- debut insidios / abrupt- femeie cu HAI, tanara + H.globulinemie marcata + AAN = hepatita “lupoida“ (alte manif. autoimune = frecv.)- oboseala, anorexie, amenoree, artralgii, icter - frecvent- artrite, eruptii maculopapulare (inclusiv de tip vasculitic), eritem nodos, colita, pleurezie, pericardita, anemie, azotemie, sd. sicca (keratoconjunctivita, xerostomie) - ocazional- uneori se prezinta cu complicatii ale CH: ascita, edeme, E-p, H.splenism, coagulopatie, sangerare variceala- alte boli autoimune: tiroidiene, AR, sd. Guillain-Barre, lichen plan, sd. CREST, PTI

EVOLUTIE- variabila (remisiuni si exacerbari spontane)- la pacientii cu leziuni histologice limitate (80% cazuri) (ex: piecemeal necrosis fara bridging), progresiunea catre CH este limitata - la pacientii cu HC activa severa (20% cazuri), simptomatica, cu transaminaze > 10xN, Hgamaglobulinemie marcata, leziuni histologice “agresive“ - bridging necrosis sau colaps mmultilobular, ciroza), Mo. la 6 luni = 40% (in absenta terapiei)

Decesul survine prin: I.Hep., coma hep., sangerare variceala, infectii intercurente

PARACLINIC- similar cu HC virale- multi pacienti au Bilirubina, FA, Globuline = N- in alte cazuri

13

Cresterea AST, ALT = 100 - 1000 u. Bilirubina = 3 - 10 mg/dl; cresterea FA hipoalbuminemie; TQ adeea perlungit

- H.gamaglobulinemia (> 2.5 g/dl) = frecventa- FR, CIC = frecvente- Auto Ac.

TRATAMENT- CORTICOTERAPIE

raspuns: ameliorare clinica, biochimica si histologica;scaderea Mo. (80% cazuri).

Prednison.Initial: 20 mg/zi

sau60 mg/zi cu scadere progresiva in decurs de 1 luna pana la 20 mg/zi

Durata terapiei = 12 - 18 luniDupa intreruperea terapiei, recaderi = 50% cazuriMajoritatea pacientilor necesita doze de intretinere pe timp nelimitat.

Alternativa:Prednison (30 mg/zi) + Azathioprina (50 mg/zi), 18 luniAvantaj: scaderea RA ale CS-terapieiAzathioprina singura nu este eficace in obtinerea remisiunii.

Transplant hepatic: in stadiile terminale

HEPATITA CRONICA NECLASIFICABILA CA VIRALA/AUTOIMUNA

DEFINITIEInflamatie cronica determinata viral sau autoimun, fara a se putea distinge elementele de diagnostic

caracteristice celor doua afectiuni “criptogenetica”? posibil alte virusuri (VHG)?

PARTICULARITATIVariate caracteristici, posibil mixte, determinate de asocierea virala manifestari clinice variabile, aminotransferaze crescute, histologic: infiltrat inflamator modularea cursului evolutiv datorita asocierii virale

CRITERIU DE DIAGNOSTIC:

SEROLOGIE NEGATIVA ATAT PENTRU DETEMINANTII VIRALI CAT SI PENTRU AUTOANTICORPI

14

HC INDUSE DE MEDICAMENTE

DEFINITIEBoli inflamatorii ale ficatului cu durata mai mare de 6 luni care au ca mecanism actiunea toxica directa a medicamentelor sau prin intermediul unor metaboliti, precum si o reactie idiosincrazica la medicamente si metaboliti.

PARTICULARITATI anamneza pozitiva manifestari clinice variabile disparitia manifestarilor la intreruperea tratamentului biochimic: colestaza, aminotransferaze crescute histologic: colestaza, granuloame non-cazeoase, steatoza

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

ANAMNEZA POZITIVA + REZOLUTIA MANIFESTARILOR LA INTRERUPEREA TRATAMENTULUI

Esential: orice pacient cu icter sau functie hepatica alterata trebuie chestionat cu privire la expunerea la substante chimice sau medicamente

Sunt recunoscute 2 tipuri majore de hepatotoxicitatea chimica:(1) toxicitate directa(2) idiosincrazie

HEPATITELE PRIN TOXICITATE DIRECTA- apar cu o regularitate previzibila la pacienti expusi la agentul toxic- este dependenta de doza- perioada de latenta dintre expunere si aparitia injuriei hepatice = scurta (ore)- exemple: CCl4, acetaminophen, tetraciclina, citostatice

HEPATITELE PRIN IDIOSINCRAZIE- sunt imprevizibile- nu sunt dependente de doza- pot apare in orice moment al tratamentului sau putin dupa expunerea la agentul toxic- pot apare manifestari extrahepatice de H.sensibilitate (rash, artralgii, febra, L-citoza, eozinofilie).

- mecanism imunologic (?)

HEPATITELE ASOCIATE CU DEFICITE GENETICE METABOLICE

1. BOALA WILSON

DEFINITIEAfectiune metabolica autosomal recesiva ( chr 13) caracterizata prin anomalii ale metabolismului

cuprului ce determina tezaurizarea acestuia in tesuturi; depunerea hepatica a cuprului este

15

asociata cu modificari de steato-hepatita cu potential evolutiv catre ciroza hepatica sau insuficienta hepatica fulminanta

PARTICULARITATI tineri Antecedente HC pozitive pentru afectiuni hepatice/neuropsihice manifestari clinice variabile (icter, hepatomegalie, manifestari neuro-psihiatrice) inel Kayser-Fleischer aminotranferaze si gamaglobuline crescute hist: depozite granulare de cupru (rodanina+), modificari inflamatorii, steatoza

CRITERII DE DIAGNOSTIC:INEL KAYSER-FLEISCHERGRANULE RODANIN +Cu > 250 micrograme/gram tesut hepatic uscat

2. DEFICITUL DE ALFA 1-ATDefect genetic in metabolismul proteic cu transmitere autosomal recesiva.Nivelul seric al alfa 1-AT = foarte scazut.Poate determina hepatita cronica si ciroza hepatica.

DEFINITIEAfectiune genetic determinata (AR legat de chr 14), caracterizata printr-o anomalie a metabolismului

proteic ce determina scaderea alfa-1 antitripsinei serice (potenta anti-proteaza), afectare hepatica si respiratorie cronica

PARTICULARITATI afecteaza copii/tineri manifestari clinice: colestaza, hepato-splenomegalie, afectiuni respiratorii cronice (pneumopatie

cronica obstructiva, emfizem valori serice scazute ale alfa-1 AT (<25 micromoli/l) his: granule PAS + in citoplasma hepatocitelor

CRITERII DE DIAGNOSTIC:VALORI ALFA-1 AT SCAZUTEMODIFICARI HISTOLOGICE CARACTERISTICE

HEMOCROMATOZA

DEFINITIEAfectiune metabolica autosomal recesiva (chr 6) caracterizata prin anomalii ale metabolismului

fierului: absorbtia excesiva a acestuia determina tezaurizarea tisulara si injuria tesuturilor interesate. Tezaurizarea hepatica este asociata cu modificari inflamatorii si fibroza, cu potential evolutiv catre ciroza hepatica.

16

PARTICULARITATImanifestari clinice sugestive: hepatomegalie, hiperpigmentare, diabet zaharat, insuficienta gonadica,

insuficienta cardiaca sideremie > 160 micrograme/dl saturatia transferinei > 90% aminotransferaze si teste functionale hepatice cvasi-normale TC: hepatomegalie si tomodensitate > UH his:depozite de fier (coloratia Perls), fier tisular crescut, leziuni de fibroza, modofocari inflamatorii

blande

CRITERII DE DIAGNOSTIC:SIDEREMIE, SATURATIA TRANSFERINEI CRESCUTE

MODIFICARI HISTOLOGICE CARACTERISTICE

HEPATITA ETANOLICA

DEFINITIENecroza hepatocitara, inflamatie caracterizata prin infiltrat neutrofilic si fibroza cu distributie

predilecta in zona peri-centrovenulara determinate de consumul cronic de etanol.

PARTICULARITATI face parte din spectrul “alcoholic liver disease” ce cuprinde steatoza si ciroza hepatica consum cronic de etanol (>80g/zi, >8-10 ani) stigmate etilism cronic manifestari clinice variabile his: infiltrat acut neutofilic PMN intralobular, necroza hepatocitara fibroza perisinusoidala, pericelulara si perivenulara, corpii Mallory

CRITERII DE DIAGNOSTIC:- ANAMNEZA POZITIVA- ABSENTA MARKERILOR SEROLOGICI PENTRU INFECTIA VIRALA B, C, D- MODIFICARI HISTOLOGICE SPECIFICE

Mecanisme patogenice in HEPATITA ALCOOLICA- efect toxic direct al alcoolului sau al produsilor sai intermediari (acetaldehida)- activarea imunitatii- stress oxidativ

Aspecte histologice particulare:- steatoza- corpusculi Mallory- megamitocondrii etc.

COLANGITA CRONICA DISTRUCTIVA NON-SUPURATIVA (std. I si II) (“CIROZA BILIARA PRIMITIVA”)

17

DEFINITIEAfectiune inflamatorie cronica idiopatica, cu patogenie autoimuna, distructiva si colestatica,

interesand ductele biliare septale si interlobulare, cu potential evolutiv/asociere cu ciroza hepatica

PARTICULARITATI sex feminin (90%) varsta medie (40-45 ani) asocierea cu afectiuni autoimune extrahepatice (70%) markeri serologici virali negativi, anamneza negativa pentru etanol, medicamente hepatotoxice,

afectiuni metabolice genetic-determinate markeri subclinici: HLA-B8, DR3, DRw52, DR7 lunga perioada asimptomatica apoi manifestari clinice variabile (prurit, icter), hepato-splenomegalie aminotransferaze crescute variabil, teste colestaza (FALC), IgM crescut his: inflamatie portala si periportala, distructie ductala-ductopenie

CRITERII DE DIAGNOSTIC:PRURIT + ICTERFAL + IgM CRESCUTEANTICORPII ANTI-MITOCONDRIALIMODIFICARI HISTOLOGICE SPECIFICE (inflamatia granulomatoasa periductala - ductopenia)

COLANGITA SCLEROZANTA PRIMITIVA

DEFINITIEAfectiune progresiva idiopatica, cu patogenie autoimuna, caracterizata prin inflamatia

cronica si fibroza ductelor biliare intra- si extrahepatice,obliterarea si distructia acestora, conducand in stadiile finale la ciroza biliara si insuficienta hepatica.

PARTICULARITATI sex masculin varsta tanara (25-40 ani) asociere cu IBD (RCUH) (2/3 pacienti) clinic: astenie, icter, prurit, febra, hepatomegalie (50%) teste colestaza (FALC) colangiografia: stenoze/dilatatii ductale his: inflamatie, fibroza si distructie de ducte biliare (“colangita obliteranta fibrozanta”)

CRITERIUL DE DIAGNOSTIC:COLESTAZA, MODIFICARI COLANGIOGRAFICE SI HISTOLOGICE CARACTERISTICEMARKERI SEROLOGICI VIRALI SI AMA NEGATIVI ANCA POZITIVI (75%)

18